4.

Calculul dimensiunilor geometrice ale coloanei (Diametrul coloanei şi înălţimea

coloanei) pentru coloana de fracţionare echipată:
 cu talere cu supapă
 cu tarele cu clopoţei

Se da curba de echilibru y-x pentru amestecul binar alcool etilic – apa:

t [ºC] 99,6 90,2 86,0 82,7 80,7 80,0 79,2 78,6 78,3 78,2 78,0 77,9 77,88 77,97
x 0 0,12 0,22 0,39 0,58 0,68 0,76 0,83 0,86 0,88 0,91 0,93 0,98 1
y 0 0,55 0,67 0,75 0,79 0,82 0,84 0,87 0,89 0,90 0,92 0,94 0,98 1
x, y exprimate ca fractii masice.
 Dimensionarea tehnologică a coloanelor de fracţionare

DIMENSIONAREA COLOANELOR CU TALERE

Dimensionarea unei coloane constă în principal din calculul înălţimii şi al
diametrului.
Cele două se calculează independent,
 înălţimea depinzând de numărul de talere şi distanţa dintre ele, iar
 diametrul de capacitatea coloanei (de debitele volumetrice) .
 În general paşii dimensionării sunt următorii, dar aceasta nu este singura ordine
posibilă:
 calculul diametrului
 calculul numărului de talere teoretice
 calculul numărului de talere practice
 calculul înălţimii

CALCULUL DIAMETRULUI COLOANELOR

Se face diferit în funcţie de tipul de talere, dar în toate cazurile se ţine cont de vitezele
liniare ale celor două faze în coloană şi anume în secţiunea transversală liberă (în spaţiul dintre
talere).
Formula de bază este ecuaţia continuităţii curgerii:

Qv  A  w
In ecuaţia particularizată pentru curgerea vaporilor :
 w - viteza liniară admisibilă a vaporilor, m/s
 A - aria secţiunii trasversale libere a coloanei.
  DC2
A
4
De unde rezultă Dc- diametrul coloanei
In ecuaţia particularizată pentru curgerea lichidului, w este viteza liniară admisibilă a
lichidului, iar A este aria secţiunii de curgere: pentru talerele cu deversor A este aria trasversalăa
deversorului, iar la cele fără deversor, A este aria transversală liberă a coloanei.
Viteza admisibilă a vaporilor şi lichidului
w = wmax .FF
unde: FF- factor de inecare (subunitar)
Viteza admisibilă a vaporilor şi lichidului trebuie sa se încadreze între nişte limite pentru a evita:
 Fenomenul de spumare (se petrece la sistemele spumante - ex.apa-glicoli, la viteze prea
mari ale vaporilor)
 Fenomenul de antrenare a lichidului de către vapori (se petrece la toate tipurile de sisteme
dar cu precadere la cele spumante, la depasirea limitei maxime admisibile pentru viteza
vaporilor: lichidul de pe un taler ajunge pe talerul superior, stricand calitatea acestuia)
  Fenomenul de “plângere” (picurare) - se petrece la valori prea mici ale vitezei vaporilor -
lichidul, in loc sa curga prin deversor pe talerul inferior, o ia prin orificii; in mod normal
lichidul de pe taler este suspendat deaupra orificiilor prin forta de presiune a vaporilor)
 Fenomenul de înecare - se petrece la depasirea debitului (si deci, a vitezei admisibile a
lichidului in coloana); deversoarele nu mai pot prelua intreg debitul de lichid si incepe sa
se umple cu lichid spatiul dintre talere.
I. Coloana cu talere cu clopoţei
Diametrul acestei coloane se calculează în două variante:
 pentru sarcina maximă de vapori (la varful coloanei si in baza coloanei) şi
 pentru sarcina maximă de lichid (la varful coloanei si in baza coloanei).
Deci, calculul premergător dimensionării este acela al stabilirii fluxurilor în coloană: L,
V, L’ şi V’, debite măsurate în m3/s.
După ce s-au calculat cele două diametre, unul după sarcina maximă de vapori, celălalt
după sarcina maximă lichid, se adoptă cel mai mare diametru calculat.
a) Calculul după sarcina maximă de vapori la varful coloanei (condiţii de operare: p =
1 atm, t=tf alcool = 78ºC)
Ecuaţia continuitatii curgerii aplicată la condiţiile specifice ale coloanei este:
𝑉max = 𝐴𝑐 ∗ 𝑣𝑎

Transformarea debitului maxim de vapori din kg/h în m3/s se face ţinând cont de ecuaţia de
stare a gazului real:
𝑘𝑔
𝑚3 𝑉[ ]
𝑉 [ ]= ℎ
𝑠 𝑘𝑔
3600 𝑠 ∗ 𝜌𝑣 [ ]
𝑚3
Aplicand ecuatia de stare a gazului real:
𝑝∗𝑉 =𝑧∗𝑛∗𝑅∗𝑇
unde:
z-factor de compresibilitate , este 1
R=8314 J/kmol*k – constanta universala a gazelor
T – temperatura exprimata in Kelvin
p- presiunea exprimata in N/m2
 𝑚
𝑛=
𝑀
𝑚
𝑝∗𝑉 = ∗𝑅∗𝑇
𝑀
𝑚
𝜌𝑣 =
𝑉
Rezulta:
̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑝∗𝑀 𝑎𝑚
𝜌𝑣 = 𝑅∗𝑇

unde: ̅̅̅̅̅̅
𝑀𝑎𝑚 = 𝑀1 ∗ 𝑦1 + 𝑀2 ∗ (1 − 𝑦1 )
M1 – masa moleculara a componentului usor volatil
M2 – masa moleculara a componentului greu volatile
y1 – concentratia componentului usor volatile la varful coloanei, exprimat ca fractie molara.
Trebuie transformate fractiile din fractii masice in fractii molare, astfel
𝑦1𝑚𝑎𝑠𝑖𝑐
𝑀1
𝑦1 𝑚𝑜𝑙𝑎𝑟 =
𝑦1𝑚𝑎𝑠𝑖𝑐 (1 − 𝑦1 𝑚𝑎𝑠𝑖𝑐)
𝑀1 + 𝑀2
Cu fractiile molare se calculeaza masa moleculara medie de la varful coloanei
̅̅̅̅̅̅
𝑀𝑎𝑚 = 𝑀1 ∗ 𝑦1 + 𝑀2 ∗ (1 − 𝑦1 )

Se calculeaza densitatea vaporilor la varful coloanei:

𝑝 ̅̅̅̅̅̅̅̅
∗ 𝑀𝑎𝑚
𝜌𝑣 =
𝑅∗𝑇
Apoi se calculeaza debitul volumetric de vapori la varful coloanei:
𝑘𝑔
𝑚3 𝑉[ ]
𝑉 [ ]= ℎ
𝑠 𝑘𝑔
3600 𝑠 ∗ 𝜌𝑣 [ ]
𝑚3
Densitatea in faza lichida se calculează după formula:

1
𝜌𝑙 =
𝑥1 𝑚𝑎𝑠𝑖𝑐 (1 − 𝑥1 𝑚𝑎𝑠𝑖𝑐)
+
𝜌1 𝜌2

Se calculeaza viteza maxima admisibila cu formula :

𝜌𝑙 0.5
𝑣𝑚𝑎 =𝑐∗( −1)
𝜌𝑣
unde:
c- coefficient de capacitate ce depinde de distanţa dintre talere si înălţimea zăgazului
s – reprezintă distanţa dintre talere care ia vapori între 0,4 – 0,7 m, fiind cu atât mai mare cu cât
diametrul coloanei este mai mare, iar
h este înălţimea zăgazului care asigură închiderea hidraulică (în ultimă instanţă, nivelul de lichid
pe taler lângă zăgaz, în condiţiile în care lichidul este degazat); pentru sistemele nespumante, se
adoptă valori mai mici pentru h: 12,7 ÷ 25,4 mm.

Apoi se calculeaza viteza admisibila cu formula:

𝑣𝑎 = 𝐹𝐹 ∗ 𝑣𝑚𝑎
Apoi stim din ecuaţia continuitaţii curgerii:

𝑚3
𝑉𝑚𝑎𝑥 [ ] = 𝐴𝑐 ∗ 𝑣𝑎
ℎ
Rezulta ca:
𝑚3
𝑉max [ ]
𝐴𝑐 = ℎ
𝑣𝑎
Si aria sectiunii de curgere a fluxului de vapori este sectiunea cilindrului
𝜋 ∗ 𝐷𝑐2
𝐴𝑐 =
4

Rezulta ca:

2 𝑚3
4 ∗ 𝑉max [ ]
𝐷𝑐 𝑣𝑎𝑟𝑓 = √ ℎ
𝜋 ∗ 𝑣𝑎

a) Calculul după sarcina maximă de vapori la baza coloanei (condiţii de operare: p = 1

atm, t=tf 2 = 100ºC)
Ecuaţia continuitatii curgerii aplicată la condiţiile specifice ale coloanei este:
′
𝑉max = 𝐴𝑐 ∗ 𝑣𝑎

Transformarea debitului maxim de vapori din kg/h în m3/s se face ţinând cont de ecuaţia de
stare a gazului real:
𝑘𝑔
𝑚3 𝑉′ [ ]
𝑉′ [ ] = ℎ
𝑠 𝑘𝑔
3600 𝑠 ∗ 𝜌𝑣 [ ]
𝑚3
Aplicand ecuatia de stare a gazului real:
𝑝∗𝑉 =𝑧∗𝑛∗𝑅∗𝑇
unde:
z-factor de compresibilitate , este 1
R=8314 J/kmol*k – constanta universala a gazelor
 T – temperatura exprimata in Kelvin (in baza coloanei)
p- presiunea exprimata in N/m2
𝑚
𝑛=
𝑀
𝑚
𝑝∗𝑉 = ∗𝑅∗𝑇
𝑀
𝑚
𝜌𝑣 =
𝑉
Rezulta:
̅̅̅̅̅̅̅̅
𝑝∗𝑀 𝑎𝑚
𝜌𝑣 = 𝑅∗𝑇

unde: ̅̅̅̅̅̅
𝑀𝑎𝑚 = 𝑀1 ∗ 𝑦𝐵 + 𝑀2 ∗ (1 − 𝑦𝐵 )
M1 – masa moleculara a componentului usor volatil
M2 – masa moleculara a componentului greu volatile
yB – concentratia componentului usor volatile in baza coloanei, exprimat ca fractie molara.
Trebuie transformate fractiile din fractii masice in fractii molare, astfel
𝑦𝐵𝑚𝑎𝑠𝑖𝑐
𝑀1
𝑦𝑩 𝑚𝑜𝑙𝑎𝑟 =
𝑦𝐵𝑚𝑎𝑠𝑖𝑐 (1 − 𝑦𝐵 𝑚𝑎𝑠𝑖𝑐)
𝑀1 + 𝑀2
Cu fractiile molare se calculeaza masa moleculara medie de la baza coloanei
̅̅̅̅̅̅
𝑀𝑎𝑚 = 𝑀1 ∗ 𝑦𝐵 + 𝑀2 ∗ (1 − 𝑦𝐵 )

Se calculeaza densitatea vaporilor la baza coloanei:

𝑝 ̅̅̅̅̅̅̅̅
∗ 𝑀𝑎𝑚
𝜌𝑣 =
𝑅∗𝑇
Apoi se calculeaza debitul volumetric de vapori la baza coloanei:
𝑘𝑔
𝑚3 𝑉′ [ ]
′
𝑉 [ ]= ℎ
𝑠 𝑘𝑔
3600 𝑠 ∗ 𝜌𝑣 [ ]
𝑚3

Densitatea in faza lichida se calculează după formula:

 1
𝜌𝑙 =
𝑥𝐵 𝑚𝑎𝑠𝑖𝑐 (1 − 𝑥 𝐵 𝑚𝑎𝑠𝑖𝑐)
+
𝜌1 𝜌2

Se calculeaza viteza maxima admisibila in baza coloanei cu formula :

𝜌𝑙 0.5
𝑣𝑚𝑎 = 𝑐 ∗ ( −1)
𝜌𝑣
Apoi se calculeaza si diametrul coloanei la sarcina maxima de vapori in baza coloanei

2 ′ 𝑚3
4 ∗ 𝑉max [ ]
𝐷𝑐 𝑏𝑎𝑧𝑎 = √ ℎ
𝜋 ∗ 𝑣𝑎

Se compara cele doua valori obtinute pentru diametrul coloanei atat la varful coloanei cat si in
baza coloanei si se allege valoarea cea mai mare a diametrului coloanei.

Calculul se face atat la varful coloanei cat si in baza coloanei. In acest caz este vorba despre
fluxul de lichid din varful coloanei L si fluxul de lichid din baza coloanei L’.
Apoi se compara valoarea diametrului maxim obtinut la sarcina maxima de vapori si
valoarea maxima a diametrului la sarcina maxima de lichid si se adopta cea mai mare valoare a
diametrului obtinuta prin calcul.
CALCULUL INĂLŢIMII COLOANEI

Pentru calcul eficacitatii medii a talerului se foloseste relatia lui O’Connell:

Pentru volatilitatea medie relativa se calculeaza temperatura medie pe coloana:
𝑡𝑓𝑖𝑒𝑟𝑏𝑒𝑟𝑒 𝑏𝑎𝑧𝑎 + 𝑡𝑓𝑖𝑒𝑟𝑏𝑒𝑟𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑓
𝑡𝑚 =
2
La valoarea obtinuta a temperaturii medii se scot din curba de echilibru a binarului
studia xmediu si ymediu – concentratiile medii ale componentului usor volatile in faza
de lichida si in faza vapori si se inlocuiesc:
𝛼𝑚 ∗ 𝑥𝑚
𝑦𝑚 =
1 + (𝛼𝑚 − 1) ∗ 𝑥𝑚

Si de aici se scoate volatilitatea medie relativa si se calculeaza.

Calculul pentru vascozitatea medie a lichidului se face tot la temperatura medie pe

coloana cu formula:
1 1
𝜇̅𝑙 3 = ∑ 𝑥𝑚 ∗ 𝜇𝑙3

Pentru cei doi component ai sistemului:

1 1
1
3 3
𝑘𝑔
𝜇̅𝑙 3 = 𝑥𝑚 ∗ 𝜇𝑙1 + (1 − 𝑥𝑚 ) ∗ 𝜇𝑙2 [ ]
𝑚∗𝑠

Apoi se calculeaza eficacitatea medie a talerului cu relatia lui O’Connell si apoi nr.
de talere practice:
𝑁𝑇𝑇
𝑁𝑇𝑃 =
𝐸𝑚

Inaltimea coloanei:
𝐼𝐶 = (𝑁𝑇𝑃 − 1) ∗ 𝑠 + 𝐼𝑣 + 𝐼𝐵
ANEXE