Sunteți pe pagina 1din 9

Mecanica fluidelor - Îndrumar de laborator 1

MĂSURAREA PRESIUNILOR - I
PRESIUNEA. SCĂRI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ

1. Scopul lucrării
Cunoașterea și înțelegerea scărilor și unităților de măsură
pentru presiune.

2. Presiunea
Numim suport spațial al unei forțe, regiunea din spațiu pe
care se exercită acea forță. Dacă suportul spațial al forței este un
punct, atunci spunem că avem o forță concentrată. Dacă suportul
spațial este o curbă, o suprafață, sau un domeniu, atunci spunem că
avem o forță distribuită. Forțele distribuite pe curbe, sau pe
suprafețe, se numesc tensiuni.
Forțele de contact sunt consecința interacțiunilor de contact
dintre corp și mediul exterior și se exercită pe frontiera corpului
fluid (zona de contact dintre mediul exterior și corpul fluid).
Deoarece corpurile fluide nu pot prelua forțe concentrate, forțele de
contact sunt în mod obligatoriu tensiuni cu suport unidimensional
(curbe), sau bidimensional (suprafețe).
Prin definiție, forțele de presiune sunt tensiuni cu suport
bidimensional, normale pe frontiera corpului fluid, sensul de
acțiune fiind de la exterior spre frontieră. Prin definiție, presiunea
2 Mecanica fluidelor - Îndrumar de laborator

este mărimea (norma) forțelor de presiune. Așadar, forța de


presiune în punctul x de pe frontieră are expresia:

σ̄ p (x )=−p (x ) n̄(x )

−p (x ) n̄ (x )
frontiera
n̄ (x ) corpului fluid
x
corpul fluid

Forțele de presiune sunt tensiuni de compresiune. Presiunea


este deci un câmp scalar pozitiv pozitiv : p (x )≥0 . Presiunea nu
poate fi negativă, deoarece corpurile fluide nu pot prelua tensiuni
de întindere. Valoarea p=0 trebuie înțeleasă ca o limită,
deoarece corespunde temperaturii de 0 K.

3. Unități de măsură pentru presiune


Unitatea de măsură pentru presiune este unitatea de măsură
pentru tensiuni cu suport bidimensional. In SI : [ p ]=N /m 2 .
Această unitate de măsură a fost numită Pascal - prescurtat
Pa - în memoria fizicianului francez Blaise Pascal. Așadar:

def N
Pa =
m2

Pentru măsurarea presiunii se mai folosesc următorii multipli


ai unității fundamentale:
Mecanica fluidelor - Îndrumar de laborator 3

hectopascalul : 1 hPa = 102 Pa;


kilopascalul : 1 kPa = 103 Pa;
megapascalul : 1 MPa = 106 Pa.
Un multiplu specific mecanicii fluidelor este bar-ul. Prin
definiție :

1bar =105 Pa

Pentru comparație, presiunea atmosferică standard are


valoarea p a =101325 Pa , foarte apropiată de 1 bar.
Submultiplul cel mai utilizat al bar-ului este milibar-ul:

1mbar =10−3 bar =102 Pa

O unitate de măsură mai veche, specifică sistemului cgs


(centimetru gram secundă), este kgf/cm2 (atmosfera tehnică):

1kgf 9.81 N
1at :=1 kgf/cm2 = = =98100 Pa
1 cm 2 10−4 m 2

Mecanica fluidelor folosește și serii de unități de măsură


derivate din relația

p=ρm⋅g⋅h

unde ρm este densitatea lichidului manometric, iar h denivelarea


măsurată. Lichidele manometrice utilizate cel mai frecvent sunt apa
și mercurul.
In cazul în care lichidul manometric este apa, prin convenție
se ia densitatea ei la 4 oC : ρm =1000 kg /m 3 . Unitățile derivate
4 Mecanica fluidelor - Îndrumar de laborator

uzuale sunt milimetrul coloană de apă (h=10-3 m) și metrul coloană


de apă (h = 1 m):

1 mmH2O = 1000·9,81·10-3 = 9,81 Pa


1 mH2O = 1000·9,81·1 = 9810 Pa

In cazul în care lichidul manometric este mercurul,


ρm =13590,5kg /m 3 , unitatea derivată uzuală este milimetrul
coloană de mercur :

1mmHg =13590,5⋅9,81⋅10−3 =133,322Pa

Milimetrul coloană de mercur se mai numește torr, în


memoria fizicianului italian Evangelista Torricelli.
Tranformările de unități de măsură pentru presiune intervin
frecvent în aplicații. Acestea se efectuează după algoritmul
exemplificat mai jos:

2.1bar =x m H 2 O . x =?
1bar =105 Pa
1
1m H 2 O=9810 Pa ⇒ 1 Pa= m H 2O
9810
1
2,1bar =2,1⋅10 5⋅ =21,40 m H 2 O
9810

4. Scări de măsurare a presiunii


Prin scară (scală) de măsurare se înțelege un sistem de
măsurare individualizat prin origine (valoarea de zero) și unitate de
măsură. De exemplu, scara Kelvin și scara Celsius au aceeași unitate
de măsură, dar au origini diferite. Originea în scara Celsius
corespunde temperaturii de 273,15 K în scara Kelvin.
Mecanica fluidelor - Îndrumar de laborator 5

Pentru măsurarea presiunilor se folosesc două scări de


măsură : scara barometrică și scara manometrică.
Scara barometrică are originea în vid. Unitatea de măsură este
Pascalul. Presiunea măsurată în scara barometrică se numește
presiune barometrică, sau presiune absolută. Se notează cu p.
Scara manometrică are ca origine presiunea atmosferică.
Unitatea de măsură este Pascalul. Presiunea măsurată în scara
manometrică se numește presiune manometrică. Presiunea
manometrică este deci o presiune relativă. Se notează pm.
Relația de legătură între presiunea absolută și presiunea
manometrică este :

p=p a + p m

p
m
p >0
pa
p m <0
p
p >p a pa
pa
p <p a

p=0

Presiunea manometrică este pozitivă dacă p > p a , și


negativă dacă p <p a . Modulul presiunii manometrice negative
se numește presiune vacuummetrică : p v =|p m| .
In limba engleză, presiunea manometrică este numită gauge
pressure.
6 Mecanica fluidelor - Îndrumar de laborator

5. Erorile de rotunjire
Erorile de rotunjire sunt erorile care apar în urma
reprezentării aproximative datelor, prin limitarea la un număr ales
de cifre semnificative.
Orice număr real y nenul se poate reprezenta sub forma

y =±m⋅10 E

unde m este un număr real din intervalul [0,1 1), numit mantisă, iar
E este un număr întreg, numit exponent.
Prin urmare, mantisa este un număr subunitar cu prima cifră
de după virgulă diferită de zero:

m = 0,x1x2x3x4x5 ..., cu x1 ≠0

Prin rotunjire, din mantisă se rețin un număr finit de


zecimale, numite cifre semnificative. De exemplu, prin rotunjirea lui
y la trei cifre semnificative, mantisa este aproximată cu 0,x1x2x3.
Să determinăm eroarea relativă maximă pe care o facem
atunci când rotunjim pe y la două cifre semnificative.
Notăm cu ~ y valoarea aproximativă a lui y. Eroarea
relativă procentuală va fi

y −~y
ε= ⋅100 %
y

Simplificând pe 10E obținem

0 , x 1 x 2 x 3 x 4 x 5 ...−0 , x 1 x 2 0,0 0x 3 x 4 x 5 ...


ε= ⋅100= ⋅100
0, x 1 x 2 x 3 x 4 x 5 0, x 1 x 2 x 3 x 4 x 5

Să determinăm valoarea maximă a lui ε.


Mecanica fluidelor - Îndrumar de laborator 7

0,00999... 0,01
max (ε)< ⋅100< ⋅100=10 %
0,10999... 0,1

Să determinăm eroarea relativă maximă pe care o facem


atunci când rotunjim pe y la trei cifre semnificative. In mod similar,
obținem:

0 , x 1 x 2 x 3 x 4 x 5 ...−0 , x 1 x 2 x 3 0,00 0x 4 x 5 ...


ε= ⋅100= ⋅100
0, x 1 x 2 x 3 x 4 x 5 0 , x1 x 2 x 3 x 4 x5

Prin urmare:

0,000999. .. 0,001
max (ε)< ⋅100 < ⋅100=1%
0,100999. .. 0,1

Dacă rotunjim pe y la patru cifre semnificative, eroarea


relativă maximă va fi de 0,1%.
Rotunjirea la un număr fixat de cifre semnificative poate fi
efectuată direct, fără a mai scrie data sub formă de mantisă și
exponent. Ca regulă, cifrele semnificative se numără de la stânga la
dreapta, începând cu prima cifra nenulă. Exemplificăm aplicarea
regulii marcând prin subliniere primele trei cifre semnificative ale
numerelor : 17,456, 0,10087, 0,0070689.
Exemple de rotunjiri :
-Rotunjirea la trei cifre semnificative a numărului 0,00325683
este 0,00325. Rotunjirea la patru cifre semnificative a aceluiași
număr este 0,003256;
-Rotunjirea la trei cifre semnificative a numărului 108,345
este 108. Rotunjirea la patru cifre semnificative a aceluiași număr
108,345 este 108,3.
8 Mecanica fluidelor - Îndrumar de laborator

6. Aplicații numerice
1. Câți torr are presiunea atmosferică standard
p a=101325 Pa ?
2. Determinați necunoscuta x din următoarele relații de
transformare:
a) 19,8 mbar =x Pa ; b) 112 mmH2O = x Pa ;
c) 755 torr =x Pa ; d) 1,88 bar =x Pa ;
e) 1,3 MPa=x bar ; f) 12 torr =x mmH2O;
g) 21 torr =x mbar ; h) 23,5 kgf =x mH2O;
i) 27 mbar =x mmH2O; j) 14,8 bar =x mH2O
k) 1.8bar =x torr ; l) 27,3 kPa=x torr

3. Completați tabelul:

Pa mbar kPa bar mmH2O mH2O


Pa 1
mbar 102 1
kPa 10 3
1
bar 105 1
mmH2O 9,81 1
mH2O 9810 1

4. a) Presiunea atmosferică are valoarea pa=1009 mbar. Este


mai mare, sau mai mică decât presiunea atmosferică standard?
b) Presiunea atmosferică are valoarea pa=1014,3 kPa. Este mai mare,
sau mai mică decât presiunea atmosferică standard?

5. Arătați ca diferența a două presiuni exprimate în scara


absolută este egală cu diferența acelorași presiuni exprimate în
scara manometrică : p 2 −p 1=p m m
2 −p 1 .
Mecanica fluidelor - Îndrumar de laborator 9

6. Presiunea atmosferică are valoarea pa=755 torr. Știind că


presiunea manometrică este pm=+130 kPa, să se determine
presiunea absolută măsurată în bar.

7. Presiunea apei într-o conductă este +2,8 bar (scară


manometrică). Să se determine presiunea absolută a apei, știind că
presiunea atmosferică este pa=1013 mbar;

8. Presiunea aerului într-o conductă de ventilație este de +86


mmH2O (scară manometrică). Să se determine presiunea absolută și
densitatea aerului în conductă, știind că temperatura aerului din
conductă este t=21 oC.
Se cunosc : presiunea atmosferică pa=1012 mbar; constanta aerului
Ra = 289,04 J/kgK .

9. Presiunea în focarul unui cazan cu combustibil gazos este p


= -0,8 mmH2O (scară manometrică). Să se determine presiunea
absolută și densitatea gazelor arse din focar, știind că temperatura
lor este t=310 oC.
Se cunosc : presiunea atmosferică pa=100,92 kPa; constanta gazelor
arse Rg = 319,45 J/kgK .

10. a) Rotunjiți la trei cifre semnificative următoarele numere


și calculați eroarea relativă : 0,069058; 35,47; 1,6987; 511,687.
b) Rotunjiți la patru cifre semnificative aceleași numere și
calculați eroarea relativă.

S-ar putea să vă placă și