Anul universitar 2021-2022

MECANICA FLUIDELOR 1
probleme-tip pentru examen

1. Să se determine forţa F necesară ridicării unei

stavile cu greutatea G=16000 N şi lăţimea b=5 m, F
ştiind că adâncimea apei în amonte este H=4 m, iar
coeficientul de frecare între stavilă şi reazeme este
μ=0,31.
Să se traseze epurele de presiuni pe fețele stavilei. H
Densitatea apei este ρ=1000 kg/m3.

2. Să se calculeze grosimea minimă b a unui zid b

paralelipipedic de beton necesară pentru a nu se
produce alunecarea acestuia sub acţiunea forţei
hidrostatice exercitate de apă. Să se traseze epurele
de presiuni pe zid.
Se cunosc: înălţimea zidului H=5 m, înălţimea apei H1
în amonte H1=4 m, înălţimea apei în aval H2=1 m,
densitatea betonului ρb=2300 kg/m3, densitatea apei
ρa=1000 kg/m3, coeficientul de forfecare între zid şi H2
sol μ=0,6.

3. Un rezervor ce conţine apă cu densitatea ρ=1000 kg/m3 este

prevăzut un capac de vizitare în formă de disc cu diametrul D=0,8
m şi situat la înălţimea h=1 m. Capacul este fixat cu 12 şuruburi.
Presiunea măsurată la partea superioară a rezervorului p=1,4 bar
(scară manometrică).
Să se determine:
a. Repartiția de presiuni pe capac. Să se traseze epura de presiuni
pe fețele capacului. H
b. Forţa de întindere medie pe un şurub. D
h
Se mai cunosc: presiunea atmosferică pa=101,1 kPa, înălţimea
nivelului liber H=4 m.

4. Un lichid de vâscozitate dinamică μ=0,28 Poise şi greutate specifică g=8400 N/m3 curge prin o conductă
orizontală cu diametrul D=60 mm. Viteza măsurată la axa conductei este Umax=1,2 m/s .
a. Să se calculeze căderea de presiune unitară (Pa/m).
b. Cu câți metri ar trebui să coboare conducta la fiecare 100 m pentru ca presiunea să rămână constantă în
lungul conductei?
Indicație: In SI, unitățile fundamentale sunt kg, m, s. Prin urmare
kg⋅m⋅s −2
[μ]=Pa⋅s= 2
⋅s =kg⋅m−1⋅s −1 .
m
In vechiul sistem tehnic, unitățile fundamentale erau g, cm, s. Poise (se simbolizează cu litera P) este
unitatea fundamentală în vechiul sistem tehnic 1 P =g⋅cm −1⋅s−1 Prin urmare avem relația de legătură:
1 P =10−3 kg⋅(10−2 m)−1⋅s −1=0,1 kg⋅m−1⋅s −1≡0,1 Pa⋅s . Deci μ=0,028 Pa·s.

1
5. Prin conducta din figură curge un lichid cu
vâscozitatea cinematică ν=1,68x10-4 m2/s şi
greutatea specifică g=9100 N/m3. qg
a. Să se calculeze căderea de presiune între capetele
conductei, căderea de presiune unitară (Pa/m).
b. Dacă conducta ar fi orizontală, care ar fi căderea z2
z1
de presiune între capetele conductei?
Se cunosc: debitul gravimetric qg= 7x106 N/zi, z=0
diametrul conductei D=120 mm și cotele geodezice
z1 = 143 m, z2 = 152 m.

6. La trecerea unui debit V̇ =200 cm3/min printr-

un tub capilar calibrat cu lungimea L=2 m şi
diametrul D=0,4 cm, se măsoară o pierdere de DH
sarcină de ΔH = 75,2 cm.
(a) Să se calculeze vâscozitatea dinamică a fluidului, .
știind că densitatea sa este ρ=0,9 kg/dm3. V
(b) Ce pierdere de sarcină s-ar fi măsurat dacă D
fluidul ar fi fost apa cu ρ=1 kg/dm3 și μ=10-3 Pa·s?
L

7. Pentru ajutajul furtunului de pompieri din figură

se cunosc: D=75 mm; d=25 mm; V̇ =9,2 l/s;
ρ=998,4 kg/m3 ; α1 = 1,05; α2= 1,04; β1 = 1,03; β2=
˙
u22med
1,02; Δ E d=ζ ; ζ = 0,05; pa=1,01 bar. V̇
2 D d
Să se determine:
(a) Parametrii dinamici în secțiunile de flux.
(b) Puterea hidraulică disipată.
(c) Forţa axială cu care trebuie echilibrat ajutajul.

8. Forţa exercitată de curentul de apă asupra

confuzorului din figură este preluată de masivul de
beton în care este încastrat.
Să se determine:
(a) Parametrii dinamici în secțiunile de flux. V̇
(b) Puterea hidraulică disipată. D1
D2
(c) Greutatea minimă necesară G a masivului de
ancorare, ştiind că coeficientul de frecare-forfecare
cu terenul de fundare este μ=0,8.
Se cunosc: D1 = 2m; D2 =1,5 m; V̇ =6m3/s; ρ=998
kg/m3 ; p1=3 bar (scară manometrică); p a=1,01 bar; α1
˙
u22med
= α2 = 1,05; β1 = β2= 1,03; Δ E d=ζ , ζ = 0,08.
2

2
9. Intr-o instalație industrială de ventilație este
inserat un difuzor ancorat printr-o tijă încastrată de
lungime L = 1m.
Să se determine:
(a) Parametrii dinamici în secțiunile de flux. L
(b) Puterea aeraulică disipată.
(c) Momentul de încovoiere la baza tijei generat de
forța exercitată de curentul de aer asupra ṁ
difuzorului. D1 D2
Se cunosc: D1 = 500 mm; D2 = 800 mm; p1 = + 350
mm coloană apă (sc. manometrică); t1 = 25 oC; pa =
101,3 kPa; ṁ = 6,9 kg/s; Ra = 287,04 J/kgK; α1 =
2˙
U 1med
1,05; α2 = 1,12; β1 = 1,03; β2 = 1,08; Δ E d=ζ ,
2
ζ = 0,18.

10. Cotul la 45o si confuzorul din figură formează un

ansamblu sudat care face parte dintr-o rețea de
transport a apei industriale cu densitatea ρ=997,6
V̇
kg/m3 . Cotul este situat în plan orizontal. D1
Să se determine:
(a) Parametrii dinamici în secțiunile de flux.
(b) Puterea hidraulică disipată.
(c) Forţa exercitată de curentul de apă asupra 45o
cotului.
Se cunosc: D1 = 307 mm; D2 = 207 mm; p1 = 2,8 bar
(sc. manometrică); V̇ = 240 m3/h; α1 = 1,05; α2 D2
U 2˙
=1,08; β1 = 1,03; β2 = 1,04; Δ Ed =ζ 2 med , ζ =
2
1,02.

11. O instalație de uscare cu aer cald la temperatura

t = 65 oC are ca piesă terminală un ajutaj. Viteza
aerului în secțiunea de eflux a ajutajului este U2med =
34 m/s. Ajutajul refulează într-o incintă în care
presiunea este + 11 mm coloană apă (sc.
manometrică). Să se determine:
ṁ
(a) Parametrii dinamici în secțiunile de flux. D2 D1
(b) Puterea aeraulică disipată.
(c) Forţa exercitată de curentul de aer asupra
ajutajului.
Se cunosc: D1 = 500 mm; D2 = 300 mm; pa = 101,3
kPa; Ra = 287,04 J/kgK; ; α1 = 1,05; α2 =1,04; β1 = 1,03; Incinta de uscare
˙
U 22med
β2 = 1,02; Δ E d=ζ , ζ = 0,14.
2

3
12. Ramificația din figură distribuie debitul V̇ 1
=47,1 l/s în mod egal pe cele două ramuri.
Ramificația este situată în plan orizontal.
Să se determine: V̇ 2 V̇ 3
(a) Parametrii dinamici în secțiunile de flux. D2 D3
(b) Puterea hidraulică disipată.
(c) Forța exercitată de curentul fluid asupra D1
ramificației.
Se cunosc: D1 = 207 mm, D2=D3=106 mm, ρ=997
kg/m3, p1=2,3 bar (scară manometrică), pa=1,013 bar,
α1 = 1,05; α2 = α3 = 1,12, β1 = 1,03, β2 = β2 = 1,08, V̇ 1
2˙ 2˙
U 2med U 3med
 Ed1− 2= ,  Ed1− 3= , ζ =
2 2
0,94 .

13. Printr-o conductă cu diametrul D = 102 mm şi

lungimea L = 1,8 km este transpotat un debit V̇
= 29 m3/h apă la temperatura de 15 oC. Presiunea
necesară în punctul superior este pB = 1,8 bar (scară V̇ B
manometrică). Rugozitatea hidraulică echivalentă a
conductei este Δ h = 0,8 mm. Δ
L, D,
h
Să se determine: A
(a) Presiunea cu care trebuie alimentată conducta zB=123m
zA=109m
(presiunea pA în scară manometrică);
z=0
(b) Puterea hidraulică disipată.
Se cunosc: ρ4C = 1000 kg/m3, α=1,8·10-4 K-1, μ15C =
1,14·10-3 Pa·s.

14. Printr-o conductă cu diametrul D=159 mm și

hidraulică echivalentă a conductei Δ h = 0,55
mm. este transportată apă la temperatura de 15 oC. A V̇
Presiunile măsurate pe capetele conductei sunt
egale pB=pA. L, D, B
Δ
Să se determine: zA=169m
h

(a) Debitul masic transportat. zB=165m

(b) Puterea hidraulică disipată. z=0
Se cunosc: ρ4C = 1000 kg/m3, α=1,8·10-4 K-1, μ15C =
1,14·10-3 Pa·s, L= 700 m.

15. O conductă de ventilație de secțiune pătrată cu

latura a = 400 mm transportă un debit V̇ =
12400 m3/h aer la temperatura t = 25 oC. Presiunea V̇
A
necesară în secțiunea B este pB = +300 mm coloană
apă (sc. manometrică). L, □a B
, Δh
Să se determine: zA=25m
(a) Presiunea necesară în secțiunea A (exprimată în zB=19m
scară manometrică).
z=0
(b) Puterea aeraulică disipată.
Se cunosc: Ra = 287,04 J/kgK; Δ h = 0,30 mm;
μ25C = 18,42·10-6 Pa·s; pa = 101,3 kPa; L = 46 m.

4
16. O conductă de ventilație industrială de secțiune
dreptunghiulară cu laturile a = 250 mm și b = 400
mm refulează în atmosferă. Presiunea măsurată în V̇ B
punctul A este pA = +126 mm coloană apă (sc.
manometrică). Temperatura aerului este t = 40 oC. Δh
axb,
Să se determine: A L, □
(a) Debitul volumic transportat. zB=47m
zA=25m
(b) Puterea aeraulică disipată.
z=0
Se cunosc: Ra = 287,04 J/kgK; Δ h = 0,20 mm;
μ40C = 19,15·10-6 Pa·s; pa = 101,3 kPa; L = 62 m.

17. Printr-o conductă cu diametrul D=101 mm și

rugozitatea hidraulică echivalentă Δ h = 0,6 mm
este transportat un debit ṁ = 22,8 t/h, apă la A V̇
temperatura de 20 oC. Presiunea necesară la V̇
L1, D B C
consumatorul C este pC=1,2 bar (scară ,Δ
manometrică). h
L2, D, Δh
Să se determine: zA=187m
(a) Presiunea de alimentare pA în scară zB=165m zC=zB
manometrică.
(b) Puterea hidraulică disipată pe fiecare tronson. z=0
Se cunosc: L1=1,6 km, L2=1,1 km, ρ4C = 1000 kg/m3,
α=1,8·10-4 K-1, μ20C = 1·10-3 Pa·s.

18. Prin rețeaua din figură este

transportată apă la temperatura de 20 oC.
V̇ B
Debitele cerute de consumatorii B și C sunt B V̇ 2
C
V̇ B = 105 m3/h, V̇ C = 114 m3/h. V̇ 1 V̇ C
Presiunea necesară la consumatorul C este L2, D2, Δh
pC=1,2 bar (scară manometrică). A , Δh
L1, D
1
Să se determine:
(a) Presiunea de alimentare pA în scară
manometrică. zA=243m zB=265m zC=zB
(b) Puterea hidraulică disipată pe fiecare
tronson.
Se cunosc: L1=1,8 km, L2=0,9 km, D1 = 285 z=0
mm, D2 = 190 mm, Δ h = 0,48 mm, ρ4C =
1000 kg/m3, α=1,8·10-4 K-1, μ20C = 1·10-3 Pa·s.