C01.

Propriet tile zice ale uidelor

,

01.01 Introducere
Denitie. Mecanica uidelor este stiinta care studiaz  miscarea corpurilor uide.
, , , ,

S  claric m întelesul notiunii de corp uid .

, ,

01.01.1 Sistem zic

Conceptul de sistem zic are o maxim  generalitate. Orice portiune din Univers este
,

un sistem zic. Deci orice obiect, orice ansamblu de obiecte, orice câmp de interactiune
,

este un sistem zic.

Un electron, o molecul  de ap , apa dintr-o conduct , atmosfera terestr , câmpul
gravitational sunt tot atâtea exemple de sisteme zice.
,

01.01.2 Sistem termodinamic, sisteme macroscopice

Prin sistem termodinamic termodinamic întelegem un sistem zic care îndeplineste

, ,

urm toarele conditii :
,

1. Este limitat în spatiu si contine un num r nit de microsisteme (atomi sau

, , ,

molecule).
2. Num rul microsistemelor este sucient de mare astfel încât la echilibru, uctuatiile ,

acestora nu produc efecte macroscopice.

Prin urmare, sistemul zic format din o singur  molecula de ap  nu este sistem
termodinamic.
Sistemele termodinamice sunt deci sisteme macroscopice : sisteme care contin un,

num r foarte mare de subsisteme microscopice (atomi sau molecule) si care au deci di-
,

mensiuni mari în raport cu dimensiunile atomice si moleculare. Dimensiunile atomice

,

si moleculare sunt de ordinul de m rime al ångströmului (1Å = 10−10 m ≡ 10−1 nm).

,

1
2

S  prezent m câteva exemple importante de corpuri (sisteme) macroscopice.

Energia intern  a sistemelor macroscopice este suma dintre energia potential  de ,

interactiune a particulelor constituiente (atomi sau molecule) si energia lor cinetic .

, ,

Solidele (corpurile solide). Sunt sisteme macroscopice ordonate. Particulele con-

stituiente sunt atomii. Acestia formeaz  o retea spatial  ordonat , periodic  (reteaua
, , , ,

cristalin ), si execut  misc ri de oscilatie de mic  amplitudine în jurul nodurilor

, ,

acestei retele. Atomii se a  în permanent  la distante mici unii de altii, de ordinul
, , , ,

ångströmilor. Ca urmare, energia potential  de interactiune a corpurilor solide este

, ,

mult mai mare de cât energia lor cinetic . Din acest motiv, corpurile solide au form 
proprie si volum propriu.
,

Gazele (corpurile gazoase). Sunt sisteme macroscopice dezordonate. Particulele

constituiente sunt moleculele, care au aparent misc ri haotice. Drumul liber mijlociu
,

(distanta între dou  cicniri succesive) este cu mult mai mare decât diametrul molecular
,

- în conditii normale λ̄ ∼ 103 d. Ca urmare, în cea mai mare parte a drumului parcurs
,

între dou  ciocniri, interactiunile intermoleculare sunt neglijabile. Rezult  c  energia

,

potential  de interactiune a gazelor este mult mai mic  decât energia lor cinetic . Din
, ,

acest motiv:
- Gazele nu au volum propriu - gazele ocup  imediat întreg spatiul aat la ,

dispozitie;
,

- Gazele nu au form  proprie - gazele iau forma vasului în care stau.

Lichidele (corpurile lichide). Sunt sisteme macroscopice cu propriet ti interme- ,

diare între gaze si solide. Distantele inter-moleculare sunt mai mici decât la gaze, dar
, ,

mai mari decât la solide. Energia potential  de interactiune este de acelasi ordin de
, , ,

m rime cu energia cinetic . Ca urmare, lichidele au volum propriu, dar nu au form 

proprie. Turnate într-un vas, lichidele îsi p streaz  volumul, dar iau forma vasului.
,

Corpurile rheologice. Sunt sisteme macroscopice cu propriet ti intermediare ,

între solide si lichide. Exemple: smoala, betonul, ceara, unsorile, pastele tehnice, etc.
,

Prin denitie, corpurile uide sunt gazele si lichidele.

, ,

01.01.3 Parametrii macroscopici de stare

Sa analiz m modurile în care putem deni starea unui sistem macroscopic.

Una dintre metode este specicarea st rii microscopice (microstarea) : specicarea
m rimilor caracteristice tuturor subsistemelor (atomi sau molecule) din sistem.
Aceast  metod  este posibil  numai în principiu.
S  consider m sistemul format din moleculele de azot (N2 ) continute într-un cub ,

cu volumul de 1mm3 , la presiunea si temperatura standard (101325 P a, 15o C ). Pen-

,

tru ecare molecul  va trebui s  specic m vectorul de pozitie (3 coordonate scalare) ,

si viteza (alte 3 coordonate scalare). S  admitem c  pentru specicarea celor 6 coor-

,
 3

donate scalare avem nevoie de o secund , si s  determin m timpul necesar specic rii

,

microst rii.
Example 1. In coditiile specicate, masa gazului este m = 1.15 · 10−9 kg . Num rul de
,

molecule din sistem poate  determinat cu ajutorul num rului lui Avogadro :

m 1.15 · 10−9
N = NA · = 6.022 · 1026 · = 2.473 · 1016 molecule de N2
µN2 28
Intr-un an sunt 365·24·3600 = 3.154·107 secunde. Prin urmare, pentru specicarea
microst rii sunt necesari

2.473 · 1016
= 788.1 · 106 ani
3.154 · 107
A doua metod  este specicarea st rii macroscopice. St rile de echilibru ale sis-
temelor macroscopice pot  descrise de un num r mic de parametri macroscopici, ce
pot  determinati prin m sur tori macroscopice.
,

In cazul corpurilor uide, parametrii macroscopici de stare sunt : presiunea p,

volumul V , si temperatura absolut  θ. Cei trei parametri de stare sunt legati prin
, ,

ecuatia de stare. Prin urmare, numai doi dintre ei sunt independenti.

, ,

Deci corpurile uide sunt sisteme termodinamice simple : starea de echilibru poate
 caracterizat  de o singur  coordonat  generalizat  si o singur  fort  generalizat  :
, ,

V , respectiv p.

01.02 Descrierea macroscopic  local  a st rilor de neechilibru

a corpurilor uide
Corpurile uide se a  aproape întotdeauna în stare de neechilibru. Chiar si lichidul ,

aat în repaos într-un rezervor este în neechilibru, deoarece nu-i putem asocia o sigur 
valoare a presiunii. Presiunea creste pe m sur  ce ne apropiem de fundul vasului.
,

Avem nevoie de urm toarele denitii: ,

Denition 1. Timpul de relaxare este timpul necesar pentru ca un sistem izolat s 

ajung  la echilibru.
Timpul de relaxare scade exponential cu num rul de molecule. Cu cât corpul uid
,

are mai putine molecule, cu atât ajunge mai repede la echilibru.

,

Denition 2. Subsistemul termodinamic elementar este o parte a sistemului mare,

cu propriet tile:
,

a) Este sucient de mare (contine suciente molecule) pentru a r mâne sistem

,

termodinamic
b) Este sucient de mic pentru ca timpul s u de relaxare s  e neglijabil în raport
cu timpul de relaxare a sistemului mare.
4

Spunem c  un sistem macroscopic îndeplineste axioma st rii locale dac  exist  o

,

partitie a sa în subsisteme termodinamice elementare. Prin urmare, putem împ rti

, ,

sistemul mare în subsisteme elementare, pe care le putem presupune a  în echilibru

chiar si atunci când sistemul mare nu este în echilibru. Asadar putem descrie starea de
, ,

neechilibru a sistemului mare prin specicarea st rilor de echilibru ale subsistemelor

elementare. Aceast  metod  se numeste metoda st rii locale.
,

Denition 3. Subsistemul termodinamic elementar al corpurilor uide se numeste ,

particul  uid .
Cât de mic  este particula uid ? In general, se accept  c  particula uid  ocup  o
sfer  de diametru λ, sau un cub de latur  λ. λ = drumul liber mijlociu.
In ce conditii putem aplica metoda st rii locale pentru a descrie starea de neechili-
,

bru a corpurilor uide? Este evident c  numai atunci când corpul uid contine sucient
,

de mult particule uide pentru ca timpul s u de relaxare s  e cu multe ordine de

m rime mai mare decât timpul de relaxare a particulelor uide care-l compun.
Not m cu L cea mai mic  dimensiune a corpului uid si denim num rul Knudsen
,

prin
λ
Kn =
L
Corpul uid îndeplineste axioma st rii locale (admite o partitie în subsisteme ter-
, ,

modinamice elementare) atunci când Kn ≤ 0.01. Deci L ≥ 100λ. Asadar, corpul uid ,

trebuie s  contin  minim 1003 = 106 particule uide.

,

Example 2. In conditii standard, drumul liber mijlociu al moleculei de azot este λ =

,

2 · 10−7 m (2 · 10−4 mm). Prin urmare, pentru a putea aplica metoda st rii locale,
dimensiunea minim  a unui corp uid de azot este L = 2 · 10−2 mm (0.02 mm).
S  determin m num rul de molecule de azot dintr-un cub cu latura L = 2·10−2 mm
si timpul necesar pentru specicarea microst rii.
,

Volumul cubului este L3 = 8 · 10−6 mm3 . Pentru a determina num rul de molecule

de azot apel m la rezultat obtinut în exemplul anterior si la regula de trei simpl :
, ,

N = 2.473 · 1016 · 8 · 10−6 = 1.978 · 1011 molecule

Timpul necesar specic rii microst rii pentru acest corp uid va 

1.978 · 1011
= 6271 ani
3.154 · 107
Exercise 1. Determinati num rul de molecule dintr-o particul  uid  de azot având
,

forma unui cub de latur  L = 100λ.

 5

01.03 Parametrii macroscopici ai particulei uide

Vom determina parametrii macroscopici ai particulei uide.
(i) Masa particulei uide.
Not m cu dm masa particule uide centrate în punctul x. Dac  particula uid 
contine N molecule de mase mi , i = 1...N , atunci
,

X
dm = mi
i

(ii) Densitatea particulei uide

Not m cu dV volumul particlei uide centrate în punctul x. Densitatea particulei
uide centrate în x la momentul t este
dm
ρ (x, t) =
dV
(iii) Viteza macroscopic 
Not m cu w̄i vitezele moleculelor componente. Rezult  expresia impulsului partic-
ulei uide
X
dH̄ = mi w̄i
i

Not m cu ū (x, t) viteza macroscopic  a particulei uide (viteza observabil  macro-

scopic). Pentru a respecta legea a II-a, trebuie îndeplinit  conditia: ,

dH̄ = dm · ū (x, t)

Prin urmare, viteza macroscopic  este denit  prin

X
mi w̄i
dH̄ i
ū (x, t) = = X
dm mi
i

Remark 1. Viteza ec rei molecule poate  descompus  astfel

w̄i = ū + w̄i 0

Vitezele w̄i 0 se numesc vitezele de uctuatie ale moleculelor

,
Xcomponente. X Inmultim
,

cu mi relatia de mai sus si sum m. Obtinem dH̄ = mi w̄i0 . Cum

X
, , , mi ū+ mi ū =
i i i
dmū = dH̄ , rezult 
X
mi w̄i0 = 0
i
6

Prin urmare, impulsul dat de componenta de uctuatie este nul.,

(iv) Energia intern  a particulei uide

Not m cu dEp energia potential  a particulei uide si cu dEc energia ei cinetic 
, ,

X w2
dEc = mi i
i
2

Descompunem viteza moleculelor w̄i = ū + w̄i 0 . Rezult 

!
X (ū + w̄i 0 , ū + w̄i 0 ) X u2 X X (wi ')2 u2 X (wi ')
2
0
dEc = mi = mi + ū, mi w̄i + mi = dm + mi
i
2 i
2 i i
2 2 i
2

Energia particulei uide este suma dintre energia ei potentiala si energia ei cinetic 
dE = dEp + dEc . Energia specic  (energia raportat  la unitatea de mas ) va 
!
(wi ')
2
dE u2 1 X
e= = + dEp + mi
dm 2 dm i
2

u2
Not m cu ec = [J/kg] energia cinetic  specic  s, i cu
2
!
1 X (wi ')2
ei = dEp + mi [J/kg]
dm i
2

energia intern  specic . In cazul gazelor dEp = 0, deci

1 X (wi ')
2
ei = mi
dm i 2

Asadar, la gaze energia intern  este energia cinetic  a misc rii de uctuatie.

, , ,

(v) Denitiua câmpurilor hidrodinamice

,

Fie M un corp uid. Not m cu D (t) suportul s u spatial la momentul t. Fie
,

x ∈ D (t). Not m cu ρ (x, t), ū (x, t) si θ (x, t) densitatea, viteza, respectiv temperatura
,

particulei uide centrate în x la momentul t.

01.04 Transform ri de stare pentru corpurile uide

Prin transformare de stare întelegem modicarea parametrilor de stare la trecerea
,

dintr-o stare de echilibru în alta.

(i) Transform ri de stare pentru gaze
In cazul gazelor, ecuatia de stare are forma general 
,
 7
 
p A1 (θ) A2 (θ) A3 (θ)
=R·θ· 1+ + + + ...
ρ ρ ρ2 ρ3
In cazul gazelor perfecte, ecuatia de stare este ,

p
=R·θ
ρ
Transform rile de stare pentru gaze se studiaz  la Termotehnic .
(ii) Transform ri de stare pentru lichide
S  consider m transformarea de stare {p1 , V1 , θ1 } → {p2 , V2 , θ2 } a unui corp lichid.
S  determin m leg tura între parametrii st rii nale {p2 , V2 , θ2 } si parametrii st rii ,

initiale {p1 , V1 , θ1 }. Vom folosi în acest scop ecuatia de stare.

, ,

In cazul lichidelor, ecuatia de stare are forma general  F (p, V, θ) = 0, pe care o

,

putem explicita astfel V = f (p, θ) .

Experienta ne arat  c  variatiile de volum ale corpurilor lichide sunt mici. Prin
, ,

urmare, putem aproxima functia f cu partea liniar  a seriei Taylor. Dezvolt m în

,

serie Taylor functia V (p, θ) în jurul punctului (p0 , θ0 ) si elimin m termenii de ordin
, ,

mai mare decât doi. Obtinem: ,

∂V ∂V
V (p, θ) = V (p0 , θ0 ) + (p0 , θ0 ) · (p − p0 ) + (p0 , θ0 ) · (θ − θ0 )
∂p ∂θ
sau:

 
∂V ∂V
(p0 , θ0 ) (p ,
0 0 θ )
 ∂p ∂θ 
V (p, θ) = V (p0 , θ0 ) · 
1 + V (p0 , θ0 ) · (p − p0 ) + V (p0 , θ0 ) · (θ − θ0 )


Denim coecientul de compresiune izoterm  prin

def 1 ∂V
β = − (p0 , θ0 )
V (p0 , θ0 ) ∂p
Determin rile experimentale ne arat  c  volumul scade atunci când presiunea creste ,

∂V
si temperatura r mâne constant . Rezult 
, < 0 . Prin urmare, β > 0.
∂p
Denim coecientul de dilatare izobar  prin
def 1 ∂V
α = (p0 , θ0 )
V (p0 , θ0 ) ∂θ
Determin rile experimentale ne arat  c  volumul crteste atunci când temperatura ,

∂V
cres, te s, i presiunea r mâne constant . Rezult  > 0 . Prin urmare, α > 0.
∂θ
Cu aceste notatii, obtinem ecuatia de stare:
, , ,

V (p, θ) = V (p0 , θ0 ) · (1 − β (p0 , θ0 ) (p − p0 ) + α (p0 , θ0 ) · (θ − θ0 ))

8

Inlocuind, obtinem relatia de leg tur  între între parametrii st rii nale {p2 , V2 , θ2 }
, ,

si parametrii st rii initiale {p1 , V1 , θ1 } :

, ,

V2 = V1 · (1 − β (p2 − p1 ) + α · (θ2 − θ1 ))

S  determin m leg tura între densit tile ρ1 si ρ2 . Dezvolt m în serie Taylor functia

, , ,

ρ (p, θ) si neglij m termenii de ordin superior. Obtinem

, ,

∂ρ ∂ρ
ρ (p, θ) = ρ (p0 , θ0 ) + (p0 , θ0 ) · (p − p0 ) + (p0 , θ0 ) · (θ − θ0 )
∂p ∂θ

 
∂ρ ∂ρ
(p ,
0 0 θ ) (p0 , θ0 )
 ∂p ∂θ 
1 + ρ (p0 , θ0 ) · (p − p0 ) + ρ (p0 , θ0 ) · (θ − θ0 )
ρ (p, θ) = ρ (p0 , θ0 ) ·  

Not m cu m = ρ · V masa corpului uid. Cum masa este constant , rezult :

∂ρ ∂V ∂ρ ∂V
V +ρ = 0 s, i V+ρ =0
∂p ∂p ∂θ ∂θ
Asadar:
,

1 ∂ρ 1 ∂ρ
= β s, i =-α
ρ ∂p ρ ∂θ
Prin urmare:

ρ (p, θ) = ρ (p0 , θ0 ) · (1 + β · (p − p0 ) − α · (θ − θ0 ))

ρ2 = ρ1 · (1 + β (p2 − p1 ) − α · (θ2 − θ1 ))

01.05 Curgerea uidelor. Vâscozitatea

Curgerea este r spunsul specic al corpurilor uide la solicit ri mecanice externe.
Aplicarea unui sistem de forte pe un corp are ca rezultat miscarea corpului. In gen-
, ,

eral, miscarea corpului const  din suprapunerea unei miscari rigide (roto-translatie)
, , ,

peste o deformare. Roto-translatia modic  pozitia corpului f r  a modica pozitiile

, , ,

relative ale elementelor constituente. Deformarea este cea care modic  pozitiile rel- ,

ative ale elementelor constituiente, schimbând astfel forma corpului.

Deformatia elastic  este denit  ca ind deformatia de echilibru care apare la
, ,

atingerea echilibrului între fortele exterioare si tensiunile interioare care apar în corp.
, ,

Deformarea elastic  este specic  corpurilor solide. Tr s turile ei principale sunt:

 9

- Deformarea elastic  are un punct terminus. Deformarea se opreste atunci când ,

tensiunile interioare echilibreaz  tensiunile exterioare.

- Deformarea elastic  dispare atunci când fortele exterioare sunt îndep rtate.
,

- Deformatiile elastice sunt mici în raport cu dimensiunea corpului.

,

- Deformatiile elastice cresc atunci când fortele exterioare cresc.

, ,

In cazul uidelor, fortele de atractie între molecule sunt mici. Ca urmare, nu este
, ,

posibil  atingerea unei deformatii de echilibru. Deformarea continu  chiar dac  fortele
, ,

exterioare nu cresc. Curgerea este fenomenul în care deformatia creste continuu si nu

, , ,

se mai recupereaz  dup  îndep rtarea fortei. ,

Vîscozitatea este proprietatea uidelor de a se opune deformatiei prin generarea de

,

tensiuni, numite tensiuni vâscoase. Vâscozitatea poate  de forfecare si de dilatare.

,

Vâscozitatea de forfecare genereaz  tensiuni tangentiale între straturile de uid

,

care se misc  cu viteze diferite. S  consider m miscarea unui uid în zona adiacent 
, ,

unui perete plan. Stratul 2 actioneaz  asupra stratului 1 cu tensiunea τ21 care tinde
,

s  accelereze stratul 1. Stratul 1 actioneaz  asupra stratului 2 cu tensiunea τ12 care

,

tinde s  frâneze stratul 2.

.

.
Vâscozitatea de dilatare apare în cazul în care corpul uid îsi modic  volumul.
,

Tensiunea generat  este normal  pe frontier .

01.06 Aderenta ,

Este proprietatea uidelor de a adera la suprafetele solide. Experimental se constat 

,

c  particulele uide aate în contact cu corpul ader  la acesta. Prin urmare, conditia ,

la limit  pe suprafata corpului este

,

ū (x) = w̄ (x) (∀) x ∈ Sp

10

Sp ind frontiera rigid , iar w̄ (x) viteza corpului în punctul x ∈ Sp . Atunci când
corpul este în repaos, condit, ia la limit  pe frontiera rigid  a mis, c rii devine ū (x) =
0 (∀) x ∈ Sp .

01.07 Absorbtia si desorbtia gazelor

, , ,

Absorbtia este proprietatea gazelor si vaporilor care, aate în contact cu un lichid,

, ,

p trund prin difuzie în masa acestuia. Desorbtia este fenomenul invers, care const 
,

în degajarea gazelor dizolvate în lichid.

Cu cât temperatura lichidului este mai sc zut , cu atât cantitatea de gaze dizolvate
este mai mare. Reciproc, la cresterea temperaturii cantitatea de gaze dizolvate în lichid
,

scade în urma fenomenului de desorbtie. ,

01.08 Cavitatia ,

Cavitatia este un fenomen complex, specic lichidelor.

,

S  presupunem un curent de ap  în care apare o zon  în care presiunea lichidului

coboar  sub presiunea de vaporizare pv .
.

.
Dup  traversarea sectiunii A, în lichid apar bule cavitationale care contin vapori si
, , , ,

gaze care anterior erau dizolvate. Dup  ce presiunea creste peste presiunea de vapor-
,

izare (limita B) are loc colapsul brusc al bulelor cavitationale. Vaporii condenseaz ,
,

iar gazele se dizolv  din nou. Procesul de colapsare a bulelor cavitationale produce
,

patru categorii de efecte:

- Efecte mecanice : colapsul bulelor cavitationale induce suprapresiuni locale foarte
,

mari;
 11

- Efecte termice : suprapresiunile sunr însotite de temperaturi foarte mari, capabile

,

sa topeasc  local metalele;

- Efecte chimice : prezenta oxigenului liber, care este extrem de coroziv;
,

- Efecte electrice : apar microdesc rc ri electrice datorit  diferentelor de potential

, ,

electric dintre lichid si bulele de gaz.

,

Fenomenul de cavitatie deterioreaz  suprafetele metalice prin uzur  cavitational 

, , ,

si trebuie evitat.
,

.
Uzur  cavitational  la un rotor de pomp 
,

1.09 Tensiunea supercial 

Este o proprietate de interfat  specic  lichidelor. Apare la contactul cu alte medii.
,

S  consider m un lichid aat în contact cu un gaz. S  consider m dou  molecule,

notate A si B. Acestea interactioneaz  cu moleculele aate în sfera de actiune molec-
, , ,

ular . Rezultanta acestor interactiuni este nul  pentru molecula A, aat  în interiorul
,

lichidului. In cazul moleculei B, aat  la nivelul liber, interactiunile nu se mai com-

,

penseaz  reciproc. Rezultatul este deformarea nivelului liber si aparitia unei tensiuni
, ,

superciale σ între moleculele de la nivelul liber.

.
12

.
Diferenta de presiune de pe cele dou  fete ale nivelului liber are expresia
, ,

 
1 1
∆p = σ +
R1 R2
unde R1 , R2 sunt razele principale de curbur  ale suprafetei de separatie dintre
, ,

lichid si gaz.
,