FORME DE ENERGIE

PROIECT REALIZAT DE ȘTEFĂ NESCU DIANA

AFLĂM ÎMPREUNĂ

Universul care ne înconjoară există sub două forme: de substanță (materie) și câ mp de forțe. Materia
este caracterizată prin două mă rimi fundamentale: masa și energia. Masa este mă sura inerției și a gravitației,
iar energia este mă sura mișcă rii materiei.
Termenul își are originea în operele lui Aristotel. Cuvâ ntul energie (din greacă veche energheia,
„activitate”, „lucru”) mă soară potențialul unei substanțe de a determina schimbă ri în fenomenele fizice și
chimice.
FORMELE ENERGIEI​I
ENERGIA RADIANTĂ
Este energia celor șapte radiații
electromagnetice. Radiațiile electromagnetice sunt
niște lumini invizibile ochiului nostru, cu excepția
luminii vizibile, având toate aceeași viteză ca a
luminii de 300.000.000 m/s. Ele sunt atât naturale,
cât și artificiale.
Iată cele 7 radiații electromagnetice în
ordinea creșterii frecvenței lor și a energiei lor:
undele radio, microundele, radiațiile infraroșii,
lumina vizibilă, radiațiile ultraviolete, radiațiile X
și radiațiile gamma.
CLASIFICARE I

 Undele radio
 Radiațiile infraroșii
Se folosesc la comunicațiile la distanță , fă ră fir:
telefoane mobile, radio; Sunt emise de Soare și de că tre corpurile calde. Sunt
 Microundele folosite:

Se folosesc la: 1. În medicină , meteorologie, astronomie

1. A încă lzi rapid mâ ncarea în cuptoarele cu 2. Dispozitivele cu vedere nocturnă

microunde 3. Telecomenzile prin infraroșu
2. Convorbiri internaționale prin satelit, radar
3. Programe TV cu antene parabolice prin satelit.
CLASIFICARE II
 Lumina vizibilă
Este singura radiație electromagnetică percepută de
ochiul nostru, avâ nd spectrul de culori de la roșu la
violet (ROGVAIV).
 Radiațiile ultraviolete
Sunt emise de Soare și de lă mpi speciale folosite la
bronzarea pielii, la sterilizare, în stomatologie
 Radiațiile X
Sunt folosite în medicină pentru radiografii și
tomografii, terapia tumorilor maligne, în aeroporturi
la controlul bagajelor.
 Radiațiile gamma
Au cea mai mare energie și putere de pă trundere în
substanțe, fiind extrem de periculoase și distrugâ nd
celulele vii.
Gammagrafia constă în iradierea piesei supuse
controlului cu radiații gamma, după care se obține pe
filmul radiografic imaginea structurii macroscopice
interne a piesei respective prin acționarea asupra
emulsiei fotografice.
FORMELE ENERGIEI​II

ENERGIA TERMICĂ (CĂLDURA)

Este energia dată de mișcarea continuă și dezordonată a particulelor unui corp (atomi sau molecule).
Câ nd un corp este încă lzit el primește că ldură (energie) de la un corp mai cald. Moleculele iuți din
corpul cald vor suferi ciocniri cu moleculele lente din corpul mai rece, cedâ ndu-le energie cinetică . Prin
miliarde de miliarde de ciocniri are loc un transfer de energie cinetică de la o moleculă la alta pâ nă câ nd cele
două corpuri vor avea aceeași temperatură (temperatură de echilibru termic) și aceeași energie.
Ceea ce la nivel macroscopic este un proces lent de schimb de că ldură între două corpuri cu
temperaturi diferite și puse în contact termic, la nivel microscopic este un proces de ciocniri continue și un haos
de neimaginat.
Câ nd scade temperatura corpului, scade și energia lui și particulele au o viteză din ce în ce mai mică .
La temperatura de zero absolut (0K = - 273,15 °C) în toate corpurile din natură agitația moleculară încetează
domnind repausul absolut.
 Dar ce se întâ mplă câ nd încă lzim foarte mult un gaz ? Crescâ nd foarte mult temperatura,
ciocnirile dintre particule devin atâ t de puternice, încâ t atomii își pierd electronii de pe orbite.
Spunem că atomii se ionizează și gazul a devenit plasmă caz în care va emite radiație luminoasă ,
infraroșie și ultravioletă .

Plasma este cea de-a patra stare de agregare a materiei și o gă sim în tuburile fluorescente
de iluminat sau pentru reclame, în flacă ră , în fulgere, în stele etc.
FORMELE ENERGIEI​III

ENERGIA CHIMICĂ

Este energia datorată legă turilor chimice dintre atomi sau molecule și pe care o posedă orice
substanță . Câ nd se rup legă turile chimice existente la o substanță în timpul unui fenomen fizic sau chimic,
acesteia ori îi crește energia chimică , ori îi scade energia chimică .
 Dacă în timpul unei reacții chimice (fenomen fizic) energia sistemului scade, se transferă energie sistemelor
înconjură toare sub diferite forme, de obicei sub formă de că ldură . Spunem că are loc un fenomen
exoterm, cum este arderea, dizolvarea sodei caustice în apă etc. La dizolvarea sodei caustice (hidroxidului
de sodiu) se degajă că ldură . Prin urmare energia chimică a hidroxidului de sodiu în stare solidă este mai
mare decâ t energia lui chimică atunci câ nd este dizolvat în apă . Deci ruperea legă turilor chimice dintre ionii
de sodiu și ionii hidroxil are loc cu degajare de că ldură .
 Dacă în timpul unei reacții chimice (fenomen fizic) energia sistemului crește asta se obține prin
conversia altor forme de energie din sistemele înconjură toare. Spunem că are loc un fenomen
endoterm, cum este dizolvarea să rii de bucă tă rie în apă , reacția dintre oxid de magneziu și apă ,
dizolvarea clorurii de amoniu în apă , fotosinteza etc. La dizolvarea să rii de bucă tă rie (clorurii de
sodiu) se absoarbe că ldură . Prin urmare energia chimică a clorurii de sodiu în stare solidă este
mai mică decâ t energia ei chimică atunci câ nd este dizolvată în apă . Deci ruperea legă turilor
chimice dintre ionii de sodiu și ionii clor are loc cu absorbție de că ldură .
ORGANISMUL OMENESC ESTE O ÎNTREAGĂ UZINĂ CHIMICĂ:
 Energia chimică poate fi transformată în energie mecanică de sistemul muscular prin procesul de contracție
musculară . Motoarele moleculare, cum sunt miozinele din mușchi, folosesc energie chimică pentru a
produce mișcare.
 Respirația se mai numește și schimb de gaze (un schimb de oxigen și dioxid de carbon cu mediul
înconjură tor), respirația externă se referă la schimbul de gaze la nivelul membranei respiratorii din plă mâ n,
iar respirația internă este cea care are loc la nivelul țesuturilor. Oxigenul este necesar pentru respirația
celulară , iar dioxidul de carbon este produs ca rezultat al respirației celulare. Prin respirație oxigenul (O2)
din aerul inspirat ajunge la nivelul celulelor, iar dioxidul de carbon (CO2) rezultat este eliminat prin
intermediul expirației.
• Digestia este absorbția hranei de către organismele pluricelulare, proces prin care se realizează desfacerea
moleculelor mari de hidrocarbonate (polizaharide), grăsimi (lipide) și proteine în molecule mai mici, rezultând
energie și, pe de altă parte, substanțe necesare sintezei țesuturilor organismului.

Prin mișcările peristaltice ale stomacului, hrana, parțial digerată de către acidul clorhidric produs de
mucoasa gastrică, va fi dirijată spre duoden.
Intestinul subțire este segmentul cel mai important de absorbție a hranei, în duoden, aciditatea produsă de
sucul gastric este neutralizată, prin bilă (produsă de ficat), și prin secreția pancreasului. De asemenea, în intestinul
subțire este continuat procesul de digestie din gură, prin desfacerea mai departe a zaharidelor în molecule și mai mici
de glucoză, fructoză, galactoză și manoză, molecule care pot fi deja absorbite prin peretele intestinului subțire.
Grăsimile sau lipidele, care apar sub formă de picături, vor fi la început emulsionate de bilă și lecitină în soluții cu
particule mai mici, de monogliceride, care pot traversa peretele intestinal.
Intestinul gros resoarbe 19 % apă, din resturile de hrană nedigerate sosite din intestinul subțire, aceste
resturi fiind, apoi, eliminate prin rectum și apoi anus .
FORMELE ENERGIEI​IV

ENERGIA NUCLEARĂ

Este energia eliberată prin reacții nucleare de fisiune și de fuziune sau prin dezintegrare radioactivă .
 Reacția de fisiune constă în spargerea unui nucleu radioactiv mare (de uraniu sau plutoniu) în două nuclee
mai mici și câ țiva neutroni, prin bombardarea nucleului greu cu un neutron lent. Ea are loc în reactoarele
din cadrul centralelor nucleare (fisiune controlată cu ajutorul unor bare de control) și în bomba atomică
(fisiune necontrolată ), propulsie nucleară (submarine, portavioane etc.). La fisionarea unui kilogram de
uraniu se eliberează o energie de un milion de ori mai mare decâ t prin arderea unui kg de combustibil clasic
(gaz metan, huilă ).
 Reacția de fuziune constă în unirea a două nuclee ușoare (deuteriu și tritiu- izotopi radioactivi ai
hidrogenului) cu formarea unui nucleu mai mare (heliu) și câ țiva neutroni. În Univers reacțiile de fuziune au
loc în stele și asigură energia enormă a acestora. În mod artificial fuziunea are loc în bombele cu hidrogen și
în cele cu neutroni.
• Dezintegrarea radioactivă constă transformarea spontană a unui nucleu instabil, numit și radioizotop, într-
un atom mai stabil, degajâ nd energie sub formă de radiații alfa (fluxuri de nuclee de heliu cu viteza de 20.000
km/s), beta (fluxuri de electroni cu viteza de aproximativ 300.000 km/s) sau gama (fluxuri de fotoni cu viteza
de 300.000 km/s).
FORMELE ENERGIEI V

ENERGIA MECANICĂ

Este capacitatea corpurilor de a efectua lucru mecanic.

 Energia asociată mişcă rii se numeşte energie cinetică.
 Energia asociată poziţiei se numeşte energie potenţială.

Toate formele de energie se pot transforma unele în altele prin procese adecvate și într-o anumită
transformare, energia cinetică sau potenţială poate creşte sau poate scă dea, dar suma celor două energii
ră mâ ne constantă .
Trenulețul din parcul de distracții poate urca o pantă datorită energiei cinetice pe care a câ știgat-o în urma
coborâ rii altei pante. Funcționarea lui se bazează pe transformarea continuă a energiei potențiale în energie
cinetică și invers.
FORMELE ENERGIEI VI

ENERGIA ELECTRICĂ

Este energia curentului electric, datorată mișcă rii ordonate a purtă torilor de sarcină electrică
(electroni sau ioni) printr-un circuit electric.
Energia electrică prezintă o serie de avantaje în comparație cu alte forme de energie și anume,
producerea energiei electrice în centralele electrice are loc în condiții economice avantajoase.
Dezavantajul pe care îl prezintă energia electrică în comparație cu alte forme ale energiei constă în
aceea că nu poate fi înmagazinată , ea trebuie produsă în momentul câ nd este cerută de consumatori.
Curentul electric produs de generatorul din cadrul centralelor electrice este transmis prin cabluri
electrice că tre consumatori.
MULȚ UMESC PENTRU TIMPUL ACORDAT