Curs 8.

NOŢIUNI GENERALE DE NIVELMENT

Cuvinte cheie: suprafaţă de nivel 0; diferenţă de nivel; cotă; cote relative;

cote absolute.

Nivelmentul este partea topografiei care se ocupă cu studiul aparatelor,

instrumentelor şi metodelor de determinare a înălţimilor (altitudini sau cote) punctelor
caracteristice ale terenului, precum şi cu reprezentarea reliefului pe planuri şi hărţi.

9.1. NOŢIUNI FUNDAMENTALE

Pentru determinarea altitudinii punctelor topografice trebuie să se considere o

suprafaţă de nivel faţă de care să se poată determina atât înălţimile punctelor uscatului, cât şi
adâncimile diferitelor puncte situate pe fundul mărilor şi oceanelor. Ca suprafaţă de nivel, de
referinţă, s-a stabilit suprafaţa liniştită a mărilor şi oceanelor, presupusă a fi prelungită pe sub
continente, numită geoid (fig. 9.1). acestei suprafeţe, luată ca sistem de referinţă, i se atribuie
cota zero.
Suprafaţa de nivel zero se determină faţă de un
punct numit zero fundamental, determinat pe baza
observaţiilor îndelungate (30 – 50 ani) executate cu
medimarimetre şi medimarigrafe şi se află în ţara noastră
în portul Constanţa, încastrat într-o bornă de beton.
Deoarece suprafaţa de nivel este definită ca
suprafaţa perpendiculară, în orice punct al acesteia, pe
Fig. 9.1
direcţia forţei de gravitaţie, rezultă că orice punct de pe
suprafaţa pământului are o suprafaţă de nivel; astfel, suprafeţele care trec prin punctele A şi B,
paralele cu suprafaţa de nivel zero (Z 0) sunt suprafeţe de referinţă relative faţă de care se pot
determina înălţimi relative ale diferitelor puncte topografice.

57
 Altitudinea este distanţa măsurată pe verticală de la suprafaţa de nivel zero, până la
suprafaţa respectivă.
Cota este valoarea numerică a altitudinii punctului respectiv. Când se stabilesc în
raport cu suprafaţa de referinţă zero, acestea poartă denumirea de cote absolute, iar când se ia
ca plan de referinţă unul paralel cu suprafaţa de nivel zero, atunci acestea se numesc cote
relative.
Diferenţa de nivel Z este distanţa, măsurată pe verticală, dintre suprafeţele de nivel
ce trec prin punctele considerate sau, mai simplu, diferenţa de altitudine (cotă) dintre două
puncte.
Determinarea diferenţei de nivel constituie problema esenţială a nivelmentului, cu
ajutorul acestuia determinându-se cotele punctelor. Astfel, dacă se cunoaşte cota punctului A
şi s-a determinat diferenţa de nivel dintre
punctele A şi B, se poate calcula cota punctului
B, cu relaţia (fig. 9.2):

ZB = ZA ± ZA-B

Fig. 9.2
9.2. TIPURI DE NIVELMENT

În funcţie de instrumente, aparatele şi metodele utilizate pentru determinarea

diferenţelor de nivel dintre puncte, se deosebesc următoarele tipuri de nivelment: geometric,
trigonometric, barometric, hidrostatic, fotogrammetric, mecanic şi satelitar.
Nivelmentul geometric sau direct. Diferenţa de nivel dintre diferitele puncte de pe
suprafaţa topografică se măsoară direct pe baza unor principii geometrice simple. Astfel
diferenţa de nivel dintre punctele A şi B se obţine funcţie de înălţimile unei vize orizontale
faţă de cele două puncte, înălţimile a şi b se citesc pe mire (fig. 9.3). Este cel mai precis tip de
nivelment.
Nivelmentul trigonometric sau indirect. Se execută cu aparate care dau vize
înclinate şi care permit măsurarea unghiului de pantă () sau zenital (Z), iar diferenţele de
nivel dintre puncte se obţin indirect cu formule trigonometrice (fig. 9.4).
ZAB = d x tg  = d x ctg z
sau dacă se măsoară distanţa înclinată atunci:

58
 ZAB = D x sin  = D x cos z
Deşi nivelmetrul trigonometric este mai puţin precis, el este folosit deseori pe
terenuri accidentate, fiind mai expeditiv.

Fig. 9.3 Fig. 9.4

Nivelmentul barometric. Se bazează pe principiul cunoscut din fizică, conform

căruia presiunea atmosferică scade pe măsură ce creşte altitudinea.
Instrumentele folosite sunt barometrele, care măsoară direct presiunea atmosferică şi
altimetrele, care pe lângă scara presiunilor posedă şi o scară a altitudinilor deasupra nivelului
mării, scară pe care se citesc direct cotele punctelor.
Diferenţele de nivel dintre puncte se calculează cu formule speciale, bazate pe
presiunile şi temperaturile dintre cele două puncte, iar uneori şi pe alte elemente.
Precizia nivelmentului barometric este mult inferioară faţă de nivelmentul geometric şi
trigonometric, însă, prin perfecţionarea instrumentelor, în prezent se pot atinge, relativ uşor,
precizia de ±1 m.
Nivelmentul hidrostatic. Se bazează pe principiul vaselor comunicante. Nivelul
hidrostatic se compune, de regulă, din două tuburi de sticlă, protejate de suporturi metalice,
legate între ele cu un tub de cauciuc, lung de 10 – 50 m. Cele două tuburi sunt gradate, iar la
aparatele moderne fiecare tub are câte un dispozitiv micrometric pentru citirea precisă a
înălţimilor nivelului apei.
Nivelmentul fotogrammetric sau stereofoto-grammetric. Este executat cu aparate şi
metode fotogrammetrice, utilizând fotografii speciale, aeriene sau terestre numite fotograme.
Nivelmentul mecanic se execută cu aparatură automată, instalată pe vehicule, care
face posibilă înregistrarea grafică a profilului pe traseul parcurs.

59
 Nivelmentul satelitar este cel mai modern tio de nivelment, determinările făcându-se
prin aşa-zisul sistem GPS (Global Positioning System), cu ajutorul sateliţilor special lansaţi,
în acest scop, în jurul pământului.

Întrebări:

1. Ce este suprafaţa de nivel 0 zero ?

2. Cum se defineşte altitudinea ?
3. Ce este cota unui punct ?
4. Ce sunt cotele absolute şi cotele relative ?
5. Care sunt tipurile de nivelment ?

60