RELAȚII METRICE ÎN

TRIUNGHI
DREPTUNGHIC
 PROIECȚII ORTOGONALE PE
O DREAPTĂ
Proiecția ortogonală a
unui punct pe o dreaptă
este piciorul
perpendicularei duse din
acel punct pe dreapta
dată.
Proiecția ortogonală a unui segment de
dreapta [AB] pe o dreaptă este
segmentul [A`B`], unde punctele A` și
B` sunt proiecțiile punctelor A și B pe
dreapta dată.
B

A (punctul dat)
A

AA`⊥ d
d d

A` (proiectia punctului) B`
A`
 PROPRIETAȚILE PROIECȚIILOR
ORTOGONALE PE O DREAPTĂ
1. Dacă AB este paralelă cu dreapta d, atunci proiecția ortogonală a lui [AB] pe
dreapta d este un segment [MN] congruent cu [AB] .
2. Dacă AB nu este paralelă cu dreapta d, atunci proiecția ortogonală a lui [AB]
pe dreapta d este un segment [MN] mai mic decât segmentul [AB] . B

P
3. Dacă punctul P este A
mijlocul segmentului [AB]
atunci și proiecția acestui
A B
punct pe dreapta d,
punctul Q este mijlocul
segmentului [MN]

M Q
M N N
 TEOREMA ÎNĂLȚIMII
Într-un triunghi dreptunghic, lungimea înălțimii din vârful unghiului
drept este media geometrică a lungimilor proiecțiilor ortogonale ale catetelor pe
ipotenuză.
Sau : Într-un triunghi dreptunghic pătratul lungimii înălțimii duse din
vârful unghiului drept este egal cu produsul dintre lungimile proiecțiilor
catetelor pe ipotenuză.
A
AD = BD  DC
AD = BD  DC
2

APLICATIE:
Daca BD=3cm si DC=12cm
Atunci:
AD = BD  DC =
B
D C = 3  12 = 36 = 6cm
 TEOREMA CATETEI
Într-un triunghi dreptunghic,
lungimea unei catete este media
geometrică a lungimii ipotenuzei
și a lungimii proiecției ei
ortogonale pe ipotenuză.
Într-un triunghi dreptunghic
pătratul lungimii unei catete este
SAU egal cu produsul dintre lungimea
ipotenuzei și lungimea proiecției
catetei pe ipotenuză.

A AB = BC  BD; AB = BC  BD
2

La fel se aplica teorema catetei pentru AC!

Aplicație: Daca BD = 6cm si BC = 18cm

AB = BC  BD =
C
B
D = 18  6 = 108 =
= 6 3cm.
 TEOREMA LUI PITAGORA
Într-un triunghi dreptunghic, suma Problema 1.
pătratelor lungimilor catetelor este
În triunghiul dreptunghic ABC, AB =
egală cu pătratul lungimii
4cm si AC = 8cm. Aflați lungimea
ipotenuzei.
ipotenuzei BC.
A
Rezolvare: BC = AB + AC =
2 2 2

= 4 + 8 = 16 + 64 = 80.
2 2

BC = 80 = 4 5cm.
B C
Problema 2.
BC = AB + AC
2 2 2
În triunghiul dreptunghic ABC,
AB = 6 cm si BC = 12cm. Aflați
Rezolvare: lungimea catetei AC.
AC 2 = BC 2 − AB 2 = 12 2 − 6 2 = 144 − 36 = 108.
AC = 108 = 6 3cm.
 FUNCȚII TRIGONOMETRICE
1. Sinusul măsurii unui unghi ascuțit al unui C
triunghi dreptunghic este raportul dintre lungimea
catetei opuse acestui unghi și lungimea ipotenuzei.

2.Cosinusul măsurii unui unghi ascuțit al unui

triunghi dreptunghic este raportul dintre lungimea
catetei alăturate acestui unghi și lungimea B A
ipotenuzei. AC
sin B =
3. Tangenta măsurii unui unghi ascuțit al unui BC
triunghi dreptunghic este raportul dintre lungimea AB
catetei opuse acestui unghi și lungimea catetei cos B =
alăturate acestui unghi. BC
AC
tgB =
4. Cotangenta măsurii unui unghi ascutit al unui
AB
triunghi dreptunghic este raportul dintre lungimea AB
catetei alăturate acestui unghi și lungimea catetei ctgB =
opuse acestui unghi. AC
 ÎNTOCMIREA TABELULUI CU VALORI PENTRU:
sin, cos, tg, ctg.
Pentru a intocmi tabelul de valori a
functiilor trigonometrice,
600 2 450 construim doua triunghiuri
1 2
1 dreptunghice, unul cu un unghi de
300 si celalalt de 450.
300 450
3 1

Se aplică teorema lui

Pitagora și se află 300 450 600
lungimile laturilor, în
prealabil stabilim o catetă
sin 1/2 2/2 3/2
de lungime 1. cos 3/2 2/2 1/2
Aplicăm relațiile din
lecția precedentă și aflăm tg 3/3 1 3
valorile funcțiilor
trigonometrice pentru
ctg 3 1 3/3
diferite valori (300, 450,
600)
 ARIA UNUI TRIUNGHI
b h
A=
B 1. Dacă se cunoaște lungimea unei
laturi (baza) și înalțimea , h,
corespunzatoare lui b, atunci:
2
2. Dacă se cunosc
c lungimile a două laturi
a  b  sin 
a h
(a si b) si măsura
unghiului cuprins intre A=
ele, atunci: 2

3. Dacă se cunosc lungimile celor trei
A laturi, a, b si c, atunci:
C D b

A= p( p − a )( p − b)( p − c)
unde p este semiperimetrul triunghiului.
ARIA UNUI PARALELOGRAM
1. Dacă se cunoaște
D C lungimea unei laturi, b, și
d2 d1 înalțimea, h, pe aceasta,
atunci:
h

A = bh
a


2. Dacă se cunosc lungimile a două
A B laturi consecutive și măsura unghiului
E b cuprins între ele, atunci:

A = absin
d1  d 2  sin 
A=
3. Dacă se cunosc lungimile
diagonalelor, d1 si d2, si
măsura unghiului cuprins
între ele, , atunci:
2
ARIA DREPTUNGHIULUI
D C
1. Dacă se cunosc
dimensiunile dreptunghiului,
O l lungimea și lățimea, atunci:

d
A =Ll
A L B
2. Dacă se cunoaște lungimea diagonalei și măsura unghiului
cuprins între diagonale, atunci:

d  sin  2
A=
2 .
ARIA PATRATULUI
C
D 1. Dacă se cunoaște lungimea
laturii pătratului, atunci:

A= l 2
2. Dacă se cunoaște lungimea
d diagonalei , atunci:

2
d
A
l
B
A=
2
 ARIA ROMBULUI
C 1. Dacă se cunoaște lungimea unei laturi și
lungimea înalțimii pe o latură, atunci:

d1 A =l  h
2. Dacă se cunosc lungimile celor două
diagonale, atunci:
d2
d1  d 2
D B

h A=
 l
2
3. Dacă se cunoaște lungimea laturii și măsura
unghiului cuprins între două laturi, atunci:

A
A= l2  sin
.
ARIA TRAPEZULUI
1. Dacă se cunoaște lungimea bazei mari,
b lungimea bazei mici și a înălțimii, atunci:

 ( B + b)  h
A=
d1

2
d2
h
B
d1  d 2  sin 
A=
2. Dacă se cunosc
lungimile diagonalelor
și măsura unghiului
cuprins între ele,
atunci: 2
CERCUL. DEFINITIE. ELEMENTE
Definiție. Fie O un punct intr-un plan și r un
număr pozitiv. Cercul cu centrul O și rază r, notat
C(O;r), este mulțimea tuturor punctelor din plan
interior care se află la distanta r de punctul O.
r
Cercul reunit cu interiorul lui se numește disc.
O
Raza cercului

Diametrul cercului

Centrul cercului

exterior Unghi inscris în cerc cu

vârful în centrul cercului
Coardă

Arc de cerc
 D Cercurile cu razele egale sunt congruente.
În acelașii cerc sau în cercuri congruente,
N dacă două coarde sunt congruente, atunci
arcele corespunzatoare sunt congruente.
În același cerc sau în cercuri congruente,
C dacă două arce sunt congruente, atunci
O coardele corespunzatoare sunt congruente.
În același cerc sau în cercuri congruente,
orice două coarde congruente sunt egal
depărtate de centru.

A B Perpendiculara prin centrul unui cerc pe o

M coardă a lui împarte aceasta coardă și arcele
corespunzatoare în părți congruente.

Dacă [AB]  [CD]  arcul AB  arcul CD (reciproca este adevarată)

Dacă [AB]  [CD]  [OM]  [ON], unde OM ⊥ AB si ON ⊥ CD.
Dacă OM ⊥ AB  [AM]  [MB]
 A Cercul care contine cele trei varfuri ale unui
triunghi se numeste cercul circumscris
triunghiului.
Mediatoarea unui segment de dreapta
R
este dreapta perpendiculară pe
segment în mijlocul acestuia.
O Centrul cercului circumscris unui
triunghi se află în intersecția
mediatoarelor triunghiului.
R
R Centrul cercului circumscris unui triunghi
se află egal depărtat de vârfurile acestuia.

Unde:
B
C abc
R= a,b,c sunt lungimile laturilor
triunghiului;
4A A = aria triunghiului.
POZIŢIILE RELATIVE A UNEI
DREPTE FAŢĂ DE UN CERC
a
a – este dreapta exterioara cercului;
P A
b; c – drepte tangente la cerc;
b
d – dreapta secanta la cerc;
d O M PROPRIETĂŢI:
1. [AM]  [BM]
2. OA ⊥ MA
c
Q
DEFINIȚII:
B O dreaptă care intersectează cercul în două puncte se
numeste secanta a cercului.
O dreaptă care intersecteaza cercul într-un singur punct se
numește tangenta la cerc.
POZIŢIILE RELATIVE A DOUĂ CERCURI
CERCURI
CERCURI EXTERIOARE TANGENTE
O INTERIOARE
O`
OO` > r + r` O O` OO` = r – r`

CERCURI TANGENTE CERCURI

EXTERIOARE INTERIOARE
O O`
O OO` < r–r`
OO` = r + r` O`

CERCURI SECANTE CERCURI

CONCENTRICE
O O` O
r – r` < OO` < r + r`
Au
acelasi
centru
UNGHIURI INSCRISE IN CERC
C
A m(<AOB) = măsura arcului AB
E
W

O P
M

m(<AMB) = (măsura arcului AB) : 2

B

D
m(<CPD) = (măsura arcului CM – masura arcului AB) : 2

m(<CWE) = (masra arcului AB + masura arcului CE) : 2

 TRIUNGHI CIRCUMSCRIS
UNUI CERC
A
Centrul cercului înscris
într-un triunghi se află în
intersectia bisectoarelor.

OD ⊥ BC; OE ⊥ AB.
O
E

[OE] = [OD] = raza cercului.

B C
D AABC = pr
Unde: p = semiperimetru triunghiului ABC;
r = raza cercului inscris. .
PATRULATER ÎNSCRIS ÎNTR-UN CERC
C
D Patrulaterul cu
vârfurile pe un cerc se
numeste patrulater
înscris în cerc.
Unghiurile opuse la un
patrulater înscris în cerc
A sunt complementare.
B

Într-un patrulater înscris în <DBC  <CAD;

cerc, diagonalele formează cu <CDB  <CAB și
laturile opuse perechi de
unghiuri congruente.
altele.
 LUNGIMEA ȘI ARIA CERCULUI
LUNGIMEA CERCULUI:

A L = 2R
R ARIA DISCULUI (CERCULUI):
O
 A= R 2

ARIA SECTORULUI DE CERC

B
CUPRINS INTRE OA SI OB:

LUNGIMEA ARCULUI DE CERC AB:

R R  2

L AB = Asc = 0
180 0 360
.
 POLIGON REGULAT. ELEMENTE GEOMETRICE
C
Un poligon este regulat daca este convex,
B D are toate laturile congruente și toate
unghiurile congruente.
M un Distanța de la centrul unui poligon regulat
a R
la oricare din laturile sale se numeste
apotema poligonului.
A O
R Daca l este lungimea laturii, n = numarul
de laturi, atunci:

aP
An =
2
Perimetrul, P = nl ( n − 2)  180
un =
n
TRIUNGHIUL ECHILATERAL
A
l 3
AD ⊥ BC; h3 =
2
h3
l 3
R=
l
O
3
R
l 3
a3
a3 =
B C 6
D
2
l 3
P = 3l A3 =
4
.
 PATRATUL
D d
C R =
2
sau

O
R = l 2

l
R
a4 a4 =
2
A
E B
A4 = l 2

d =l 2 P = 4l
 HEXAGONUL REGULAT
E
D

l R=l
O l 3
a6 =
F C

R
a6
2
2
3l 3
A6 =
A B
M

d = 2l P = 6l 2