TEMA LUCRÃRII:

Se dã o fotogramã si o hartã ce cuprinde zona reprezentatã pe fotogramã. Se

cere sã se restituie elementele planimetrice noi care apar pe fotograma si nu
apar pe harta.

fotograma
harta

a b

f e

d c

Cazul A

Când terenul este aproximativ plan iar axul fotogramei este vertical

Pentru o exploatare a unei fotograme izolate se utilizeazã constructii grafice simple

bazate pe proprietatea figurilor perspective plane. Procedeele sunt bazate fie pe conservarea

unghiurilor, fie pe conservarea rapoartelor distantelor

1. Procedeul proportiilor
Distantele de pe fotogramã fiind proportionale cu cele de pe hartã
d f
= =k
D H

Pentru a raporta imaginea unui punct m de pe fotogramã pe harã se procedeazã

astfel:

- în vecinãtatea punctului m de raportat atât pe fotogramã cât si pe hartã se aleg

douã puncte a, b si corespondentele lor A , B. Din m se coboarã o perpendicularã
pe directia ab obtinând un punct K. Se mãsoarã pe fotogramã cu precizia de 0.1
mm distantele ab ak si mk si pe hartã segmentul AB. Se calculeazã segmentele
AK si MK astfel
Pentru raportarea punctului m pe hartã se mãsoarã distanta AK pe derapta AB si
se ob]ine punctul K din care se ridicã o perpendicu-larã de lungime MK, la
capãtul ei obtinându-se punctul M.
ab mk
=
AB MK

fotograma harta

m a
M A

k
K

b
B

2. Procedeul triunghiurilor asemenea

 Procedeul se bazeazã pe conservarea unghiurilor în cele douã plane
(fotogramã si hartã) si este asemãnãtor principiului intersectiei înainte. În
vecinãtatea punctului m de raportat se identificã douã puncte ab si corespondentele
lorpe hartã AB asa încât unghiul din m sã fie de aproximativ 100g. Se copiazã
triunghiul abm pe o foaie de calc, se suprapune punctul a peste A, iar baza ab peste
baza AB obtinând pe hartã directia AM. Se procedeazã la fel pentru punctul B si se
obtine directia BM. Prelungind cele douã direc]ii, la intersectie se va gãsi punctul
M.

hartã

fotogramã
Pentru control se poate proceda asemãnãtor din alte douã puncte.

3. Procedeul intersectiei înapoi

 Se bazeazã pe conservarea unghiurilor în cele douã plane si este asemãnãtor
principiului intersectiei înapoi. Pentru raportarea punctului m de pe fotogramã pe
hartã se identificã în jurul punctului de raportat cel putin trei puncte situate asa
încât unghiurile sub care se intersecteazã directiile duse din aceste puncte cãtre m
sã fie aproximativ 100g. Se înteapã pozitiile acestor puncte precum si pozitia
punctului m pe o foaie de calc. Se traseazã directiile din m cãtre aceste puncte si se
prelungesc pânã la marginea foii de calc. Se suprapune aceastã foaie peste hartã
astfel încât punctele corespondente sã se gãseascã pe aceeasi directie. În aceastã
pozitie se în]eapã punctul m de pe foaia de calc pe hartã obtinându-se pozitia
punctului M.

harta
fotograma

4. Procedeul mecanic

Acest procedeu se realizeaza cu ajutorul pantografului

 Cazul B :

Cãnd terenul prezintã are mici denivelari iar axul fotogramei este inclinat

Procedele grafice de restitutie se bazeaza pe proprietatea ca aliniamentelor de

[pe fotograma le corespund tot aliniamente de pe harta.

1. Procedeul benzilor de hârtie

Se bazeazã pe principiul intersectiei înainte si pe proprietatea conservãrii

raportului armonic între cele douã plane. În acest scop se identificã patru puncte a,
b, c, d pe fotogramã si corespondentele lor A,B,C,D pe hartã,se unesc între ele si
pe fotogramã se unesc si cu punctul m de determinat, determinând astfel câte un
fascicul de trei drepte din fiecare punct al patrulaterului

hartã

fotogramã

Având în vedere cã razele unui fascicul determinã acelasi raport armonic pe

orice secantã sectionãm acest fascicul cu o dreaptã oarecare ob]inând un raport
armonic dat. Se completeazã aceste puncte de intersectie pe o bandã de hârtie. Se
aseazã banda de hârtie peste fasciculul corespondent construit pe plan transpunând
în acest mod raportul armonic al fasciculului din planul imagine în planul de
proiectie. Se obtine astfel directia Am. Se procedeazã în mod asemãnãtor pentru
fasciculele din b si c. Triunghiul de eroare obtinut în punctul M trebuie sã aibã
laturile mai mici de 0.5 mm.

2. Procedeul retelelor proiective.

Acest procedeu se aplica atunci cand avem de restituit nu numar mai mare de

puncte

Cazul laturilor nediacente.

 hartã

fotogramã

m- punctul milociu al fotogramei este punctul de intersectie a indecsilor

diametral opusi ai fotogramei

TEMA LUCRÃRII
 Considerand o banda de fotograma pe care sunt marcate 2 reperi la inceputul
benzei si 2 la sfarsitul acesteia se cere sa se determine fototriangulatia plan radiala
grafica pentru punctele de indesire.

Fototriangulatia va fi proiectata astfel incat fiecare fotograma sa contina cel

putin 4 puncte noi determinate

Datele problemei

1) Fotogramele cu numere de la 10260-10267

2) Coordonatele punctelor de plecare si de sosire
3) Scara de regrisare a planului 1 :5000

Definitie :

Fototriangulatia plana este o metoda de determinare planimetrica a uneiretele

de puncte pornind de la punctele de baza geodezice cunoscute planimetrice

(x,y) , fara a face masuratori in teren folosind doar masuratori pe fotograma.

Principiul fototriangulatiei

Directiile ce pleaca din punctul mijlociu al fotogramei sunt egale sau aproximativ
egale cu doirectiile din teren.
 a

b
a

G A

B
a'

α ≈ α'

Metoda de rezolvare cuprinde urmatoarele etape :

 Alegerea centrelor radiale

 Alegerea punctelor de fototriangulatie
 Pregatirea foilor de ansamblaj
 Construirea retelei de fototriangulatie
 Reducerea retelei de fototriangulatie
 Calculul preciziei retelei de fototriangulatie

Rezolvare

Pentru fotograme radiale (unghiul de inclinare al fotogramei este mai mic de 3

grade) centrul radialei este similar cu punctul mijlociu al fotogramei.Centrul radial
se alege in imediata apropriere a punctului mijlociu intr-un cerc de raza 0.4*f (f-
distanta focala )