LABORATORUL NR.

4 RETR

1. Fotogrammetrie grafică.
Fotogrammetria grafică se utilizează pentru prelucrarea imaginilor situate într-un
plan orizontal, și se utilizează la obținerea schițelor la scară a scenei accidentului.
Prelucrarile de imagine în fotogrammetria grafică au la bază urmîtoarele principii
generale:
- Liniile drepte din realitate sunt prezentate în fotografie tot prin linii drepte,
- Sensul curburilor din realitate se mențin aceleași și în fotografie,
- Liniile drepte din realitate, paralele între ele și situate în același plan, se intersectează
într-un același punct,
- Punctele de intersecție ale liniilor paralele, dar cu diverse înclinații, situate în același
plan, sunt coliniare pe fotografie, formând linia orizontului,
- Între segmentele delimitate de linii paralele se păstrează un același raport de
asemănare.

2. Metode grafice de prelucrare a imaginilor fotografice ușor accesibile experților auto.

2..1. Metoda perspectivei rețelelor pătrate.
Această metodă permite prelucrarea imaginilor foto sau video, când pe suprafața
plană a părții de drum care ne interesează se așează un pătrat într-o zonă iluminată suficient
de bine pentru imprimarea sa pe clișeul foto.
Cunoscând lungimea laturii pătratului și aplicând principiile perspectivei pe imaginea
foto sau video se pot transpune dimensiunile din realitate pe schița la scară, obținând în acest
fel scena accidentului văzută de deasupra, în plan.
Metoda rețelelor pătrate este recomandată în situația în care imaginile surprind urme
cuprinse pe o lungime relativ mare de carosabil, caz în care axa optică a camerei foto este
paraleleă cu axa drumului, astfel încât linia orizontului să apară la partea superioară a
imaginii și pe cât posibil să fie paralelă cu linia orizontală a fotografiei.
Utilizarea metodei perspectivei rețelelor pătrate, este explicată pentru o scenă
fotografiată , care prezintă urmele de după o coliziune între două autoturisme cu impact în
colțurile din stânga față ale caroseriilor, Fig.1.. Dimensiunile pătratului : latura de 1 m.
Pașii utilizării metodei perspectivei rețelelor pătrate:
a. Pătratul cu latura de 1m, A1A2B1B2 se amplasează la marginea suprafeței
carosabile a drumului. Se notează cu 7 o urmă de zgârâiere ( destratificare) a
asfaltului, iar cu celelalte cifre sunt marcate urme de anvelope. Linia întreruptă
semnifică marginile imaginii fotografice.
b. Se trasează linia orizontului HKM, unde :
o Punctul K se obține la intersecția laturilor A1A2 și B1B2 ale pătratului.
o Prin punctul E1 al diagonalelor A2B1 și A1B2 se trasează dreapta KE1 care
intersectează latura A1B1 în punctul G.
o Prelungirile segmentului A2G și a laturii B1B2 se intersectează în B0 .
o Punctul H de pe linia orizontului se obține la intersecția prelungirii diagonalei
A2B1 și segmentului A1B0 .
o Celălat punct M de pe linia orizontului este situat la intersecțiile prelungirilor
diagonalei A1B2 și segmentului HK.
o Pe planul fotografiei s-a obținut patrulaterul A0A1B1B0 care în realitate este tot
un pătrat cu latura de 1 m.
o Intersecțiile dintre A0B0 cu HB1 și HB2 determină punctele C0 și respectiv D0.
o Intersecțiile dintre A1B1 și A2B2 cu KC0 și KD0 determină punctele C1 , C2 , D1
și D2 care formează rețeaua de pătrate B1C1C0B0 , B2C2C1B1 , C1D1D0C0,
C2D2D1C1.
o Similar se obțin apoi punctele A3, A4, A5,....An și respectiv S3, S4, S5, ....Sn
( puncte situate pe cealaltă margine a drumului).
o În final se trasează întreaga rețea de pătrate cuprinsă pe porțiunea de drum
care interesează.
o Pentru executarea schiței scenei accidentului se desenează la scară marginile
părții carosabile a drumului, Fig.2, pe lungimea care interesează, se
poziționează pătratul 1 cu latura de 1m, iar apoi se construiește rețeaua de
pătrate similară cu cea din persepectiva imaginii fotografice.
o Urmele de anvelope și de zgârieturi a asfaltului se transpun prin marcarea pe
rețeaua din Fig.2 a punctelor de intersecție corespondente urmelor și laturilor
patrulaterelor din Fig.2.
 Fig.1 Prelucrarea unei imagini fotografice prin metoda perspectivei rețelelor pătrate.

Fig.2 Trasarea schiței la scară pentru scena unui accident rutier prin
transpunerea urmelor din Fig.1.

2.2. Metoda rețelelor formate din patrulatere oarecare.

Metoda rețelelor formate din patrulatere oarecare nu necesită amplasarea pe scena

accidentului a unui pătrat de referință, pentru reconstituirea cadrului dimensional fiind
suficientă evidențierea unor repere naturale de pe carosavil sau acostament ( a căror poziții
sunt puțin probabil a fi modificate în timp), ori marcarea altor indicii care pot defini un
patrulater a cărui laturi trebuie măsurate în prealabil, caz în care poziția obiectelor de marcaj
trebuie stabilită în raport cu unul sau două repere naturale de pe marginea drumului sau din
exteriorul lui.
Principiul metodei rețelelor formate din patrulatere oarecare se bazează pe împărțirea
patrulaterului menționat în altele mai mici, sau extinderea sa în altele mai mari, realizîndu-se
în final o rețea care poate fi transpusă și prelucrată în conformitate cu legile perspectivei.
Aplicarea metodei rețelelor formate din patrulatere oarecare, Fig.3, se realizează după
cum urmează:
- Se consideră patrulaterul A1A2A3A4 ale cărui diagonale se interesctează în punctul A0
- Laturile patrulaterului se intersectează în punctele P și S
 - Segmentele PA0 și SA0 intersectează laturile patrulaterului în punctele B1 , B2 și
respectiv B3 , B4.
- Se obține patrulaterul B1B2B3B4 ale cărui laturi se intersectează cu punctele R și T
aflate pe dreapta PS.
- Similar se obține patrulaterul C1C2C3C4 și altele ca acesta, rezultând o rețea care
divide patrulaterul inițial.
- Particularitatea acestei rețele constă în aceea laturile și diagonalele tuturor
patrulaterelor se intersectează într-unul din punctele coliniare T , P , R și S ceea ce
favorizează prelucrarea cu mijloacele perspectivei.
- Patrulaterul ințial se poate extinde cu altele având aceiași particularitate: prelungirile
segmentelor RA1 și RB4 pe de o parte și ale segmentelor SB4 și SA4 pe de alta, se
intersectează în punctele G și respectiv W.
- Se formează pătratele exterioare A1EGB4 și B4GWA4, sau procedând similar, în
partea opusă se pot construi patrulatereloe A2B2DF și B2DNA3 .
- În final se ajunge la o rețea suficient de numeroasă care respectând regulile
perspectivei se poate transpune de pe o fotografie pe o schiță la scară, Fig.4.

Fig.3a , b. Metoda de divizare și extindere a unui patrulater oarecare. Exemplu de prelucrare

a unei imagini fotografice prin metoda trasării rețelei de patrulatere oarecare.
 Fig.4 Trasarea schiței la scară prin metoda rețelelor formate din patrulatere oarecare.

În fig. 3b se exemplifică fotografia scenei unui accident rutier, realizată din partea
laterală, înclinat față de axa drumului marcată prin linia 1, cu 2 s-au notat urme de anvelope
imprimate pe carosabil.
Pe marginea drumului s-au identificat punctele A1* și A2* ca fiind spărturi în planul de
separație ale bordurilor, situate la o distanță A1*A2*=3.70m.
Pe axa drumului s-a marcat punctul A3*, iar pe celălalt sens de circulație s-a trasat
reperul A4*, între acestea măsurându-se distanțele A2*A3*=3.65m, A3*A4*=5.40m și
A4*A1*=4.95m.
În prima etapă se poziționează punctele P* și R* ale intersecțiilor dintre laturile A1*A4*
și A2*A3* și respectiv dintre laturile A1*A2* ( marginea drumului) și A3*A4*.
La intersecția segmentelor A0*S* și A0*P* ( A0* fiind intersecția diagonalelor) cu
laturile patrulaterului se obțin punctele B2* , B4* și respectiv B1* , B2* .
Se pocedează similar ca în Fig. 3a și se trasează o rețea de patrulatere care reușesc să
cuprindă zona de drum care conține urmele de frânare.
Intersecția S* iese în afara cadrului fotografiei, dar suficient de aproape pentru a putea
fi marcată pe o hârtie care se adaugă învederea prelucrării imaginii.
Celălalt punct de intersecție T* iese din cadrul hârtiei adiționale, ceea ce nu constituie
un impediment, pentru trasarea rețelei de patrulatere fiind suficiente celelalte puncte P* , R* și
S* .
Întocmirea la scară a schiței scenei accidentului se face ca în Fig.4. În prima fază se
trasează marginile drumului, iar apoi, între ele, se poziționează patrulaterul A1A2A3A4.
Urmează construcția rețelei de patrulatere după aceiași metodă exemplificată în Fig.3a. În
final se transpun pe schiță la scară intersecțiile corespunzătoare dintre urmele 2 și laturile
pătratului astfel ca prin unirea lor să se poată trasa forma lor în faza finală.
2.3. Metoda intersecțiilor coliniare.

Metoda presupune cunoașterea laturilor unui patrulater oarecare ce încadrează total

sau parțial urmele care interesează din câmpul infracțional.
Un exemplu de partulater în cazul unul drum încadrat de arbori ornamentali, permite
precizarea locului accidentului după forma, amplasamentul și mărimea arborilor ornamentali,
elemente care nu se modifică pe perioade mari de timp și care pot fi recunoscute fără dubii pe
fotografiile efectuate la data producerii evenimentului rutier.
Obținera desenului la sacră a urmei PR de pe carosabil, Fig.5, se face prin amplasarea
patrulaterului format jalonat de arborii A, B, C și D.

Fig.5 Schița fotografii destinată prelucrării fotogrammetrice.

Metoda intersecțiilor coliniare, presupune parcurgera următoarelor etape:

- Identificarea arborilor ornamentali de la locul faptei,
- Măsurarea distanțelor AB, BC, CD, DA cât și o diagonală AC sau BD.
- Se trece la apoi la prelucrările grafice care încep prin transpunera pe o coală de hârtie,
la aceleași dimensiuni ca în fotogragie, a patrulaterului ABCD și a punctelor P și R,
Fig.6.

Fig.6 Scheme pentru determinarea poziției și dimensiunii din realitate a unui segment dintr-o
fotografie. a –proiecții în plan virtual, b – proiecții în plan la scară.
- Segmentele AB , AC , AR , AD șiAP ( cu vârful în punctul A), sau prelungirile lor
intersectează o dreaptă oarecare XX respectiv în punctele B1 , C1 , R1 , D1 și P1.
- Se trasează o altă dreaptă oarecare YY care este intersectată de segmentele BA , BP ,
BR , BD și BC ( cu vârful în B) respectiv în punctele A2 , P2 , R2 , D2 și C2.
- Se trasează, la o scară convenabilă, patrulaterul ABCD ( Fig. 6b)
- Pe desen se trasează dreapta XX din Fig.6a în așa fel încât punctul B1 să se afle pe
latura AB iar punctele C1 și D1 să se așeze respectiv pe segmentele AC și AD.
- Pe aceiași dreaptă XX se marchează apoi punctele P1 și R1 .
- Se trasează dreapta YY cu condiția ca punctul A2 să se afle pe latura AB, iar punctele
D2 ți C2 să se așeze respectiv pe segmentele BD și BC.
- Se trasează în final segmentele AP1 și BP2 , care se intersectează în punctul P, adică
punctul care trebuie transpus de pe fotografia din Fig.5 pe desenul la scară din Fig.6b.
- Identic se procedează la transpunerea punctului R, care se află la intersecția
segmentelor BR1 și BR2