Grile DTI rezolvate

1. Unul sau mai multe din raspunsurile de mai jos referitoare la liniile utilizate in
Desenul Tehnic sunt gresite. Bifati unul/mai multe raspunsuri gresite din
enunturile de mai jos:

a. linie punct subţire este folosită ca linie de axă, la traseele planelor de simetrie,
traiectorii şi ca suprafaţă de rostogolire la roţile dinţate;

b. linie întreruptă subţire folosită la conturul pieselor învecinate, poziţiile

inermediare şi extreme ale pieselor mobile;

c. linie continuă subţire ondulată folosită ca linie de ruptură pentru delimitarea

vederilor şi secţiunilor pentru desenele pe calculator.

2. Unul sau mai multe din raspunsurile de mai jos referitoare la liniile utilizate in
Desenul Tehnic sunt adevarate. Bifati unul/mai multe din aceste raspunsuri din
enunturile de mai jos:

a. linie continuă groasă este folosită pentru contururi şi muchii acoperite;

b. linie continuă groasă este folosită pentru vârful filetelor (diametrul de vârf);

c. linie continuă groasă este folosită pentru conturul secţiunilor suprapuse.

3. Unul sau mai multe din raspunsurile de mai jos referitoare la liniile utilizate in Desenul Tehnic sunt adevarate.
Bifati unul/mai multe din aceste raspunsuri din enunturile de mai jos:
a. linie punct groasă este folosita pentru redarea traseelor de secţionare;
b. linie punct subţire este folosită ca linie de axă, la traseele planelor de simetrie;
c. linie două puncte subţire folosită la conturul pieselor învecinate.
4. La reprezentarea în vedere, muchiile invizibile sau golurile interioare ale
pieselor care trebuie reprezentate pe desen se trasează:

a. cu linie continua groasa;

b. cu linie intrerupta subtire;

c. cu linie continua subtire.

5. Formate preferentiale in Desenul Tehnic sunt:

a. A0= 1189x841;

b. A3= 210x297;

c. A1= 594x841.

6. Scara unui desen este raportul dintre dimensiunea liniară măsurată pe desen şi
dimensiunea reală a obiectului reprezentat. Care din scarile prezentate mai jos nu
corespund cerintelor SR EN ISO 5455:1997: a. scara de marire 3:1;

b. scara de micsorare 1:3;

c. scara reala 1:1.

7. Exista o serie de scari care nu sunt recomandate, dar pot fi utilizate asfel:

a. 1:250 pentru desene de construcţii metalice;

b. 1:25 pentru desene de construcţii navale;

c. 1:15 pentru planuri şi hărţi

8. In figura de mai jos aveti reprezentata o vedere principala la o piesa. Alegerea
vederii principale se face tinand cont de anumite reguli. Care din regulile de mai
jos nu corespund cu criteriile de alegere a vederii principale ale unei piese ?

a. Proiecţia principală (vederea din faţă) se alege astfel încât să reprezinte piesa în
poziţia de funcţionare;

b. axe, şuruburi, arbori pot fi reprezentate în orice poziţie dar, de obicei, se

reprezinta în poziţia principală de prelucrare;

c. pe proiecţia principala trebuie să apară cât mai multe detalii de formă ale
prelucrarilor acoperite care nu se vad la exteriorul piesei.

9. In desenul prezentat mai jos sunt dispuse trei proiectii realizate cu scopul ca
piesa să fie complet reprezentată, să se poată înscrie pe desen toate dimensiunile
care definesc formele geometrice componente ale piesei. Ce reprezinta liniile
subtiri trasate pe doua din proiectiile reprezentate ?

a. sunt linii ajutatoare folosite pentru a inscrie ulterior niste cote pentru
dimensiunile ce definesc formele geometrice ale piesei;

b. sunt linii care se intersecteaza si ne arata ca dupa directia DCGH suprafata

prismatica (profilata) se proiecteaza pe d’c’g’h’;

c. sunt linii diagonale care ne arata ca dupa directia ABCD suprafata prismatica
(profilata) se proiecteaza pe abcd;

10. Realizarea schiţei unei piese comportă două etape principale: etapa de
observaţii, studiu asupra piesei ce urmează să fie desenată şi etapa de realizare
grafică a schiţei. Care din enuntul/enunturile de mai jos nu corespund cerintelor
de realizare a unei schite ?

a. studiul (identificarea) piesei: precizarea denumirii piesei, precizarea

materialului din care este realizată piesa;
b. studiul tehnologic al piesei: stabilirea funcţiei piesei în ansamblul, maşina sau
instalaţia din care face parte;

c. studiul formelor geometrice ale piesei: determinarea formei geometrice de

bază (principală) care determină şi poziţia de reprezentare a piesei.

11. La etapa de realizare grafică a schiţei trebuie să aibă în vedere următoarele

cerinte. Care din cerintele enumerate mai jos sunt adevarate ?

a. alegerea formatului de hârtie şi stabilirea spaţiului necesar pentru fiecare

proiecţie (dreptunghiuri minime de încadrare) în functie de dimensiunile de
gabarit ale piesei (lungime, lăţime şi înălţime);

b. pe formatul ales se trasează indicatorul şi dreptunghiurile minime de încadrare,

spaţiile necesare pentru fiecare proiecţie vor fi astfel dispuse încât distanţele
dintre ele să fie aproximativ egale;

c. trasarea axelor de simetrie se face cu linie punct subţire, acestea trebuie să

depăşească cu 2-3 mm conturul proiecţiei (dreptunghiul de încadrare), iar
intersecţia liniilor de axă se face numai intre segmentele de dreaptă.

12. La etapa de realizare grafică a schiţei trebuie să aibă în vedere următoarele

cerinte. Care din cerintele enumerate mai jos sunt false ?

a. trasarea conturului exterior se face cu linie continuă groasa, pe cele trei

proiecţii, în limitele dreptunghiurilor de încadrare stabilite;

b. ingroşarea liniilor de contur se face după completarea detaliilor de formă şi

constructive ale piesei, cu linie continuă groasă, atât conturul exterior, cât şi
conturul interior al piesei;

c. haşurarea părţilor secţionate se face pentru scoaterea în evidenţă a porţiunilor

goale din piesa secţionată, pe planele respective. Aceste porţiuni se haşurează cu
linii continue subţiri, înclinate la 45o .
13. In desenul prezentat mai jos sunt dispuse trei proiectii realizate la o piesa care
prezinta niste muchii fictive. Care din enuntul/enunturile de mai jos sunt false?

a. in proiectiile de mai sus nu sunt reprezentate muchii fictive;

b. in proiectiile de mai sus, muchiile fictive sunt niste linii continue subtiri care nu
intersecteaza liniile de contur ale piesei;

c. in proiectiile de mai sus, muchiile fictive sunt niste linii continue subtiri care nu
intersecteaza axele de simetrie ale piesei;

14. La reprezentarea în vedere:

a. conturul aparent şi muchiile vizibile se trasează cu linie continuă groasă;

b. muchiile acoperite sau golurile interioare ale pieselor se trasează cu linie

întreruptă subţire;

c. muchiile fictive se traseaza cu linii continue subţiri şi se termină înainte de

intersecţia lor cu liniile de contur sau cu alte muchii fictive.

15. Suprafeţele cu înclinări (desenul de mai jos) care sunt limitate în proiecţie de
muchii fictive paralele apropiate (muchiile m1 şi m2) se reprezintă în desen:

a. numai printr-o singură muchie, şi anume cea care corespunde grosimii mai mari
a piesei (muchia m1);

b. numai printr-o singură muchie, şi anume cea care corespunde grosimii mai mici
a piesei (muchia m1);

c. numai printr-o singură muchie, şi anume cea care corespunde grosimii mai mari
a piesei (muchia m2).
16. Ce reprezinta cele doua proiectii reprezentate si care din afirmatia/afirmatiile
de mai jos sunt adevarate?

a. o vedere principala a unei piese alcatuita dintr-o zona prismatica si o zona

cilindrica si o proiectie pe un plan lateral;

b. fata laterala a prismei şi porţiunea de pe cilindru, teşita plan, în formă de

patrulater se reprezintă în vedere prin trasarea cu linie continuă subţire a celor
două diagonale;

c. linia intrerupta trasata pe proiectia obtinuta pe planul lateral din stanga

reprezinta muchia ascunsa realizata prin tesirea plana a suprafetei cilindrice.

17.In figurile de mai jos sunt reprezentate urmatoarele:

a. reprezentare în vedere a unui detaliu cu linie de ruptură dintr-un capat de

arbore care prezinta un canal de pană;

b. o secțiune propriu-zisă de-a lungul unui traseu de sectionare A-A care nu

întâlneşte canalul de pană;

c. secţiune cu vedere, când se reprezintă în desen atât secţiunea propriu-zisă, cât

şi în vedere, partea piesei aflată în spatele planului de secţionare.

18. În figurile de mai jos sunt reprezentate secţiuni obţinute după poziţia planului
de secţionare faţă de planul orizontal de proiecţie. Care din enunţul/enunţurile de
mai jos sunt false:

a. secţiune orizontală, când planul de secţionare este un plan de nivel; în acest caz
traseul de secţionare se indică pe proiecţia verticală (traseul A-A);

b. secţiune verticală, când planul de secţionare este un plan de front, iar traseul
de secţionare este indicat pe proiecţia orizontală (traseul B-B);
c. secţiune înclinată, când planul de secţionare are o poziţie oarecare faţă de
planele de proiecţie; 19. In figurile de mai

19. In figurile de mai jos sunt reprezentate urmatoarele:

a. o reprezentare în vedere principală a unei piese tip flanşă cu patru găuri şi o

reprezentare care este o proiecție cu secțiune pe un plan lateral dreapta;

b. o reprezentare în vedere frântă când suprafaţa după care s-a obţinut vederea
frântă este formată din două sau mai multe plane consecutiv concurente sub un
unghi diferit de 90°;

c. la proiecţia cu secțiune de pe planul lateral pentru ca secţiunea să nu apară

deformată, planul înclinat se rabate până devine paralel cu planul de proiecţie pe
care se reprezintă secţiunea.

20. În figurile de mai jos sunt reprezentate urmatoarele:

a. o haşură deplasată care ne arată că traseul de secționare A-A este în trepte

când suprafaţa de secţionare este formată din două sau mai multe plane paralele;

b. primul plan de secționare trece printr-o gaură lărgită, paralel cu axa de simetrie
a piesei;

c. al doilea plan de secționare paralel cu primul coincide cu axa de simetrie a

piesei, taie piesa pe o zona cilindrica susţinută cu două nevuri verticale, aceste
nervuri fiind reprezentate cu haşuri.

21. În figurile de mai jos sunt reprezentate urmatoarele:

a. o vedere principala a unei piese de formă cilindrica, care prezintă nişte găuri
infundate;
b traseul de secţionare A-A este circular si sectionează suprafaţa cilindrică prin
centrele gaurilor infundate;

c. cea de-a doua vedere este cu secţiune cilindrică, suprafaţa de secţionare este
cilindrică, iar simbolul de lângă indicaţia traseului de secţionare indică faptul că
secţiunea este desfăşurată pe unul din planele de proiecţie.

22. Care din enunţurile prezentate mai jos prezintă informaţii false referitoare la
figurile de mai jos:

a. în secţiunea parţială redată cu hasuri, numai o parte a piesei este reprezentată

în secţiune în proiecţia respectivă, separată de restul piesei printr-o linie de
ruptură;

b. secţiunea intercalată se reprezintă în intervalul de ruptură dintre cele două

părţi ale proiecţiei piesei, folosindu-se în special la piesele lungi şi de profil
constant, ele se hasurează cu linii continui subțiri iar conturul zonei sectionate se
trasează cu linie groasă, pe care nu se notează urma planului de secţionare;

c. secţiune suprapusă este reprezentată direct peste conturul proiecţiei piesei

respective, se trasează cu linie continuă subţire, iar traseul de secţionare cu linie
subţire, care reprezintă şi axa de simetrie a secţiunii.

23. Ruptura în Desenul Tehnic se execută cu diverse scopuri. Care din

scopul/scopurile enumerate mai jos se potriveşte cu figurile prezentate mai jos ?

a. reducerea spaţiului ocupat pe desen de reprezentarea piesei, prin îndepărtarea

părţii rupte, în special la piesele lungi, fără a fi afectată claritatea şi precizia
reprezentării;

b. reprezentării unor părţi ale piesei, care la reprezentarea în vedere sunt

acoperite de partea îndepărtată;
c. reprezentarea unui detaliu la o scară de mărire, partea respectivă se încadrează
cu un cerc cu linie continuă subţire şi se reprezintă în vedere sau secţiune
limitânduse prin linia de ruptura.

24. Ce reprezintă desenul reprezentat mai jos ?

a. o piesă delimitată de axele de simetrie, iar simbolurile de pe axe ne indică

faptul că muchiile piesei sunt egale;

b. reprezintă un detaliu dintr-o piesă simetrică în raport cu axele de simetrie;

c este un sfert dintr-o piesă simetrică, se acceptă ca piesele simetrice să fie

reprezentate prin jumătăţi sau sferturi, linia de ruptură nu se trasează în acest caz
axele de simetrie se notează prin câte două liniuţe paralele, perpendiculare pe
axa de simetrie.

25. Reprezentarea corectă a nervurilor în Desenul Tehnic este indicată în figura de

mai jos. Care din enunțul/enunțurile de mai jor prezintă informații neadevarate ?

a. Nervura 1 se haşurează, Nervura 2 se haşurează;

b. Nervura 1 nu se haşurează, Nervura 2 se haşurează;

c. Nervura 1 se haşurează, Nervura 2 nu se haşurează.

26. Piesele care admit plane de simetrie se pot reprezenta în desen combinat,
jumătate vedere - jumătate secţiune, respectându-se niste reguli. Referitor la
figurile de mai jos care din enuntul/enunțurile prezentate mai jos sunt
adevarate ?

a. în proiecţie pe planul vertical se va reprezenta în secțiune partea din stânga

axei de simetrie, iar în vedere partea din dreapta axei;
b. în proiecţie pe planul orizontal, vederea se va reprezenta deasupra axei piesei,
iar secţiunea sub axa de simetrie a piesei;

c. în proiecţie pe planul lateral, vederea se reprezintă în stânga axei piesei, iar

secţiunea în dreapta axei de simetrie a piesei.

27. La reprezentarea pieselor simetrice asa cum se văd mai jos pentru a face
economie de timp şi spaţiu se admite să fie reprezentate:

a. pe jumătate sau pe sfert în care caz axa (axele) de simetrie se notează la fiecare
capăt, prin câte două segmente paralele de linie subţire, dispuse perpendicular pe
linia de axă;

b. în cazul în care liniile de contur şi muchiile piesei reprezentate vor depăşi cu 2-3
mm linia de axă, axele de simetrie nu se mai notează cu liniuţe paralele;

c. în cazul în care liniile de contur şi muchiile piesei reprezentate vor depăşi cu 4-

5 mm linia de axă, axele de simetrie se notează cu liniuţe paralele.

28. Elementele unei piese care se repetă identic pe aceeaşi proiecţie cum este
cazul în figurile de mai jos (de exemplu: găuri, danturi etc.):

a. pot fi reprezentate complet o singură dată, în poziţii extreme;

b. sau pe o mică porţiune, restul elementelor identice fiind reprezentate

simplificat;

c. în cazul reprezentării întrerupte prin linie de ruptură a unei piese, totalitatea

elementelor identice care se repetă se stabilesc prin numărul lor.

29. Conturul pieselor sau ansamblurilor învecinate, care se impune a fi

reprezentat pentru lămurirea interdependenţei dintre piese sau pentru stabilirea
gabaritului, se trasează:
a. cu linie-punct subţire;

b. cu linie-două puncte subţire se trasează şi conturul pieselor care execută

deplasări în poziţie extremă sau intermediară de mişcare;

c. piesele în astfel de poziţii nu se haşurează, chiar dacă sunt reprezentate în

secţiune.

30. Haşurile reprezentate mai jos ne dau informații despre natura materialului
pieselor secționate. Care din enunțul/enunțurile de mai jos sunt adevarate:

a. oțel, înfăşurare electrică, cauciuc;

b. aluminiu, garnitura, înfăşurare electrică;

c. cupru, bobină, nemetal.

31. Una sau mai multe informații despre haşuri sunt gresite, care sunt acestea ?

a. părţile pline ale pieselor metalice secţionate se haşurează cu linii continue

subţiri drepte, paralele, înclinate la 45°, la dreapta sau la stânga, faţă de o linie de
contur a proiecţiei, faţă de o axă a reprezentării sau faţă de chenarul desenului;

b. distanţa dintre haşuri se alege în funcţie de mărimea suprafeţei haşurate, între

limitele 0,5-6 mm, şi trebuie să fie de obicei, aceeaşi pentru toate secţiunile şi
proiecţiile respective, ale aceleaşi piese;

c. Haşurările tuturor secţiunilor care se referă la aceeaşi piesă (în aceeaşi proiecţie
sau în proiecţii diferite pe acelaşi desen) se trasează în sensuri diferite, cu aceeaşi
înclinare şi la aceeaşi distanţă.

32. Una sau mai multe informații despre haşuri sunt adevarate, care sunt
acestea ?
 a. dacă o piesă se secţionează în trepte - cu mai multe plane paralele - haşurările
corespunzătoare diferitelor trepte se trasează în acelaşi sens, cu aceeaşi înclinare
şi distanţe, însă decalate între ele la fiecare schimbare de plan;

b. pentru ca două piese alăturate care au fost secţionate, să se deosebească una

de alta, se haşurează în acelaşi sens, înclinat tot la 45°. Când pe un desen sunt
reprezentate secţionat mai mult de două piese alăturate, evidenţierea acestora se
realizează atât prin orientarea haşurilor, cât şi prin distanţa diferită dintre ele;

c. secţiunile a căror lăţime pe desen nu depăşeşte 2 mm se pot înnegri complet,

iar la contactul între două secţiuni înnegrite se lasă un spaţiu liber de 1-2 mm,
funcţie de mărimea reprezentării.

33. Conicitatea reprezintă raportul dintre diferenţa diametrelor ϕa şi ϕb a două

secţiuni nominale la axa conului şi diferenţa l dintre cele două secţiuni: 1 a b k l 
  . Pentru desenele de mai jos care indică conicităti nu sunt trecute două cote
(un diametru şi latura unui patrat, dar se pot deduce, care sunt aceste valori ?

a. diametru=50 mm; latura=42 mm;

b. diametru=52 mm; latura=40 mm;

c. diametru=52; latura=42

34. Înclinarea reprezintă raportul dintre diferenţa înalţimilor a şi b şi lungimea l a

piesei. Notarea înclinării se face paralel cu linia de contur la care se referă, prin
înscrierea simbolului grafic al acesteia sau a cuvântului "înclinare". În desenul de
mai jos este cotată doar o singură înălțime, cea de a doua se poate deduce, care
valoarea ei ?

a. înălțime=5.5 mm;

b. înălțime=1.5 mm;
c. înălțime=1 mm.

35. Care din enunțul/enunțrile de mai jos referitoare la liniile de cotă sunt false:

a. se trasează cu linie continuă subţire şi se delimitează prin săgeţi amplasate la

una sau ambele extremităţi;

b. când săgețile au unghiuri mai mari de 15˚ la vârf atunci se folosesc combinaţii
de puncte şi săgeţi;

c. linia de cotă este delimitată de săgeată numai la una din extremităţi, când se
cotează raze de curbură

36. Linia de cotă se execută dreaptă, paralelă cu elementul cotat cu excepţia

cotării unor elemente precizate mai jos. Care din aceste elemente sunt
corespunzătoare ?

a. cotarea lungimii arcelor de cerc;

b. cotarea razelor de curbură;

c. cotarea diametrelor pe circumferință.

37. Enunțul/Enunțurile despre liniile de cotă enumerate mai jos pot fi

neadevarate, care este/sunt acela/acestea ?

a. distanţa între două linii de cotă precum şi distanţa dintre linia de cotă şi linia de
contur, paralelă cu aceasta trebuie să fie de maximum 7 mm;

b. se evita încrucişarea liniilor de cotă între ele sau cu linii ajutătoare, de aceea se
recomandă dispunerea liniilor de cotă în afara conturului piesei reprezentate în
ordine crescătoare a cotelor;
c. se va intrerupe linia de contur a piesei atunci când aceasta vine la intersecție cu
linia de cotă.

38. Enunțul/Enunțurile despre cote enumerate mai jos pot fi adevarate, care
este/sunt acela/acestea ? a. cotele se scriu cu cifre arabe, dimensiunea nominală
a scrierii fiind de minimum 4,5 mm (conform SR ISO 129:1994) şi se păstrează
constantă pe desen la înscrierea cotelor, simbolurilor, cuvintelor şi prescurtărilor
aferente;

b. dimensiunile liniare înscrise pe desen se exprimă în mm, dar simbolul unităţii

de măsură nu apare după cota respectivă, cu excepţia dimensiunilor unghiulare
sau a celor liniare exprimate în alte unităţi de măsură, la care se înscriu
simbolurile unităţilor de măsură;

c. Cotele se înscriu deasupra liniilor de cotă, la 1-2 mm distanţă de acestea, de

preferinţă spre mijlocul lor şi decalate alternativ una faţă de cealaltă, sau faţă de o
axă de simetrie.

39. În desenele de mai jos aveți exemple de cotare corectă şi greşită. Precizați în
ce constă greşeala/greşelile de mai jos ?

a. cotarea elementelor acoperite;

b. trasarea liniilor de cotă pe liniile de contur;

c. trasarea liniilor de cotă pe liniile de axă.

40. În desenele de mai jos aveți exemple de cotare corectă şi greşită. Precizați în
ce constă greşeala/greşelile de mai jos ?

a. trasarea liniilor de cotă pe liniile de axă;

b. sprijinirea liniilor de cotă pe muchii fictive;

c. folosirea liniilor ajutătoare prea lungi care încarcă inutil desenul.

41. În desenele de mai jos aveți exemple de cotare corectă şi greşită. Precizați în
ce constă greşeala/greşelile de mai jos ?

a. înscrierea cotelor interioare în lanţ cu cote exterioare;

b. încrucişarea liniilor de cotă între ele sau a liniilor de cotă cu linii ajutătoare;

c. cotarea elementelor acoperite.

42. În desenele de mai jos aveți exemple de cotare corectă şi greşită. Precizați în
ce constă greşeala/greşelile de mai jos ?

a. înscrierea cotelor interioare în lanţ cu cote exterioare;

b. sprijinirea liniilor de cotă pe muchii fictive;

c. trasarea liniilor de cotă pe liniile de axă;

43. În desenele de mai jos aveți exemple de cotare corectă şi greşită. Precizați în
ce constă greşeala/greşelile de mai jos ?

a. folosirea liniilor ajutătoare prea lungi care încarcă inutil desenul;

b. cotarea elementelor acoperite;

c. trasarea liniilor de cotă pe liniile de contur sau în prelungirea acestora

44. În desenele de mai jos aveți exemple de cotare corectă şi greşită. Precizați în
ce constă greşeala/greşelile de mai jos ?

a. folosirea liniilor ajutătoare prea lungi care încarcă inutil desenul;

b. înscrierea cotelor interioare în lanţ cu cote exterioare;

c. încrucişarea liniilor de cotă între ele sau a liniilor de cotă cu linii ajutătoare.

45. În desenele de mai jos aveți exemple de cotare corectă şi greşită. Precizați în
ce constă greşeala/greşelile de mai jos ?

a. cotarea elementelor acoperite;

b. înscrierea cotelor interioare în lanţ cu cote exterioare;

c. trasarea liniilor de cotă pe liniile de contur sau în prelungirea acestora.

46. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt
corecte:

a. reprezentarea în vedere şi în proiecție pe un plan lateral dreapta a unui filet

exterior pe o bară;

b. locul unde se termină filetul este redat cu o linie continua subțire şi este fără
degajare;

c. conform regulilor din Desenul Tehnic vârful filetului este reprezentat cu linie
continuă groasă, iar fundul filetului este o linie continuă subțire paralelă cu linia
vârfului filetului.

47. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt
false:

a. reprezentarea în secțiune a unei piese cu filet exterior şi în proiecție pe un plan

lateral dreapta avem o reprezentare vedere cu secțiune a aceleaşi piese;

b. locul unde se termină filetul este redat cu o linie continuă subțire şi este fără
degajare;
 c. în proiecție pe planul lateral linia de fund a filetului este realizată cu linie
continua subțire trasată pe ¾ din diametrul unui cerc.

48. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt
corecte:

a. reprezentarea în vedere şi în proiecție pe un plan lateral dreapta a unui filet

conic exterior;

b. la locul unde începe filetul este realizată o degajare reprezentată cu linie

continua groasă;

c. . în proiecție pe planul lateral linia de vârf a filetului este redată de un cerc

trasat cu linie continuă groasă, diametrul cercului fiind egal cu diametrul bazei
mari a suprafeței tronconice.

49. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt
false:

a. reprezentarea în secțiune a unui detaliu dintr-o piesă cu filet conic interior şi în

proiecție pe un plan lateral dreapta avem o reprezentare în vedere a găurii cu filet
conic, diametru găurii fiind egal diametrul bazei mici a suprafeței tronconice;

b. liniiile continui ondulate de la reprezentarea în secțiune reprezintă liniile de

contur a detaliului piesei;

c. traseul de secționare A-A orizontal corespunde cu direcția axei de simetrie şi

imparte detaliul de piesă în două părți simetrice.

50. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenul de mai jos sunt
corecte:

a. reprezentarea în secțiune a unei detaliu de piesă cu filet exterior;

 b. locul unde se termină filetul exterior este fără degajare şi este redat cu linie
întreruptă subțire;

c. linia continua subțire ondulată este o linie de ruptură.

51. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenul de mai jos sunt
false:

a. reprezentarea în secțiune a unei detaliu de piesă cu filet interior;

b. locul unde se începe şi se termină filetul interior este fără degajare;

c. locul unde se termină filetul interior este marcat cu o linie continua subțire.

52. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenul de mai jos sunt
corecte:

a. 45 mm reprezintă cota pentru lungimea porțiunii filetate a filetului exterior;

b. cota 2x45˚ reprezintă distanța de 2 mm de la extremitatea barei pe care s-a

făcut degajarea înclinată la 45˚;

c. M24 este cota pe varful filetului de 24 mm executat manual (M).

53. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenul de mai jos sunt
false:

a. ϕ34, este cota pentru diametrul suprafeţei cilindrice de 34 mm;

b. 6 mm este cota pentru degajarea realizată la ieşirea filetului exterior;

c. 52 mm este cota pentru lungimea suprafeţei filetate.

54. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt
false:
a. o reprezentare mixtă vedere-secţiune a unei piese şi în proiecție pe un plan
lateral dreapta o reprezentare în vedere cu traseu de secţionare pe un sfert din
piesă;

b. cota pentru diametrul mare ϕ la proiecţia pe planul lateral este cota pe varful
filetului, iar cota pentru diametrul mic ϕ la proiecţia pe planul lateral este cota pe
diametrul unei gauri;

c. cota M(dnxp) reprezintă cota măsurată cu diametrul nominal pe varful filetului

şi pasul filetului metric.

55. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt
adevărate:

a. o reprezentare mixtă vedere-secţiune a unei piese şi în proiecție pe un plan

lateral dreapta o reprezentare în vedere cu două trasee de secţionare unul
vertical şi celălalt orizontal;

b. cota 1,5x45˚ este pentru teşitura realizată înainte de realizarea filetului, 1,5 mm
reprezintă distanţa dintre cele două muchii paralele produse după teşire iar
muchia care taie cele două muchii paralele este înclinată la 45˚;

c. lungimea porţiunii filetate este redată cu linie de cotă şi aceasta include şi

lungimea degajării efectuate după terminarea filetului.

56. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt
false:

a. cota pentru diametrul mare ϕ la proiecţia pe planul lateral este cota pe

conturul exterior, iar cota pentru diametrul mic ϕ la proiecţia pe planul lateral
este cota pe diametrul unei gauri;
b. cotarea filetului interior la o piesă reprezentată în secţiune se face pe linia de
fund a filetului, cota reprezentând diametrul nominal pe fundul filetului, pasul
filetului şi tipul filetului;

c. cotele dispuse succesiv la reprezentarea în secţiune imediat după conturul

exterior al piesei sunt următoarele: cotă pentru lungimea găurii pe care s-a
efectuat filetul, lungimea porţiunii filetate, lungimea măsurată pe conturul
exterior.

57. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt
adevărate:

a. o reprezentare în secţiune a unei piese şi o proiecție cu vedere pe un plan

lateral dreapta cu două trasee de secţionare unul vertical şi celălalt orizontal;

b. degajarea efectuată după terminarea filetului este circulară iar cota acesteia
redată pe desen nu se regăseşte în cota care conţine şi lungimea porţiunii filetate;

c. traseul de secţionare A-A este unul orizontal iar indicaţia pe desen a acestui
traseu se face cu linie-punct groasă la care pe capete se sprijină două săgeţi.

58. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt
adevărate:

a. trei reprezentări, cea din mijloc în vedere, cea din stânga este o proiecţie pe
planul lateral din dreapta, cea din dreapta este o proiecţie pe planul lateral din
stânga a unei piese tronconice cu filet metric cu degajari executate la începutul şi
la sfârşitul filetului;

b. la proiecţia pe planul lateral din dreapta diametrul pe vârful filetului este

diametrul bazei mari a suprafeţei tronconice, iar la proiecţia pe planul lateral din
stânga diametrul pe vârful filetului este diametrul bazei mici a suprafeţei
tronconice.
c. cotarea filetului conic-metric se face pe vârf prin scoaterea cu ajutorul a două
linii ajutătoare oblice a distanţei măsurată pe o axă de simetrie trasată la
jumătatea porţiunii filetate

59. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt
false:

a. pe proiecţia pe planul lateral din dreapta diametrul măsurat pe fundul filetului

este identic cu diametru bazei mari a suprafeţei tronconice după realizarea
teşiturii;

b. pe proiecţia pe planul lateral din stânga diametrul măsurat pe vârful filetului

este identic cu diametru bazei mici a suprafeţei tronconice după realizarea
teşiturii;

c. cotarea filetului conic-metric se face pe fundul filetului prin scoaterea cu

ajutorul a două linii ajutătoare oblice a distanţei măsurată pe o axă de simetrie
trasată la jumătatea porţiunii filetate.

60. Care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos (flanşe

cilindrice) sunt adevărate:

a. reprezentare în secţiune obţinută după un traseu de secţionare orizontal A-A

care trece prin două găuri şi o reprezentare în vedere a flanşei cu diametru ϕ104
la scara 1:1;

b. cotarea găurilor mici se face prin dispunerea cotelor pe fiecare gaură cu

diametru ϕ12;

c. cota găurii centrale este ϕ30, dar după realizarea teşiturii se obţine o altă
muchie care reprezintă un cerc concentric cu diametrul ϕ38.
61. Care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos (flanşe
cilindrice) sunt false:

a. o reprezentare în vedere a flanşei cu diametru ϕ104 la scara 1:1 şi o

reprezentare în secţiune obţinută după un traseu de secţionare vertical A-A care
nu trece prin găuri;

b. cota care are valoarea numerică 12,5 mm reprezintă rugozitatea sau gradul de
prelucrare a suprafeţei piesei;

c. când găurile de prindere nu se găsesc în planul de secţionare, ele se pot rabate

pentru a se reprezenta în secţiune, peste haşuri, cu linie - punct subţire.

62. Care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos (flanşe pătrate)
sunt adevărate:

a. reprezentare în secţiune obţinută după un traseu de secţionare vertical A-A

care trece prin două găuri şi o reprezentare în vedere a flanşei cu latura 81 mm la
scara 1:1;

b. cotarea găurilor mici se face prin dispunerea cotelor pe fiecare gaură cu

diametru ϕ12;

c. linia continua ondulată de la reprezentarea în secţiune este identică cu conturul

întregii piese obţinută după secţionare.

63. Unul/Unele din enunțuri referitoare la desenele de mai jos (flanşe pătrate)
sunt false:

a. simbolul din faţa cotei 81 mm indică faptul că această muchie reprezintă latura
unui pătrat;

b. cota R5 indică faptul că racordarea cotată este o porţiune dintr-un cerc cu

diametrul 5 mm;
 c. traseul de secţionare nu trece prin găurile flanşei, ele se pot rabate împreună
cu colţul flanşei în planul de secţionare A-A.

64. Unul/Unele din enunțuri referitoare la desenele de mai jos (flanşe

triunghiulare) sunt adevărate, care sunt ?

a. o reprezentare în vedere a flanşei asemănătoare cu un triunghi dreptunghic

echilateral şi o reprezentare în secţiune obţinută după un traseu de secţionare
vertical A-A care taie o singură gaură de prindere;

b. cele trei găuri de prindere ale flanşei sunt dispuse la 120˚ pe cercul purtător al
centrelor, adică centrele acestor găuri sunt egal distanţate faţă de centru cercului
purtător cu valoarea razei R=40 mm;

c. degajarea executată cu 3x45˚ face că se obţină un alt cerc cu diametrul egal cu

36 mm şi este concentric cu cel care are ϕ=30 mm.

65. Unul/Unele din enunțuri referitoare la desenele de mai jos (flanşe

triunghiulare) sunt false, care sunt ?

a. o reprezentare în vedere a flanşei asemănătoare cu un triunghi echilateral şi o

reprezentare în secţiune obţinută după un traseu de secţionare vertical A-A care
nu taie nici o gaură de prindere;

b. când planul de secţiune nu trece printr-o gaură de prindere, dar este paralel cu
una din laturile flanşei, colţul şi gaura se rabat în planul de sectiune A-A;

c. cota R12 indică faptul că flanşa triunghiulară are colțurile rotunjite cu arce de
cerc care provin din cercuri cu diametru 12 mm.

66. Unul/Unele din enunțuri referitoare la desenele de mai jos (flanşe ovale) sunt
adevărate, care sunt ?
a. flanşele ovale sunt prevăzute cu două găuri de prindere dispuse pe axa mare a
unui oval;

b. conturul exterior al acestui tip de flanşă se obține prin trasarea tangentelor de

la cercul mare care are raza 30 mm, la cercurile trasate în extremitatea axei mari
şi care au diametrele de 24 mm;

c. distanța de gabarit măsurată pe axa mare a ovalului, pe capetele rotunjite ale

flanşei este de 104 mm.

67. Unul/Unele din enunțuri referitoare la desenele de mai jos (flanşe ovale) sunt
false, care sunt ?

a. cota cu valoarea 57 mm ne indică centrul unui cerc cu diametrul 82 mm;

b. conturul exterior al acestui tip de flanşă se obține prin trasarea arcelor de cerc
de diametre 82 mm tangente la cercurile trasate la extremitatea axei mari cu raze
egale cu diametrele găurilor de prindere;

c. degajarea executată cu 4x45˚ determină un alt cerc concentric cu raza R=19

mm.

68. Unul/Unele din enunțuri referitoare la desenele de mai jos (flanşe oarecare)
sunt adevărate, care sunt ?

a. tipul de secționare prezentat la acest tip de flanşă este cu secţiune frântă, când
suprafaţa de secţionare este formată din două sau mai multe plane consecutiv
concurente sub un unghi diferit de 90°;

b. raza de racordare R50 ne indică faptul că acele arce de cerc fac parte din
cercuri cu diameter ϕ=100mm a căror centre se găsesc din construcție grafică;

c. linia continuă subțire care delimitează flanşa este linie de ruptură dar şi linie de
contur a flanşei asigurând o dimensiune de gabarit de 24 mm
69. Care din enunțul/enunțuri referitoare la rugozitate sunt false ?

a. rugozitatea este definită ca ansamblul neregularităţilor suprafeţei reale,

rezultate din procedeul de fabricaţie utilizat cum ar fi: laminare la cald, laminare
la rece, forjare;

b. rugozitatea este definită ca ansamblul neregularităţilor suprafeţei reale,

rezultate din procedeul de fabricaţie utilizat cum ar fi: sudare electrică, sudare cu
flacără de gaze, sudare prin rezistență electrică de contact;

c. rugozitatea este definită ca ansamblul neregularităţilor suprafeţei reale,

rezultate din procedeul de fabricaţie utilizat cum ar fi: găurire, frezare, strunjire..

70. Rugozitatea suprafeţei se determină cu unul sau mai mulţi parametric, care
din enunțul/enunțuri de mai jos sunt adevărate :

a. Ra, abaterea medie aritmetică a profilului, definită ca fiind distanţa dintre linia
proeminenţelor şi linia golurilor;

b. Ry, înălţimea maximă a profilului, definită ca media aritmetică a valorilor

absolute ale abaterilor profilului în limitele lungimii de bază;

c. Rz, înălţimea neregularităţilor profilului în zece puncte, definită ca media

valorilor absolute ale înălţimilor celor mai de sus cinci proeminenţe şi ale
adâncimilor celor mai de jos cinci goluri, în limitele lungimii de bază.

71. În desenul de mai jos aveți un simbol de rugozitate, ce semnificație are

acesta ?

a. rugozitatea 3.2 mm a unei suprafete care trebuie prelucrată cu îndepărtare de

material;
 b. rugozitatea 3.2 μm a unei suprafeţe a cărei îndepărtare de material este
interzisă;

c. rugozitatea 3.2 μm a unei suprafețe având valoarea maximă admisibilă pentru

suprafaţa respectivă.

72. În desenul de mai jos aveți un simbol de rugozitate, ce semnificație are

acesta ?

a. rugozitatea indicată cu ajutorul unei clase de precizie N8 a unei suprafete care

trebuie prelucrată cu îndepărtare de material;

b. rugozitatea indicată cu ajutorul unei clase de precizie N8 a unei suprafete care

a fost prelucrată prin operația de rectificare;

c. rugozitatea indicată cu ajutorul unei clase de precizie N8 a unei suprafeţe a

cărei îndepărtare de material este interzisă.

73. În desenul de mai jos aveți un simbol de rugozitate, ce semnificație are

acesta ?

a. o suprafață care trebuie prelucrată cu îndepărtare de material;

b. o suprafață a cărei îndepărtare de material este interzisă;

c. o suprafață cu rugozitatea având valoarea maximă admisibilă pentru suprafaţa

respectivă.

74. În desenul de mai jos aveți un simbol de rugozitate, ce semnificație are

acesta ?

a. o suprafață care trebuie prelucrată cu îndepărtare de material;

b. o suprafață a cărei îndepărtare de material este interzisă;

c. o suprafață cu rugozitatea având valoarea maximă admisibilă pentru suprafaţa
respectivă.

75. Ce semnificații au literele din desenul de mai jos ?

a. litera b - procedeul tehnologic sau indicaţii de tratament termic;

b. litera e - valoarea numerică a adaosului de prelucrare;

c. litera d - simbolul orientării neregularităţilor.

76. Ce semnificație/semnificații referitoare la desenul de mai jos este/sunt

corectă/corecte ?

a. pe capătul unei bare de diametru ϕ=38 s-a făcut o prelucrare prin strunjire care
a generat o suprafață finisată cu o clasă de precizie N4 pe o distanță de 54 mm,
restul suprafeței a rămas semifinisată cu o clasă de precizie N7;

b. pe capătul unei bare de diametru ϕ=38 s-a făcut o prelucrare prin rectificare
care a generat o suprafață finisată cu o clasă de precizie N7 pe o distanță de 54
mm, restul suprafeței a rămas semifinisată cu o clasă de precizie N4;

c. pe capătul unei bare de diametru ϕ=38 s-a făcut o prelucrare prin broşare care
a generat o suprafață finisată cu rugozitatea 0.8 mm pe o distanță de 54 mm,
restul suprafeței a rămas semifinisată cu rugozitatea 6.3 mm;

77. Ce semnificație/semnificații referitoare la desenul de mai jos este/sunt

corectă/corecte ?

a. filetul exterior (în secțiune) şi filetul interior (în vedere) au fost executate prin
strunjire au rugozități egale de 3.2 mm;
 b. filetul exterior (în vedere) şi filetul interior (în secțiune) au fost executate prin
strunjire au rugozități egale de 3.2 μm;

c. filetul exterior (în vedere) şi filetul interior (în secțiune) au fost executate prin
strunjire cu aceeaşi clasă de precizie N5

78. Pentru înscrierea în desen a toleranțelor dimensionale se fac următoarele

denumiri. Pentru desenul de mai jos care este denumirea corectă ?

a. denumirea de ajustaj este relaţia în care se află, la montaj, dimensiunile

exterioară şi interioară ale piesei tip arbore şi tip alezaj cu condiţia ca
dimensiunile să aibă aceeaşi dimensiune nominală N;

b. denumirea de arbore se defineşte prin dimensiunea exterioară a unei piese

(suprafață cuprinsă), printr-un diametru al unei trepte de arbore sau prin lăţimea
unei pene;

c. denumirea de alezaj se defineşte prin dimensiunea interioară a unei piese

(suprafaţă cuprinzătoare), printr-un diametru de butuc de roată dinţată, sau prin
lăţimea canalului de pană atât în arbore cât şi în butucul roţii.

79. Pentru înscrierea în desen a toleranțelor dimensionale se fac următoarele

denumiri. Pentru desenul de mai jos care este denumirea corectă ?

a. denumirea de alezaj se defineşte prin dimensiunea interioară a unei piese

(suprafaţă cuprinzătoare), printr-un diametru de butuc de roată dinţată, sau prin
lăţimea canalului de pană atât în arbore cât şi în butucul roţii;

b. denumirea de arbore se defineşte prin dimensiunea exterioară a unei piese

(suprafață cuprinsă), printr-un diametru al unei trepte de arbore sau prin lăţimea
unei pene;
c. denumirea de ajustaj este relaţia în care se află, la montaj, dimensiunile
exterioară şi interioară ale piesei tip arbore şi tip alezaj cu condiţia ca
dimensiunile să aibă aceeaşi dimensiune nominală N.

80. Pentru desenul de mai jos care este denumirea corectă pentru inscrierea în
desen a toleranțelor dimensionale ?

a. denumirea de alezaj se defineşte prin dimensiunea interioară a unei piese

(suprafaţă cuprinzătoare), printr-un diametru de butuc de roată dinţată, sau prin
lăţimea canalului de pană atât în arbore cât şi în butucul roţii;

b. denumirea de ajustaj este relaţia în care se află, la montaj, dimensiunile

exterioară şi interioară ale piesei tip arbore şi tip alezaj cu condiţia ca
dimensiunile să aibă aceeaşi dimensiune nominală N;

c. denumirea de arbore se defineşte prin dimensiunea exterioară a unei piese

(suprafață cuprinsă), printr-un diametru al unei trepte de arbore sau prin lăţimea
unei pene.

81. Scopul funcţional al ansamblului reprezentat mai jos reclamă prescrierea unor
toleranţe care să realizeze:

a. ajustaje cu joc la care câmpul de toleranţă al alezajului este în întregime

deasupra câmpului de toleranţă al arborelui;

b. ajustaje cu strângere la care câmpul de toleranţă al alezajului este în întregime

sub câmpul de toleranţă al arborelui;

c. ajustaje intermediare la care câmpurile de toleranţă sunt suprapuse parţial sau

complet, putând rezulta la montaj, atât asamblări cu joc cât şi cu strângere.

81. Scopul funcţional al ansamblului reprezentat mai jos reclamă prescrierea unor
toleranţe care să realizeze:
 a. ajustaje intermediare la care câmpurile de toleranţă sunt suprapuse parţial sau
complet, putând rezulta la montaj, atât asamblări cu joc cât şi cu stranger

; b. ajustaje cu joc la care câmpul de toleranţă al alezajului este în întregime

deasupra câmpului de toleranţă al arborelui;

c. ajustaje cu strângere la care câmpul de toleranţă al alezajului este în întregime

sub câmpul de toleranţă al arborelui.

82. Scopul funcţional al ansamblului reprezentat mai jos reclamă prescrierea unor
toleranţe care să realizeze:

a. ajustaje cu joc la care câmpul de toleranţă al alezajului este în întregime

deasupra câmpului de toleranţă al arborelui;

b. ajustaje intermediare la care câmpurile de toleranţă sunt suprapuse parţial sau

complet, putând rezulta la montaj, atât asamblări cu joc cât şi cu strângere;

c. ajustaje cu strângere la care câmpul de toleranţă al alezajului este în întregime

sub câmpul de toleranţă al arborelui.

83. Necesitatea asigurării interschimbabilităţii pieselor şi limitarea variantelor de

montaj, au dus la standardizarea unor sisteme de bază. Ce tip de sistem este
reprezentat mai jos ?

a. sistem arbore unitar, sistem în care diametrul maxim al arborelui coincide cu

dimensiunea nominală, adică abaterea superioară este zero;

b. sistem alezaj unitary sistem în care diametrul minim al alezajului este egal cu
diametrul nominal, deci abaterea inferioară este zero;

c. sistem ajustaj unitar sistem în care diametrul minim al ajustajului este egal cu
diametrul nominal, deci abaterea inferioară este zero.
84. Necesitatea asigurării interschimbabilităţii pieselor şi limitarea variantelor de
montaj, au dus la standardizarea unor sisteme de bază. Ce tip de sistem este
reprezentat mai jos ?

a. sistem arbore unitar, sistem în care diametrul maxim al arborelui coincide cu

dimensiunea nominală, adică abaterea superioară este zero;

b. sistem ajustaj unitar sistem în care diametrul minim al ajustajului este egal cu
diametrul nominal, deci abaterea inferioară este zero;

c. sistem alezaj unitar sistem în care diametrul minim al alezajului este egal cu
diametrul nominal, deci abaterea inferioară este zero.

85. Care din enunțul/enunțuri referitoare la simbolizarea câmpurilor de toleranţă

sunt false ?

a. simbolizarea câmpurilor de toleranţă reprezintă poziţia câmpului de toleranţă

faţă de linia zero a dimensiunii nominale;

b. se utilizează literele mici pentru poziţia câmpului de toleranţă la alezaje şi

literele mari respectiv pentru poziţia câmpului de toleranţă la arbori;

c. clasa de precizie pentru execuţia dimensiunilor poate fi una din valorile

standardizate numerotate cu 0,1; 0; 1; 2...16, în ordinea crescătoare a preciziei.

86. În desenul de mai jos este reprezentat un simbol pentru:

a. abateri de la circularitate;

b. abateri de la profil;

c. abateri de la cilindricitate.

87. În desenul de mai jos este reprezentat un simbol pentru:

a. abateri de la profil;

b. abateri de la circularitate;

c. abateri de la suprafața profilată.

88. În desenul de mai jos este reprezentat un simbol pentru:

a. abateri de la circularitate;

b. abateri de la suprafața profilată;

c. abateri de la profil.

89. În desenul de mai jos este reprezentat un simbol pentru:

a. abateri de la bătaia radială sau frontală;

b. abateri de la simetrie;

c. abateri de la poziția normală.

90. În desenul de mai jos este reprezentat un simbol pentru:

a. abateri de la poziția normală;

b. abateri de la bătaia radială sau frontală;

c. abateri de la coaxialitate.