Tipuri de grafuri.

Nume şi prenume: ............................................................ Data: .............................

I. Incercuieşte răspunsul corect:
1. Se consideră graful neorientat din figura alăturată. Un subgraf al său este :

a. b. c. d.

2. Matricea de adiacenţă a unui graf neorientat complet cu 3 noduri poate fi:

a. 111 b. 1 1 1 c. 0 1 1 d. 0 1 1
101 111 101 001
111 111 110 000
3. Un graf neorientat cu 4 noduri şi două componente conexe poate avea
muchiile:
a. [1,2], [1,3], [1,4], b. [1,3], [2,3], [1,2] c. [1,3], [2,3], [3,4] d. [2,4], [2,3], [2,1],
[2,4] [3,4]
4. Se consideră graful neorientat cu muchiile [1,2], [1,3], [1,5], [2,3], [2,4], [3,5], [4,5]. Un ciclu
hamiltonian este:
a. 1,2,4,5,3 b. 1,3,2,4,5,3,1 c. 1,4,2,3,5,1 d. 2,4,5,1,3,2
II. Scrieţi rezolvarea cerinţelor de mai jos.
1. Se consideră graful orientat dat alăturat. Reprezentaţi grafic un graf parţial
al său.

2. Reprezentaţi grafic un graf neorientat bipartit complet cu 5 vârfuri.

3. Reprezentați grafic un graf turneu cu 5 vârfuri.
4. Se consideră matricea drumurilor alăturată, asociată unui graf orientat. 01111
Scrie, pentru fiecare componenta tare conexa a grafului, multimea varfurilor si 01111
multimea arcelor. 00000
01111
01111
III. Exemplificati, pe pasi, aplicarea algoritmilor corespunzatori pentru rezolvarea cerinţelor
de mai jos.
1. Pentru graful orientat desenat alăturat, scrie
a) matricea costurilor in faza initiala
b) matricea costurilor dupa transformarea ei prin aplicarea
algoritmului Roy-Floyd avand ca prim nod intermediar k=1, urmat
de nodurile intermediare 2,4 in aceasta ordine.

2. Pentru graful orientat desenat mai sus, aplica algoritmul lui Dijkstra pentru a determina costurile
minime ale drumurilor dintre nodul x=1 si toate celelalte noduri ale grafului.
a) Descrie pentru fiecare etapa operatiile realizate si continutul structurilor de date specifice.
b) Scrie etapele de determinare a nodurilor drumului minim de la x=1 la y=3; care este costul acestui
drum?

IV Scrieti programul C/C++ pentru urmatoarea problema

stea
Intr-o țară sunt N orașe, identificate cu numere de la 1 la N. Un oraș poate fi de tip
stea dacă plecând de la el se poate ajunge direct sau indirect la oricare dintre
celelalte orașe din țară.
Unele orașe sunt unite prin șosele care nu se intersectează cu alte șosele și, pentru
a evita aglomerația, ele au sens unic.
Se cere determinarea tuturor orașelor care ar putea candida la statutul de oraș de tip
stea.
Date de intrare
Fișierul stea.in conține pe prima linie numărul N, iar pe următoarele linii, până la
final, câte o pereche de forma i j, cu semnificația că de la orașul i se poate ajunge la
orașul j direct, printr-o șosea unidirecțională.
Date de ieșire
Fișierul stea.out va conține identificatorii tuturor orașelor de tip stea cerute, în ordine
crescătoare, iar dacă nu există niciun astfel de oraș, numărul 0.
Restricții
1<=N<=200

Exemplul 1
stea.in stea.out
8 1 6 7
1 4
1 5
1 7
1 8
2 5
3 5
4 8
5 2
5 3
6 7
7 4
8 1

Exemplul 2
stea.in stea.out
4 0
2 1
2 3
4 1