Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2020-2021
1. Unul sau mai multe din raspunsurile de mai jos referitoare la liniile utilizate in
Desenul Tehnic sunt gresite. Bifati unul/mai multe raspunsuri gresite din enunturile
de mai jos:
a. linie punct subţire este folosită ca linie de axă, la traseele planelor de simetrie,
traiectorii şi ca suprafaţă de rostogolire la roţile dinţate;
b. linie întreruptă subţire folosită la conturul pieselor învecinate, poziţiile inermediare
şi extreme ale pieselor mobile;
c. linie continuă subţire ondulată folosită ca linie de ruptură pentru delimitarea
vederilor şi secţiunilor pentru desenele pe calculator.
2. Unul sau mai multe din raspunsurile de mai jos referitoare la liniile utilizate in
Desenul Tehnic sunt adevarate. Bifati unul/mai multe din aceste raspunsuri din
enunturile de mai jos:
a. linie continuă groasă este folosită pentru contururi şi muchii acoperite;
b. linie continuă groasă este folosită pentru vârful filetelor (diametrul de vârf);
c. linie continuă groasă este folosită pentru conturul secţiunilor suprapuse.
3. Unul sau mai multe din raspunsurile de mai jos referitoare la liniile utilizate in
Desenul Tehnic sunt adevarate. Bifati unul/mai multe din aceste raspunsuri din
enunturile de mai jos:
a. linie punct groasă este folosita pentru redarea traseelor de secţionare;
b. linie punct subţire este folosită ca linie de axă, la traseele planelor de simetrie;
c. linie două puncte subţire folosită la conturul pieselor învecinate.
6. Scara unui desen este raportul dintre dimensiunea liniară măsurată pe desen şi
dimensiunea reală a obiectului reprezentat. Care din scarile prezentate mai jos nu
corespund cerintelor SR EN ISO 5455:1997:
a. scara de marire 3:1;
b. scara de micsorare 1:3;
c. scara reala 1:1.
7. Exista o serie de scari care nu sunt recomandate, dar pot fi utilizate asfel:
a. 1:250 pentru desene de construcţii metalice;
b. 1:25 pentru desene de construcţii navale;
c. 1:15 pentru planuri şi hărţi.
a. Proiecţia principală (vederea din faţă) se alege astfel încât să reprezinte piesa în
poziţia de funcţionare;
b. axe, şuruburi, arbori pot fi reprezentate în orice poziţie dar, de obicei, se
reprezinta în poziţia principală de prelucrare;
c. pe proiecţia principala trebuie să apară cât mai multe detalii de formă ale
prelucrarilor acoperite care nu se vad la exteriorul piesei.
9. In desenul prezentat mai jos sunt dispuse trei proiectii realizate cu scopul ca piesa
să fie complet reprezentată, să se poată înscrie pe desen toate dimensiunile care
definesc formele geometrice componente ale piesei. Ce reprezinta liniile subtiri
trasate pe doua din proiectiile reprezentate ?
a. sunt linii ajutatoare folosite pentru a inscrie ulterior niste cote pentru dimensiunile
ce definesc formele geometrice ale piesei;
b. sunt linii care se intersecteaza si ne arata ca dupa directia DCGH suprafata
prismatica (profilata) se proiecteaza pe d’c’g’h’;
c. sunt linii diagonale care ne arata ca dupa directia ABCD suprafata prismatica
(profilata) se proiecteaza pe abcd;
10. Realizarea schiţei unei piese comportă două etape principale: etapa de
observaţii, studiu asupra piesei ce urmează să fie desenată şi etapa de realizare
grafică a schiţei. Care din enuntul/enunturile de mai jos nu corespund cerintelor de
realizare a unei schite ?
a. studiul (identificarea) piesei: precizarea denumirii piesei, precizarea materialului
din care este realizată piesa;
b. studiul tehnologic al piesei: stabilirea funcţiei piesei în ansamblul, maşina sau
instalaţia din care face parte;
c. studiul formelor geometrice ale piesei: determinarea formei geometrice de bază
(principală) care determină şi poziţia de reprezentare a piesei.
13. In desenul prezentat mai jos sunt dispuse trei proiectii realizate la o piesa care
prezinta niste muchii fictive. Care din enuntul/enunturile de mai jos sunt false?
a. numai printr-o singură muchie, şi anume cea care corespunde grosimii mai mari a
piesei (muchia m1);
b. numai printr-o singură muchie, şi anume cea care corespunde grosimii mai mici a
piesei (muchia m1);
c. numai printr-o singură muchie, şi anume cea care corespunde grosimii mai mari a
piesei (muchia m2).
18. În figurile de mai jos sunt reprezentate secţiuni obţinute după poziţia planului de
secţionare faţă de planul orizontal de proiecţie. Care din enunţul/enunţurile de mai
jos sunt false:
a. secţiune orizontală, când planul de secţionare este un plan de nivel; în acest caz
traseul de secţionare se indică pe proiecţia verticală (traseul A-A);
b. secţiune verticală, când planul de secţionare este un plan de front, iar traseul de
secţionare este indicat pe proiecţia orizontală (traseul B-B);
c. secţiune înclinată, când planul de secţionare are o poziţie oarecare faţă de planele
de proiecţie;
a. o vedere principala a unei piese de formă cilindrica, care prezintă nişte găuri
infundate;
b traseul de secţionare A-A este circular si sectionează suprafaţa cilindrică prin
centrele gaurilor infundate;
c. cea de-a doua vedere este cu secţiune cilindrică, suprafaţa de secţionare este
cilindrică, iar simbolul de lângă indicaţia traseului de secţionare indică faptul că
secţiunea este desfăşurată pe unul din planele de proiecţie.
22. Care din enunţurile prezentate mai jos prezintă informaţii false referitoare la
figurile de mai jos:
26. Piesele care admit plane de simetrie se pot reprezenta în desen combinat,
jumătate vedere - jumătate secţiune, respectându-se niste reguli. Referitor la figurile
de mai jos care din enuntul/enunțurile prezentate mai jos sunt adevarate ?
a. în proiecţie pe planul vertical se va reprezenta în secțiune partea din stânga axei
de simetrie, iar în vedere partea din dreapta axei;
b. în proiecţie pe planul orizontal, vederea se va reprezenta deasupra axei piesei, iar
secţiunea sub axa de simetrie a piesei;
c. în proiecţie pe planul lateral, vederea se reprezintă în stânga axei piesei, iar
secţiunea în dreapta axei de simetrie a piesei.
27. La reprezentarea pieselor simetrice asa cum se văd mai jos pentru a face
economie de timp şi spaţiu se admite să fie reprezentate:
a. pe jumătate sau pe sfert în care caz axa (axele) de simetrie se notează la fiecare
capăt, prin câte două segmente paralele de linie subţire, dispuse perpendicular pe
linia de axă;
b. în cazul în care liniile de contur şi muchiile piesei reprezentate vor depăşi cu 2-3
mm linia de axă, axele de simetrie nu se mai notează cu liniuţe paralele;
c. în cazul în care liniile de contur şi muchiile piesei reprezentate vor depăşi cu 4-5
mm linia de axă, axele de simetrie se notează cu liniuţe paralele.
28. Elementele unei piese care se repetă identic pe aceeaşi proiecţie cum este cazul
în figurile de mai jos (de exemplu: găuri, danturi etc.):
a. pot fi reprezentate complet o singură dată, în poziţii extreme;
b. sau pe o mică porţiune, restul elementelor identice fiind reprezentate simplificat;
c. în cazul reprezentării întrerupte prin linie de ruptură a unei piese, totalitatea
elementelor identice care se repetă se stabilesc prin numărul lor.
a. cu linie-punct subţire;
b. cu linie-două puncte subţire se trasează şi conturul pieselor care execută
deplasări în poziţie extremă sau intermediară de mişcare;
c. piesele în astfel de poziţii nu se haşurează, chiar dacă sunt reprezentate în
secţiune.
30. Haşurile reprezentate mai jos ne dau informații despre natura materialului
pieselor secționate. Care din enunțul/enunțurile de mai jos sunt adevarate:
31. Una sau mai multe informații despre haşuri sunt gresite, care sunt acestea ?
a. părţile pline ale pieselor metalice secţionate se haşurează cu linii continue subţiri
drepte, paralele, înclinate la 45°, la dreapta sau la stânga, faţă de o linie de contur a
proiecţiei, faţă de o axă a reprezentării sau faţă de chenarul desenului;
b. distanţa dintre haşuri se alege în funcţie de mărimea suprafeţei haşurate, între
limitele 0,5-6 mm, şi trebuie să fie de obicei, aceeaşi pentru toate secţiunile şi
proiecţiile respective, ale aceleaşi piese;
c. Haşurările tuturor secţiunilor care se referă la aceeaşi piesă (în aceeaşi proiecţie
sau în proiecţii diferite pe acelaşi desen) se trasează în sensuri diferite, cu aceeaşi
înclinare şi la aceeaşi distanţă.
32. Una sau mai multe informații despre haşuri sunt adevarate, care sunt acestea ?
a. dacă o piesă se secţionează în trepte - cu mai multe plane
paralele - haşurările corespunzătoare diferitelor trepte se trasează în acelaşi sens,
cu aceeaşi înclinare şi distanţe, însă decalate între ele la fiecare schimbare de plan;
a. înălțime=5.5 mm;
b. înălțime=1.5 mm;
c. înălțime=1 mm.
35. Care din enunțul/enunțrile de mai jos referitoare la liniile de cotă sunt false:
a. se trasează cu linie continuă subţire şi se delimitează prin săgeţi amplasate la una
sau ambele extremităţi;
b. când săgețile au unghiuri mai mari de 15˚ la vârf atunci se folosesc combinaţii de
puncte şi săgeţi;
c. linia de cotă este delimitată de săgeată numai la una din extremităţi, când se
cotează raze de curbură
36. Linia de cotă se execută dreaptă, paralelă cu elementul cotat cu excepţia cotării
unor elemente precizate mai jos. Care din aceste elemente sunt corespunzătoare ?
a. cotarea lungimii arcelor de cerc;
b. cotarea razelor de curbură;
c. cotarea diametrelor pe circumferință.
37. Enunțul/Enunțurile despre liniile de cotă enumerate mai jos pot fi neadevarate,
care este/sunt acela/acestea ?
a. distanţa între două linii de cotă precum şi distanţa dintre linia de cotă şi linia de
contur, paralelă cu aceasta trebuie să fie de maximum 7 mm;
b. se evita încrucişarea liniilor de cotă între ele sau cu linii ajutătoare, de aceea se
recomandă dispunerea liniilor de cotă în afara conturului piesei reprezentate în
ordine crescătoare a cotelor;
c. se va intrerupe linia de contur a piesei atunci când aceasta vine la intersecție cu
linia de cotă.
38. Enunțul/Enunțurile despre cote enumerate mai jos pot fi adevarate, care
este/sunt acela/acestea ?
a. cotele se scriu cu cifre arabe, dimensiunea nominală a scrierii fiind de minimum
4,5 mm (conform SR ISO 129:1994) şi se păstrează constantă pe desen la
înscrierea cotelor, simbolurilor, cuvintelor şi prescurtărilor aferente;
b. dimensiunile liniare înscrise pe desen se exprimă în mm, dar simbolul unităţii de
măsură nu apare după cota respectivă, cu excepţia dimensiunilor unghiulare sau a
celor liniare exprimate în alte unităţi de măsură, la care se înscriu simbolurile
unităţilor de măsură;
c. Cotele se înscriu deasupra liniilor de cotă, la 1-2 mm distanţă de acestea, de
preferinţă spre mijlocul lor şi decalate alternativ una faţă de cealaltă, sau faţă de o
axă de simetrie.
39. În desenele de mai jos aveți exemple de cotare corectă şi greşită. Precizați în ce
constă greşeala/greşelile de mai jos ?
40. În desenele de mai jos aveți exemple de cotare corectă şi greşită. Precizați în ce
constă greşeala/greşelile de mai jos ?
41. În desenele de mai jos aveți exemple de cotare corectă şi greşită. Precizați în ce
constă greşeala/greşelile de mai jos ?
42. În desenele de mai jos aveți exemple de cotare corectă şi greşită. Precizați în ce
constă greşeala/greşelile de mai jos ?
a. înscrierea cotelor interioare în lanţ cu cote exterioare;
b. sprijinirea liniilor de cotă pe muchii fictive;
c. trasarea liniilor de cotă pe liniile de axă;
43. În desenele de mai jos aveți exemple de cotare corectă şi greşită. Precizați în ce
constă greşeala/greşelile de mai jos ?
44. În desenele de mai jos aveți exemple de cotare corectă şi greşită. Precizați în ce
constă greşeala/greşelile de mai jos ?
45. În desenele de mai jos aveți exemple de cotare corectă şi greşită. Precizați în ce
constă greşeala/greşelile de mai jos ?
47. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt false:
48. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt
corecte:
50. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenul de mai jos sunt
corecte:
51. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenul de mai jos sunt false:
52. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenul de mai jos sunt
corecte:
a. 45 mm reprezintă cota pentru lungimea porțiunii filetate a filetului exterior;
b. cota 2x45˚ reprezintă distanța de 2 mm de la extremitatea barei pe care s-a făcut
degajarea înclinată la 45˚;
c. M24 este cota pe varful filetului de 24 mm executat manual (M).
53. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenul de mai jos sunt false:
54. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt false:
55. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt
adevărate:
56. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt false:
a. cota pentru diametrul mare ϕ la proiecţia pe planul lateral este cota pe conturul
exterior, iar cota pentru diametrul mic ϕ la proiecţia pe planul lateral este cota pe
diametrul unei gauri;
b. cotarea filetului interior la o piesă reprezentată în secţiune se face pe linia de fund
a filetului, cota reprezentând diametrul nominal pe fundul filetului, pasul filetului şi
tipul filetului;
c. cotele dispuse succesiv la reprezentarea în secţiune imediat după conturul
exterior al piesei sunt următoarele: cotă pentru lungimea găurii pe care s-a efectuat
filetul, lungimea porţiunii filetate, lungimea măsurată pe conturul exterior.
57. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt
adevărate:
58. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt
adevărate:
a. trei reprezentări, cea din mijloc în vedere, cea din stânga este o proiecţie pe
planul lateral din dreapta, cea din dreapta este o proiecţie pe planul lateral din
stânga a unei piese tronconice cu filet metric cu degajari executate la începutul şi la
sfârşitul filetului;
b. la proiecţia pe planul lateral din dreapta diametrul pe vârful filetului este diametrul
bazei mari a suprafeţei tronconice, iar la proiecţia pe planul lateral din stânga
diametrul pe vârful filetului este diametrul bazei mici a suprafeţei tronconice.
c. cotarea filetului conic-metric se face pe vârf prin scoaterea cu ajutorul a două linii
ajutătoare oblice a distanţei măsurată pe o axă de simetrie trasată la jumătatea
porţiunii filetate.
59. Precizați care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos sunt false:
a. pe proiecţia pe planul lateral din dreapta diametrul măsurat pe fundul filetului este
identic cu diametru bazei mari a suprafeţei tronconice după realizarea teşiturii;
b. pe proiecţia pe planul lateral din stânga diametrul măsurat pe vârful filetului este
identic cu diametru bazei mici a suprafeţei tronconice după realizarea teşiturii;
c. cotarea filetului conic-metric se face pe fundul filetului prin scoaterea cu ajutorul a
două linii ajutătoare oblice a distanţei măsurată pe o axă de simetrie trasată la
jumătatea porţiunii filetate.
60. Care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos (flanşe cilindrice)
sunt adevărate:
61. Care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos (flanşe cilindrice)
sunt false:
a. o reprezentare în vedere a flanşei cu diametru ϕ104 la scara 1:1 şi o reprezentare
în secţiune obţinută după un traseu de secţionare vertical A-A care nu trece prin
găuri;
b. cota care are valoarea numerică 12,5 mm reprezintă rugozitatea sau gradul de
prelucrare a suprafeţei piesei;
c. când găurile de prindere nu se găsesc în planul de secţionare, ele se pot rabate
pentru a se reprezenta în secţiune, peste haşuri, cu linie - punct subţire.
62. Care din enunțul/enunțurile referitoare la desenele de mai jos (flanşe pătrate)
sunt adevărate:
63. Unul/Unele din enunțuri referitoare la desenele de mai jos (flanşe pătrate) sunt
false:
a. simbolul din faţa cotei 81 mm indică faptul că această muchie reprezintă latura
unui pătrat;
b. cota R5 indică faptul că racordarea cotată este o porţiune dintr-un cerc cu
diametrul 5 mm;
c. traseul de secţionare nu trece prin găurile flanşei, ele se pot rabate împreună cu
colţul flanşei în planul de secţionare A-A.
64. Unul/Unele din enunțuri referitoare la desenele de mai jos (flanşe triunghiulare)
sunt adevărate, care sunt ?
a. o reprezentare în vedere a flanşei asemănătoare cu un triunghi dreptunghic
echilateral şi o reprezentare în secţiune obţinută după un traseu de secţionare
vertical A-A care taie o singură gaură de prindere;
b. cele trei găuri de prindere ale flanşei sunt dispuse la 120˚ pe cercul purtător al
centrelor, adică centrele acestor găuri sunt egal distanţate faţă de centru cercului
purtător cu valoarea razei R=40 mm;
c. degajarea executată cu 3x45˚ face că se obţină un alt cerc cu diametrul egal cu 36
mm şi este concentric cu cel care are ϕ=30 mm.
65. Unul/Unele din enunțuri referitoare la desenele de mai jos (flanşe triunghiulare)
sunt false, care sunt ?
66. Unul/Unele din enunțuri referitoare la desenele de mai jos (flanşe ovale) sunt
adevărate, care sunt ?
a. flanşele ovale sunt prevăzute cu două găuri de prindere dispuse pe axa mare a
unui oval;
b. conturul exterior al acestui tip de flanşă se obține prin trasarea tangentelor de la
cercul mare care are raza 30 mm, la cercurile trasate în extremitatea axei mari şi
care au diametrele de 24 mm;
c. distanța de gabarit măsurată pe axa mare a ovalului, pe capetele rotunjite ale
flanşei este de 104 mm.
67. Unul/Unele din enunțuri referitoare la desenele de mai jos (flanşe ovale) sunt
false, care sunt ?
68. Unul/Unele din enunțuri referitoare la desenele de mai jos (flanşe oarecare) sunt
adevărate, care sunt ?
a. tipul de secționare prezentat la acest tip de flanşă este cu secţiune frântă, când
suprafaţa de secţionare este formată din două sau mai multe plane consecutiv
concurente sub un unghi diferit de 90°;
b. raza de racordare R50 ne indică faptul că acele arce de cerc fac parte din cercuri
cu diameter ϕ=100mm a căror centre se găsesc din construcție grafică;
c. linia continuă subțire care delimitează flanşa este linie de ruptură dar şi linie de
contur a flanşei asigurând o dimensiune de gabarit de 24 mm.
71. În desenul de mai jos aveți un simbol de rugozitate, ce semnificație are acesta ?
72. În desenul de mai jos aveți un simbol de rugozitate, ce semnificație are acesta ?
73. În desenul de mai jos aveți un simbol de rugozitate, ce semnificație are acesta ?
74. În desenul de mai jos aveți un simbol de rugozitate, ce semnificație are acesta ?
a. pe capătul unei bare de diametru ϕ=38 s-a făcut o prelucrare prin strunjire care a
generat o suprafață finisată cu o clasă de precizie N4 pe o distanță de 54 mm, restul
suprafeței a rămas semifinisată cu o clasă de precizie N7;
b. pe capătul unei bare de diametru ϕ=38 s-a făcut o prelucrare prin rectificare care a
generat o suprafață finisată cu o clasă de precizie N7 pe o distanță de 54 mm, restul
suprafeței a rămas semifinisată cu o clasă de precizie N4;
c. pe capătul unei bare de diametru ϕ=38 s-a făcut o prelucrare prin broşare care a
generat o suprafață finisată cu rugozitatea 0.8 mm pe o distanță de 54 mm, restul
suprafeței a rămas semifinisată cu rugozitatea 6.3 mm;
a. filetul exterior (în secțiune) şi filetul interior (în vedere) au fost executate prin
strunjire au rugozități egale de 3.2 mm;
b. filetul exterior (în vedere) şi filetul interior (în secțiune) au fost executate prin
strunjire au rugozități egale de 3.2 μm;
c. filetul exterior (în vedere) şi filetul interior (în secțiune) au fost executate prin
strunjire cu aceeaşi clasă de precizie N5.
80. Pentru desenul de mai jos care este denumirea corectă pentru inscrierea în
desen a toleranțelor dimensionale ?
81. Scopul funcţional al ansamblului reprezentat mai jos reclamă prescrierea unor
toleranţe care să realizeze:
81. Scopul funcţional al ansamblului reprezentat mai jos reclamă prescrierea unor
toleranţe care să realizeze:
82. Scopul funcţional al ansamblului reprezentat mai jos reclamă prescrierea unor
toleranţe care să realizeze:
a. abateri de la circularitate;
b. abateri de la profil;
c. abateri de la cilindricitate.
a. abateri de la profil;
b. abateri de la circularitate;
c. abateri de la suprafața profilată.