Fotogrametria grafica

Fotogrametria numerica ofera precizie redicata numai in masura in care se cunosc

marimile de baza ale fotografiei, cum ar fi inaltimea de fotografiere, distant focala a
obiectivului foto si factorul de decupare. In lipsa acestor date se poate apela la fotogrametria
grafica care este suficient de precisa pentru prelucrarea imaginilor situate intr-un plan
orizontal, caz care se regaseste in majoritatea schitelorla scara a scenei accidentului.

Prelucrarile se bazeaza pe aceleasi principia generale de la fotogrametria numerica:

-liniile drepte din realitate sunt prezentate in fotografie tot prin linii drepte;
-sensul curburilor din realitate se mentine acelasi si in fotografie;
-liniile drepte din realitate, paralele intre ele si situate in acelasi plan, se intersecteaza intr-un
acelasi punct;
-punctele de intersectie ale liniilor paralele, dar cu diverse inclinatii, situate in acelasi plan,
sunt coliniare pe fotografie, formand linia orizontului;
-intre segmentele delimitate de linii paralele se pastreaza un acelasi raport de asemanare.
In continuare se prezinta metode grafice de prelucrare a imaginilor fotografice care sunt
usor accesibile expertilor auto.

Metoda perspectivei retelelor patrate

Pentru a face posibila prelucrarea imaginilor foto sau video dupa aceasta metoda, pe
suprafata plana a partii de drum care intereseaza se aseaza un patrat intr-o zona iluminata
sufficient de bine pentru imprimarea sa pe cliseul foto.

Cunoscand lungimea laturii patratului si aplicand principiile perspective pe imaginea foto

sau video se reuseste in final transpunerea dimensiunilor din realitate pe schita la scara,
reprezentand scena accidentului vazuta de deasupra, in plan. Avantajele care se pot obtine au
impus metoda in Germania unde se foloseste un patrat cu latura de 0.6m.

Metoda retelelor patrate se recomanda pentru imaginile care surprind urme cuprinse pe o
lungime relative mare de drum; in acest caz axa optica a camerei foto se aseaza parallel cu axa
drumului, a.i. linia orizontului sa apara la partea superioara a imaginii si pe cat posibil sa fie
paralela cu linia orizontala a fotografiei. Patratul de referinta se amplaseaza in primul plan al
fotografiei, care trebuie sa cuprinda inceputul zonei in care se evidentiaza urme; de regula,
una din laturile patratului se dispune parallel cu axa drumului.
 Pentru insusirea acestei metodici se da un exemplu, referitor la fotografia din figura ce
urmeaza, care formeaza scena ulterioara unei coliziuni intre doua autoturisme cu impact in
colturile stanga fata ale caroseriilor.

Patratul I avand laturile de 1 m a fost amplasat la marginea suprafetei carosabile a

drumului. Cu 7 s-a notat o urma de zgariere a asfaltului, iar cu celelalte cifre s-au marcat urme
de anvelope; linia intrerupta semnifica marginile imaginii fotografice.

Pentru executia schitei scenei accidentului se deseneaza la scara marginile partii carosabile
a drumului pe lunginea care intereseaza, se pozitioneaza patratul 1, iar apoi se construieste
reteauza de patrate similar. Urmele de anvelope si de zgarieri a asfaltului se transpun prin
marcarea pe reteaua din figura de sus a punctelor de intersectie corespondente dintre urmele si
laturile patrulaterelor din fig urmatoare.

In fotografia realizata marginea orizontala a ei a fost paralela cu linia orizontului si cu o

latura a patratului de referinta, ceea ce a facilitate trasarea retelelor.
 In cazul unor portiuni lungi de drum pot fi inregistrate, conform metodologiei expuse, mai
multe imagini, care prelucrate separate si apoi transpuse pe aceeasi schita la scara maresc
sensibil precizia.

Erorile inerte acestei metode sunt cauzate in special de planeitatea suportului de

inregistrare primara a imaginii cat si de planeitatea hartiei fotosensibile; in ultimul caz se
recomanda ca dimensiunile fotografiei sa fie de cel putin 135mm x 90mm.