Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
fig.II.1.1
fig.II.1.2
Definiţia II.1.3: Un unghi se numeşte exterior al unui triunghi dacă este
adiacent cu unul dintre unghiurile triunghiului şi suplementar cu el.
fig.II.1.3
În fig.II.1.3; (BN şi (BC sunt semidrepte opuse, unghiurile ABC şi ABN sunt
adiacente şi suplementare, iar ABC este unghi al triunghiului, deci unghiul
ABN este unghi exterior triunghiului ABC.
De asemenea, unghiurile PBC , BCQ , RCA , SAC , MAB sunt unghiuri
exterioare triunghiului ABC.
Teorema II.1.1: (Teorema unghiului exterior).
Un unghi exterior al unui triunghi este mai mare decât oricare dintre unghiurile
triunghiului, neadiacent cu acel unghi.
Demonstraţie:
Fie triunghiul ABC (fig.II.1.4). Unghiurile MAC şi NAB sunt exterioare
triunghiului ABC, unde M ( BA, N (CA . Se va arăta că: mMAC mACB .
Fie D mijlocul segmentului (AC) şi
E ( BD astfel încât ( BD) ( DE) .
Punctele E şi M sunt de aceeaşi
parte a dreptei AC, iar E şi D sunt
de aceeaşi parte
a dreptei AM, deci E Int CAM .
Rezultă că: CAE CAM .
Dar ED DB, mEDA mBDC
(unghiuri opuse la vârf) şi AD DC
rezultă că ADE CDB (cazul L.U.L.)
De aici obţinem mEAD mBCD şi, fig.II.1.4
ţinând cont că mEAD mMAC , deducem că mBCD mMAC adică
mACB mMAC .
Se va arăta acum că mNAB mABC .
Fie P mijlocul segmentului (AB) şi Q (CP
astfel încât CP PQ (fig.II.1.5).
Punctele Q şi N sunt de aceeaşi parte
a dreptei AB, iar Q şi P de aceeaşi
parte a dreptei AN. Deci Q Int NAB
rezultă că BAQ BAN .
Dar AP PB , mAPQ mBPC şi
PQ CP , ceea ce implică congruenţa
triunghiului APQ cu triunghiul BPC.
fig.II.1.5
De aici rezultă că mPAQ mPBC , dar mPAQ mPAN , prin urmare
avem mPBC mPAN , adică mABC mBAN .
Cum mMAC mNAB (opuse la vârf) obţinem mMAC mABC . Deci am
demonstrat că MAC ACB şi MAC ABC .
Teorema II.1.2:Într-un triunghi cu două laturi necongruente, laturii cu
lungimea mai mare i se opune unghiul cu măsura cea mai mare.
Demonstraţie:
Fie triunghiul ABC cu AC>AB (fig.II.1.6).
Se consideră punctul D AC astfel
încât AD AB . Atunci triunghiul ABD
este triunghi isoscel şi ABD ADB .
Dar ADB este unghi exterior triunghiului
BDC şi folosind teorema II.1.1 obţinem că
ADB DCB . Rezultă că ABD ACB,
iar cum D CA avem D Int ABC şi
deci ABD ABC. Prin urmare,
ABC ABD ADB DCB ACB,
ceea ce implică ABC ACB .
fig.II.1.6
Teorema II.1.3:
Într-un triunghi cu două unghiuri necongruente, unghiului cu măsura mai mare i se
opune latura cu lungimea mai mare.
Demonstraţie:
Fie triunghiul ABC cu mABC mACB
(fig.II.1.7). Se va demonstra că AC>AB.
Considerăm punctul D ( AC astfel încât
AD AB . Deci triunghiul ABD este isoscel,
de unde rezultă că mABD mADB .
Dar mABD [1800 mBAC ] / 2
mABC mACB / 2 mABC mABC / 2 mABC .
Deci mABD mABC . Prin urmare,
D AC , ceea ce implică AD<AC şi cum
AD AB , obţinem AB<AC. fig.II.1.7
Observaţie: În demonstraţie s-a ţinut cont că în triunghiul ABC avem
mABC mBAC mCAB 1800 şi mBAC mBAD .
Teorema II.1.4:
Într-un triunghi dreptunghic, lungimea ipotenuzei este
mai mare decât lungimea oricărei catete.
Demonstraţie:
Fie triunghiul ABC în care mBAC 900
(fig.II.1.8). Cum mBAC mABC ţinând
cont de teorema II.1.3 obţinem BC>AB şi BC>AC.
fig.II.1.8
Teorema II.1.5:
Fie o dreaptă d inclusă într-un plan şi un punct M astfel încât M d . Dacă
notăm cu M ' proiecţia punctului M pe dreapta d atunci pentru orice A d , A M '
are loc relaţia MM ' MA .
Demonstraţie:
Fie d şi M , astfel încât
M d , M ' d astfel încât MM ' d
şi A d , A M ' . Se formează triunghiul
dreptunghic MM ' A cu mMM ' A 900 (fig.II.1.9).
Conform teoremei II.1.4, obţinem MM ' MA .
fig.II.1.9
Definiţia II.1.4: Se numeşte distanţa de la un punct la o dreaptă, căreia nu îi
aparţine, cea mai mică distanţă dintre acel punct şi punctele dreptei.
Observaţie: Din cele de mai sus rezultă că distanţa de la un punct la o dreaptă este
distanţa dintre acel punct şi piciorul perpendicularei duse din acel punct la acea
dreaptă şi se notează:
d M ; h min MP MM ' unde M ; M h şi M ' h, astfel încât MM ' h .
Teorema II.1.6:
Dintre două oblice duse dintr-un punct pe aceeaşi dreaptă, cea mai îndepărtată de
piciorul perpendicularei duse din acel punct are lungimea cea mai mare.
Demonstraţie:
Fie o dreaptă d inclusă într-un plan , M , M d , M ' d astfel încât MM ' d
şi A, B d .
fig.II.1.10
Cazul b): M se află între A şi B (fig.II.1.11)
'
Considerăm cazul în care AM ' M ' B . Fie A' M ' B astfel încât MA' MA .
Triunghiurile MM ' A' ; MM ' A sunt triunghiuri congruente şi deci M ' A M ' A' .
Utilizând cazul a) obţinem: MA' MB.
fig.II.1.11
Teorema II.1.7:
Suma lungimilor a două laturi ale unui triunghi este mai mare decât lungimea celei
de-a treia laturi.
Demonstraţie:
fig.II.1.15 fig.II.1.16
Construim punctul D în semiplanul lui C, faţă de AB, astfel încât triunghiurile
A B C şi ABD să fie congruente (cazul L.L.L.:
' ' '
II.1.1.1 sin
A p a p b ; A p p a
şi analoagele.
cos
2 bc 2 bc
II.1.1.2 S p p a p b p c formula lui Heron.
II.1.1.3 S r p .
II.1.1.4 abc 4RS .
II.1.1.5 abc 4 prR .
II.1.1.6 ab bc ca r 2 p2 4rR .
II.1.1.7 a2 b2 c2 2 p2 r 2 4rR.
II.1.1.8 a3 b3 c3 2 p p2 3r 6rR.
II.1.1.9 aba b bcb c cac a 2 p p2 r 2 2rR.
II.1.1.10 ravbrc p 2r .
II.1.1.11 ra rb rb rc rc ra p 2 .
II.1.1.12 ra rb rc r 4R .
II.1.1.13 ra rb rb rc rc ra abcp 2 / S .
II.1.1.14 cos A cos B cos C 1 r / R .
II.1.1.15 a2 b2 c2 8R2 1 cos A cos B cos C .
Demonstraţie II.1.1.1:
Din teorema cosinusului avem: cosA b2 c2 a2 / 2bc dar
1
b 2
c2 a2
A 1 cos A 2bc p b p c , ceea ce conduce la:
sin 2
2 2 2 bc
A p b p c , pe de altă parte avem:
sin
2 bc
b2 c 2 a 2
1
A 1 cosA 2bc p p a
cos 2 de unde obţinem:
2 2 2 bc
A p p a
cos
2 bc
Demonstraţie II.1.1.2:
Se ştie că aria unui triunghi se poate calcula
cu formula:
b c sin A bc A A p b p c p p a
S 2 sin cos bc p p a p b p c
2 2 2 2 bc bc
Demonstraţie II.1.1.3:
Notăm cu i punctul de intersecţie al
bisectoarelor triunghiului ABC (fig.II.1.18).
Înălţimile triunghiurilor AIB, AIC şi BIC sunt
egale cu r şi deci: S ar br cr / 2 pr
Demonstraţie II.1.1.4:
Din teorema sinusurilor, c 2R sinC .
4 Rab sin C
Deci abc ab2R sinC 4 RS . fig.II.1.18
2
Demonstraţie II.1.1.5:
Se ştie că aria unui triunghi se poate calcula cu ajutorul a uneia din formulele:
ab sin C
S pr sau S , iar din teorema sinusurilor, deducem că c 2R sinC .
2
ab sin C abc abc
Prin urmare, pr , ceea ce implică: pr şi deci abc 4 pR .
2 4R 4R
Demonstraţie II.1.1.6:
Din formula lui Heron, deducem: S 2 p p a p b p c , dar S pr, de unde
rezultă:
p 2r 2 p p a p b p c şi deci: pr 2 p a p b p c
p3 p 2 a b c pab bc ca abc p3 pab bc ca abc .
Obţinem: pab bc ca pr 2 p3 abc şi utilizând identitatea precedentă,
deducem:
ab bc ca r 2 p 2 4rR .
Demonstraţie II.1.1.7:
Avem: ab bc ca a b c2 a2 b2 c2 / 2 4 p2 a2 b2 c2 / 2 şi înlocuind în
II.1.1.6 obţinem: a2 b2 c2 2 p2 r 2 4rR.
Demonstraţie II.1.1.8:
Din identitatea: a3 b3 c3 a b ca2 b2 c2 ab bc ca 3abc, deducem,
ţinând seama de identităţile demonstrate anterior că:
a3 b3 c3 2 p 2 p 2 r 2 4rR r 2 p 2 4rR 3 4 prR 2 p p 2 3r 2 12rR 12 prR
2 p p 3r 6rR .
2 2
Demonstraţie II.1.1.9:
Avem: bcb c cac a aba b b2c bc2 c2a ca 2 a2b ab2
a2b abc a2c ab2 b2c abc abc bc2 ac2 3abc
aab bc ca bab bc ca cab bc ca 3abc
a b c ab bc ca 3abc 2 p r 2 p 2 4rR 12 prR 2 p r 2 p 2 2rR .
Demonstraţie II.1.1.10:
Avem:
ra rb rc S / p a S / p b S / p c pS 3 / p p a p b p c pS 3 / S 2
pS p 2r . Prin urmare, ra rb rc p 2r .
Demonstraţie II.1.1.11:
Avem:
ra rb rb rc rc ra S 2 / p a p b S 2 / p c p a p p c p p a p p b
p3 p a b c p p p 2 şi deci ra rb rb rc rc ra p 2 .
Demonstraţie II.1.1.12:c
Avem: ra rb rc S / p a S / p b S / p c S / p a aS / p b p c
aS 2 / p a p b p c a p, ceea ce implică: ra rb rc ap . În mod analog,
rb rc ra bp, rc ra rb cp . Înmulţind cele trei relaţii, obţinem:
ra rb rc ra rb rb rc rc ra abcp 3 , de unde rezultă:
p 2rra rb rc ra rb rb rc rc ra ra rb rc abcp 3 . Cum abc 4 prR, ra rb rb rc rc ra p 2 şi
ra rb rc p 2r , relaţia precedentă devine: p 2r ra rb rc p 2 p 2r 4 prRp3 , care este
echivalentă cu: ra rb rc p 2 p2r 4 p2 R, de unde rezultă ra rb rc r 4R .
Demonstraţie II.1.1.13:
Am demonstrat anterior că: ra rbrc ra rb rb rc rc ra abcp3 ceea ce conduce la:
p 2r ra rb rb rc rc ra abcp 3 r ra rb rb rc rc ra abcp S / p ra rb rb rc rc ra
abcp ra rb rb rc abcp 2 / S .
Demonstraţie II.1.1.14:
A B A B A B A B A B
cos A cos B cos C 2 cos cos cos A B 1 2 cos cos cos 2
2 2 2 2 2
A B A B A B A B C
1 2 cos cos cos 1 4 sin sin sin . Obţinem:
2 2 2 2 2 2
A B C r r
sin sin sin , deci cos A cos B cos C 1 .
2 2 2 4R R
Demonstraţie II.1.1.15:
cos 2 A cos 2 B
a 2 b2 c 2 4 R 2 sin 2 A sin 2 B sin 2 C 4 R 2 1 sin 2 C
2
4 R 2 2 cos 2 C cos C cos A B 4 R 2 2 2 cos C sin
CB A
sin
C A B
2 2
8R 2 1 cos A cos B cos C .
II.2 Inegalităţi referitoare la laturile unui triunghi
Aplicaţia II.2.1: Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc relaţia:
3 a b c
2
2 bc ca ab
Soluţie:
Ţinând cont că media aritmetică este mai mare sau egală cu media armonică
deducem că:
a b b c c a 3
, de unde obţinem:
3 1 1 1
ab bc ca
1 1 1 9
, dar
a b b c c a 2a b c
1 1
a b c 3 a b c
a b c 1 9 9 3
3 3
bc ca ab ab bc ca 2a b c 2 2
.
cu egalitate în cazul triunghiului echilateral. Pe de
a b c 3
Deci:
bc ca ab 2
altă parte, ţinând cont de teorema II.1.7. obţinem: b c p, c a p, a b p, ceea
a b c a b c abc
ce implică: 2, adică
bc ca ab p p p p
2 .
a b c
bc ca ab
Din inegalităţile şi obţinem relaţia din enunţ.
Aplicaţia II.2.2: Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc
inegalitatea:
8 p a p b p c abc .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC în care notăm cu a BC , b AC , c AB . De asemenea notăm
cu x a b c 2 p a, y a b c 2 p b şi z a b c 2 p c . Prin urmare,
a y z / 2, b x z / 2 şi c x y / 2 . Deci inegalitatea
8 p a p b p c abc este echivalentă cu: xyz x y y z z x / 8 .
Aplicaţia II.2.3: Să se arate că în orice triunghi ABC are loc inegalitatea:
a b2 c 2 a b c / 3 .
2 2
Soluţie:
Notăm cu a BC , b AC , c AB . Avem: a b c 2 a2 b2 c2 2ab 2bc 2ca
a 2 b2 c2 a 2 b2 b2 c2 a 2 c2 3a 2 b2 c2 şi deci
a 2 b2 c 2 a b c / 3 cu egalitate în cazul triunghiului echilateral.
2
Soluţie:
Fie triunghiul ABC în care notăm cu a BC , b AC , c AB. Se ştie că:
2ab a 2 b2 ,
2bc b2 c2 şi 2ac c 2 a 2 . Prin urmare,
2ab bc ca 2a 2 b2 c 2 2 a b c 2ab bc ca , de unde obţinem
2
3ab bc ca a b c
2
cu egalitate în cazul triunghiului echilateral.
De asemenea se ştie că: b c a, c a b şi a - b c în orice triunghi ceea ce
implică: b c2 a2 , c a 2 b2 şi a b2 c2 .
Prin urmare, b c2 c a 2 a b2 a2 b2 c2 , de unde rezultă:
b2 2bc c2 c2 2ac a 2 a2 2ab b2 a2 b2 c2 , adică:
a 2 b2 c2 2ab bc ca
2ab bc ca şi obţinem: a b c 4ab bc ca .
2
Soluţie:
Fie triunghiul ABC în care notăm cu a BC , b AC , c AB. Atunci
ab c bc a ca b 4abc a3 b3 c3 ab c bc a ca b a3 b3 c3
2 2 2 2 2
a b c a 2 b c a b2 c a b c2 ab c a b c a bc a b a b c
2 2 2
triunghiului isoscel cu b c .
Se observă că în mod asemănător, se pot demonstra şi inegalităţile:
b 2 p c p a şi c p a p b .
Observaţie: Ţinând cont de problema nr.7 pag 230 din G.M. nr.6/1983 şi de
articolul „Aplicaţii ale inegalităţilor lui OPPENHEIN şi ERDOS-MORDLL”
publicat de Mircea Lascu în Revista Matematică din Suceava, nr.1/1991, putem să
demonstrăm următoarele aplicaţii:
Aplicaţia II.2.11 (G NEVELITIS): Să se arate că perimetrul triunghiului de arie
2 este mai mare decât 6.
Soluţie:
Notând cu a,b,c laturile triunghiului ABC şi cu ha , hb , hc înălţimile
corespunzătoare, avem: S aha / 2 bhb / 2 chc / 2 . Prin urmare, aha bhb chc .
Din inegalitatea mediilor, avem:
a ha 2 aha 4 ; b hb 2 bhb 4 ; c hc 2 chc 4 ;
Cum a hb ; b hc ; c ha , deducem a b c ha hb hc
12 a ha b hb c hc 2a b c , ceea ce implică 6 a b c .
Aplicaţia II.2.12: Pe latura unui triunghi ABC se ia un punct oarecare D
(fig.II.2.2) Să se demonstreze că AD este mai mică decât semiperimetrul
abc abc
triunghiului din care se scade BC: a AD .
2 2
Soluţie:
AD c a x
AD b x
b c-a a b c
2 AD b c a AD a
2 2
abc
Deci, a AD
2
AD a x c
AD b c fig.II.2.2
abc
2 AD a b c AD
2
abc abc
Deci, a AD .
2 2
Aplicaţia II.2.13: Fie ABC un triunghi oarecare (fig.II.2.3). Să se arate că au
loc inegalităţile:
a 2 b2 b2 c 2 a 2 c 2 1
2 1 .
abc 2
Soluţie:
ab
a 2 b2
2 a 2 b2 a 2 b2 2ab ;
2
a b 2ab 0 , a b 0 adevărat, a, b R
2 2 2
ab
a 2 b2
2
bc
b2 c2
2
ac
a2 c2
2
a 2 b2 b2 c 2 a 2 c 2 2a b c 2 a b c a 2 b 2 b2 c 2
2
a 2 b2 b2 c2 a 2 c2
a 2 c 2 / : a b c 2
abc
a x y
b yz x, y , z 0
c xz
abc
a b c 2x y z x y z
2
bca a bc abc
z 0; x 0; y 0
2 2 2
a 2 b2 x 2 y 2 2 xy y 2 z 2 2 yz
x 2 2 y 2 z 2 2 yx z ky x z fig.II.2.3
x 2 y z 2 yx z k y 2kyx z 2 xz x z
2 2 2 2 2 2 2
0 y 2 k 2 2 2 ykx x kz z 2 xz 0 y 2 k 2 2 2 yx z k 1 2 xz
Aleg: k 2 : a 2 b2 2 y x z
b2 c2 2 z x y
a2 c2 2 x y z
a 2 b 2 b 2 c 2 a 2 c 2 2 x y z 2x y z
a 2 b2 b2 c 2 a 2 c 2 x y z 2 2
abc
2
2 2
a 2 b2 b2 c 2 a 2 c 2 1
1
abc 2
cos A sin A
1
2
1
2
şi înlocuind obţinem: sin cos 2 .
A A
2 2
Aplicaţia II.3.10 J.M. Child: Într-un triunghi oarecare,
A B C
1/ sin 1/ sin 1/ sin 6 .
2 2 2
Soluţie:
A B C bc ca ab a b
Din problema II.3.5 rezultă 1/ sin 1/ sin 1/ sin
2 2 2 a b c b a
b c c a
3 2 6 .
c b a c
II.4 Inegalităţi între unghiuri şi alte elemente ale triunghiului
Aplicaţia II.4.1: Fie triunghiul ABC şi M,N două puncte astfel încât B MC şi
C BN . Să se demonstreze că: mMAN mA mB mC .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC şi punctele M şi N BC ,
astfel încât B MC şi C BN (fig.II.4.1).
În această situaţie ABC este unghi exterior
triunghiului ABM, ACB este unghi exterior
triunghiului ACN. Conform teoremei unghiului
exterior, mABC mMAB , mACB mNAC .
Deci: mMAN mMAB mBAC mCAN
mABC mBAC mACB de unde
rezultă: mMAN mA mB mC .
fig.II.4.1
Aplicaţia II.4.2: Se consideră triunghiul ABC, în care AB AC şi punctul D
astfel încât C AD . Să se arate că pentru orice M, M BC are loc inegalitatea:
mABM mBMA mCMD mMDC .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC (fig.II.4.2) astfel încât C AD
iar M BC . De asemenea considerăm A' AM
astfel încât MA şi MA' sunt semidrepte opuse.
În triunghiul ABC, conform teoremei II.1.2,
mABC mACB . Utilizând teorema II.1.1
pentru triunghiul MCD, obţinem
mACM mCMD şi, deci mABM mCMD .
Prin construcţie, D Int CMA prin urmare,
mCMA' mCMD , dar mCMA' mAMB
(unghiuri opuse la vârf), ceea ce implică
mAMB mCMD . În final obţinem
mABM mAMB mCDM mCMD . fig.II.4.2
Aplicaţia II.4.3: Fie un triunghi dreptunghic ABC cu mBAC 900 . Să se
demonstreze că dacă D este mijlocul catetei AB, atunci: mACD mBCD .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC cu mA 900 şi D AB , astfel încât AD DB (fig.II.4.3).
Fie E mijlocul ipotenuzei (BC). Atunci (DE) este linie mijlocie în ABC şi prin
urmare DE || AC şi DE AC / 2 . Având în vedere că CE BC / 2 iar AC BC
(conform teoremei II.1.4) rezultă că în triunghiul CED obţinem
mECD mCDE (conform teoremei II.1.2). Dar mCDE mACD (alterne
interne) prin urmare, mECD mACD , ceea ce implică mBCD mACD .
fig.II.4.3 fig.II.4.4
Aplicaţia II.4.4: Fie un triunghi ABC şi D mijlocul laturii BC. Să se arate că:
AB AC
a) AD ;
2
b) mBAD mCAD , dacă şi numai dacă AB AC .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC şi D BC astfel încât BD DC .
a) Considerăm F AC astfel încât AF FC . Deci FD este linie mijlocie în
triunghiul ABC şi FD AB / 2 . În triunghiul ADF, conform teoremei II.1.7 avem:
AD DF AF AB / 2 AC / 2 AB AC / 2 .
b) Deoarece FD este linie mijlocie în triunghiul ABC obţinem AD 2FD , iar din
construcţie AC 2 AF . Dar AC AB AF FD mADF mDAF conform
teoremei II.1.2. şi cum BAD ADF (alterne interne) mBAD mDAF
mBAD mDAC .
Aplicaţia II.4.5: Fie un triunghi ABC cu r raza cercului înscris în triunghi şi R
B C 2r
raza cercului circumscris triunghiului ABC. Demonstraţi că: cos 2 cu
2 R
egalitate 2a b c , unde a,b,c sunt lungimile laturilor triunghiului ABC.
Soluţie:
B C B C B C p p a p p c p a p c p a p b
cos cos cos sin sin
2 2 2 2 2 ac ab ac ab
p pa
p b p c b c p b p c .
a a bc a bc
B C b c p b p c
2
Soluţie:
Din relaţia a2 b2 c2 a b c 2 / 3 deducem că: a 2b2 b2c2 c2a 2
ab bc ca 2
3
4 3S
2
BC S S 2 2 BC
2 BM MC BC MB MC contradicţie. Deci x y , BM=MC.
2 2 2 2
x1 y1 x2 y2 x3 y3 2 x12 x22 x32 y12 y22 y32 , x1, x2 , x3 , y1, y2 , y3 R, avem:
abc
4S abca b c
a b c a 2 b2 c 2 .
3 2
a b c
3 3 3 3
II.6. Inegalităţi între laturi şi razele cercurilor asociate
Aplicaţia II.6.1 (Inegalitatea lui Euler): Fie C(O;R) şi C(I;r)cercul circumscris
şi respectiv cercul înscris triunghiului ABC; Atunci are loc inegalitatea: R 2r
Soluţie:
Vom demonstra mai întâi relaţia lui Euler:
OI 2 R2 2rR
Fie {D} AI CO; R
E, F OI CO; R
În triunghiul ABD din teorema sinusurilor
rezultă BD 2 sinA / 2 (1)
iar din triunghiul AIN, mANI 900
avem sin A / 2
NI
deci :
AI
NI r
AI (2)
sin A / 2 sin A / 2
Ţinând cont că unghiul BID este unghi fig.II.6.1
exterior triunghiului ABI deducem că:
mBID mA / 2 mB / 2 mCBD mB / 2 mIBD ceea ce conduce la
concluzia că triunghiul BID este isoscel şi deci BD ID (3)
Folosind puterea punctului I faţă de cercul C(O;R) şi relaţiile (1),(2),(3)
obţinem IE IF ID IA BD IA 2R sinA / 2 r / sinA / 2 2rR .
Pe de altă parte IE IF R OI R OI R2 OI 2 . Deducem că: R2 OI 2 2rR ,
adică UI 2 R2 2rR. Inegalitatea se obţine observând că OI 2 0 , de unde
R2 2rR 0 , ceea ce conduce la R 2r , cu egalitate în cazul triunghiului
echilateral.
Aplicaţia II.6.2: Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc
inegalitatea:
36r 2 ab bc ca
Soluţie:
abc
Se ştie că abc 4R S sau S şi înlocuind în demonstrata aplicaţia precedenta
4R
obţinem după calcule: 18rR ab bc ca, dar R 2r prin urmare 36r 2 18rR si deci
36r 2 ab bc ca . Egalitatea are loc in cazul triunghiului echilateral.
Aplicaţia II.6.3: Să se demonstreze că în orice triunghi ABC are loc
inegalitatea: p 2 27r 2
Soluţie:
Din inegalitatea mediilor, deducem că: p a p b p c 33 p a p b p c
S2 r 2 p2
ceea ce conduce la: p 33 33 33 r 2 p , de unde rezultă: p 33 r 2 p , si dacă
p p
ridicăm la cub ambii membrii ai inegalităţii, obţinem p3 27r 2 p sau
p 2 27r 2 . Egalitatea are loc in cazul triunghiului echilateral.
Soluţie:
Observăm mai întâi că abc=4RS=4Rpr(a+b+c) ceea ce conduce la:
rRa b c 1 rR rR rR 1
, adică . Din inegalitatea mediilor rezultă că:
abc 2 ab bc ca 2
rR rR rR
33
rR care este echivalentă cu: 1
3
3rR
adică 6rR 3 abc 2 .
ab bc ca abc 2 2 3
abc 2
fig.II.7.1
Soluţie:
Fie triunghiul ABC şi A’B’C’ mijloacele laturilor (BC), (CA), (AB). Fie M ' AC
astfel încât A' M ' AC şi M simetricul lui A’ faţă AC. Fie N ' AB astfel încât
A' N ' AB şi N simetricul lui A’ faţă de AB. Se observă că
MN MB' B' C'C' N (1)
Cum triunghiurile MM’B şi A’M’B’ sunt congruente (L.U.L) obţinem:
MB' B' A' (2)
De asemenea NN ' C' A' N ' C' (L.U.L.) ceea ce implică
NC ' C' A' (3).
Înlocuind (2) şi (3) în (1) deducem că: MN A' B' B' C'C' A' şi cum A’B’C’ sunt
mijloacele laturilor (BC), (CA), (AB) obţinem:
MN P (4)
Prin construcţie ‚ M’N’ este linie mijlocie în triunghiul A’MN, ceea ce
conduce la:
MN= 2M’N’ (5), dar din teorema sinusurilor (în triunghiul A’N’M’) deducem
M 'N' A' M
(6)
sin M ' A' N sin A' N ' M '
Cum mAN ' A' mA' M ' A 1800 obţinem că patrulaterul AN’A’M’ este
inscriptibil şi, deci mN ' AM ' mN ' A' M ' 1800 adică:
mM ' A' N ' 1800 mM ' AN ' şi din:
sinM ' A' N ' sin1800 mM ' AN ' sinM ' AN sinA (7)
Iar mA' N ' M ' mA' AM ' (8)
A' M '
In triunghiul A’M’A, mM ' 90 , sin A
A' M '
de unde obţinem: AA' (9)
AA' sin A'
M 'N' A' M '
Înlocuind (7), (8) si (9) in (6) deducem succesiv AA' ceea
sin A sin A' AM '
ce conduce la:M’N’=AA’ sin A ,adică M ' N ' ma sinA dar având in vedere (5)
obţinem: MN 2ma sinA iar relaţia (4) devine 2ma sinA p, ceea ce implică:
2ma S S bc sin A
, care este echivalenta cu 2ma r , adică:
p sin A 2 sin A
abc abc 2S R ma
2ma r sau 2ma r şi prin urmare: 2ma r Rha , deci , cu
2a 4S a 2r ha
egalitate in cazul triunghiului echilateral.
Aplicaţia II.7.2. Să se demonstreze că in orice triunghi ABC au loc
inegalităţile:
1) ha hb hb hc hc ha p 2
2) ha hb hc 2 p
Soluţie:
aha bhb chc
1)Se ştie că: S ,prin
2 2 2
următoarele:
2S 2S 2S 2S 2S 2S 1 1 1 4S 2 c a b
ha hb hb hc hc ha 4S 2
a b b c c a ab bc ca abc
4S 2rp2 Rp 2
2Sp p2
abc R R
ceea ce conduce la: ha hb hb hc hc ha p 2 cu egalitate in cazul triunghiului
echilateral.
2) Fie triunghiul ABC si A' BC , B' AC , C' AB
astfel încât AA' BC , BB' AC , CC' AB. (fig.II.7.2)
În triunghiul AA’B, mA' mB, ceea ce implică:
c>ha .
În triunghiul ACC’, mC ' mA şi deci b>hc,
iar în triunghiul BB’C, B' mC de unde a>hb
fig.II.7.2
Prin urmare, c>ha , b>hc si a>hb ceea ce conduce la a+b+c>ha+hb+hc si deci:
ha+hb+hc>2p
Aplicaţia II.7.3: Fie ABC un triunghi dreptunghic cu mA 900 (fig.
II.7.3.)Atunci are loc inegalitatea :
p
ha
1 2
fig.II.7.3
Soluţie:
bc abc
Se ştie ca : ha şi p . Prin urmare, inegalitatea din enunţ devine:
a 2
bc abc
a
2 1 2
2 1 2 bc b 2 c 2 b c b 2 c 2 (*)
Din relaţia
b c 2 0 obţinem
b2 c 2 b c b2 c 2 2 b c
2
, iar b 2 c 2 b c b 2 c 2 b 2 c 2 2 b c b2 c2
2 2 2 2
deci pentru a demonstra (*) este suficient sa verificăm:
2 b c
2
b c
2 2
2 1 2 bc 2b 2 2c 2 2b 2 2c 2 2 2bc 4bc 4 2bc
2
2 b c 2bc 2 b 2 c 2 2bc 0 2b c 2 b c
2 2 2 2
care este adevărată Egalitate avem dacă b=c, adică in cazul triunghiului
dreptunghic isoscel.
Aplicaţia II.7.4: Să se demonstreze că in orice triunghi ABC au loc
inegalităţile:
1) ma p, mb p, mc p
2) 2ma b c,2mb c a,2mc a b
3) p ma mb mc 2 p
Soluţie:
1) Fie triunghiul ABC şi A' BC (fig.II.7.4)
ca
În triunghiul ABA’: ma , iar în triunghiul
2
ba
ACA’: ma , deci 2ma=a+b+c, de unde ma<p
2
Celelalte relaţii se obţin în mod analog.
fig.II.7.4
2) Fie triunghiul ABC şi A' BC .
Considerăm punctul M ca fiind simetricul lui A
faţă de mijlocul segmentului (BC) (fig.II.7.5)
Prin urmare AM=AA’+A’M=ma+ma.
Triunghiurile AA’C şi MA’B sunt congruente
(L.U.L) ceea ce implică: BM=AB=b
În triunghiul ABM avem: AM<AB+BM, ceea
ce implică 2ma <b+c. fig.II.7.5
Celelalte relaţii se obţin în mod similar
3) Fie triunghiul ABC şi A' BC , C' AB , B' AC astfel încât AA’, BB’, CC’
sunt mediane (fig.II.7.6)
conform punctului 2) avem:
2ma b c, 2mb b c,
2mc a b ceea ce implică
2ma mb mc 2a b c
adică ma mb mc 2 p (*)
Considerăm punctul N ca fiind
intersecţia dreptei BC cu paralela
prin A la mediana BB’. Notăm cu
E AN MB , unde M este simetricul
lui A faţă de mijlocul segmentului (BC),
iar cu F AB MN. fig.II.7.6
Observăm că AEBB’ este paralelogram de unde rezultă că EB=AB’=b/2 şi cu
BM=AC=b, obţinem ME=3b/2.
În triunghiul MNA avem: NA’ este mediană iar BE=ME/3 şi BM=2ME/3 prin
urmare, NA’, ME şi AF sunt mediane B AF ME NA .
3b 3a 3c
De asemenea, AM=2ma, NM=2mc, AN=2mb, iar ME ; NA' ; AF (**)
2 2 2
Conform relaţiilor din punctul 2) vom avem în triunghiul ANM: 2AF<AN+AM,
2ME<MA+MN, 2NA’<NA+NM, dar având în vedere relaţiile (**) obţinem:
3c 2ma 2mb , 3b 2ma 2mc de unde rezultă 3(a+b+c)<4(ma+mb+mc) care este
3p 3p
echivalentă cu : ma mb mc , dar p şi deci p<ma+mb+mc, care
2 2
împreuna cu (*) ne dă dublă inegalitate din enunţ.
Aplicaţie II.7.5: Se consideră triunghiul ABC şi ma,mb,mc respectiv lungimea
medianelor corespunzătoare laturilor BC, AC, AB. Să se arate că a>b>c dacă şi
numai dacă ma<mb<mc
Soluţie:
Fie triunghiul ABC, A’B’C’ mijloacele
laturilor (BC), (AC),(AB) şi G centrul
de greutate al triunghiul ABC (fig.II.7.7)
“=>” presupunem a>b>c. deoarece
în triunghiurile AC’C şi BC’C avem
CC' CC', AC ' C' B si AC BC ,
Obţinem conform teoremei II.1.8 că
mAC ' C mBCC '.
Prin urmare în triunghiurile AC’G şi BC’G,
avem AC ' BC ', C' G C' G şi fig.II.7.7
mAC ' G mBC ' G obţinem conform teoremei II.1.8 că BG>AG dar BG=2mb/3
iar AG=2ma/3 ceea ce implică mb ma .
Analog se demonstrează că mb mc şi deci ma mb mc .
“<=” presupunem că ma mb mc . Cum ma mb obţinem 2ma / 3 2mb / 3 de unde
AG BG . Deci în triunghiurile AC’G şi BC’G avem
AG BG, AC ' BC ' si C' G C ' G
de unde rezultă mAC ' G mBC ' G . Prin urmare comparând triunghiurile AC’C
şi BC’C avem AC’=BC’ mAC ' C mBC ' C ceea ce implică AC BC , deci
A B. În mod analog, avem C B şi deci: a b c .
Aplicaţia II.7.6: Se notează cu M,N şi P respectiv mijloacele laturilor (BC);
(AC) şi (AB) ale triunghiul ABC oarecare. Dreptele AM , BN şi CP intersectează
cercul circumscris triunghiul ABC în Q,S,T (fig.II.7.8). Să se arate că:
AM BN CP
9
MQ NS PT
Soluţie:
Puterea punctului M faţă de cerc implică:
AM/MQ=BM/BC dar BM=MC=A/2 iar
AM 4ma
AM=ma de unde rezultă 2 deci
MQ a
AM 4m 2 BN 4mb2
2 . În mod analog obţinem 2
MQ a NS b
CP 4mb2
şi 2 . Având cele trei relaţii şi folosind
PT c
teorema medianei avem:
AM BN CP 4ma2 4mb2 4mc2
2 2 2 fig.II.7.8
MQ NS PT a b c
2 b2 c 2 a 2 2 a 2 c 2 b2 2 b2 a 2 c 2
2
b2 a 2 c 2 a 2 c 2 b2
2 2 2 2 2 2 2 2
a2 b2 c2 a b a c b c
3 2 2 2 2 2 2 3 9.
AM BN CP
În concluzie 9.
MQ NS PT
Aplicaţia II.7.7: Se consideră triunghiul ABC în care:
mBAC mABC mACB şi D mijlocul lui (BC)
BC
(fig.II.7.9). Să se arate că AD
2
Soluţie:
Din ipoteză mBAC mABC mACB ,
dar mBAC mBAD mDAC ,
prin urmare: mBAD mACB , ceea
ce conduce la BD AD conform teoremei
II.1.3 în triunghiul ABD sau
mDAC mACB , deci în triunghiul ADC, fig.II.7.9
conform teoremei II.1.3 deducem că DC AD . Deci AD BD sau AD DC , ceea
BC
ce implică AD .
2
Aplicaţia II.7.8 (Problema 2’717 G.M. nr.3/1989): Dacă a,b,c sunt laturile unui
triunghi, iar ma , mb , mc sunt lungimile medianelor corespunzătoare acestor laturi,
atunci avem: 2a 2b 2c 2m 2m 2m .
a b c
Soluţie:
Conform aplicaţiei II.7.4 putem scrie: a b 2mc , b c 2mc , şi c a 2mb .
Aplicând inegalitatea mediilor pentru 2a şi 2b obţinem:
2a 2b 2 2a 2b 2 2a b 2 22m 2 2m şi în mod analog deducem că:
c c
2b 2c 2 2m şi 2c 2a 2 2m . Prin urmare, 2a 2b 2c 2m 2m 2m şi
a b a b c
adevărat.
ia p p a
ib p p b
ic p p c
() ia2 ib2 ic2 p p a p b p c ia2 ib2 ic2 p 2
ia ib ic 3 ia2 ib2 ic2 3 p 2 ia ib ic p 3. Avem egalitate pentru
2
triunghiul echilateral.
Fie i centrul cercului circumscris (fig.II.7.11).
IA AB
Exprimăm pe AI: În ABA':
IA' BA'
x c ac
În ABC : x
ax b bc
bc
b c
IA c
IA' ac a
IA
bc
;
IA
bc
IA
b c ia
IA' IA a b c AA' a b c abc
Fie a b c .
În triunghiul IBC (fig.II.7.12):
a IB IC
a c ib a b I c
2a I b 2a Ic
fig.II.7.11
abc abc abc
2aib ic abc
a /:a ib ic
abc 2
i i i
ib ic p ia ib ic p a b c 1
p
i i i
Deci 1 a b c 3
p
fig.II.7.12
II.8. Inegalităţi referitoare la distanţa de la un punct la vârfuri sau laturi
Aplicaţia II.8.1: Să se arate că aria unui triunghi este strict mai mică decât
semisuma pătratelor distanţelor unui punct din interiorul triunghiului la vârfuri.
Soluţie:
Fie triunghiul oarecare ABC şi un punct P situat în interiorul triunghiului lui ABC
(fig.II.8.1). Notăm cu: x=PA, z=PB, z=PC,
mAPB ; mBPC ,
mAPC , atunci:
S ABC S APB SBPC SCPA
1 / 2xy sin yz sin zx sin
1 / 2xy yz zx 1 / 2 x 2 y 2 z 2
fig.II.8.1
Aplicaţia II.8.2: Dacă triunghiul ABC este un triunghi isoscel cu AB AC ,
atunci pentru orice punct D BC , are loc inegalitatea: AD AB .
Soluţie:
Considerăm triunghiul ABC în care AB AC
şi un punct D BC (fig.II.8.2). Atunci unul
dintre ADB sau ADC este mai mare sau egal
cu 900 . Presupunem că mADC 900 . Prin
urmare, în triunghiul ADC, conform aplicaţiei
II.3.1, mADC mACD şi deci AC AD ,
conform teoremei II.1.3, dar AC AB şi
deci, AB AD . fig.II.8.2
Dacă mADB 900 , atunci în triunghiul ABD, obţinem mADB mABD ceea
ce implică AB AD , conform teoremei II.1.3.
Aplicaţia II.8.3: Fie triunghiul ABC şi un punct D situat în interiorul
triunghiului ABC astfel încât AD AB . Să se arate că în aceste condiţii,
AB AC .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC şi un punct D situat în interiorul triunghiului ABC astfel încât
AD AB . (fig.II.8.3).
Notăm cu: E AD BC F BD AC
Triunghiul ABD fiind isoscel avem:
mABD mADB . Prin urmare,
mADB 900 (deoarece unghiurile de
la baza triunghiului isoscel nu pot fi obtuze
sau drepte) ceea ce implică mADF 900 .
Rezultă că în triunghiul ADF, fig.II.8.3
mADF mAFD şi conform teoremei II.1.3. obţinem AF AD , dar AF AC
şi AD AB ceea ce implică AC AB.
Aplicaţia II.8.4: Se consideră un triunghi ABC şi trei drepte concurente AM,
BM, CM care intersectează suporturile laturilor triunghiului ABC în A’, B’ şi
A' B 2 B' C 2 C ' A2
respectiv C’. Să se demonstreze că: 3
A' C 2 B' A2 C ' B 2
Soluţie:
Fie triunghiul ABC şi M IntABC astfel încât AM BC A'; BM AC B'
şi CM AB C' (fig.II.8.4). Din teorema lui Ceva,
A' B B' C C ' A
1 , iar din
A' C B' A C ' B
2 2 2 2
inegalitatea mediilor,
A' B B' C C ' A A' B B' C C ' A
3 ceea ce
A' C B' A C ' B A' C B' A C ' B
2 2 2
A' B B' C C' A A' B 2 B' C 2 C ' A2
implică: 3 Egalitatea are loc pentru: 1,
A' C 2 B' A2 C ' B 2 A' C 2 B' A2 C ' B 2
adică atunci când A’, B’, C’ sunt mijloacele laturilor (BC), (AC), şi respectiv
(AB), deci când punctul M este centrul de greutate al triunghiului ABC.
Aplicaţia II.8.5: Fie triunghiul ABC şi O Int ABC . Să se demonstreze că:
p OA OB OC 2 p .
Soluţie:
Fie triunghiul ABC şi O Int ABC (fig.II.8.5). În triunghiurile OAB, OBC şi
OAC au loc relaţiile: OA OB AB , OA OC BC , OA OC AC , conform
teoremei II.1.7. Adunând membru cu membru cele tei relaţii obţinem:
OA OB OC p (*).
Fie acum D BO AC . În triunghiurile AOD şi BDC, conform teoremei II.1.7,
avem: AO OD AD şi BD DC BC . Prin urmare:
AO BO OD AD BO AD BD AD BD AD DC BC AC BC şi, deci:
AO BO b a . În mod asemănător, se obţine: AO OC c a şi BO OC c b .
Adunând membru cu membru ultimele trei inegalităţi, deducem
2 AO BO CO 2a b c , adică: AO BO CO 2 p (**).
Din inegalităţile (*) şi (**), obţinem relaţia din enunţ.