Sunteți pe pagina 1din 54

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Investeşte în oameni!

Formarea profesională a cadrelor didactice


din învăţământul preuniversitar
pentru noi oportunităţi de dezvoltare în carieră

ELEMENTE DE
TRANSFORMĂRI
GEOMETRICE
Mihai PITICARI

Program de conversie profesională la nivel postuniversitar


pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar

Specializarea MATEMATICĂ
Forma de învăţământ ID - semestrul III

2011
MATEMATICĂ

Elemente de transformări geometrice

Mihai PITICARI

2011
© 2011 Acest manual a fost elaborat în cadrul "Proiectului pentru
Învăţământul Rural", proiect co-finanţat de către Banca Mondială,
Guvernul României şi comunităţile locale.

Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul


scris al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

ISBN 973-0-04103-2
Cuprins

Cuprins

Introducere ...................................................................................................... 2
Unitatea de învăţare 1: Transformări geometrice în plan ................................ 3
Obiectivele unităţii de învăţare1 ...................................................................... 3
1.1. Translaţia.................................................................................................. 4
1.2. Rotaţia .................................................................................................... 10
1.3. Simetria axială ........................................................................................ 16
1.4. Simetria centrală .................................................................................... 18
1.5. Omotetia ................................................................................................. 21
1.6. Inversiunea ............................................................................................. 24
1.7. Comentarii şi răspunsuri la testele de autoevaluare............................... 30
1.8. Lucrare de verificare pentru studenţi ...................................................... 31
Bibliografie la unitatea de învăţare 1 ............................................................. 32

Unitatea de învăţare 2: Transformări geometrice în spaţiu ........................... 33


Obiectivele unităţii de învăţare 2 ................................................................... 33
2.1. Translaţia în spaţiu ................................................................................. 34
2.2. Simetria centrală în spaţiu ...................................................................... 37
2.3. Simetria axială în spaţiu ......................................................................... 40
2.4. Simetria faţă de un plan ......................................................................... 43
2.5. Rotaţia axială în spaţiu ........................................................................... 46
2.6. Comentarii şi răspunsuri la testele de autoevaluare............................... 47
2.7. Lucrare de verificare pentru studenţi ...................................................... 48
Bibliografie la unitatea de învăţare 2 ............................................................. 49

Bibliografie completă ..................................................................................... 50

1
Introducere

Introducere

Acest modul conţine două unităţi de învăţare (capitole).

Prima unitate de învăţare se referă la unele transformări geometrice în


plan, iar a doua la transformări geometrice simple în spaţiu.

Modulul conţine două lucrări de verificare pentru studenţi: Lucrarea de


verificare 1 la pagina 34
Lucrarea de verificare 2 la pagina 52

Lucrările de verificare trebuie tratate în ordinea apariţiei în cadrul


modulului. După rezolvarea lucrărilor, acestea trebuie trimise prin poştă
sau poşta electronică la tutorele respectiv.

Evaluarea studenţilor presupune o evaluare continuă şi o evaluare finală.


Evaluarea continuă se face la fiecare întâlnire cu tutorele şi constă în
notarea testelor de autoevaluare şi a răspunsurilor la diverse întrebări şi
probleme. Evaluarea finală se face prin examenul final şi prin notarea celor
două lucrări de verificare.

Notarea pentru acest modul se realizează făcând media aritmetică între


nota la evaluarea continuă şi nota la evaluarea finală.

2
Transformări geometrice în plan

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1

TRANSFORMĂRI GEOMETRICE ÎN PLAN

Cuprins

Obiectivele unităţii de învăţare1 ...................................................................... 3


1.1. Translaţia.................................................................................................. 4
1.2. Rotaţia .................................................................................................... 10
1.3. Simetria axială ........................................................................................ 16
1.4. Simetria centrală .................................................................................... 18
1.5. Omotetia ................................................................................................. 21
1.6. Inversiunea ............................................................................................. 24
1.7. Comentarii şi răspunsuri la testele de autoevaluare............................... 30
1.8. Lucrare de verificare pentru studenţi ...................................................... 31
1.9. Bibliografie la unitatea de învăţare 1 ...................................................... 32

Obiectivele unităţii de învăţare 1

După ce veţi parcurge această unitate de învăţare, veţi avea suficiente


cunoştinţe pentru a fi capabili să faceţi următoarele operaţii matematice:
• Identificarea în context a transformării geometrice care este indicată
pentru rezolvarea problemei.
• Identificarea proprietăţilor care decurg din aplicarea transformării
alese.
• Utilizarea formulelor de calcul care reprezintă transformarea
respectivă.
• Exprimarea matematică a consecinţelor aplicării transformării
respective.
• Tratarea unor probleme din cotidian ca probleme care necesită
folosirea transformărilor geometrice.

3
Transformări geometrice în plan

1.1. Translaţia
1.1.1. Definiţia translaţiei:
 
Fie π un plan şi v un vector în planul π . Prin translaţia de vector v
înţelegem funcţia Tv : π → π , care asociază fiecărui punct A din π punctul
 
A' din π cu proprietatea că AA ' = v .

Punctul A' se va numi transformatul lui A prin translaţia de vector v şi
vom nota A ' = Tv ( A) .

Figura 1

Exemple:
 = O,
1. Fie pătratul ABCD cu centrul O (vezi figura 2). Atunci T
AB

Figura 2

 ( A) = B, T ( D ) = C (vezi
2. Dacă ABCD este un paralelogram, atunci T
AB AB
figura 3.)

4
Transformări geometrice în plan

Figura 3

1.1.2. Compunerea translaţiilor


Fie Tu şi Tv . Prin compusa translaţiilor Tu şi Tv înţelegem funcţia Tu  Tv ,
adică funcţia rezultată prin compunerea funcţiilor Tu şi Tv . Se arată simplu
că Tu  Tv = Tu + v (vezi figura 4)

Figura 4

Proprietăţile compunerii translaţiilor:


 
1. Tu  Tv = Tv  Tu , pentru orice doi vectori u şi v .
  
2. (Tu  Tv )  Tw = Tu  (Tv  Tw ) , pentru orice trei vectori u , v şi w .
 
3. Tu  T0 = Tu , pentru orice vector u (vectorul 0 este vectorul nul).
  
4. Tu  T−u = T0 , pentru orice vector u ( − u este opusul vectorului u ).

1.1.3. Proprietăţile translaţiei


Dacă F este o figură în planul π (o mulţime de puncte din planul π ),
atunci prin transformata prin translaţie Tv a figurii F înţelegem mulţimea
F ' alcătuită din transformatele prin translaţie Tv a punctelor din F .
Vom nota F ' = Tv ( F ) .
Translaţia are următoarele proprietăţi:
1. Transformatul printr-o translaţie al unui segment este un segment
paralel şi congruent cu acesta.

5
Transformări geometrice în plan

Figura 5

2. Transformata printr-o translaţie a unei drepte este o dreaptă paralelă


(sau care coincide) cu aceasta.

3. Transformata printr-o translaţie a unei semidrepte este o semidreaptă.

4. Transformatul printr-o translaţie al unui unghi este un unghi congruent


cu el.

Figura 6

5. Transformatul printr-o translaţie al unui cerc este un cerc cu aceeaşi


rază.

Figura 7

6. O translaţie transformă un semiplan într-un semiplan.

7. O translaţie transformă o suprafaţă poligonală într-o suprafaţă poligonală


congruentă cu ea.

6
Transformări geometrice în plan

Figura 8

1.1.4. Caracterizarea translaţiei


  cu ajutorul coordonatelor carteziene  

Fie (O, i , j ) un reper ortonormat în planul π şi v = ai + bj un vector. Dacă
( x, y ) sunt coordonatele unui punct M din planul π , ne propunem să
găsim coordonatele ( x' , y ' ) ale punctului M ' = TV ( M ) .

Figura 9

      
Avem OM = xi + yj , OM ' = x ' i + y ' j . Deoarece MM ' = v , rezultă
    
OM ' − OM = v şi atunci ( x'− x)i + ( y '− y ) j = ai + bj , de unde x' = x + a şi
y' = y + b .
Aceste relaţii caracterizează o translaţie Tv şi se numesc ecuaţiile
 
translaţiei date în reperul (O, i , j ) .

Exemple:
1. Să se afle M ' ( x' , y ' ) = Tv ( M (−2,3)) şi M " ( x" , y" ) = Tv ( M ' ( x' , y ' )) , unde
  
v = 2i − j .
Rezolvare: x' = −2 + 2 = 0 şi y ' = 3 − 1 = 2
x" = x'+2 = 0 + 2 = 2 şi y" = y '−1 = 2 − 1 = 1

2. Se dau punctele A(2,3) şi B(−1,2) . Să se afle T


AB
 ( M (1,1)) şi T ( N (0, 2)) .
AB

7
Transformări geometrice în plan

     
Rezolvare: AB = OB − OA = −i + 2 j − 2i − 3 j = −3i − j . Deci
 ( M (1,1)) = M '( −2, 0) şi T ( N (0, 2)) = N '( −3,1) .
T
AB AB

1.1.5. Caracterizarea translaţiei cu numere  complexe  



Fie vectorul v = x0 i + y 0 j în reperul ortogonal (O, i , j ) . Dacă M are afixul
z = x + iy ne propunem să găsim afixul z ' = x'+iy ' al punctului M ' = Tv ( M ) .
Avem x' = x + x0 şi y ' = y + y0 deci z ' = x'+iy ' = x + iy + x0 + iy0 = z + z 0 unde
z 0 = x0 + iy 0 . Relaţia z ' = z + z 0 se numeşte translaţia în complex a translaţiei
TV .

Exemple:  

1. Dacă v = 2i + 3 j şi M (2 − i ) , să se afle afixul punctului M ' = Tv ( M ) .
Rezolvare: z 0 = 2 + 3i şi atunci Z ' = 2 − i + 2 + 3i = 4 + 2i . Deci avem
M ' (4 + 2i ) .
2. Dacă se dau punctele A(3 + i ) şi B (2i ) să se afle T  ( M (2 − 3i )) .
AB
     
Rezolvare: AB = OB − OA = 0i + 2 j − 3i − j = −3i + j , deci z 0 = −3 + i .
Avem T  ( M (2 − 3i )) = M '(2 − 3i − 3 + i ) = M '( −1 − 2i ) .
AB

8
Transformări geometrice în plan

Test de autoevaluare 1

1. Se dă pătratul ABCD . Să se deseneze T


AB
 [ ABCD ] .

Răspunsurile 2. a) Se dau punctele A(1,2), B(2,3) şi M (4,4) . Să se afle


la test se vor
da în spaţiul M '( x ', y ') = T (M ) .

liber din
AB
 
chenar, în b) Se dă v = 2 + 3 j . Să se afle M ' ( z ' ) = Tv ( M (5 − i )) şi
continuarea
enunţurilor. M " ( z" ) = Tv ( M ' ( z ' )) .

Răspunsurile la acest test se găsesc la pagina 34 a acestei unităţi de


învăţare.

9
Transformări geometrice în plan

1.2. Rotaţia
1.2.1. Definiţia rotaţiei
Dacă C (O, r ) este un cerc în planul π atunci convenim că sensul de rotaţie
direct sau pozitiv pe cercul C (O, r ) să fie sensul invers de rotire a acelor de
ceas. Celălalt sens de rotire pe C (O, r ) va fi sensul negativ sau indirect.
' al cercului C (O, r ) parcurs în sens direct se va nota cu MM
Arcul MM ' ,
+

' .
' parcurs în sens indirect se va nota MM
iar arcul MM −

Lemă. Pentru orice număr real α există şi sunt unice numerele α * ∈ [0, 2π ]
α 
şi k ∈  astfel încât α = α * + 2kπ . k se obţine după formula: k =   , iar
 2π 
α = α − 2kπ .
*

Exemple:
305π  305π  305π 5π
1. α = . Avem k =   = 50 şi atunci α * = − 100π = .
3  6π  3 3
305π 5π
Deci = + 2 ⋅ 50 ⋅ π .
3 3
311π  311π  311π π
2. α = − . Avem k =  −  = −39, α * = − − 2 ⋅ (−39) ⋅ π = .
4  8π  4 4
311π π
Deci − = + 2 ⋅ (−39) ⋅ π .
4 4

Fie O un punct în π , α număr real şi α = α * + 2kπ scrierea din lemă. Prin


rotaţia de centru O şi unghi α , înţelegem funcţia RO ,α : π → π care
asociază fiecărui punct A din π punctul A ' din π cu proprietăţile OA ' = OA
şi μ ( 
AA' ) = α * ( μ este măsura în radiani).
+

Exemple:

1. R 305π ( A) = A ' , unde OA ' = OA şi μ ( 
AA+' ) = .
O,
3
3

Figura 10

π
2. R 311π ( A) = A ' unde OA ' = OA şi μ ( 
AA+' ) = .
O ,−
4
4

10
Transformări geometrice în plan

Figura 11

Intuitiv, la rotaţia R 305π , punctul A face în sens direct 50 de rotaţii


O,
3
complete pe cercul C (O, OA) şi apoi mai parcurge în sens direct, pe acelaşi

cerc, un arc de .
3
La rotaţia R 311π punctul A face 39 de rotaţii complete în sens indirect pe
O ,−
4
π
cercul C (O, OA) şi apoi mai parcurge, pe acelaşi cerc, un arc de .
4

1.2.2. Compunerea rotaţiilor de acelaşi centru


Fie RO ,α şi RO , β două rotaţii de acelaşi centru O şi de unghiuri α respectiv
β. Dacă facem compunerea funcţiilor RO ,α şi RO , β obţinem
RO ,α  RO , β = RO ,α + β , adică compusa a două rotaţii de acelaşi centru O este o
rotaţie de centru O şi de unghi suma unghiurilor celor două rotaţii.

Exemple:
1. R π R π =R 7π
O, O, O,
3 4 12

   
 RO , π  RO , π  ( A) = RO , π  RO , π ( A)  = RO , π ( A ') = A " = RO , 7π ( A)
 3 4  3  4  3 12

Figura 12

11
Transformări geometrice în plan

2. R 305π R 311π =R 5π R π =R 23π


O, O ,− O, O, O,
3 4 3 4 12

   
 RO , 305π  RO ,− 311π  ( A) = RO , 5π  RO , π ( A)  = RO , 5π ( A ') = A "
 3 4  3  4  3

( )
μ AA+' =
π
4
μ  (
A ' A+" = )

3

Figura 13

12
Transformări geometrice în plan

1.2.3. Proprietăţile rotaţiei


1. O rotaţie transformă un segment într-un segment congruent cu el.

Figura 14

2. O rotaţie transformă o dreaptă într-o dreaptă.

Figura 15

3. O rotaţie transformă un unghi într-un unghi congruent cu el.


4. O rotaţie transformă o semidreaptă într-o semidreaptă.
5. O rotaţie transformă un cerc într-un cerc de aceeaşi rază. Dacă cercul
are centrul în centrul de rotaţie, atunci se transformă în el însuşi.

1.2.4. Exprimarea rotaţiei în coordonate carteziene


Raportăm planul π la un sistem ortogonal de axe XOY . Dacă RO ,α este
rotaţia cu centrul în originea axelor atunci coordonatele ( x ', y ') ale
punctului M ' = RO ,α ( x, y ) se obţin prin formulele
x ' = x cos α − y sin α , y ' = x sin α + y cos α .
În cazul rotaţiei RA,α , unde A are coordonatele ( x0 , y0 ) , formulele de mai
sus devin:
x ' = ( x − x0 ) cos α + ( y − y0 ) sin α + x0 ;
y ' = ( x − x0 ) sin α + ( y − y0 ) cos α + y0

Exerciţii rezolvate
1. Fie rotaţia R
O,
π . Să se afle coordonatele punctelor M ' = R
O,
π ( M (1, 2) ) şi
2 2

N'= R
O,
π ( N (−1,3) ) .
2

13
Transformări geometrice în plan

π π π π
Rezolvare: xM ' = 1⋅ cos − 2 ⋅ sin = −2, yM ' = 1 ⋅ sin − 2 ⋅ cos =1.
2 2 2 2
π π π π
xN ' = − cos − 3 ⋅ sin = −3, yM ' = − sin
= −1 − 3 ⋅ cos
2 2 2 2
2. Se dă A(1,3) . Să se afle coordonatele punctului M ' = R
A,
π ( M (2,1) ) .
2
Rezolvare:
π 3 π
x ' = (2 − 1) cos − (1 − 3) sin + 3 +1 =
3 3 2
π π 3
y ' = (2 − 1) sin − (1 − 3) cos + 1 = 2 +
3 3 2

1.2.5. Exprimarea rotaţiei cu ajutorul numerelor complexe


Fie rotaţia RO ,α cu centrul în originea axelor. Dacă z este afixul unui punct
M şi z ' este afixul punctului M ' = RO ,α ( M ) atunci z ' = z ( cos α + i sin α ) .
Dacă A este un punct de afix z0 , M este de afix z şi M ' = RA,α ( M ) are
afixul z ' , atunci
z ' = ( z − z0 )( cos α + i sin α ) + z0 .

Exerciţiu rezolvat
Să se afle afixul punctului M ' = R
A,
π ( M (i) ) unde A are afixul −i .
3
Rezolvare:
 π π π π 3
z ' = ( i − (−i ) )  cos + i sin  − i = 2i cos − 2i 2 sin − i = 2 ⋅ = 3
 3 3 3 3 2

14
Transformări geometrice în plan

Test de autoevaluare 2

1. Se dau rotaţiile R 112π şi R 223π .


O, O ,−
3 4

a) Să se facă R 112π R 223π .


O, O ,−
3 4

b) Să se afle coordonatele punctului A ' = R


O,
112π ( A(2,3) ) .
3

Răspunsurile
la test se vor
da în spaţiul
liber din
chenar, în 2. Să se afle afixul punctului A ' = R
O,
5π ( A(2 + i) )
continuarea 3
enunţurilor.

Răspunsurile la acest test se găsesc la pagina 34 a acestei unităţi de


învăţare.

15
Transformări geometrice în plan

1.3. Simetria axială

1.3.1. Definiţia simetriei axiale


Fie d o dreaptă în planul π . Dacă A este un punct din π , atunci prin
simetricul lui A faţă de d , înţelegem punctul A ' ∈ π , astfel încât AA ' este
perpendiculară pe d şi O = d ∩ A ' este mijlocul segmentului [ AA '] .

Figura 16

Funcţia S d : π → π care asociază fiecărui punct A din π simetricul A ' faţă


de dreapta d se numeşte simetrie axială de axă d .

1.3.2. Proprietăţile simetriei axiale


1. O simetrie axială transformă un segment într-un segment congruent cu
el.

Figura 17

2. O simetrie axială transformă o dreaptă într-o dreaptă.

Figura 18

3. O simetrie axială transformă o semidreaptă într-o semidreaptă.


4. O simetrie axială transformă un unghi într-un unghi congruent cu el.

16
Transformări geometrice în plan

Figura 19

5. O simetrie axială transformă un cerc într-un cerc de aceeaşi rază.

Figura 20

1.3.3. Exprimarea simetriei axiale în coordonate carteziene


Fie dreapta d ∈ π de ecuaţie ax + by + c = 0
Dacă considerăm A( x, y ) şi A ' ( x ', y ' ) = S d ( A( x, y ) ) atunci:
2a 2b
2 (
x' = x − 2
ax + by + c ) ; y ' = y − 2 ( ax + by + c )
a +b a + b2

Exemple:
1. Fie d : x + y − 1 = 0 şi A(1, 2) . Să se afle coordonatele punctului
A ' = Sd ( A) .
2 2
Rezolvare: x ' = 1 − (1 + 2 − 1) = 1 − 2 = −1; y ' = 2 − (1 + 2 − 1) = 2 − 2 = 0 .
2 2
2. Să se afle simetricul punctului A(2,3) faţă de prima bisectoare.
Rezolvare: Ecuaţia primei bisectoare este x − y = 0 . Deci:
2 2
x ' = 2 − (2 − 3) = 2 + 1 = 3; y ' = 3 + (2 − 3) = 3 − 1 = 2 .
2 2

1.3.4. Exprimarea simetriei axiale cu ajutorul numerelor complexe


Fie z = z0 + ka , unde a este fixat, k ∈  , ecuaţia dreptei d în complex.

17
Transformări geometrice în plan

Dacă considerăm A( z ) şi A '( z ') , astfel încât A ' = Sd ( A) , atunci


2
 a 
z'= ( )
 z − z0 + z 0 .
|a|
Exemplu:
Se dă dreapta d de ecuaţie z = 2 − i + ki, k ∈  şi A(3i ) . Să se afle afixul
punctului A ' = Sd ( A) .
2
 i 
( ( ))
Rezolvare: z ' =   z − 2 − i + 2 − i = − z + 2 + i + 2 − i = − z + 4 .
|i|

1.4. Simetria centrală

1.4.1. Definiţia simetriei centrale


Fie O şi A două puncte în planul π . Prin simetricul lui A faţă de O
înţelegem punctul A ' cu proprietatea că O este mijlocul segmentului
[ AA '] .

Figura 21

Prin simetria centrală de centru O înţelegem funcţia SO : π → π , care


asociază fiecărui punct A din π simetricul său faţă de O .

1.4.2. Proprietăţile simetriei centrale


1. Simetria centrală transformă un segment într-un segment congruent cu
el.

Figura 22

2. O simetrie centrală transformă o dreaptă într-o dreaptă.

18
Transformări geometrice în plan

Figura 23

3. O simetrie centrală transformă o semidreaptă într-o semidreaptă.

Figura 24

4. O simetrie centrală transformă un unghi într-un unghi congruent cu el.

Figura 25

5. O simetrie centrală transformă un cerc într-un cerc de aceeaşi rază sau


în el însuşi.

1.4.3. Exprimarea simetriei


 
centrale în coordonate carteziene
Fie (O, i , j ) un reper ortonormat în planul π şi A ( x0 , y0 ) . Dacă M are
coordonatele ( x, y ) atunci M ' = S A ( M ) are coordonatele: x ' = 2 x0 − x şi
y ' = 2 y0 − y .
Exemplu:
Dacă avem A(2,3) şi M (−3,5) , atunci M ' = S A ( M ) are coordonatele
x ' = 2 ⋅ 2 + 3 = 7 şi y ' = 2 ⋅ 3 − 5 = 6 − 5 = 1 .

1.4.4. Exprimarea simetriei centrale cu ajutorul numerelor complexe


Dacă avem A ( z0 ) , M ( z ) şi M ' ( z ' ) astfel încât M ' = S A ( M ) , atunci
z ' = 2 z0 − z .
Exemplu:
Fie A ( 2 − i ) , M (i ) şi M ' ( z ' ) unde M ' = S A ( M ) .
Avem z ' = 2(2 − i ) − i = 4 − 3i .

19
Transformări geometrice în plan

Test de evaluare 3

1. Se dă dreapta d de ecuaţie x + y = 0 .
a) Să se afle coordonatele punctului M ' = Sd ( M ( 3,1) ) .
b) Să se afle afixul punctului N ' = S d ( N (i ) ) .

Răspunsurile 2. Se dă A(2,3) .
la test se vor
da în spaţiul a) Să se afle coordonatele punctului M ' = S A ( M (1, 4) ) .
liber din b) Să se afle afixul punctului N ' = S A ( N (−i ) ) .
chenar, în
continuarea
enunţurilor.

Răspunsurile la acest test se găsesc la pagina 34 a acestei unităţi de


învăţare.

20
Transformări geometrice în plan

1.5. Omotetia

1.5.1. Definiţia omotetiei


Fie O un punct în planul π şi k un număr real nenul.
Se numeşte omotetie de centru O şi raport k transformarea H O ,k : π → π
 
definită prin H O ,k ( A) = A ' astfel încât OA ' = kOA . Omotetia se zice directă
pentru k > 0 şi inversă pentru k < 0 .
Pentru k = 1 H O ,1 = 1π (funcţia identică a planului π ).

Figura 26

1.5.2. Proprietăţile omotetiei


1. Transformatul unui segment [ AB ] printr-o omotetie este un segment
[ A ' B '] . Dacă raportul omotetiei este k atunci A ' B ' =| k | AB .

Figura 27

2. O omotetie transformă o dreaptă într-o dreaptă paralelă sau identică cu


dreapta dată.
3. O omotetie transformă un unghi într-un unghi congruent cu el.
4. O omotetie transformă un cerc tot într-un cerc. Dacă R este raza
cercului, R ' raza cercului obţinut prin transformare şi k raportul omotetiei,
atunci R ' =| k | R .

21
Transformări geometrice în plan

Figura 28

1.5.3. Exprimarea omotetiei cu ajutorul coordonatelor carteziene


Dacă H C ,k este o omotetie de centru C şi raport k , iar coordonatele lui C
într-un reper cartezian sunt ( x0 , y0 ) , atunci legătura dintre ( x, y )
coordonatele unui punct A din plan şi ( x ', y ') coordonatele punctului
A ' = H C ,k ( A) este dată de formulele:
x ' = k ( x − x0 ) + x0
y ' = k ( y − y0 ) + y0

Exerciţiu rezolvat:
Se dă C (−2,1) , k = −3 şi A(1,1) . Să se afle coordonatele punctului
A ' = H C ,k ( A) .
Rezolvare:
x ' = −3(1 + 2) − 2 = −3 − 6 − 2 = −11; y ' = −3(1 − 1) + 1 = 1

1.5.4. Exprimarea omotetiei cu ajutorul numerelor complexe


Fie C de afix z0 , k număr real şi A de afix z . Dacă A ' = H C ,k ( A) are afixul
z ' , atunci z ' = k ( z − z0 ) + z0 .
Exerciţiu rezolvat:
Fie C (2 − i ) , k = −2 şi A(3i ) . Să se afle afixul punctului A ' = H C ,k ( A) .
Rezolvare:
Avem z ' = −2(3i − 2 + i ) + 2 − i = 6i + 4 − 2i + 2 − i = 6 − 9i .

22
Transformări geometrice în plan

Test de autoevaluare 4

1. Se dă A(2, 2) şi omotetia H A,−2 . Să se afle coordonatele punctului


M ' = H A,−2 ( M (1, 2) ) .

Răspunsurile
la test se vor 2. Se dă A(2i ) şi omotetia H A,2 . Să se afle afixul punctului
da în spaţiul
liber din M ' = H A,2 ( M (−i ) ) .
chenar, în
continuarea
enunţurilor.

Răspunsurile la acest test se găsesc la pagina 34 a acestei unităţi de


învăţare.

23
Transformări geometrice în plan

1.6. Inversiunea în plan

1.6.1. Definiţia inversiunii


Fie π un plan, O ∈ π un punct fix şi k un număr real nenul. Inversiunea de
pol O şi modul k este o transformare a planului prin care fiecărui punct
X ∈ π \ {O} i se asociază punctul X ' de pe dreapta OX astfel încât
 
OX ⋅ OX ' = k , iar punctului O i se asociază punctul O .
Inversiunea de pol O şi modul k se notează I O ,k .
Prin urmare, I O ,k : π → π , I O ,k (O) = O şi pentru orice punct X ∈ π \ {O}
 
avem I O ,k ( X ) ∈ OX , OX ⋅ OI O ,k ( X ) = k .
Punctul X ' = I O ,k ( X ) se numeşte transformatul punctului X în inversiunea
cu polul O şi modulul k sau inversul lui X în aceeaşi inversiune. Evident
X este inversul lui X ' în inversiunea I O ,k .
Punctele X şi X ' = I O ,k ( X ) se numesc puncte omoloage ale inversiunii
I O,k .

1.6.2. Proprietăţile inversiunii


1. Inversiunea este o involuţie, adică I O ,k  I O ,k = 1π .
Consecinţă: Inversiunea este inversabilă şi ( I O ,k ) = I O ,k .
−1

Dacă k > 0 inversiunea I O ,k se numeşte inveriune pozitivă, iar dacă k < 0 ,


atunci I O ,k se numeşte inversiune negativă.
Din definiţie rezultă că inversiunea I O ,k invariază toate dreptele ce trec prin
O şi că O e punct invariant în raport cu I O ,k .
2. Dacă I O ,k este o inversiune pozitivă atunci I O ,k invariază punct cu punct

( ) ( )
cercul C O, k şi transformă interiorul cercului C O, k în exteriorul lui şi

( )
exteriorul cercului C O, k în interiorul lui.
 
( )
Demonstraţie: ( ∀ ) X ∈ C O, k avem OX ⋅ OX = k ⋅ k ⋅ cos 0 = k adică

( (
I O ,k ( X ) = X . În particular I O ,k C O, k ) ) = C ( O, k )
Fie acum X ∈ Int C O, k( ( )) . Construim perpendiculara pe dreapta OX
prin punctul X şi fie T unul din punctele de intersecţie ale acestei
( )
perpendiculare cu cercul C O, k . Tangenta în T la C O, k taie OX în ( )
X '.

24
Transformări geometrice în plan

Figura 29

Triunghiul X ' OT este dreptunghic în T . Din teorema catetei avem


 
OT 2 = OX ⋅ OX ' , prin urmare OX ⋅ OX ' = k . Deci X ' = I O ,k ( X ) şi

( (
X ' ∈ Ext C O, k )) . Dacă ( (
X ∈ Ext C O, k )) , construim XT tangentă la

( )
C O, k şi punctul X ' piciorul perpendicularei din T pe dreapta OX .

Figura 30

Triunghiul XOT este dreptunghic în T .


 
( k)
2
Din teorema catetei, OX '⋅ OX = OT 2 = = k deci OX ⋅ OX ' = k adică
X ' = I O ,k ( X ) .

Din proprietatea 2 rezultă şi o modalitate practică de a construi imaginea


unui punct prin inversiunea I O ,k pentru k > 0 .

Definiţie: Dacă I O ,k este o inversiune pozitivă, atunci cercul C O, k se ( )


numeşte cercul inversiunii I O ,k sau cercul de inversiune.

Observaţie: Pentru k < 0 , imaginea unui punct X prin inversiunea I O ,k


poate fi construită astfel: construim perpendiculara în O pe dreapta OX pe
care luăm A aşa încât OA = −k . Perpendiculara în A pe AX taie OX în
X '.

25
Transformări geometrice în plan

Figura 31

AO este înălţime în triunghiul dreptunghic XAX ' deci


( )
2
OX '⋅ OX = AO 2 = −k = −k ,
 
OX ⋅ OX ' = OX ⋅ OX '⋅ cos180° = −k ( −1) = k  I O ,k ( X ) = X '

3. Un cerc diferit de cercul inversiune este invariant în raport cu


inversiunea dacă şi numai dacă este ortogonal cu cercul inversiune.
Reamintim că două cercuri se numesc ortogonale dacă tangenta într-un
punct la unul din cercuri trece prin centrul celuilalt.
4. Orice două perechi de puncte omoloage într-o inversiune sunt aşezate
pe un cerc, dacă nici unul dintre puncte nu este polul inversiunii.
Demonstraţie: Fie M , M ' şi N , N ' două perechi de puncte omoloage în
raport cu inversiunea I O ,k .

Figura 32
   
Atunci OM ⋅ OM ' = ON ⋅ ON ' = k de unde obţinem că OMN ON ' M '
(unghiul O  este comun iar OM = ON )  OMN  ≡ ON  'M '  M  ' MN şi
ON ' OM '

NN ' M ' sunt suplementare. Deci patrulaterul MNN ' M ' este inscriptibil.

Observaţie: Folosind asemănarea de mai sus, obţinem distanţa dintre


transformatele a două puncte printr-o inversiune:
| k | ⋅MN
d ( I O ,k ( M ); I O ,k ( N ) ) = M ' N ' =
OM ⋅ ON
5. Fie I O ,k o inversiune de pol O şi modul k .
i) Orice patru puncte situate pe un cerc ce nu conţine O se transformă
prin I O ,k în patru puncte situate tot pe un cerc care nu conţine polul O .
26
Transformări geometrice în plan

ii) Orice patru puncte situate pe un cerc care conţine polul O al


inversiunii se transformă prin I O ,k în patru puncte situate pe o dreaptă
care nu conţine polul inversiunii.
Consecinţe:
1) Printr-o inversiune orice cerc care nu conţine polul inversiunii se
transformă într-un cerc care nu conţine polul inversiunii.
2) Printr-o inversiune, orice cerc care conţine polul inversiunii se transformă
într-o dreaptă care nu conţine polul inversiunii.
3) Printr-o inversiune, orice dreaptă care nu conţine polul inversiunii se
transformă într-un cerc care conţine polul inversiunii.

27
Transformări geometrice în plan

1.6.3. Probleme rezolvate


1. Construiţi cu rigla şi compasul imaginea unui cerc printr-o inversiune.
Rezolvare:
Avem de discutat două cazuri:
Cazul 1: Cercul C ( O1 , r1 ) nu trece prin polul inversiunii I O ,k . Fie A şi B
punctele de intersecţie ale dreptei OO1 cu cercul C ( O1 , r1 ) .

Figura 33

Construim A ' = I O ,k ( A) şi B ' = I O ,k ( B) . Imaginea cercului C ( O1 , r1 ) prin


inversiunea I O ,k este cercul de diametru [ A ' B '] .
Cazul 2: Cercul C ( O1 , r1 ) trece prin polul inversiunii I O ,k . În acest caz
imaginea cercului va fi o dreaptă.

Figura 34

Fie A al doilea punct de intersecţie al dreptei OO1 cu cercul C ( O1 , r1 ) .


Construim A ' = I O ,k ( A) şi dreapta d aşa încât A ' ∈ d şi d ⊥ OA . Atunci
I O ,k ( C ( O1 , r1 ) ) = d .

2. Demonstraţi că într-un patrulater convex inscriptibil, produsul


diagonalelor este egal cu suma produselor laturilor opuse. (Teorema lui
Ptolemeu)

28
Transformări geometrice în plan

Figura 35

Considerăm patrulaterul convex ABCD înscris în cercul C ( O, r ) şi


inversiunea I A,k unde k > 0 . Prin această inversiune, punctele B, C şi D
situate pe cercul C ( O, r ) ce trece prin polul inversiunii se transformă
k ⋅ BC
respectiv în punctele coliniare B ', C ', D ' şi avem: B ' C ' = ;
AB ⋅ AC
k ⋅ BD k ⋅ CD
B'D' = şi C ' D ' =
AB ⋅ AD AC ⋅ AD
Patrulaterul fiind inscriptibil, punctul C se află pe segmentul [ BD ] .
k ⋅ BD k ⋅ BC k ⋅ CD
Rezultă că B ' D ' = B ' C '+ C ' D ' adică = + şi după
AB ⋅ AD AB ⋅ AC AC ⋅ AD
aducerea la acelaşi numitor şi prin simplificare, obţinem:
AC ⋅ BD = AD ⋅ BC + AB ⋅ CD

29
Transformări geometrice în plan

1.7. Comentarii şi răspunsuri la testele de autoevaluare


Testul 1

Figura 36

Testul 2
1. a) R 112π  R 223π =R 111π = RO ,π
O, O, O,
3 3 3

b) R 112π =R 4π
O, O,
3 3

4π 4π 3 3 −2 + 3 3
x ' = 2 cos − 3sin = −1 + =
3 3 2 2
4π 4π 3 −2 3 − 3
y ' = 2sin + 3cos =− 3− =
3 3 2 2
 5π 5π 
2. z ' = (2 + i )  cos + i sin 
 3 3 

Testul 3
2 ⋅1 2 ⋅1
1. a) x ' = 3 − (3 + 1) = 3 − 4 = −1; y ' = 1 − (3 + 1) = 1 − 4 = −3
1+1 1+1
( −1 + i ) ( −1 + i )
2 2
−2i
b) z ' =
2
(
i−0 +0 = ) 2
(−i ) =
2
(−i ) = −1
2. a) x ' = 2 ⋅ 2 − 1 = 3; y ' = 2 ⋅ 3 − 4 = 2
b) z ' = 2(2 + 3i) + i = 4 + 7i

Testul 4
1. x ' = −2(1 − 2) + 2 = 4; y ' = −2(2 − 2) + 2 = 2
2. z ' = 2(−i − 2i ) + 2i = −4i

30
Transformări geometrice în plan

1.8. Lucrare de verificare pentru studenţi


3p 1. Se consideră triunghiul ABC şi mijloacele M , N , P ale laturilor
[ AB],[ BC ],[CA] respectiv. Fie I1 , I 2 , I 3 şi O1 , O2 , O3 centrele cercurilor
înscrise, respectiv circumscrise triunghiurilor APN , BMP şi CNP (în
această ordine). Arătaţi că triunghiurile I1 I 2 I 3 şi O1O2O3 sunt congruente.

2p 2. Se consideră triunghiul ABC şi DE  BC , D ∈ AB şi E ∈ AC . Arătaţi că


cercurile circumscrise triunghiurilor ABC şi ADE sunt tangente.

2p 3. Să se scrie afixele vârfurilor pătratului obţinut prin rotirea pătratului


π
ABCD , unde A(1), B(i ), C (−1), D(−i ) , în jurul originii cu un unghi de .
4

2p 4. Arătaţi că transformatele printr-o inversiune a două drepte paralele pe


care nu se află polul inversiunii sunt două cercuri tangente în polul
inversiunii.

31
Transformări geometrice în plan

Bibliografie unitatea de învăţare 1


1. D. Brânzei, C. Mortici, Metoda inversiunii în geometrie, Editura Plus,
Bucureşti, 2001
2. D. Branzei, E. Onofras, S. Anita, Gh. Izvoranu, Bazele raţionamentului
geometric, Editura Academiei R.S.R, Bucureşti, 1983
3. D. Smaranda, N. Soare, Transformari geometrice, Editura Academiei
R.S.R., Bucureşti, 1988

32
Transformări geometrice în spaţiu

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2

TRANSFORMĂRI GEOMETRICE ÎN SPAŢIU

Cuprins

Obiectivele unităţii de învăţare 2 ....................................................................... 33


2.1. Translaţia în spaţiu ..................................................................................... 34
2.2. Simetria centrală în spaţiu .......................................................................... 37
2.3. Simetria axială în spaţiu ............................................................................. 40
2.4. Simetria faţă de un plan ............................................................................. 43
2.5. Rotaţia axială în spaţiu ............................................................................... 46
2.6. Comentarii şi răspunsuri la testele de autoevaluare................................... 47
2.7. Lucrare de verificare pentru studenţi .......................................................... 48
Bibliografie la unitatea de învăţare 2 ................................................................. 49

Obiectivele unităţii de învăţare 2

După ce veţi parcurge această unitate de învăţare, veţi avea suficiente


cunoştinţe pentru a fi capabili să faceţi următoarele operaţii matematice:
• Identificarea în context a transformării geometrice care este indicată
pentru rezolvarea problemei.
• Identificarea proprietăţilor care decurg din aplicarea transformării
alese, cu datele selectate mai sus.
• Exprimarea matematică a consecinţelor aplicării transformării
respective.
• Tratarea unor probleme din cotidian ca probleme care necesită
folosirea transformărilor geometrice.

33
Transformări geometrice în spaţiu

2.1. Translaţia în spaţiu


2.1.1. Definiţia translaţiei

Notăm cu S mulţimea punctelor din spaţiu. Considerăm vectorul u în S .

Prin translaţia de vector u înţelegem transformarea, notată cu Tu , care
 
transformă orice punct A ∈ S în A ' , astfel încât AA ' = u .

Figura 37

 
Dacă u = 0 , atunci Tu ( A) = A, ∀A ∈ S , adică T0 este aplicaţia identică a
spaţiului.

2.1.2. Proprietăţile translaţiei în spaţiu


1. O translaţie transformă un segment într-un segment congruent cu el.
  
AA ' = BB ' = u

Figura 38

2. O translaţie transformă o dreaptă într-o dreaptă paralelă cu ea sau în ea


însăşi.
  
AA ' = BB ' = u

Figura 39

3. O translaţie transformă un plan într-un plan paralel cu el sau în el însuşi.

Figura 40

34
Transformări geometrice în spaţiu

4. O translaţie transformă un semiplan într-un semiplan.


5. O translaţie transformă un corp geometric într-un corp geometric
congruent cu el.

2.1.3. Exprimarea translaţiei în spaţiu cu ajutorul coordonatelor carteziene


      
( )
Fie O, i , j , k un reper ortonormat în S şi u = ai + bj + ck un vector. Dacă
A ' ( x ', y ', z ' ) = Tu ( A( x, y, z ) ) , atunci x ' = x + a , y ' = y + b şi z ' = z + c . Aceste
relaţii se numesc ecuaţiile translaţiei Tu .
Exerciţiu rezolvat
   
Se dă u = 2i − 3 j + 4k şi A ' ( x ', y ', z ' ) = Tu ( A(1,3, 4) ) . Să se afle x ', y ' şi z ' .
Rezolvare:
x ' = 1+ 2 = 3 , y ' = 3 − 3 = 0 , z ' = 4 + 4 = 8 .

35
Transformări geometrice în spaţiu

Test de autoevaluare 1

1. Să se afle coordonatele punctelor A ' = Tu ( A(0, −1, 2) ) , B ' = Tu ( B(1,1,1) ) ,
   
unde u = 2i − 3 j + k

Răspunsuril
e la test se  
vor da în
2. În ce se transformă planul XOY prin translaţia Tu unde u = 2i ?
spaţiul liber
din chenar,
în
continuarea
enunţurilor.

Răspunsurile la acest test se găsesc la pagina 52.

36
Transformări geometrice în spaţiu

2.2. Simetria centrală în spaţiu


2.2.1. Definiţia simetriei centrale
Fie O un punct în spaţiu şi A un alt punct în spaţiu. Prin simetricul lui A
faţă de O înţelegem punctul A ' cu proprietatea că O este mijlocul
segmentului [ AA '] .

Figura 41

Prin simetrie centrală de centru O înţelegem transformarea SO , care


transformă pe O în O şi orice punct A, A ≠ O , în simetricul său faţă de O .

2.2.1. Proprietăţile simetriei centrale


1. O simetrie centrală transformă un segment într-un segment congruent
cu el.

Figura 42

2. O simetrie centrală transformă o dreaptă într-o dreaptă paralelă cu ea


sau în ea însăşi.

Figura 43

3. O simetrie centrală transformă o semidreaptă într-o semidreaptă.


4. O simetrie centrală transformă un plan într-un plan paralel cu el sau în el
însuşi.
5. O simetrie centrală transformă un corp geometric într-un corp geometric
congruent cu el.

37
Transformări geometrice în spaţiu

2.2.1. Caracterizarea simetriei centrale cu ajutorul coordonatelor carteziene


Fie OXYZ un reper cartezian ortogonal în spaţiu şi A ( x0 , y0 , z0 ) . Dacă
M ( x ', y ', z ' ) = S A ( M ( x, y, z ) ) , atunci x ' = 2 x0 − x , y ' = 2 y0 − y , z ' = 2 z0 − z .
Aceste relaţii se numesc ecuaţiile simetriei centrale S A .
Exerciţiu rezolvat
Se dă A ( 2,3, −1) . Să se afle x ', y ', z ' ştiind că M ' ( x ', y ', z ' ) = S A ( M (1,1,1) ) .
Rezolvare:
x ' = 4 − 1 = 3 , y ' = 6 − 1 = 5 , z ' = −2 + 1 = −1 .

38
Transformări geometrice în spaţiu

Test de autoevaluare 2

1. a) Care sunt dreptele care prin simetria centrală SO , sunt transformate în


ele însele?
b) Care sunt planele care prin simetria centrală SO sunt transformate în
ele însele?

Răspunsurile 2. În ce se transformă planul XOY prin simetria centrală S A , unde


la test se vor A(1, 2,1) ?
da în spaţiul
liber din
chenar, în
continuarea
enunţurilor.

Răspunsurile la acest test se găsesc la pagina 52.

39
Transformări geometrice în spaţiu

2.3. Simetria axială în spaţiu


Fie d o dreaptă în spaţiu şi A ∈ d . Prin simetricul lui A faţă de dreapta d
înţelegem un punct A ' , astfel încât:
1) Dreapta AA ' intersectează , d fie O punctul de intersecţie
2) AA ' este perpendiculară pe d
3) O este mijlocul segmentului [ AA '] .

Figura 44

2.3.1. Definiţia simetriei axiale


Dacă d este o dreaptă în spaţiu atunci prin simetria axială de axă d
înţelegem transformarea, notată prin S d , care transformă orice punct de pe
dreapta d în el însuşi şi orice punct A ce nu aparţine lui d în simetricul
său A ' faţă de dreapta d .

2.3.2. Proprietăţile simetriei axiale


1. O simetrie axială transformă un segment într-un segment congruent cu
el.
2. O simetrie axială transformă o dreaptă într-o altă dreaptă sau în ea
însăşi.
3. O simetrie axială transformă un plan într-un alt plan sau în el însuşi.
4. Simetria unei drepte l care întâlneşte axa d a simetriei într-un punct O
este o dreaptă l ' situată în planul dreptelor d şi l , trecând prin O , astfel
încât axa simetriei este bisectoarea unghiului lOl ' .

Figura 45

5. Intersecţia a două plane de simetrie în raport cu o axă d este o dreaptă


care întâlneşte axa de simetrie şi este perpendiculară pe ea.
α ∩α ' = l
l⊥d

40
Transformări geometrice în spaţiu

Figura 46

6. Doar figura plană F are un centru de simetrie O , atunci figura F admită


ca axă de simetrie perpendiculară în O pe planul figurii F .

41
Transformări geometrice în spaţiu

Test de autoevaluare 3

1. Fie o dreaptă d . Care sunt planele care prin simetria axială S d se


transformă în ele însele?

Răspunsuril
e la test se
vor da în 2. Care sunt dreptele d astfel încât cubul ABCDA ' B ' C ' D ' se transformă
spaţiul liber prin S d în el însuşi?
din chenar,
în
continuarea
enunţurilor.

Răspunsurile la acest test se găsesc la pagina 52.

42
Transformări geometrice în spaţiu

2.4. Simetria faţă de un plan

2.4.1. Definiţia simetriei faţă de un plan


Fie α un plan şi A un punct din spaţiu ce nu aparţine lui α . Prin simetricul
lui A faţă de planul α , înţelegem punctul A ' ce satisface condiţiile:
1. Dreapta AA ' intersecteayă planul α . Fie O punctul de intersecţie.
2. AA ' este perpendiculară pe α .
3. O este mijlocul segmentului [ AA '] .

Figura 47

Prin simetria faţă de planul α înţelegem transformarea, notată prin Sα ,


care transformă orice punct din α în el însuşi şi fiecare punct A ce nu
aparţine lui α în simetricul A ' al punctului A faţă de planul α .

2.4.2. Proprietăţile simetriei faţă de un plan


1. O simetrie faţă de un plan transformă un segment, într-un segment
congruent cu el.

Figura 48

2. Orice simetrie faţă de un plan transformă o dreaptă într-o altă dreaptă


sau în ea însăşi.
3. O simetrie faţă de un plan transformă un plan în alt plan sau în el însuşi.
4. O simetrie faţă de un plan transformă un semiplan tot într-un semiplan.
5. Orice simetrie axială este compusa a două simetrii în raport cu două
plane perpendiculare care trec prin axa de simetrie.
Invers: compusa simetriilor definite de două plane perpendiculare este
simetria axială definită de intersecţia celor două plane.

43
Transformări geometrice în spaţiu

Figura 49

44
Transformări geometrice în spaţiu

Test de autoevaluare 4

1. Care sunt planele α care prin transformarea Sα se transformă în ele


însele?

Răspunsurile
la test se vor
da în spaţiul 2. Care sunt dreptele ce prin simetria de plan α se transformă în ele
liber din însele?
chenar, în
continuarea
enunţurilor.

Răspunsurile la acest test se găsesc la pagina 52.

45
Transformări geometrice în spaţiu

2.5. Rotaţia axială


2.5.1. Definiţia rotaţiei axiale
Fie d o dreaptă în spaţiu şi α un număr real. Considerăm A ce nu
aparţine lui d . Dacă AO ⊥ d , O ∈ d . Notăm cu π planul perpendicular pe
d ce trece prin A . Fie rotaţia de centru O şi unghi α în planul π , pe care
o notăm cu ROπ ,α .
Transformarea care asociază fiecărui punct de pe dreapta d punctul însuşi
şi fiecărui punct A ce nu aparţine lui d punctul A ' = ROπ ,α ( A) se numeşte
rotaţia axială de axă d şi unghi α . Această transformare se notează cu
rd ,α .

Figura 50

2.5.2. Proprietăţile rotaţiei axiale


1. O rotaţie axială transformă un segment într-un segment congruent cu el.
2. O rotaţie axială transformă o dreaptă în altă dreaptă sau în ea însăşi.
3. O rotaţie axială transformă un plan într-un alt plan sau în el însuşi.
4. Dacă dreapta l este paralelă cu d , atunci transformata lui l prin rd ,α
este paralelă cu d şi în plus l şi l ' sunt egal departate de d .

Figura 51

5. Dreapta l şi dreapta l ' transformata lui l prin rotaţia rd ,α fac unghiuri


egale cu axa de rotaţie.
6. Compusa rotaţiilor rd1 ,α1 , rd2 ,α 2 ale căror axe au un punct comun este o
rotaţie axială.

46
Transformări geometrice în spaţiu

2.6. Comentarii şi răspunsuri la testele de autoevaluare


Testul 1
1. x A' = 2; y A' = −4; z A' = 3
xB' = 3; yB' = −2; z B' = 2
2. Transformatul planului XOY este planul XOY .

Testul 2
1. a) Orice dreaptă ce trece prin O .
b) Orice plan ce trece prin O .
2. Planul se transformă într-un plan paralel cu XOY şi anume în planul de
ecuaţie z = 4 .

Testul 3
1. Planele ce conţin dreapta d şi planele perpendiculare pe d .
2. Dreptele ce sunt diagonalele cubului şi dreptele ce unesc centrele a
două feţe opuse.

Testul 4
1. Planul α şi planele perpendiculare pe α .
2. Dreptele conţinute în α şi cele perpendiculare pe α .

47
Transformări geometrice în spaţiu

2.7. Lucrare de verificare pentru studenţi


3p 1. Arătaţi că extremităţile unui segment sunt egal depărtate de orice plan
ce trece prin mijlocul segmentului.

2p 2. Dreapta l intersectează planul α şi nu este perpendiculară pe α . Fie


α1 = Sl (α ) . Arătaţi că planul α 1 intersectează planul α după o dreaptă
perpendiculară pe l .

2p 3. Fie A şi B două puncte situate de aceeaşi parte a planului α .


Determinaţi C ∈ α astfel încât AC + BC să fie minime.

2p 4. Fie A şi B două puncte situate de o parte şi de alta a planului π .


Determinaţi C ∈ π astfel încât | AC − BC | să fie minimă.

48
Transformări geometrice în spaţiu

Bibliografie unitatea de învăţare 2


1. D. Branzei, E. Onofras, S. Anita, Gh. Izvoranu, Bazele raţionamentului
geometric, Editura Academiei R.S.R, Bucureşti, 1983
2. D. Smaranda, N. Soare, Transformari geometrice, Editura Academiei
R.S.R., Bucureşti, 1988

49
Bibliografie

Bibliografie completă
1. D. Brânzei, C. Mortici, Metoda inversiunii în geometrie, Editura Plus,
Bucureşti, 2001
2. D. Branzei, E. Onofras, S. Anita, Gh. Izvoranu, Bazele raţionamentului
geometric, Editura Academiei R.S.R, Bucureşti, 1983
3. D. Smaranda, N. Soare, Transformari geometrice, Editura Academiei
R.S.R., Bucureşti, 1988

50
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Investeşte în oameni!

Formarea profesională a cadrelor didactice


din învăţământul preuniversitar
pentru noi oportunităţi de dezvoltare în carieră

Unitatea de Management al
Proiectelor cu Finanţare Externă

Str. Spiru Haret nr. 12, Etaj 2,


Sector 1, Cod poºtal 010176,
Bucureºti

Tel: 021 305 59 99


Fax: 021 305 59 89

http://conversii.pmu.ro
e-mail: conversii@pmu.ro

IS
BN
97
8-
60
6-
51
5-
20
0-
7