Universitatea „Transilvania” din Braşov

Proiect:
Sistem de franare pentru automobile

2019 - 2020
 1. Descrierea produsului / sistemului proiectat
 Capacitatea de frânare a unui automobil are o importanță deosebită, deoarece determină direct
securitatea activă a automobilului şi posibilitatea de utilizare integrală a vitezei și accelerației acestuia
în timpul exploatării. În timpul frânării, o parte din energia cinetică acumulată de automobil se
transformă prin frecare în căldură, iar o parte se pierde pentru învingerea rezistențelor la rulare.
    Echipamentul de frânare reprezintă totalitatea sistemelor de frânare de pe un automobil, care au
rolul de a reduce viteza automobilului parțial sau până la oprire și de a-l menține în poziție de
staționare dacă acesta a fost deja oprit.
    Sistemul de frânare de serviciu este compus din toate elementele ale căror funcții pot fi controlate
astfel încât să permită conducătorului auto să reducă viteza automobilului în timpul deplasării până la
oprire. Sistemul de frânare de serviciu constituie principalul sistem de frânare al automobilului aflat
la dispoziția conducătorului auto. Acesta trebuie să funcționeze în mod sigur și eficient, indiferent de
starea de încărcare și viteză și să acționeze pe toate roțile.
    Din punct de vedere constructiv sistemul de frânare de serviciu este acționat pe cale hidraulică,
pneumatică sau hidropneumatică. De asemenea acționarea poate fi făcută cu sau fără servomecanism.
    Sistemul de frânare de parcare este compus din toate elementele care permit menținerea
automobilului în poziție staționară, printr-o acționare mecanică, chiar și pe o suprafața înclinată, un
timp nelimitat, mai ales în absența conducătorului auto. În cazul în care sistemul de frânare de
serviciu se defectează sistemul de frânare de parcare are rolul unui sistem de frânare de siguranță.
Componentele unui sistem de frânare hidraulic cu structură în paralel pentru automobile
1. etrier cu disc de frână
2. conductă flexibilă
3. element de îmbinare
4. conductă rigidă
5. pompa centrală
6. rezervor lichid frână
7. servomecanism
8. pedală frână
9. levier frână de parcare
10. cablu acţionare frână de parcare
11. supapă de reglare a presiunii
12. frână cu tambur
 2. Descrierea succesiunii etapelor de proiectare

Etapele proiectării:
Studii de verificare a poziției în mașină (GDG + CatiaV5, NPDM)
Studii cu lanțuri dimensionale
Studii de arhitectură la frânare (piese de interferență, măsurare) (GDG + CatiaV5, NPDM)
Verificare RTC (reguli tehnice de proiectare) pentru piese: furtun de asistare la frână, furtun de frână
rigid, furtun de frână flexibil, furtun de frână hibrid, frână din față, frână spate, suport suport
Detaliu tehnic ilustrat
Crearea și actualizarea compozițiilor în GDG (actualizarea pozițiilor pentru camere)
Crearea și actualizarea pozițiilor pieselor din structură (NPDM)
Modificarea modelului 3D și încărcarea în GDG
Modificarea modelului 3D și livrarea în modelul digital NPDM
Crearea unui nou plan funcțional (2D) pentru piese: suport PAV (pompă de vid)
Modificarea planului 2D, trimiteți semnături și creați DEVO
Salvați planul furnizorului 2D, trimiteți semnături și creați DEVO (GDG, NPDM)

3. FMEA- Analiza modului de defectare şi a efectelor defectarii

O tehnică ce permite luarea în considerare a calităţii şi fiabilităţii produsului, procesului, sistemului

tehnologic încă din primele faze ale ciclului său de viaţă. Metoda FMEA nu are o arie specifică de
utilizare, ea poate fi aplicată în următoarele situaţii:
 Evaluarea probabilităţii de apariţie a defectărilor, în cazul unor componente importante din punct
de vedere al siguranţei;
 Implementarea unei noi tehnologii;
 Produse sau procese cu probleme referitoare la calitate.
 Lansarea unui nou tip de produs sau proces;
 Modificări ale produselor sau proceselor existente;
 Adaptarea produselor unor noi condiţii de utilizare.

Analiza modurilor de defectare şi a efectelor acestora este o metodă de analiză a probabilităţii de

defectare a unui produs, proces, sistem tehnologic în scopul planificării acţiunilor corective şi a
măsurilor pentru prevenirea apariţiei acestora. FMEA poate fi descrisă ca un grup de activităţi
sistematizate, având ca obiective:
 Identificarea şi evaluarea riscului defectării potenţiale ale unui produs, proces, sistem tehnologic şi
a efectelor defectării;
 Identificarea acţiunilor ce ar putea elimina sau reduce probabilitatea de apariţie a unei defectări
potenţiale, respectiv dezvoltarea planurilor de control;
 Documentarea procesului şi managementul riscului.

FMEA este un instrument foarte util în planificarea calităţii şi predicţia fiabilităţii. Când se începe
implementarea FMEA trebuie să se urmărească:
 Corelarea analizelor FMEA cu proiectarea produselor, proceselor tehnologice;
 Stabilirea unei echipe bine pregătite şi echilibrate;
 Coordonarea departamentelor pentru generarea unui raport FMEA corespunzător;
 Un acord asupra raportului FMEA pentru îmbunătăţirea proiectării produsului, procesului,
sistemului tehnologic de către toate departamentele.

3.1. Obiectivele DFMEA

Analiza efectelor modului de defecțiune de proiectare, menționată laDFMEA, susține procesul de

proiectare în reducerea riscului de eșecuri:
• Asistența la evaluarea obiectivă a proiectării, inclusivcerințe funcționale și alternative de proiectare,
• Evaluarea proiectării inițiale pentru fabricare, asamblare,cerințe de servicii și de reciclare,
• Creșterea probabilității ca modurile de eșec potențial și acesteaau fost luate în considerare efectele
asupra funcționării sistemului și a vehicululuiîn procesul de proiectare / dezvoltare,
• Furnizarea de informații suplimentare pentru a ajuta la planificareaproiectare, dezvoltare și validare
completă și eficientăprograme,
• Dezvoltarea unei liste clasificate cu moduri de eșec potențial în funcție deîn sensul lor asupra
clientului, stabilind astfel o prioritatesistem pentru îmbunătățiri de proiectare, dezvoltare și
validaretestare / analiză,
• Furnizarea unui format deschis pentru recomandare șiurmărirea acțiunilor de reducere a riscurilor și
• Furnizarea de referințe viitoare, (de exemplu, lecții învățate), pentru a ajutaabordarea problemelor
de teren, evaluarea modificărilor de design șidezvoltând modele avansate.

3.2. Funcţiile şi modurile de defectare

Piesa Functie Mod de defectare Efect

Disc de frana Oprirea Vehiculul nu se opreste la Controlul vehiculului afectat,
vehiculului in apasarea pedalei. nerespectarea reglementarilor;
miscare la cererea Timpii de franare sunt mai Controlul vehiculului afectat,
conducatorului mari decat ar fi normal nerespectarea reglementărilor;
Timpii de franare sunt mai Nerespectarea reglementărilor;
mici decat ar fi normal Scăderea duratei de viață,
 Miscarea vehiculului e diminuarea controlului
partial obstructionata vehiculului;
Clientul nu poate conduce
vehiculul;
Permite transferul Rezistenta la cuplu Vehiculul se opreste mai rapid
de forte din insuficienta Confort scazut;
placutele de frana Vibratia volanului
in osie
Etrier Element al Blocarea etrierului Nivel de zgomot ridicat
sistemului de Deteriorarea garniturilor de Scade eficienta sistemului de
franare ce face etansare. Griparea franare, nefunctionarea franei
posibila pistonului care actioneaza pe o anumita roata a
actionarea placutele. Fisurarea sau vehiculului, pierderea
elementului de craparea carcasei. lichidului de frana sau
frictiune supraincalzirea sistemului de
(placutele) si de franare ce duce la deteriorarea
reactiune pentru a altor elemente componente.
opri vehiculul.
Placute frana Elementul de Uzura excesiva sau
Scaderea distantei de franare,
frictiune folosit la deteriorarea materialului de
Deteriorarea altor elemente ale
oprirea frictiune (ferodou).
sistemului de franare,
vehiculului aflat Contaminarea acestuia cu manevrabilitate si control
in miscare substante gresante sau
asupra vehiculului scazuta.
incarcarea cu pulbere de Siguranta rutiera este pusa in
ferodou. pericol.
Conducte frana Element ce Corodarea materialului,
Eficienta sistemului de franare
conduce lichidul aparitia de pori sau
scade, franarea se va realiza cu
de frana de la neetansarea greutate (mecanic), pierderea
pompa de vacum corespunzatoare. lichidului de frana, intarirea
(servo-frana) la pedalei de frana,ingreunarea
etrier. actionarii pedalei de frana si
lipsa presiunii in sistemul de
franare.
Servo-frana Element al Etansari necorespunzatoare, Scade eficienta franarii, poate
sistemului de griparea pistonului de duce la incapabilitatea
franare ce repartitie vehiculului de a opri, pierderea
produce presiune presiunii in sistemul de franare,
hidraulica in urma ingreunarea actionarii pedalei
actionarii pedalei de frana.
de frana, pentru
actionarea fara
efort a franelor.

3.3. Efecte

După stabilirea funcţiilor şi a modurilor de defectare, se identifică consecinţele potenţiale la

apariţia modurilor de defectare. După identificarea consecinţelor, acestea trebuie induse în modelul
FMEA ca efecte. În modelul FMEA se presupune că efectele unui mod de defectare apar întotdeauna
când apare modul de defectare respectiv, fără a i se asocia o anumită probabilitate acestui eveniment.
 3.4. Severitatea

Primul pas în analiza riscului este cuantificare severităţii efectelor. Efectele sunt cuantificate
pe o scară de la 1 la 10, valoarea 10 având severitatea cea mai mare. Efectele sunt evaluate grupat
atunci când se cuantifică riscul, deşi valorile de severitate sunt atribuite în mod individual. Aceasta
presupune că vor rezulta toate efectele atunci când modul de defectare apare. Totodată, efectul cel
mai grav este prioritar atunci când se evaluează potenţialul de risc. Se observă că acest model va lua
în considerare cauzele care au efecte multiple.

Tabelul 2. ”Tabelul de severitate pentru proiectare”

Efect Criteriul: Gravitatea efectului Clasificare
Controlul Modul potenţial de defectare afectează funcţionarea sigură 10
vehiculului a vehiculului implică neconformitatea cu regulamentul
afectat.Nerespecta- guvernamental, fără avertizare.
rea reglementărilor;
Scăderea duratei de Modul potenţial de defectare afectează funcţionarea sigură 9
viață, diminuarea a vehiculului.
controlului
vehiculului;

Clientul nu poate Vehicul nefuncţionabil, cu pierderea funcţiei principale 8

conduce vehiculul;
Vehivulul nu se Modul potenţial de defectare afectează funcţionarea sigură 10
opreste la apasarea a vehiculului implică neconformitatea cu regulamentul
pedalei guvernamental, fără avertizare.
Timpii de franare Modul potenţial de defectare afectează funcţionarea sigură 9
sunt mai mari decat a vehiculului.
ar fi normal
Timpii de franare Modul potenţial de defectare afectează funcţionarea sigură 9
sunt mai mici decat a vehiculului.
ar fi normal
Mișcarea Degradarea funcției primare (funcționarea redusă a 7
vehiculului este vehiculului )
partial
obstrucționată
Miscarea Modul potenţial de defectare afectează funcţionarea sigură 10
veliculului e a vehiculului implică neconformitatea cu regulamentul
obstructionata guvernamental, fără avertizare.

Nivel de zgomot Vehicul functional, dar confortul sunt la un nivel redus de 5

ridicat performanţă. Experienţa clientului – nesatisfacerea
clientului.
Vibratia volanului Vehicul funcţional, dar confortul sunt la un nivel redus de 5
performanţă. Experienţa clientului – nesatisfacerea
clientului.

3.5. Cauzele
 După stabilirea efectelor şi a severităţii, următorul pas îl constituie identificarea cauzelor
pentru modurile de defectare, activitate care implică de asemenea echipa FMEA. Identificarea
cauzelor începe cu modurile de defectare care au cele mai serioase efecte.

Mod de defectare mecanism cauza

Vehivulul nu se Fara transfer Ruperea legăturii mecanice din cauza coroziunii inadecvate
opreste de forta de la protecţie
pedala la Vehiculul nu se oprește
placute Fără transfer de forță
Blocarea vidului cu cilindru principal datorită designului
sigiliului
de la pedală la plăcuțe
Pierderea lichidului hidraulic din linia hidraulică liberă
datorată
Specificația incorectă a toranei conectorului
Pierderea lichidului hidraulic din cauza liniilor hidraulice
Material specificat pentru tuburi crimpcd / comoressed,
necorespunzător

Vehiculul se opreste Transfer redus Îmbinări mecanice de legătură rigid din cauza
mai rapid de forta de la necorespunzătoare lubrifierea soccificării
pedala la Imbinari mecanice de legatura corodate protectiei
tampoane anticorozive inadegvate
Pierderea parțială a fluidului hidraulic din cauza liniilor
hidraulice material specificat pentru tuburi sertizat,
necorespunzător
Vehiculul se opreste Excesivă / Acumularea presiunii cumulate în cilindrul principal datorită
mai brusc rapidă designului sigiliului
transfer de
forță de la
pedală la
plăcuțe
Mișcarea vehiculului Pernele nu se Coroziunea se acumulează pe șine sau urechi, datorită
este partial eliberează finisării suprafeței care nu promovează o autocuratare
obstrucționată adecvată și o protecție împotriva coroziunii
Vehiculul nu se Presiunea Blocarea vidului cu cilindru principal datorită designului
poate mișca. hidraulică nu sigiliului
se degajă.

3.6. Apariţia

Tabelul 3. ”Tabelul ratei de apariţie pentru proiectare (DFMEA)”

Probabilitatea de defectare Rata posibilă de defectare Clasificare
Foarte ridicată : Defectarea este aproape inevitabilă  1 în 2 10
Noua tehnologie / design nou, fără istoric. 1 în 3 9
Ridicată: Defectare repetată 1 în 8 8
Eșecul este inevitabil cu noul design, o nouă 1 în 20 7
aplicație sau modificarea ciclului de serviciu /
condițiilor de funcționare.
Moderată: Defectare ocazională 1 în 80 6
Eșecuri ocazionale asociate cu proiectări similare sau 1 în 400 5
simulări și încercări de proiectare.
Eșecuri izolate asociate cu proiectarea similară sau în 1 în 2.000 4
simularea și testarea proiectului.
Redusă : Relativ câteva defectări 1 în 15.000 3
Doar eșecuri izolate asociate cu aproape identice 1 în 150.000 2
proiectare sau în simularea și testarea proiectării.
Îndepărtat: Defectarea este necunoscută 1 în 1.500.000 1

3.7. Controlul curent

Controalele de proiectare curente sunt acele activități desfășurate ca parte aprocesul de proiectare
finalizat sau angajat șicare va asigura adecvarea proiectării pentru proiectarea funcțională șicerințe de
fiabilitate luate în considerare.Există două tipuri de controale de proiectare care trebuie luate în
considerare:Prevenire:
Eliminați (preveniți) cauza mecanismului de eșec saumodul de eșec să apară sau să reducă rata de
apariție a acestuia.
Detectare:Identificați (detectați) existența unei cauze, cea rezultatămecanismul de defectare sau
modul de avarie, fie prin analiză saumetode fizice, înainte ca articolul să fie lansat pentru producție.
Abordarea preferată este prima utilizare a controalelor de prevenire, dacăposibil. Clasamentul inițial
al apariției va fi afectat decontroale de prevenire cu condiția să fie integrate ca parte aintenția de
proiectare.Controlul detectării ar trebui să includă identificarea acelor activitățicare detectează modul
de eroare precum și cele care detectează cauză.

3.8. Detecţia

Tabelul 4. ”Tabelul de detecţie pentru proiectare (DFMEA)”

Grad
Detectare Criteriul: Probabilitatea de detectare prin Controlul Proiectării
Clasificare
Incertitudine Controlul proiectării nu va / sau nu poate detecta o cauză / 10
absolută mecanism potenţial şi modul de defectare ulterior; sau nu există
controlul proiectării
Foarte Controale de analiză / detecție de proiectare au o capacitate de 9
îndepărtată detectare slabă;
Analiza virtuală (de exemplu, CAE, FEA etc.) nu este corelată cu
condițiile de operare efective preconizate.
Îndepărtată Verificarea / validarea produsului după înghețarea proiectării și 8
înainte de lansarea cu testarea trecerii / eșecului.
Foarte Scăzută Verificarea / validarea produsului după înghețarea proiectării și 7
înainte de lansare cu testare la eșec (testare subsistem sau
sistem) până la apariția eșecului, testarea interacțiunilor de sistem
etc.).
Scăzută Verificarea / validarea produsului după înghețarea proiectării și 6
înainte de lansare cu testare de degradare (Subsistem sau testare
de sistem după testul de durabilitate, de exemplu, verificarea
funcției).
Moderată Validare produs (testare fiabilitate, dezvoltare sau 5
teste de validare) înainte de înghețarea proiectării folosind
testarea de trecere / eșec (de exemplu, criteriile de acceptare a
 performanței, verificările funcțiilor,etc).
Moderat ridicată Validare produs (testare fiabilitate, dezvoltare sau teste de 4
validare) înainte de înghețarea proiectării folosind testul până la
eșec (de exemplu, până la scurgeri, randamente, fisuri etc.).
Ridicată Validare produs (testare fiabilitate, dezvoltare sau teste de 3
validare) înainte de înghețarea proiectării prin degradare testare
(de exemplu, tendințe de date, înainte / după valori etc.).
Foarte Ridicată Controale de analiză / detectare a proiectării au o detectare 2
puternică capacitate. Analiza virtuală (de exemplu, CAE, FEA etc.)
este extrem de importantă corelate cu condițiile de operare reale
sau așteptate anterior pentru a proiecta îngheț.
Aproape Sigură Cauză defecțiune sau eșec Modul Usor nu poate apărea deoarece 1
este complet prevenite prin soluții de proiectare (de exemplu,
design dovedit standard, bune practici sau materiale comune
etc.).

3.9. Numărul de prioritate-risc

Numărul de prioritate-risc (RPN) este produsul punctajelor de severitate (S), de apariţie (O) şi
de detecţie (D).
RPN=(S)x(O)x(D).
Acest număr este în esenţă o evaluare a gravităţii efectelor (severitatea), probabilitatea ca o
cauză să genereze defectarea asociată cu aceste efecte (apariţia) şi capacitatea de a detecta defectarea
înainte ca aceasta să ajungă la client (detecţia). RPN se utilizează pentru a identifica elementele cu cel
mai mare risc, care să fundamenteze acţiuni corective.
Mulţimea valorilor RPN are o serie de proprietăţi interesante, dintre care enumerăm:
 Valorile RPN sunt cuprinse între 1 şi 1000;
 Media valorilor RPN este aproximativ 166, iar mediana este 105;
 Există 120 valori distincte ale RPN.
Relaţia dintre clasificarea calitativă a riscului în FMEA şi clasificarea cantitativă furnizată de RPN e
dată în tabelul 5.

Tabelul 5. ”Clasificarea riscurilor în FMEA”.

Clasificarea calitativă Clasificarea cantitativă Culoarea
Risc scăzut (S) RPN≤40 Verde
Risc mediu (M) 41≤RPN≤100 Galben
Risc ridicat (R) RPN›100 Rosu
 ANALIZA MODULUI POTENŢIAL DE Nr. FMEA
DEFECTARE ŞI A EFECTELOR Pag din
(FMEA DE PROCES)

Articol Responsabilitatea proiectării Întocmit de:

Model/an/vehicul Date cheie . Data FMEA Rev

(D)
Probab.
(O) Apariţie

Detectare
Rezultatele actiunilor corective aplicate

Gravitate (S)
Funcţie Efectele Cauze / Acţiuni
proces Cerinţe Modul potenţial de Controlul curent

RPN
potenţiale ale defectării Mecanisme RPN Recomandate

Probab.
defectare al procesului
potenţiale de defectare Acţiuni S O D
corective aplicate