1.Activitatea de proiectare.Structura proiectării.Criterii de proiectare.

Activitatea de proiectare-documentarea tehnică care servește la realizarea unui proiect

tehnic

Criterii de proiectare:

1.Criteriul funcțional;

2.Criteriul fiabilității;

3.Criteriul tehnologic;

4.Criteriul standartizarii;

5.Criteriul economic;

6.Criteriul securitații muncii;

7.Protecția mediului;

8.Criteriul estetic.
45.Materiale utilizate la constructia rotii dintate:

1. OL 42, OL50;
2. Fc 200, Fc 400;
3. Fm 600;
Fgm 600; HB<3500 MPa
4. OLC 45, OLC 60
HB>3500 MPa
5. 41 Mo Ca 11,40 Cr 10 (oteluri aliate de imbunatatire);
6. OLC 15, OLC 20, OLC 25 (oteluri tratate prin cementare);
7. 30 Mo Cr Al 89;
8. 13 Cr N 33 (oteluri tratate prin cementare).

46. Tensiuni limita pentru solicitarea de oboseala de contact la angrenaje

Tensiunea limita la solicitarea de presiune de contact, Hlim, se defineste ca tensiunea

maxima de contact care, dupa un numar de cicluri de functionare N BH, produce pe suprafetele
dintilor deteriorare prin ciupire (pitting) pe 2% din suprafata activa, in cazul danturilor cu
duritatea flancurilor HB  3500 MPa si pe 1%, in cazul danturilor cu HB  3500 MPa.
Tensiunile limita se pot stabili numai in urma incercarilor de laborator efectuate in conditii
care, in general, difera de cele reale si care influenteaza durabilitatea angrenajului.

Valorile acestor tensiuni se determina in functie de materialul adoptat si tratamentul

termic sau termochimic aplicat

47. Tensiuni limita pentru solicitarea de oboseala de incovoiere la angrenaje

    Tensiunea limita la oboseala prin incovoiere la piciorul dintelui, Flim, reprezinta

tensiunea maxima de incovoiere, pentru un ciclu pulsator, pe care dintele o poate suporta un
numar de cicluri de functionare de baza, NBF, fara a se produce ruperea prin oboseala.
 Tensiunea maxma de incovoiere de la baza
dintelui este influentata si de marimea concentratorului de tensiune care apare ca urmare a
trecerii de la zona danturata la corpul rotii. In calculul la solicitarea de incovoiere, tensiunea
maxima din roata reala se stabileste luand in considerare efectul amplificator al
concentratorului de tensiuni asupra tensiunilor maxime si se transpune deci roata dintata
considerata in situatia unei piese fara concentratori; pentru a face posibila compararea
acestor tensiuni maxime cu cele limita, Flim, se considera, implicit, rotile ca epruvete, fara
concentratori, care ar avea tensiunea limita:
 lim =YSTFlim
unde

YST  2, reprezinta coeficientul de concentrare a tensiunilor, caracteristic rotilor dintate.

48. Rezistenţa limită şi admisibilă pentru solicitarea de încovoiere la oboseală la
piciorul dintelui.
Se defineşte drept rezistenţă limită la oboseală prin
încovoierea piciorului dintelui σ F lim , tensiunea
maximă de încovoiere pentru un ciclu pulsator pe care
6
dintele o poate suporta un număr de 3⋅10 cicluri de
funcţionare fără a se produce ruperea prin oboseală.
Tensiunile limită la oboseală prin încovoiere σ F lim se
determină pentru cele trei domenii prezentate, cu
relaţiile :
6
domeniul 1 N FE >N FB=3⋅10
σ Flim =σ o lim Y δ Y R Y x (1.1)

domeniul 2 N FSt < N FE <N FB

1
3⋅106
σ F lim x=σ F lim⋅Y N =σ F lim⋅
( )
N FE
mF

(1.2)

domeniul 3 N FE ≤N FSt
σ F lim St =σ olim⋅Y N St⋅Y δ St (1.3)

Rezistenţa admisibilă la oboseală la piciorul dintelui σ FP se determină cu relaţia :

σ F lim
σ FP=
S FP
unde:
- σ F lim este tensiunea limită dată de una din relaţiile 1.1 … 1.3 .
- S FP=1 .25 este coeficientul de siguranţă minim, admisibil pentru solicitarea de
oboseală la baza dintelui.
49. Rezistenţa limită şi admisibilă pentru solicitarea de contact

Se defineşte drept rezistenţă limită de contact la oboseală

σ H lim , tensiunea de contact pe care, la limită, o pot suporta
flancurile dinţilor un număr de N HB cicluri de funcţionare
la pinion astfel, încât să apară maximum 2% la danturile cu
HB≤3500 MPa şi respectiv 1% la cele cu HB>3500 MPa
distrugere prin pitting din suprafeţele totale active ale dinţilor. Calculul se efectuează în
punctul de rostogolire C. Tensiunea limită de contact la oboseală a flancurilor dinţilor σ H lim
, se determină pentru cele trei domenii reprezentate în figura #9.3.1, cu relaţiile :
N HE > N HB
domeniul 1 σ H lim =σ H lim b⋅Z L⋅Z V⋅Z R⋅Z w⋅Z x (1.1)
N HSt < N HE < N HB
1
mH
domeniul 2 σ H lim x =σ H lim ( N HB / N HE ) (1.2)
N HE < N HSt
domeniul 3 σ H lim St =σ H limb⋅Z NSt (1.3)

Rezistenţa admisibilă la solicitarea de contact σ HP se determină cu relaţia :

σ H lim
σ HP = S HP
unde:
- σ H lim - este tensiunea limită dată de una din relaţiile (1.2), (1.2), (1.3).
- S HP - este coeficientul de siguranţă minim admisibil pentru solicitarea de contact .
50. Fortele nominale din angrenajul cilindric exterior cu dinti drepti
Forţa nominală.

P P⋅30 2 Mt 1 2 Mt 2
Mt = = Ft = =
1 W 1 π⋅m1 d1 d2
2 Mt
Ft = Fn =F t⋅tg α
d
Ft
Fn =
cos α provoaca oboseala de contact;

Fie un angrenaj cilindric exterior cu dantura dreapta care transmite momentul de

M
torsiune  t1 rotindu-se cu viteza unghiulara  . Transmiterea cuplului se face prin
apasarea flancului activ al dintelui pinionului pe flancul activ al rotii. De-a lungul normalei
comune apare o forta de reactiune normala Fn. Normala comuna este linia de angrenare t1,2,
tangenta simultan la cele doua cercuri de baza.    In plan frontal forta Fn se
descompune intr-o  componenta tangentiala  Ft si o componenta radiala Fr. Se  remarca
faptul ca acestea  sunt variabile chiar daca forta normala Fn este constanta.
In aceeasta pozitie forta tangentiala este tangenta la cercurile de rostogolire . Fortele
tangentiale ale celor doua roti sunt egale si de semn contrar

Fortele teoretice sunt determinate considerind rotile prelucrate perfect,montati pe arbori

perfect rigizi,momentul de tensiune constant,deci practic sunt forte ideale.
In realitate arborii sunt executati precis sau mai putin precis,arborii sunt elastici, momentul
de torsiune este variabil,regimul de ungere se poate modifica,etc.
Fortele nominale sunt proiectate ajungind la forte reale de la R.D.C.D.D.( roti dintate conice
cu dinti drepti)
51.Fortele reale in angrenaje
Fortele reale se obtin prin inmultirea fortelor nominale cu coeficientul global de corectie
Kreal, care la rindul sau este definit de produsul coeficientilor partiali de corectie:
Freal =F no min al⋅k real
-pentru solicitarea de contact:
k real =k A⋅k v⋅k Hβ⋅k Hα
-pentru solicitarea de incovoiere:
k real =k A⋅k v⋅k Fβ⋅k Fα
unde:
kA-factor de dinamicitate extern(depinde de sarcinile introduse);
kV-factor de dinamicitate intern(depinde de viteza si treapta de precizie);
kHα,kFα-factori de repartitie a sarcinii in lungul profilului;
kHβ,kFβ-factori de neuniformitate a repartitiei sarcinii;

Factorul de dinamicitate intern kv

52. Tensiunea efectiva de incovoiere la baza dintelui la roti dintate conice cu dinti
drepti
1. Ditele este considerat ca o grinda incastrat in corpul rotii;
2. Dintele este considerat solicitat la virf;
3. Se neglijeaza efectiv Tensiunea de compresiune si frecare.
4. Sectiunea de incastrare se considera a fi determinatade 2 linii inclinate cu 30° fata de
verticala.

M i F tx⋅hf⋅6
σf= =
Wz b⋅S 2
F b-latimea rotii(lungimea dintelui)
2
b⋅h
W z=
6
F tx Ft cos α x
= Ftα =F t⋅
cos α x cos α cos α
F t⋅k A⋅k V⋅k Fβ⋅k Fα
σf= Y Fa⋅Y Sa⋅Y Σ ≤σ FP
b⋅m
Y Fa -factor ce depinde de forma dintelui;
Y Sa -factor dependent de concentratul de tensiune de la primul dinte;
Y Σ -factorul gradului de acoperire;
0 ,77
0, 25+
YΣ = Σα
σ o lim⋅k A⋅Y δ⋅Y N⋅Y R⋅Y x
σ fp =
SF
53. Tensiunea efectiva de oboseala de contact la roti dintate conice cu dinti drepti

Fr
σ H=

√ l k⋅π⋅Σρ(

r 1 −r 2
1−ν
E1
1
2
+
1−ν
E2
2
2
)

Σρ =
r1+ r2

ν 1 , ν 2 -coeficienti de contractie a lui Poisson

F t⋅k A⋅k V⋅k Fβ⋅k Fα σ o lim⋅Y δ⋅Y R

σ F ≤σ FP σf= Y Fa⋅Y Sa⋅Y Σ ≤
b⋅m SF (YX-YM)

Ft σ
σ H ≤σ HP
σ H =Z E⋅Z H⋅Z Σ
√ ⋅
u+1
b⋅d1 u
⋅Z ⋅Z
⋅k A⋅k V⋅k Hβ⋅k Hα ≤ H lim V L
SH (
Z R⋅Z W⋅Z N )
54.Calculul Distantei dintre axe a rotilor dintate cu dinti drepti
2 Mt P
Ft = M t= M t →T
d W

2 Mt 2 z2 z mare
Ft = u= =
d2 z1 z mic

z2 m⋅z 2 d2
u= = =
z1 m⋅z 1 d1

b
Ψ a=
a - se impune de la inceput;

d1 d 2 d 1 2a
a= + = ( 1+u )⇒ d 1=
2 2 2 u+1

Înlocuind expresiile primim

2⋅T 2
u+1
σ H =Z E⋅Z H⋅Z Σ
√ u⋅
2a
⋅Ψ ⋅
u+1 a u+1

T2
2a
⋅
n
⋅k A⋅k V⋅k Hβ⋅k Hα ≤σ HP

σ H =Z E⋅Z H⋅Z Σ
√
T2
u ⋅a3⋅Ψ a
2
⋅( u+1)3⋅k A⋅k V⋅k Hβ⋅k Hα ≤σ HP

σ H =( Z E⋅Z H⋅Z Σ )3⋅ 2 2 ⋅(u+ 1)3⋅k A⋅k V⋅k Hβ⋅k Hα ≤σ HP

u ⋅a ⋅Ψ a

T 2⋅k A⋅k V ⋅k Hβ⋅k Hα ( Z E⋅Z H⋅Z Σ )2

a≥( u+1 )3
√ u2⋅Ψ a⋅σ
HP 2
55.Calculul modulului la rotile dintate cu dinti drepti

Se opereaza cu acelasi inlocuire

2 T 2⋅k A⋅k V⋅k Fα⋅k Fβ
σ F= ⋅Y Fa⋅Y Sa⋅Y Σ ≤σ FP
u⋅d 1⋅Ψ a⋅a⋅m

2 T 2⋅k A⋅k V⋅k Fα⋅k Fβ⋅Y Fa⋅Y Sa⋅Y Σ⋅(u+1)

≤σ FP
u⋅2a⋅Ψ a⋅a⋅m

T 2⋅k A⋅k V⋅k Fα⋅k Fβ⋅Y Fa⋅Y Sa⋅Y Σ

m≥
2u⋅Ψ a⋅a⋅m

Modulul se standartizeaza

Determinarea elementelor geometrice principale

d 1 d2 m ⇒ z1
a= + = ( z1+ z2 )
2 2 2
z2 m
u= a= ( z1 +z 2 )
z1 Se recalculeaza 2

am <a Obligatoriu,distanta recalculată se majoreaza

Marirea distanței între axe crește gabaritul unghiului(efect defavorabil),sau putem sa crestem
rezistenta (efect favorabil)

Dacă este necesară creșterea distanței între axa necalculata pentru satisfacerea conditiei de
rezistență la necesitate se mărește modulul.

Efectul creșterii modulului este:

-cresc dimensiunile dinților;

-se micșorează numărul de dinți;

56.Metodica de proiectare la rotile dintate cu dinti drepti

Proiectarea unui angrenaj cilindric cuprinde urmatoarele etape importante:

-predimensionarea angrenajului;
-determinarea prin calcul a tuturor elementelor geometrice ale angrenajului si rotilor
dintate;
-verificarea angrenajului la solicitarile de presiune de contact si incovoiere;
-stabilirea masurilor necesare pentru ameliorarea rezistentei angrenajului in cazul in care
la etapa anterioara, relatiile de verificare impun aceasta masura.
       Etapa de predimensionare a angrenajului, deci de stabilire a parametrilor geometrici de
baza, reprezinta etapa cea mai importanta in proiectarea unor angrenaje fiabile, cu gabarit si
cost minim. Metodica de proiectare a angrenajelor cilindrice va fi indicata, in continuare,
pentru cele doua situatii uzuale, determinate de impunerea sau nu, a distantei dintre axele
celor doua roti dintate ale angrenajului.
       Metodicile prezentate nu sunt obligatorii, ci doar orientative pentru calculul
angrenajelor.
       Rotile dintate cu dantura dreapta pot fi calculate dupa aceleasi metodici, considerand b =
0, cu implicatiile care decurg asupra factorilor pe care unghiul de inclinare a danturii ii
influenteaza. De asemenea, trebuie mentionat si faptul ca, la acest angrenaj, sectiunea
normala si cea frontala se suprapun, deci practic in toate relatiile de calcul se va renunta la
indicii t si n care marcheaza elementele geometrice in cele doua sectiuni caracteristice
angrenajului cu dantura inclinata.
57.Danturi geometrice la rotile dintate cu dinti înclinați

T-T- plan frontal ¿ pe axa rotii

N-N- plan normal ¿ pe direcția dintelui
Pn=OB
PT=OA
Dantura se definește in plan normal prin cremaliera de referință
P mn
mt = =
π cos β
mn -modul normal
Efectele înclinării danturii
1.Scăderea numărului minim de dinți (la RDCDD z min≈17 . 09 ;la RDCDÎ z min≈14 .05 )
2.Crește numărul de dinți în angrenaje (simultan)
3.Crește capacitatea portantă
4.Forțele se distribuie mai uniform
5.Crește gradul de acoperire( Σ t =Σα +Σ β ,(0,6...1))
6.Scade nivelul de zgomot și de vibrații
Consecinte negative
1.Apare o tendința de eșire a roții de pe axă
2.Constul de producție mai mare
58.Forțe nominale la rotile dintate cu dinti înclinați

d 2T
M t =T =Ft Ft =
2 d

Ft
Ftn = F a=F t⋅tg β oboseală dintelui
cos β

F tm Ft
Fn = =
cos α cosα⋅cos β obosealăruperea dintelui prin încovoiere

Ft → F t⋅k A⋅k V⋅k Fβ ( k Hβ )⋅k Fα ( k Hα )

Ft -se corectează cu factorii asemănători cu cei utilizați la calculul RDCDD.

59.Roata dințată cilindrica echivalenta pentru roțile dințate conice

Se poate considera ca un angrenaj cilindric consta din 2 cilindri imaginari (numiti cilindri de
rostogolire) intre care are loc o miscare de rostogolire pura (fara alunecare) datorita
existentei danturii prevazute pe cei doi cilindri.

Dantura poate fi: dreapta , inclinata , in V sau in arc de cerc .

          Intr-o sectiune frontala normala la axele angrenajului cilindrilor de rostogolire le
vor corespunde 2 cercuri de rostogolire cu diametrele dW 1 , dW2. Cele doua cercuri de
rostogolire sunt in contact in punctul C, numit polul angrenarii sau punctul de rostogolire. In
sectiune frontala, flancurile dintilor au in general, un profil evolventic Γ1, Γ2.
inv α = tg α – α
Evolventa este curba generata de un punct M al unei drepte ∆ ce se rostogoleste fara
alunecare pe un cerc de baza de raza rb (corespunzator rotilor dintate conjugate apar doua
cercuri de baza rb1 , rb2 ).

Din rostogolirea dreptei generatoare pe cercul de baza rezulta ca segmentul   este egal cu
arcul AK :

60.Metodica de proiectare a roților dințate conice cu dinti înclinați

Proiectarea unui angrenaj cilindric cuprinde urmatoarele etape importante:
-predimensionarea angrenajului;
-determinarea prin calcul a tuturor elementelor geometrice ale angrenajului si rotilor
dintate;
-verificarea angrenajului la solicitarile de presiune de contact si incovoiere;
 -stabilirea masurilor necesare pentru ameliorarea rezistentei angrenajului in cazul in care
la etapa anterioara, relatiile de verificare impun aceasta masura.
Etapa de predimensionare a angrenajului, deci de stabilire a parametrilor geometrici de baza,
reprezinta etapa cea mai importanta in proiectarea unor angrenaje fiabile, cu gabarit si cost
minim. Metodica de proiectare a angrenajelor cilindrice va fi indicata, in continuare, pentru
cele doua situatii uzuale, determinate de impunerea sau nu, a distantei dintre axele celor doua
roti dintate ale angrenajului.
Metodicile prezentate nu sunt obligatorii, ci doar orientative pentru calculul angrenajelor.
Rotile dintate cu dantura dreapta pot fi calculate dupa aceleasi metodici, considerand b = 0,
cu implicatiile care decurg asupra factorilor pe care unghiul de inclinare a danturii ii
influenteaza. De asemenea, trebuie mentionat si faptul ca, la acest angrenaj, sectiunea
normala si cea frontala se suprapun, deci practic in toate relatiile de calcul se va renunta la
indicii t si n care marcheaza elementele geometrice in cele doua sectiuni caracteristice
angrenajului cu dantura inclinata.

61.Roți dințate conice.Elemente geometrice.Definirea danturii.

Angrenajele alcatuite din roti dintate conice se utilizeaza in cazul in care axele celor doi
arbori, intre care are loc transmiterea miscarii de rotatie, sunt concurente.
Comparativ cu angrenajele cilindrice, angrenajele conice au o tehnologie de fabricatie mai
pretentioasa. De asemenea, fortele axiale care apar in aceste angrenaje complica, intr-o
oarecare masura, constructia reazemelor arborilor de sustinere a rotilor.
Rotile dintate conice pot fi executate cu dantura dreapta , inclinata sau curba.
Rotile conice cu dantura dreapta sunt utilizate la viteze periferice reduse,cand abaterile
pasului si cele ale profilului nu produc inca solicitari dinamice mari si zgomot.
Rotile conice cu dantura curba sunt utilizate la angrenajele cu viteze periferice mari
Aceste angrenaje au o functionare silentioasa, durabilitate marita in exploatare.
Rotile conice cu dantura inclinata pot functiona la
viteze periferice foarte reduse. În locul rotilor conice cu
dantura inclinata, se prefera rotile conice cu dantura
curba, care au o mare productivitate. Angrenajele conice
cu dantura inclinata sunt utilizate, de regula, atunci cand
rotile au dimensiuni mari .
1. GEOMETRIA ANGRENAJELOR CONICE
Suprafetele de rostogolire ale rotilor angrenajului conic sunt suprafete conice, tangente dupa
o generatoare comuna. Varfurile celor 2 conuri se intalnesc in punctul 0 .

Doua roti dintate conice, care angreneaza intre ele, admit o generatoare comuna a celor doua
conuri de rostogolire, definita prin unghiurile d1 si d2, unghiul dintre axele acestor roti fiind

Pentru simplificarea tehnologiei de fabricatie

a rotilor dintate conice, flancurile dintilor rotii
plane se construiesc drepte. Ca urmare,
angrenajul evolventic se transforma intr-un
angrenaj apropiat celui evolventic. Intrucat
cercul diametral de angrenare, specific
angrenajului conic cu profilul dintilor in
evolventa sferica se transforma intr-o octoida
sferica noul angrenaj este numit angrenaj octoidal. Acest angrenaj reprezinta o aproximare a
angrenajului evolventic.
Dantură este numărul de dinți pe care ii poate avea o roată dințată cu un diametru propriu.
Dantura poate fi: dreapta , inclinata , in V sau in arc de cerc

62. Forțe nominale la roți dințate

conice
2T 1,2
Ft 1 =F t2 =
d m 1,2
 Ft
Fn =
cos α
F α=F t⋅tg α
Fr 1 =F a1 =F t⋅tgα⋅cos δ 1
Fr 2 =F a2 =F t⋅tgα⋅sin δ 1

63.Roata înlocuitoare la roți dințate conice

Desfasurând suprafata exterioara a conurilor, danturile ce formeaza angrenajul conic se vor
proiecta cu flancuri sub forma de evolventa ca si dantura unor roti dintate cilindrice.
Se formeaza un angrenaj de înlocuire ce are pasul, modulul, înaltimea capului si piciorului
dintelui egale cu elementele similare ale rotilor dintate conice în cauza, masurate la nivelul
diametrelor de rostogolire exterioare dw1 si dw2.

Dantura rotilor de înlocuire va fi dreapta pentru rotile dintate conice cu dinti drepti si
înclinata pentru cele cu dinti înclinati sau curbi. În aceste din urma cazuri este necesara o
sectiune în plan normal pe directia dintilor pentru a determina profilul cu dinti drepti ai
rotilor echivalente rotilor de înlocuire.
Din desfasurarea conurilor CO1C1 si CO2C2 rezulta parametrii geometrici ai rotilor dintate de
înlocuire - fig. 1:

Fig.1

·razele cercurilor de rostogolire 

si
·numarul de dinti

 si 
·raportul de transmitere

Elementele geometrice ale rotilor de înlocuire (angrenajului virtual) servesc la

dimensionarea angrenajelor conice.

64.Calculul de rezistență la roți dințate conice

 d 1,2
d m 1,2 =
cosδ 1,2 mn =mm
dm 2 d 2 cos δ 1
mv = = ⋅
d 1 d 1 cos δ 2
cos δ 1 d R
m v =u⋅ =u⋅ 2 ⋅ e ⇒ m v =u2
cos δ 2 Re d 1
Particularități ale calculului de rezistență pentru angrenajele conice:
Ft 1
σ H =Z E⋅Z H⋅Z Σ
√
b⋅d⋅m 1
F ⋅k ⋅k ⋅k ⋅k
⋅√
u+1
u
⋅k A⋅k V⋅k Hβ⋅k Hα ≤σ
FP

σ F = t 1 A V Fβ Fα ⋅Y Fa⋅Y Sa⋅Y Σ ≤σ
b⋅mm FP

Tensiunile admisibile se determina prin marcari

65.Angrenaje melcate
Angrenajele melcate sunt angrenaje elicoidale cu unghiul dintre axe, in general de 90°la care
una dintre roti melcul are un numar mic de dinti (1…4) si un unghi mare de inclinare a
danturii (b= 90 g), iar roata conjugata – roata melcata este o roata dintata cilindrica cu
dantura inclinata cu unghiul g.
Angrenajele melcate au urmatoarele avantaje:
sunt silentioase, datorita alunecarii intre spirele melcului si dintii rotii.
Aceasta alunecare impune, insa, flancuri ingrijit prelucrate, materiale rezistente la gripare si
o ungere corespunzatoare.
Ca dezavantaje putem mentiona:
randamentul mai scazut decat la celelalte tipuri de angrenaje;
necesita folosirea unor materiale cu calitati antifrictiune deosebite, deficitare si mai
scumpe decat materialele pentru rotile obisnuite;
tehnologia de executie si montaj este mai complicata decat la angrenajele cilindrice.
Dupa forma si profilul melcului si a rotii melcate, angrenajele melcate se pot clasifica:
a)dupa forma melcului:
melc cilindric : arhimedic; convolut; evolventic; concav.
melc globoidal;
melc conic.
b)dupa forma rotii melcate :
roata cilindrica cu dinti inclinati;
roata melcata;
roata globoidala;
roata globoidala conica.

Materiale folosite(OLC 60,21MoMn Cr 15),pentru vit. mari(Br,Staniu),vit.mici(fonte)

Calculul de rezistență
Se face la roțile dințate cilindrice și conice,dacă materialul este ales corect nu este
nevoie de calculul de gripare în schimb mai adesea se pune problema unui calcul de
rezistență a melcului adică:
3
F ⋅l ⋅B π⋅d
f= 1 ≤f a I z= 14
48⋅E⋅I z 64

43.Coeficientul de deplasare.
 Dacă este necesar să se prelucreze dantura unei roţi având z dinţi cu ajutorul unei
cremalierei de modul m , cum pasul cremalierei este acelaşi pe orice dreaptă paralelă cu
linia de referinţă, spre a obţine roata cu z dinţi, orice dreaptă poate fi aşezată la distanţa
r , raza cercului de divizare.

Deplasarea cremalierei, astfel ca linia sa de referinţă să fie aşezată la o distanţă mai

mică sau mai mare de cercul de rostogolire, are ca o consecinţă practică modificarea valorii
distanţei dintre centrele de rotaţie sau axele roţilor.
Cu toată această modificare, aşa cum s-a arătat anterior, la dantura cu profil în
evolventă legea fundamentală a angrenării va fi respectată.
Dacă roata dinţată ar fi prelucrată cu configuraţia prezentată în, ar rezulta subtăieri
apreciabile.
Proprietatea evolventei de a fi insensibilă la modificarea distanţei dintre axe se
utilizează la deplasare (când cremaliera va fi îndepărtată în cercul de rostogolire cu distanţa:
X=xm,
până când interferenţa dispare. Deplasarea X a cremalierei este un multiplu de modul, se
măsoară în mm, iar x se numeşte coeficient de deplasare sau deplasare specifică.
- deplasare pozitivă (corijare pozitivă), x> 0 , când linia de referinţă a cremalierei se
situează la o distanţă mai mare decât raza cercului de rostogolire, adică este deplasată spre
exterior;
- deplasare negativă (corijare negativă), x< 0 , când linia de referinţă a cremalierei
este situată spre interior..
Corespunzător celor arătate pentru roţi, la angrenajele simple, formate din două roţi
dinţate, se disting trei posibilităţi: angrenaje zero, angrenajele zero deplasate sau
deplasate simetric şi angrenajele deplasate nesimetric.

22.Transmisii prin curele prezentare generală.

CARACTERIZARE. CLASIFICARE. DOMENII DE FOLOSIRE Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice care
realizează transmiterea mişcării de rotaţie şi a sarcinii, de la o roată motoare la una sau mai multe roţi conduse, prin
intermediul unui element flexibil, fără sfârşit, numit curea.
O transmisie prin curele se compune din roţile de curea conducătoare 1 şi condusă 2 – elementul de legătură
(cureaua) 3, sistemul de întindere şi apărători de protecţie.
Transmisiile prin curele prezintă o serie de avantaje: se montează şi se întreţin uşor;
funcţionează fără zgomot;
amortizează şocurile şi vibraţiile;
necesită precizie de execuţie şi montaj relativ reduse;
costurile de fabricaţie sunt reduse;
transmit sarcina la distanţe relativ mari între arbori;
permit antrenarea simultană a mai multor arbori;
funcţionează la viteze mari; asigură protecţia împotriva suprasarcinilor.
Dintre dezavantajele transmisiilor prin curele, se pot menţiona: dimensiuni de gabarit mari, comparativ cu
transmisiile prin roţi dinţate;
forţe de pretensionare mari, care solicită arborii şi reazemele;
raport de transmitere variabil, ca urmare a alunecării curelei pe roţi;
sensibilitate mărită la căldură şi umiditate;
durabilitate limitată;
necesitatea utilizării unor dispozitive de întindere a curelei.
Clasificarea transmisiilor prin curele, în funcţie de diferite criterii.Curelele, în funcţie de forma secţiunii, pot fi: late
trapezoidale ,rotunde; politriunghiulare; dinţate.