Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
6.1. Vâscozimetre
Aceste aparate se utilizeaz[ pentru studierea procesului de
curgere la tensiune constant[. Exist[ o gam[ variat[ de vâscozimetre,
fiecare dintre acestea având indica\ii speciale de utilizare.
O clasificare a vâscozimetrelor utilizate ]n cercetare este prezent[ ]n fig. 6.1.
(6.2)
R ( p1 − p2 )
τ= [ N / m2 ]
2 ( L1− L 2 )
Viteza de forfecare, la peretele capilarului, se calculeaz[ cu rela\ia :
(6.3)
3 +d lg { γ̇ sr
d lg τ
γ̇ = γ̇ sr ( ¿ ) [ s−1 ]
]n care:
Q
γ̇ sr =
π⋅R3
6.1.3. Vibrovâscozimetre
Vibrovâscozimetrele sunt aparate care servesc la determinarea,
prin intermediul vibra\iilor, a caracteristicilor reologice ale materialelor.
Aceste aparate pot fi ]mp[r\ite ]n trei grupe:
- vâscozimetre care, pentru determinarea vâscozit[\ii,
utilizeaz[ metoda vibra\iilor. Acestea con\in un element de m[sur[ mobil
(plac[, bil[, sau tij[), care este introdus ]n lichid. Dup[ valorile
oscila\iilor, care depind de propriet[\ile mediului studiat, se poate
determina vâscozitatea. Aceste vâscozimetre sunt utilizate pentru
efectuarea ]n flux continuu a m[sur[rilor de vâscozitate;
- vâscozimetre carea asigur[ m[surarea vâscozit[\ii ]n condi\iile
aplic[rii oscila\iilor la curgerea sta\ionar[. Acest principiu a fost
realizat ]n vâscozimetre rotative cu cilindri coaxiali, unul din cilindri
rotindu-se continuu, iar cel[lalt oscilând cu o anumit[ amplitudine =i
frecven\[;
- vâscozimetre care modeleaz[ procesul studiat.
Vibrovâscozimetrul rotativ. Acest vibrovâscozimetru
utilizeaz[ o surs[ mecanic[ de oscila\ii. Schema capului de m[sur[ este
prezentat[ ]n fig.6.9,a. Acest cap con\ine un cilindru interior 9, un
cilindru exterior 10 =i o camer[ imobil[ 2 prev[zut[ cu un piston 1.
Cilindrul 10 este prev[zut cu buc=a riflat[ 11. Cilindrul interior este
ac\ionat ]n mi=care de rota\ie prin c[derea liber[ a greut[\ilor 3,
suspendate, prin intermediul firelor 4, pe tamburul 6 =i scripe\ii 5.
Tamburul 6 este solidarizat cu axul cilindrului interior 9. Pistonul 1
culizeaz[ ]n interiorul camerei 2 prin intermediul mecanismului cu
=urub, care este alc[tuit din =urubul 16, piuli\a de ghidaj 17 =i
volantul 18.
Presiunea ]n mas[ se fixeaz[ cu traductorul 12, ale c[rui semnale
sunt amplificate cu amplificatorul 13 =i ]nregistrate pe ]nregistratorul
14.
Pentru centrarea pistonului serve=te bila 15. Pentru asigurarea
etan=eit[\ii la suprapresiune, cilindrul exterior este prev[zut cu o
presetup[ 8 cu un inel 7 dintr-un material plastic special. Cilindrul
exterior 10 este prev[zut cu dou[ pârghii 20 =i 26 (fig.6.9,a). Pârghia
20 serve=te pentru transmiterea oscila\iilor axiale spre cilindrul
exterior; ea se poate roti ]n jurul axului fix 21 =i se poate cupla cu
cilindrul 10, astfel ]ncât =tiftul 22 al cilindrului 10 s[ intre ]n loca=ul
corespunz[tor de pe pârghia 20. Pârghia 26 serve=te pentru
transmiterea oscila\iilor de rota\ie spre cilindrul exterior. Ambele
pârghii au o furc[ care antreneaz[ excentricul 19 al vibratorului. Pentru
fixarea direc\iei dorite a oscila\iilor cilindrului exterior se folose=te o
construc\ie special[, care const[ din suportul 23 =i o plac[ 24 cu un
loca= special. La cilindrul exterior se cupleaz[ =tiftul conic 25, care ]n
timpul oscila\iilor cilindrului alunec[ pe suprafa\a loca=ului prev[zut ]n
acesta.
}n vederea m[sur[torii, proba se introduce ]n camera 2 =i este
pompat[ cu pistonul 1 ]n spa\iul cilindrului inelar (dintre cilindrul
interior =i exterior). Prin intermediul cutiei de transmisie se
fixeaz[ valoarea frecven\ei excentricului, iar dup[ indicator se
stabile=te valoarea excentricit[\ii. }n continuare, se ]ncarc[ cilindrul
interior, prin coborârea greut[\ilor 3, care apas[ placa A, ce ]nchide
circuitul electric al calculatorului cronometrului. Când greut[\ile au
trecut pe lâng[ placa de jos, acesta deconecteaz[ circuitul
cronometrului. }n acest fel se m[soar[ durata de parcurgere a distan\ei
]ntre pl[cile A =i B.
Acest vibrovâscozimetru permite determinarea tensiunii de
forfecare, a vitezei de forfecare =i a vâscozit[\ii efective.
Calculul amplitudinii oscila\iilor cilindrului exterior se face
dup[ formula:
, (6.19)
A eK
]n care: e este valoarea excentricit[\iii, ]n m; K - coeficientul pârghiei,
care se determin[ prin rela\ia dintre reazeme.
Calculul vitezei unghiulare a rotorului interior se face cu rela\ia:
, (6.20)
2n
t
]n care: n este tura\ia cilindrului interior, ]n rot/min; t - timpul ]n care
greut[\ile parcurg distan\a dintre contacte, ]n s.
6.2. Tensiometre
Tensiometrele se folosesc pentru determinarea tensiunilor de
forfecare =i a tensiunilor limit[ de forfecare, precum =i a modulului de
elasticitate. Cu ajutorul tensiometrelor se poate studia procesul de
relaxare a tensiunii =i se pot trasa curbele de deforma\ie la diferite
viteze de forfecare.
6.4. Consistometre
6.4.2. Texturometrul
Acest aparat (fig.6.16) se compune dintr-o camer[ pneumatic[ de
form[ cilindric[ 1 , care se deplaseaz[ vertical cu ajutorul unei manivele
=i al unei cremaliere 2 . }n interiorul cilindrului se afl[ un piston cu arc
spiral 3, a c[rui tij[ este cuplat[, la cap[tul opus, cu dispozitivul de
testare, alc[tuit dintr-o plac[ 5, pe care sunt fixate 25 ponsoane din o\el
inoxidabil 6. Cu ajutorul manivelei se coboar[ cilindrul cu ]ntreg
ansamblul, iar ponsoanele preseaz[ proba 7. Datorit[ cre=terii treptate
a presiunii, pistonul cu dispozitivul de testare mobil ]nvinge rezisten\a
elastic[ a arcului =i p[trunde ]n material, trecând prin orificiile
corespunz[toare existente ]n partea inferioar[ a vasului 8. Rezisten\a
pe care o opune materialul ]n timpul ]n care ponsoanele ]l str[pung
este transmis[ prin pistonul 3 =i lichidul 9, aflat ]n interiorul cilindrului,
la acul unui manometru hidraulic 10. O lamp[ de semnalizare se
aprinde ]n momentul ]n care acul manometrului indic[ presiunea
maxim[ de str[pungere. Aparatul este prev[zut cu dispozitive de lucru
interschimbabile ale c[ror ponsoane =i pl[ci suport au caracteristici
diferite.
6.6. Adeziometre
Aparatele =i metodele de m[surare a for\ei de adeziune a
maselor alimentare se bazeaz[ pe distrugerea adeziunii acestora prin
aplicarea unei for\e din interior. Dup[ modul de aplicare al for\ei se
deosebesc metode prin desprindere (uniform[ sau neuniform[) =i
metoda prin forfecare. }n industria alimentar[ se utilizeaz[ ]n
exclusivitate aparate a c[ror func\ionare se bazeaz[ pe metoda
desprinderii (fig.6.18).
Adeziometrul Macihin. Aparatul (fig.6.19) const[ dintr-un
suport 1, fa\[ de care se poate deplasa o mas[ de lucru 2, prev[zut[ cu
o cuv[ 3 pentru probe. Discul 4, care este adus ]n contact cu produsul
analizat, este prev[zut cu o tij[ 5, terminat[ la partea superioar[ cu o
suprafa\[ circular[; pe aceast[ suprafa\[ ac\ioneaz[ greutatea 6.
Deplasarea pe vertical[ a mesei de lucru se realizeaz[ cu ajutorul
motorului electric M, prin intermediul reductorului de tura\ii 8.