Motor cu ardere internă

Motorul cu ardere internă este motorul care transformă energia chimică a combustibilului prin
intermediul energiei termice de ardere, în interiorul motorului, în energie
mecanică. Căldura degajată în camera de ardere se transformă prin intermediul presiunii
(energiei potențiale) aplicate pistonului în mișcare mecanică ciclică, de obicei[1] rectilinie, după
care în mișcare de rotație uniformă, obținută de obicei[1] la arborele cotit. Camera de ardere este
un reactor chimic unde are loc reacția chimică de ardere.
Căldura introdusă în ciclul care se efectuează în cilindrii motorului se obține prin arderea
combustibilului, de obicei un combustibil lichid ca: benzina, motorina sau gazul petrolier lichefiat,
dar se pot folosi și combustibili gazoși, ca gazul natural, sau chiar solizi, ca praful
de cărbune. Oxigenul necesar arderii se obține din aerul atmosferic. Combustibilul în amestec cu
aerul se numește amestec carburant. Arderea poate fi inițiată prin punerea în contact direct a
amestecului carburant cu o sursă de căldură sau se poate produce aproape instantaneu în toată
masa amestecului caz în care se numește detonație și are un caracter exploziv.
Prin arderea carburanților rezultă diferite produse de ardere cu o temperatură de aproximativ
2000 °C. Majoritatea acestor produse se prezintă sub formă gazoasă. Pentru o ardere completă
se asigură combustibilului o cantitate de oxigen dozată astfel încât să producă oxidarea integrală
a elementelor sale componente.

Clasificarea motoarelor cu ardere interna

Din punctul de vedere al obținerii lucrului mecanic, aceste motoare se clasifică în:

 motoare cu ardere internă cu piston, cu mișcarea liniară a pistonului, sau rotative;

 motoare cu reacție.
La turbinele cu gaze, denumirea de motor se folosește doar pentru cele folosite în aviație, când
se discută despre întregul motor, adică toate părțile lui, în care se execută ciclul termodinamic, nu
doar la discul paletat.
Motoarele cu ardere internă rotative sunt utilizate pe scară mai redusă datorită problemelor
tehnologice mari si a fiabilității mai scăzute. Cel mai cunoscut tip de motor cu combustie internă
rotativ este motorul Wankel, dar există și alte soluții, de exemplu cu pistoane în foarfece, sau cu
diferite alte sisteme.
Clasificarea motoarelor cu ardere interna
După natura combustibilului

 motoare la care se întrebuințează drept combustibil benzina, au carburator sau pompă de

injecție.
 motoare la care se întrebuințează drept combustibil motorina, au pompă de injecție.
 motoare cu gaz la care se întrebuințează drept combustibil un combustibil gazos, de
obicei gaz natural sau un amestec de combustibil.

Motor cu piston în 4 timpi.

După numărul de curse simple efectuate de piston într-un ciclu ( sau numărul de timpi)

 motoare în patru timpi;

 motoare în doi timpi.

Motor în patru timpi.

Motor în doi timpi.

După spațiul producerii amestecului carburant

Motoare cu formarea în exteriorul cilindrului a amestecului carburant. Este cazul

motoarelor cu carburator, injecție de benzină în conducta de aspirație și al motoarelor cu
gaze cu instalație de formare externă a amestecului aer-combustibil.
 Motoare cu formarea în cilindru a amestecului carburant. Din această categorie fac parte
motoarele cu injecție de combustibil cum sunt motoarele Diesel sau și unele motoare cu
aprindere prin scânteie și motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus în
cilindru printr-o supapă aparte în timpul aspirației.
După felul aprinderii amestecului carburant

 Motor cu aprindere prin scânteie (prescurtat MAS).

După admisia și comprimarea amestecului carburant în cilindrii motorului, în apropierea
PMI(punctul mort interior) al pistonului, are loc aprinderea. Aceasta se realizează prin
producerea unei scântei între electrozii bujiei, care aprinde amestecul carburant. Arderea
are loc într-un interval de timp relativ scurt, în care presiunea și temperatura gazelor din
cilindru cresc repede până la presiunea de 30 - 40 daN/cm³ și temperatura de 1800 –
2.000 °C. Datorită presiunii gazelor din cilindru, care acționează asupra pistonului,
acesta se deplasează spre PME (punctul mort exterior), și rotește prin intermediul
sistemului biela-manivela, arborele motor. Această cursă a pistonului, se mai numește
și cursă activă sau cursă motoare.

Motor cu aprindere prin comprimare (prescurtat MAC sau Diesel). La sfârșitul compresiei,
combustibilul este introdus sub presiune în cilindru, fiind pulverizat foarte fin cu ajutorul
injectorului, montat în chiulasă. Datorită contactului cu aerul fierbinte din interiorul
cilindrului, particulele pulverizate se aprind și ard, iar presiunea din cilindru crește,
moderat, menținându-se relativ constantă pe durata arderii. Gazele rezultate în urma
arderii apasă asupra pistonului, determinând deplasarea acestuia spre PMI, efectuând
cursa activă. Supapele rămân închise până aproape de sfârșitul acestei curse.
După așezarea cilindrilor sunt
 motoare cu cilindrii în linie.
 motoare cu cilindrii în V.
 motoare cu cilindrii în W.
 motoare cu cilindrii și pistoanele opuse, boxer.
 motoare înclinate, la care cilindrii au axele situate în același plan, însă înclinat față
de planul vertical.
 motoare cu cilindrii așezati în stea, utilizate cu precădere unde este nevoie de un
raport putere/greutate mare, de exemplu în aviație și în marina militară (vedete).
 Motoare cu cilindrii în „Δ” Delta, Napier Deltic-motoarefolosite la căile ferate și
vapoare englezești.

Galerie foto


Motor cu cilindrii în linie

Motor cu cilindrii în V de raliu Mercedes 1996

Motor cu cilindrii în W NapierLion VII 1 [1]

Motor cu cilindrii opuși boxer Volkswagen 1945 [2] boxer H-16

 

Motor cu cilindrii în linie alături în U „King-Bugatti U-16”

Motor cu cilindrii în stea [3] [4] [5]

Motor cu cilindrii în „Δ” Delta [6]

Motorul Wankel [7]

Motorul Junkers, „Jumo 205D” [8]


Motor cu (clapă / obturator ?)

Caracteristici
Un motor cu ardere internă este caracterizat printr-o serie de parametri:

 Punct mort interior (PMI) (învechit: punct mort superior, PMS) este poziția pistonului
care corespunde volumului minim ocupat de fluidul motor în cilindru.[2] La motoarele
cu mecanism bielă-manivelă, arbore cotit și chiulasă (motorul Wankel n-are nimic din
astea, dar are PMI) este poziția pistonului când aceasta se găsește - în timpul
deplasării sale - la cea mai mare distanță posibilă față de axa arborelui cotit; această
poziție coincide cu distanța minimă a pistonului față de chiulasă și este determinată
de montajul pistonului în ansamblul mecanismului bielă-manivelă.

 Punct mort exterior (PME) (învechit: punct mort inferior, PMI) este poziția pistonului
care corespunde volumului maxim ocupat de fluidul motor în cilindru.[2] La motoarele
cu mecanism bielă-manivelă, arbore cotit și chiulasă este poziția pistonului când
aceasta se găsește - în timpul deplasării sale - la cea mai mică distanță posibilă față
de axa arborelui cotit; această poziție coincide cu distanța maximă a pistonului față
de chiulasă și este determinată, de asemenea, de montajul pistonului în ansamblul
mecanismului bielă-manivelă.

 Cursa pistonului este distanța dintre punctul mort interior și punctul mort
exterior,[2] (la motoarele cu mecanism bielă-manivelă fiind măsurată pe generatoarea
cilindrului motor) parcursă de piston între două schimbări de sens ale deplasării sale.
Pentru motoarele cu mecanism bielă-manivelă cu excentricitate nulă (cazul obișnuit)
fiecare cursă a pistonului corespunde unei rotații de 180° a arborelui cotit și este

egală cu diametrul ( ) cercului descris de axa geometrică a fusului maneton în

jurul axei geometrice a fusurilor paliere ( ).

 Alezajul cilindrului este diametrul interior al cilindrului motor.[2]

 Volumul minim al camerei de ardere este volumul ocupat de gaze când

pistonul se află la PMI.[2] La motoarele cu cilindru și chiulasă este spațiului cuprins
între fundul pistonului, peretele interior al cilindrului motor și chiulasă, în momentul
când pistonul se găsește în punctul mort interior.

 Cilindreea unitară (pe scurt, cilindree) este volumul generat prin deplasarea
pistonului în timpul unei curse.[2]

 Cilindreea totală (pe scurt, litraj) este suma cilindreelor unitare ale tuturor
cilindrilor unui motor.[2]

 Volumul total al cilindrului este volumul maxim ocupat de gaze măsurat când
pistonul se află la PME; volumul total al cilindrului este format din însumarea
cilindreei unitare cu volumul camerei de ardere.[2]
 Raportul de comprimare este raportul dintre volumul total al unui cilindru și
volumul camerei de ardere:[2]

În notația curentă, raportul este exprimat sub formă de fracție zecimală.

 Turația motorului (pe scurt, turație) este numărul de rotații efectuat într-
un minut de arborele cotit,[3] în timpul funcționării motorului într-un anumit
regim constant.
Ciclul motor este succesiunea proceselor (transformărilor de stare) care se
repetă periodic în cilindrul unui motor.[4] Convențional, ciclul motor începe cu
procesul de admisiune și se termină cu procesul de evacuare. Într-un minut un

motor efectuează cicluri.

Un timp al motorului este partea de ciclu motor care se efectuează într-o cursă a
pistonului.[4] La motoarele cu excentricitate nulă fiecare timp din funcționarea
motorului corespunde unui unghi de rotire a arborelui cotit de 180°. În cursul
fiecărui timp agentul motor trece prin diferite transformări de stare caracteristice
(volum, presiune, temperatură). Uzual se construiesc motoare (care

funcționează după un ciclu) în patru timpi ( ) și motoare în doi timpi (

).[4] Se cunosc și motoare în șase timpi.[5] La motoarele în patru timpi, deoarece
procesele termice corespund aproximativ cu cursele pistonului, timpii poartă
numele de admisiune (1), comprimare (2), ardere și destindere (3),
respectiv evacuare (4).[4]
Cu numărul de timpi, legătura dintre numărul de cicluri și turație este:[3]

Puterea indicată și puterea efectivă a unui motor

cu ardere interna

Aparat indicator mecanic pentru trasarea diagramei indicate a unui motor.

Lucrul mecanic indicat (sau lucrul mecanic ciclic) efectuat în cilindrul

unui motor de gazele de ardere în timpul unui ciclu și preluat de piston se
poate determina prin analiza diagramei indicate, ridicate cu aparatul
numit indicator. Lucrul mecanic indicat se poate exprima ca produs

dintre presiunea medie indicată și cilindreea unitară:[6]

 cu exprimată în bar și în litri.
Puterea indicată a unui motor este suma lucrului mecanic indicat produs
în toți cilindrii săi într-o secundă. Dacă cilindrii sunt identici (cazul
obișnuit):[7]

[ kW ]
Puterea livrată de motor la cuplă (ambreiaj) este numită putere

efectivă și depinde de randamentul mecanic al motorului ( ):[8]

[ kW ]