CAPITOLUL 1.

NOȚIUNI TEORETICE ȘI PRACTICE LEGATE DE

SERVICII ȘI PACHETE BANCARE

1.1. SERVICII BANCARE

Componentă principală a sistemului financiar, banca se constituie ca o societate cu

caracter universal, ce poate realiza şi oferi totalitatea produselor şi serviciilor bancare
necesare pentru o bună desfăşurare a activităţii în toate sectoarele economiei. Deși
activitatea băncilor a devenit foarte complexă, totuşi funcția principală a acesteia este
mijlocirea creditului şi efectuarea plăţilor între agenţii economici sau/şi persoane fizice.
Băncile derulează operaţiuni bancare în numele clienţilor săi, dar şi în nume propriu.
Clientela bancară poate fi structurată în trei categorii:
 Clienţi "bănci şi instituţii financiare";
 Clienţi "persoane juridice nebancare";
 Clienţi "persoane fizice".
Această clasificare este justificată de faptul că serviciile bancare au caracteristici
diferite în funcţie de tipul de client, deoarece nivelul riscurilor şi anvergura operaţiunilor
bancare diferă de la caz la caz.
Relaţia dintre bancă şi client poate fi coordonată prin:
 legi specifice (legea bancară, reglementări privind protecţia consumatorului şi
similare);
 conduita bancară, parte a eticii bancare.
Activitățile de bază ale băncilor sunt următoarele (Tudorache D, Ivan M, Rusu L, Ţârdea
P, Mihai C, 2004):
 colectează fonduri sau resurse;
 acordă împrumuturi; -
 îşi asumă în final riscul celor ce au cerut un împrumut;
 armonizează cererile de credite şi preiau riscurile;
 îşi asumă riscurile ratei dobânzii.
Serviciile bancare se diferenţiază faţă de celelalte produse şi servicii, deoarece: sunt
imateriale, sunt condiţionate de reglementări bancare, oferă acces la monedă sau

1
asigură transferurile băneşti între participanţi, se valorifică de regulă prin reţeaua
proprie de unităţi bancare şi doar între clienţii băncii (politica de cunoaştere a clientelei).
Produsele (creditele) angajează capitalurile băncilor şi fondurile atrase care se avansează
sub formă de împrumuturi, în timp ce serviciile (plăţile interbancare) transferă fondurile
clientelei de la un partener la altul (Tudorache D, Ivan M, Rusu L, Ţârdea P, Mihai C,
2004).
Clienţii persoane juridice (nebancare) trebuie să fie constituite conform legilor în
vigoare şi să prezinte băncii setul de documente necesar înainte ca să se stabilească o
relaţie de afaceri între cele două părţi. Această relaţie se materializează iniţial prin
deschiderea unui cont curent. Prin intermediul acestuia se realizează operaţiunile de plăţi şi
încasări şi toată gama de operaţiuni de creditare. Comercianţii persoane fizice (asociaţiile
familiale, liber profesioniştii) reprezintă o subcategorie de clienţi ai băncilor şi din punctul
de vedere al caracteristicilor operaţiunilor bancare se aseamănă în unele privinţe cu
persoanele fizice în alte privinţe cu persoanele juridice.
Activitatea băncilor este constituită dintr-o multitudine de operaţiuni bancare, care
conduc la conceperea, realizarea şi înregistrarea produselor şi serviciilor bancare. În
funcţie de elementele din bilanţ, pot fi identificate următoarele operaţiuni efectuate de către
băncile comerciale:
 operaţiuni active, operaţiuni de creditare şi de plasament care se derulează pe baza
depozitelor bancare constituite;
 operaţiuni pasive, care constau în formarea capitalului propriu, atragerea
depunerilor şi rescontul;
 operaţiuni comerciale şi de comision constituie un grup special de operaţii ale
băncilor comerciale care privesc tranzacţiile de vânzarecumpărare de devize
efectuate cu prilejul mijlocirii de plăţi internaţionale.
Pentru a analiza operaţiunile pasive şi active ale băncilor comerciale este necesară
cunoaşterea structurii bilanţului bancar, care reflectă, în pasiv, constituirea resurselor,
respectiv datoriile băncii faţă de exterior, iar în activ utilizările resurselor. Structurarea
elementelor în activ şi pasiv se realizează în funcţie de destinaţie şi grad de exigibilitate.
Băncile comerciale mai efectuează şi o altă categorie de operaţiuni, necuprinse în
bilanţ, denumite operațiuni de comision, în cadrul cărora sunt incluse:

2
  operaţiuni de remitere de fonduri (sunt operaţii de transfer la solicitarea clienţilor a
unor documente, titluri, sume către terţi);
 operaţiuni de incasso, prin care băncile primesc şi remit documente pentru încasare
de la diferiţi clienţi (Incasso-ul reprezintă efectuarea serviciilor de încasare de o
bancă a diferitelor creanţe apartenente clienţilor săi: cambii, facturi, hârtii de
valoare);
 operaţiuni de acreditiv, prin care sunt transferate sume din contul unui client
cumpărător într-un cont de depozit bancar la dispoziţia băncii furnizorului
(Acreditivul este operaţia de plată condiţionată, efectuată în baza documentului de
încărcare şi expediere a mărfurilor, un transfer de sumă, urmare a unei investiri de
suma pe care clientul o acordă băncii comerciale);
 operaţiuni de mandat, prin care băncile comerciale efectuează unele operaţiuni
(ţinerea de realizarea unor plăţi) în numele clienţilor lor (sunt operaţii efectuate în
numele băncii, dar în contul clientului, se referă la administrarea hârtiilor de
valoare (executori testamentari, gestionarea fondului de tutelă). Se percep
comisioane de bancă pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de prestările de
servicii şi realizare de profit bancar).
Din punct de vedere al gestiunii bancare, produsele (creditele) angajează capitalurile
băncilor şi fondurile atrase care se avansează sub formă de împrumuturi, în timp ce
serviciile (plăţile interbancare) transferă fondurile clientelei de la un partener la altul.
Raporturile juridice care se crează între bancă şi client plasează banca, în cazul
produselor (creditelor), în pozitia de creditor şi clientul de debitor, iar al depozitelor,
clientul devine creditor (pentru depozitele pe care le deţine la bancă) şi banca debitor; în ce
priveşte serviciile, banca este în poziţia de creditor şi clientul de debitor. Aceste raporturi
în care clientul poate fi în unele cazuri creditor, iar în altele debitor sunt destul de
complexe şi sunt specifice numai sistemului bancar.
Din categoria produselor oferite de bănci fac parte:
 credite pe termen scurt, mijlociu și lung;
 garanții bancare;
 produse derivate;
 carduri;

3
  certificate depozite;
 depozite la termen;
 depozite la vedere;
 custodie;
 credite sindicalizate.
Principalele servicii pe care le oferă băncile sunt:
 transferuri inter/intrabancare;
 plăți inter/intrabancare;
 schimb valutar;
 încasări și plăți în numerar;
 colectare numerar;
 păstrare valori în tezaur;
 compensări interbancare;
 plăți prin canale electronice;
 decontare tranzacții pe piața bursieră;
 transferuri internaționale valutare;
 private banking, cash management;
 consultanță bancară.
Principala utilizare a conturilor este aceea de înregistrare a operaţiunilor la
momentul efectuării lor şi de a reflecta drepturile şi obligaţiile băncii faţă declient. Contul
este organizat de un custode al clientului, de reulă o bancă şi de aceea se numeşte cont
bancar. Conturile care se pot deschide clienţilor se pot grupa în patru categorii: conturi
curente, conturi de depozite, conturi de împrumuturi şi conturi de dobânzi şi comisioane.
Conturile curente se deschid clienţilor pentru înregistrarea operaţiunilor de încasări
şi plăţi în numerar, transferul fondurilor între băncile clienţilor şi alte operaţiuni generate
de acordarea şi derularea creditelor, constituirea şi retragerea depozitelor. Contul curent
este cel mai utilizat cont bancar, intrucât prin el se desfăşoară intreg fluxul monetar al
clientului şi permite o informare operativă asupra lichidităţii imediate a acestuia. În credit,
contul curent reflectă disponibilităţile clientului iar în debit plăţile efectuate, astfel că la
sfârşitul zilei soldul creditor reprezintă disponibilităţi sau dacă este debitor reflectă creditul

4
datorat. În cursul zilei, contul curent poate avea sold creditor sau debitor, funcţionând ca o
suveică care asigură folosirea mai întâi a fondurilor proprii şi apoi a celor împrumutate.
Conturile de depozit sunt conturi de pasiv care reflectă obligaţiile băncii faţă de
client şi se creditează cu sumele constituite ca depozite şi se debitează cu cele ieşite din
cont la lichidarea depozitului. La scadenţă, depozitul şi dobânda aferentă se transferă în
contul curent dacă nu există o clauză de reînoire automată.
Conturile de credite sunt conturi de activ care reflectă obligaţiile clienţilor faţă de
bancă şi se debitează cu valoarea creditelor trase, creditându-se cu sumele rambursate.
Pentru fiecare fel de credit se deschide căţe un cont de împrumut. Toate conturile de
împrumut funcţionează numai prin intermediul contului curent.
Conturile de dobânzi se deschid pentru fiecare depozit şi credit şi funcţionează în
relaţie cu contul curent.
Progresele tehnologice au permis apariţia plăţilor electronice şi posibilitatea
efectuării operaţiunilor bancare de la distanţă fără a mai fi necesară prezenţa umană în
bancă. Canalele prin care se efectuează plăţile electronice sunt următoarele: cardul,
internetul şi telefonia mobilă. Instrumentele de plată pe suport hârtie au fost înlocuite
aproape în totalitate cu instrumente pe suport magnetic sau electronic şi s-a simplificat
considerabil circuitul transferurilor.
Efectul acestor noi tehnologii a fost fluidizarea transferurilor bancare, reducerea
duratei de decontare de la câteva zile la câteva secunde şi apariţia plăţilor în timp real,
creşterea volumului de decontări, minimizarea riscului şi asigurarea unui management
bancar performant în acest sector. Aceste tehnologii au necesitat investiţii foarte mari din
partea sistemului bancar care se recuperează numai după atingerea unui anumit prag de
tranzacţii procesate, destul de înalt, şi afectează băncile mai mici care nu au capacitatea
financiară să suporte aceste costuri şi ca urmare nu vor putea rezista luptei de concurenţă.
Plăţile electronice au adus însă şi riscuri noi determinate de rapiditatea cu care se
realizează transferurile şi de posibilităţile de interceptare a transmisiei şi de deturnare a
fondurilor, ceea ce a făcut ca toate transferurile să fie codificate din ce în ce mai sofisticat
şi să se introducă semnătura electronică. Instrumentul cel mai performant s-a dovedit a fi
cardul care s-a generalizat şi a devenit de “masă”, înlocuind numerarul şi în acelaşi timp
stă la baza plăţilor prin internet şi telefonia mobilă. Dotarea cardului cu memorie

5
electronică – smart cardul (cardul inteligent) l-a transformat în cel mai sigur instrument
electronic de plată şi cu o largă gamă de aplicaţii. De asemenea, ordinul de plată electronic
a devenit instrumentul de bază pentru plăţile în monedă scripturală, în schimb pentru cecul
electronic nu s-a găsit o tehnologie de succes din care cauză este folosit destul de puţin.
Serviciile bancare prin Internet au, în general, costuri operaţionale şi tranzacţionale
mai scăzute decât serviciile bancare obişnuite. Aceste servicii bancare nu sunt limitate
numai la o locaţie fizică (physical site); uneori, există bănci Internet fără ca aceste bănci să
aibă în mod fizic sucursale,
Serviciile bancare electronice, se pot clasifica în doua categorii:
 furnizarea de informaţii şi, respectiv
 efectuarea de transferuri de fonduri şi de plăţi .
Informaţiile bancare furnizate electronic de bancă sunt informaţii cu privire la
contul bancar şi informaţii financiar-bancare generale, cum ar fi cele referitoare la cursul
de schimb valutar, dobânzile sau comisioanele curente, reţeaua de ATM-uri, cele de
utilitate generală.
Informaţiile cu privire la cont se referă la: valoarea soldului contului curent, istoricul
tranzacţiilor efectuate în şi din cont, situaţia extraselor de cont. Tot în categoria
informaţiilor bancare furnizate electronic se pot încadra şi mesajele SMS trimise de bancă
deţinătorului de cont de card, la momentul efectuării unei tranzacţii cu cardul.
Transferurile de fonduri din cont pot fi transferuri intrabancare (contul receptor e
în aceeaşi bancă cu contul emiţător) sau interbancare.
Plăţile ordonate se pot efectua către un cont intrabancar (între clienţii băncii), către
o alta bancă sau către trezorerii, în moneda ţării sau în altă monedă. Se poate ordona
vânzarea sau cumpărarea de valută. O companie poate ordona plata salariilor către
angajaţii săi, pornind de la un cont de salarii al companiei, către o listă prestabilită de
conturi de salariaţi (care pot fi şi conturi de card). Se pot face plăţi de facturi şi de
reîncărcare a cartelelor telefonice.
Pentru a avea acces la toate aceste servicii, un deţinător de cont, persoană fizică sau
companie, trebuie să se înregistreze la e-banca la care deţine contul. Ca urmare a aprobării
înregistrării, sistemul bancar informatizat al băncii (SBI) îl înregistrează în lista celor care
au drept de acces şi îi furnizează o metoda de identificare, care va fi folosită de solicitant în

6
momentul apelării serviciului.
Identificarea se face prin nume şi parolă, dar pot fi şi alte metode, cum ar fi alocarea
unui PNB (Personal Banking Number; util atunci când accesul la servicii se face prin mai
multe canale de acces, la alegere), împreuna cu un PIN, cuplarea la calculatorul de acces la
Internet a unui cititor de carduri cu cip de identificare sau furnizarea unui mic dispozitiv de
securitate (token), care generează un cod recunoscut de server-ul băncii, cod care e citit din
dispozitiv şi introdus de solicitant.Solicitantul va plăti aceste servicii printr-un abonament
lunar, în care intră diverse servicii de furnizare de informaţii la care se pot adăuga
comisioane pentru unele servicii, cum ar fi plăţile.
Serviciile bancare electronice sunt implementate de e-bancă prin aplicaţii speciale
aflate în SBI-ul propriu (programe, proceduri) sau, în cazul conturilor de card, în SMC-ul
(Sistem de Management de Carduri) băncii. Aceste aplicaţii primesc solicitarea de
serviciu, identifică solicitantul, efectuează serviciul cerut, trimit un mesaj de răspuns către
solicitant şi păstrează o înregistrare a tranzacţiei.

1.2. PACHETE BANCARE

Tipologia băncilor este diversă, în funcție de segmentele de clientelă, produsele și

serviciile dezvoltate, respectiv în funcție de specificul cultural al țării/regiunii unde acestea
își dezvoltă afacerile. Totuși în funcție de clientela căreia se adresează, băncile pot fi
clasificate în trei mari categorii, astfel:
 bănci comerciale universale ce acoperă aproximativ întraga gamă de produse și
servicii bancare destinate persoanelor fizice și juridice. Aceste bănci sunt în general
cele mai numeroase în sistemele bancare tradiționale și dispun de o rețea dezvoltată
de sucursalele și agenții în teritoriu. În funcție de cota de piață acestea pot fi
considerate a fi bănci mici, medii sau mari.
 bănci specializate, sau de nișă care sunt orientate către o anumită de clientți, astfel:
bănci dedicate profesiilor liberale, bănci de economisire-creditare, case de
economii, bănci orientate către micii întreprinzători, sau bănci specializate în

7
 finanțarea și asigurarea operațiunilor de comerț exterior. Alte câteva categorii
specializate de bănci care nu se regăsesc în present la noi în țară sunt băncile
ipotecare, băncile de dezvoltare, bănci specializate în finanțarea activitățiilor
agricole, industrial și construcțiilor.
 bănci de tip ”Self Bank” care funcționează exclusive în mediul online sau sub
forma automatelor bancare.

Bănci comerciale universale

ce acoperă aproximativ
întreaga gamă de
Băncile comerciale pun la dispoziţie mai multe produse bancare la “pachet” prin
intermediul cărora clienţii au acces la produse şi servicii la tarife mult mai mici decât cele
practicate în mod normal de bancă. 
În cele mai dese cazuri pachetele de produse şi servicii construite de către bănci
pentru persoanele fizice includ un cont curent, un card de debit, un card de credit, servicii
de plată la distanţă şi servicii electronice precum ar fi SMS şi Internet Banking. De obicei,
servicii precum SMS şi Internet Banking sunt oferite gratis de către bancă.
Scopul primordial pentru a oferi aceste produse la pachet este de a asigura fidelitatea
clientului şi de a crea o relaţie strânsă între cei doi. Banca nu este interesată doar în
vânzarea produselor bancare, ci și în întreţinerea şi prelungirea relaţiei economice între
aceştia. Pentru client avantajele sunt costurile şi comisioanele reduse pentru fiecare produs
în parte.
Cu cât pachetul de produse bancare este mai superior, cu atât mai multe gratuităţi
sunt oferite de către bancă, precum ar fi: vizualizarea soldurilor gratuit în bancomatele
băncii, transferul dobânzii achitate la depozitele bancare pe contul de card, plăţi
programate gratuite, comisionul de administrare al cardului de debit.
Pe lângă toate aceste beneficii majoritatea băncilor oferă pentru toate tipurile de
credit, în unele cazuri cu excepţia creditelor ipotecare, dobânzi preferenţiale care pot fi mai
mici chiar cu 1%, sau din contra oferă depozitelor la termen dobânzi mai avantajoase.

8
 Oferta de pachete bancare de tip PREMIUM / PERSONAL BANKING este similară
celei aferente categoriei de clientelă „retail”, aceasta diferenţiindu-se în general prin preţ
(rate de dobânzi mai atractive acordate la depozite sau percepute la credite, condiţii de
plasament / creditare personalizate pentru fiecare client în parte). Din punct de vedere al
funcţionalităţilor, oferta de pachete bancare de tip “Premium” nu diferă cu mult de cea
pentru retail, diferenţele costând în costurile şi caracteristicile personalizate. Clientela
vizată sunt persoanele fizice cu active / pasive de cel puțin 50.000 EUR sau clientela ce
prezintă un interes strategic şi comercial pentru afacerile băncii. În acest sens băncile pot
apela la diferite strategii de vânzare încrucişată („cross selling”) între nişe de clienţi
(angajaţi – directori ai unor companii / instituții care la rândul lor fac parte din categoria de
clientelă aferentă persoanelor juridice) iar o bună gestionare a relaţiei cu managementul
acestor companii / instituţii este apreciată ca fiind în interesul strategic și comercial al
băncii.
Pachetele bancare de tip PRIVATE BANKING / WEALTH MANAGEMENT se
adresează în principal clienţilor persoane fizice cu venituri şi averi semnificative
(proprietari de afaceri mici şi mijlocii, antreprenori, moştenitori sau personal din
conducerea la cel mai înalt nivel a marilor companii, profesionişti, actori sau sportivi de
performanţă) ce au nevoie de soluţii specializate în privinţa administrării activelor.
În general aceşti clienți îşi doresc să aibă la dispoziţie acel loc în care să regăsească
toate soluţiile la problemele lor de natură financiară: începând de la carduri bancare în
valută pentru călătoriile în strainătate până la servicii avansate de planificare a averii,
consultanță fiscală, legislativă, investițională, înființării unor structuri legale şi
instituţionale sub forma trusturilor înregistrate „off-shore”, servicii de organizare şi
administrare testamentară, servicii de gestiune bilanţieră complexă.
Pachetele bancare de tip COMMERCIAL AND CORPORATE BANKING sunt
destinate persoanelor juridice, acestea putându-se dezvolta în funcţie de specificului
activităţii desfăşurate și amploarea acestora: pachete bancare destinate persoanelor ce
practică anumite profesii liberale, micro-întreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii
respectiv companiilor mari atât ca număr de angajaţi (peste 250 de angajaţi) cât şi din
perspectiva cifrei de afaceri și a activelor deţinute. Câteva dintre cele mai reprezentative
produse şi servicii bancare destinate persoanelor juridice sunt următoarele: operațiuni

9
curente (conturi curente în moneda națională sau în valută) și servicii atașate acestora,
soluții de finanțare sub forma creditelor de trezorerie, a creditelor pe obiect sau pentru
investiții din surse proprii ale băncii sau din surse atrase (instituții financiare
internaționale), operațiuni de leasing și soluții dedicate tranzacțiilor de comerț exterior,
soluții de protejarea afacerii și loializarea angajaților și nu în ultimul rând soluții complexe
privind gestiunea lichidităților și de protecție față de riscul de curs de schimb și rată a
dobânzii.
În cazul gestiunii relațiilor cu clientele de tipul persoanelor juridice sunt necesare
aptitudini profesionale de specialitate, întrucât produsele sunt mai complexe şi de valori
mari iar clienţii sunt companii mijlocii şi mari, iar uneori foarte mari (grupuri, holdinguri).
Din aceste motive, calitatea serviciilor, personalizarea produselor, gradul de risc asumat de
bancă, relaţia bancă-client şi reputaţia băncii sunt de cele mai multe ori determinante
pentru opţiunile clienţilor. Clienţii persoane juridice aduc de regulă venituri substanţiale
băncilor motiv pentru care competiţia este mai mare pe acest segment de clientelă.
Băncile comerciale încearcă, prin oferte cât mai personalizate, să atragă cât mai
mulţi clienţi din toate categoriile sociale sau de vârstă. Studenţii reprezintă una dintre
categoriile pentru care instituţiile bancare au dezvoltat pachete financiare prin care oferă
diverse facilităţi – fără comisioane pentru anumite operaţiuni şi, în unele cazuri, diverse
reducere la unele cumpărături.
Majoritatea băncilor oferă cam aceleaşi beneficii – neperceperea de comisioane
pentru retragerile de numerar sau interogare de sold, însă unele instituţi bancare încerc să
se diferenţieze prin oferte şi acordă studenţilor diverse reduceri, cum ar fi, de exemplu,
două bilete la cinematograf la preț de unul.
De remarcat este faptul că majoritatea pachetelor pe care băncile le pun la dispoziţie
tinerilor sunt dedicate exclusiv studenţilor cu vârste cuprinse între 18 şi 26 de ani. Cei care
se încadrează în această categorie de vârstă şi nu sunt studenţi trebuie să opteze pentru un
altfel de card de debit.

1.3. EXEMPLE DE PE PIAȚA DIN ROMÂNIA

10
 În functie de potențialul de afaceri al segmentelor de clientelă cărora se adresează,
băncile adaptează produsele și serviciile, construind pachete de produse și servicii în
vederea eficientizării relațiilor cu aceștia. În acest sens, băncile oferă soluții financiare în
funcție de mai multe categorii de clientele, astfel: persoanelor fizice, segment cunoscut sub
denumirea de ”Retail Banking”, persoanelor fizice cu averi și venituri de talie mica și
mijlocie sau ”Private Banking”, profesiilor liberale și companiilor de talie mica și mijlocie
–”Commercial Banking”, companiilor mari de tipul corporațiilor –”Corporate Banking” /
”Wholesale Banking” și ”Investment Banking” acestea din urmă fiind soluții specific
băncilor de investiții), instituțiilor financiare –”Institutional Banking”. O categorie aparte
oferită oricăror din segmentele amintite, reprezintă serviciile administrative a investițiilor
organizate sub forma unor divizii sau companii de administrare a investițiilor-”Asset
Management”.
Chiar dacă în România la începutul anilor 90, băncile erau preocupate mai mult
către finanţarea statului şi companiilor private, treptat băncile şi-au focalizat atenţia și către
activitatea de retail. În competiția lor pentru câștigarea unei cote de piaţă cât mai mare,
începând cu anul 2000, băncile au dezvoltat o gamă tot mai diversificată de produse şi
servicii adresate clientelei retail.
Principalele produse şi servicii bancare destinate persoanelor fizice se pot grupa în
câteva categorii, în funcţie de natura lor: operațiuni curente (conturi curente și servicii
atașate lor), economii și plasamente directe sau administrate sub forma fondurilor de
investiții, finanțări în moneda națională pentru satisfacerea nevoilor personale sau pentru
achiziționarea unor active (locuințe, automobile, bunuri de folosință îndelungată).
O categorie importantă de pachete bancare oferite de băncile din România o
reprezintă pachetele bancare pentru studenți. Mai jos sunt prezentate câteva exemple
oferite de băncile de pe piața bancară din România.
Una dintre cele mai bogate oferte din cadrul pachetelor pentru studenţi se regăseşte
la Banca Transilvania, respectiv pachetul ”STAR STUDENT”( Sursa BT-
BancaTransilvania –
https://www.bancatransilvania.ro/pentru-tine/conturi-si-operatiuni/conturi/oferta-pentru-
tineri/). Pe lângă clasicul portofoliu ce conţine un cont curent, un card de debit contactless

11
(care poate fi personalizat chiar cu fotografii personale), tinerii mai primesc şi serviciile de
mobile şi internet banking, aspecte care le permit acestora să îşi administreze contul din
faţa smartphoneului sau a calculatorului. Banca Transilvania plusează şi adaugă pachetului
şi asigurare de călătorie în străinătate.
BCR, în schimb, nu numai că s-a aliniat demersurilor concurenţei privind pachetele
pentru tineri, dar vine şi cu o ofertă specială pentru adolescenţi cu vârsta de până la 18 ani,
”Xteen BCR”, demers mai rar întâlnit în lumea produselor bancare. Şi aici, nu se percep
comisioane pentru clasicele operaţiuni. Pe lângă acestea, în fiecare marţi, în orice filială
Cinema City, un bilet la film aduce unul gratis.
Oferta este acordată doar dacă plata biletului a fost efectuată cu cardul Xteen BCR
şi dacă şi celălalt beneficiar este elev sau student (Sursa BCR - Banca Comercială
Română- https://www.bcr.ro/ro/persoane-fizice/conturi-si-operatiuni/pachete-de-
cont-curent/pachetul-xteen).
De asemenea, titularii acestor carduri mai primesc şi până la 15% reduceri la
magazinele partenere BCR. Pachetul dedicat studenţilor este mai bogat în produsele
bancare oferite, în sensul că, alături de beneficiile aferente adolescenţilor, tinerii cu vârsta
până în 26 de ani beneficiază de Click 24 Banking BCR, Touch 24 Banking (pentru
operaţiunile efectuate prin telefonul mobil), şi participă la concursuri cu diferite premii.
Pentru obţinerea unui card dedicat studenţilor de la ING Bank, tinerii trebuie să se
încadreze în categoria de vârstă 18-21 şi se vor putea bucura de ofertele aferente până la 26
de ani. Aşadar, cardul „care te ajută să te bucuri de studenţie“ vine la pachet cu zero
comisioane la retrageri numerar, la cumpărături, internet banking şi, pe lângă acestea,
reduceri la achiziţiile de la unii comercianţi, în cadrul ofertei ”ING Bazar”.
Raiffeisen Bank îşi prezintă ”Studentocardul” drept „cel mai cool card pentru
studenţi“, dar nu rup gura târgului în acest sens. Mai exact, reprezentanţii băncii le oferă
studenţilor pachetul de bază practicat şi de către concurenţă, ce conţine următoarele
gratuităţi: achiziţia şi administrarea cardului, retragere de numerar, interogarea soldului,
plata cu cardul la comerciant, internet banking şi mobile banking.
Şi BRD a încercat să se diferenţieze de celelalte bănci din România privind
produsele pentru tineri şi nu vin cu o ofertă pentru un singur card, ci pentru două, în cadrul
programului ”Student Pe+”

12
(Sursa BRD- Banca Română pentru Dezvoltare - https://www.brd.ro/persoane-
fizice/carduri-si-conturi/carduri/carduri-pentru-tineri). Reprezentanţii acestei bănci
oferă cardurile ISIC şi Sprint. Cardul ISIC este cunoscut în rândul studenţilor drept unul
nebancar, ce oferă diferite reduceri la mai mulţi comercianţi, restaurante şi la muzee la
nivel internaţional. Însă cel oferit de BRD aduce aceste avantaje, alături de cele aferente
unui card de debit obişnuit: retrageri numerar, interogare sold, plăţi rapide prin contactless.
Cardul Sprint îi asigură titularului aceleaşi beneficii ca şi mai sus, dar fără reducerile din
restaurante, magazine sau muzee.
Un alt exemplu de pachet bancar oferit pe piața românească este cel oferit de CEC
BANK care se adresează pensionarilor - ”Pachetul Special pentru Pensionari”( Sursa CB-
CEC BANK- https://www.cec.ro/persoane-fizice/cont-curent/pachete-de-
produse/pachetul-special-pentru-pensionari). Prin accesarea pachetului special pentru
pensionari, aceștia beneficiază de costuri reduse si documentație simplificată, dispunând de
produse operțtionale eficiente în administrarea resurselor financiare utilizate pentru
tranzacțiile bancare curente. La achiziționarea pachetului special pentru pensionari clienții
beneficiază de următoarele facilități:
 0 (zero) lei costuri pentru:
 retragerea pensiei de la orice ATM din România;
 tranzacții la comercianții din țară și străinătate
 informare promptă prin Info SMS, imediat ce drepturile de pensie sunt virate în
cont sau după caz, cu ocazia efectuării altor tranzacții;
 acces non-stop la banii din cont prin aplicațiile de Mobile Banking și Internet
Banking;
 Comisioane reduse cu 60% față de ghișeele Băncii pentru plățile interbancare în
lei/valută, dispuse prin intermediul canalelor alternative (Mobile Banking și
Internet Banking).
Pachetele bancare care intră în sfera COMMERCIAL AND CORPORATE BANKING
sunt disponibile intr-un număr foarte mare pe piața bancară românească, băncile
întrecându-se în oferte adaptate fiecărei ramuri de activitate industrială. Câteva exemple
sunt prezentate în cele ce urmează.

13
 Banca Comercială Feroviară a lansat un pachet bancar special, foarte performant,
conceput pentru persoanele care activează în mediul antreprenorial: ”PRIMUS
ANTREPRENOR”( Sursa BCF- Banca Comercială Feroviară -
http://www.bancaferoviara.ro/persoane-juridice/zi-de-zi/primus-antreprenor).
Acesta se adresează persoanelor fizice autorizate și celor care practică profesii
liberale, precum și antreprenorilor, fiind compus din următoarele produse şi servicii:
 cont curent în RON;
 cont curent de economii în RON și/ sau EUR;
 card de debit Mastercard Business – Exclusiv;
 Internet Banking BCF Online.
PRIMUS Antreprenor reprezintă o revoluţie în piaţa bancară din România:
dacăbăncile mari solicită un comision lunar pentru pachetul de bază pentru un IMM, Banca
Comercială Feroviară va plăti un comision de 20 RON clienților săi care îndeplinesc una
dintre cele 4 condiții:
 sold mediu lunar pe contul curent de cel puțin 15.000 RON;
 sold mediu lunar cumulat pe contul curent de economii în RON și/sau EUR mai
mare de 100.000 RON (sau echivalent in EUR);
 decontarea lunară pe contul curent inclus în pachet de tranzacții în sumă totală de
cel puțin 2.000 RON, efectuate cu cardul de debit atașat la POS și pe Internet;
 efectuarea a cel puțin 20 de plăți interbancare și/sau intrabancare pe parcursul unei
luni.PRIMUS Antreprenor înseamnă COMISION 0 pentru deschiderea și
administrarea lunară a contului, COMISION 0 pentru emiterea, administrarea și
cumpărăturile făcute prin MasterCard Business și COMISION 0 pentru serviciul de
Internet Banking.
Acest pachet aduce și discounturi de până la 55% pentru achiziții de produse sau
servicii de la partenerii noștri comerciali, dar și premiere spontană pentru fidelitate sau
pentru recomandarea de clienţi noi, sub formă de puncte pe care le transformăm, apoi, în
“mile”, “trufe” și “iteme”.
Un alt mare avantaj al pachetului Primus Antreprenor este dobânda comparabilă cu
cea a unui depozit la termen la care nu se pune nicio condiție privind perioadade
economisire, fie că banii se retrag în 3 zile sau în 3 ani. Dobânzile sunt cel puțin egale cu

14
cele mai mari dobânzi standard pentru depozite la 1 lună ale celor mai mari 10 banci din
România în timp ce, pentru cursul de schimb, spread-ul (diferența dintre cursul de
cumpărare și cel de vânzare) este mai mic cu 15% decât cel mai mic spread standard la
cele mai mari 10 bănci din România.
PRIMUS Antreprenor este, pe testate, mai bun decât cel puțin 80% dintre ofertele
bancare din România, iar cine este gata să-l încerce, BCF asigură faptul că, în limita a
100.000 euro (sau echivalent), va fi protejat de Fondul de Garantare a Depozitelor in
Sistemul Bancar.
O altă bancă cu rezultate foarte bune pe sectorul finanțării IMM-urilor este Banca
Transilvania. Banca Transilvania a ajuns anul trecut la 250.000 de clienți antreprenori cu
pachete de cont curent, prin Pachetul Nelimitat, care are la bază ideea transferurilor
gratuite între clienții BT, cu 25% mai muliţi față de 2018.
”Pachetul Primul An Gratuit” se adresează antreprenorilor la început de drum şi
înseamnă comisioane zero la o serie de operațiuni bancare pentru clienții cu firme în
primul an de activitate. După un an, oferta se transformă automat în ”Pachetul Nelimitat”,
care înseamnă un pachet de bază, cu tranzacții nelimitate în rețeaua BT, la care clientul
poate adăuga extraopțiuni în funcție de numărul de operațiuni pe care îl face lunar în orice
valută. Banca a simplificat facilitatea Nelimitat, care de acum este în 4 pachete de cont
curent cu operațiuni nelimitate în rețeaua BT şi operațiuni interbancare în lei şi valută.
Facilitatea a fost constuită pe ideea transferurilor gratuite între clienții BT (Sursa BT-
Banca Transilvania-Soluții de finanțare pentru IMM-uri-
https://www.bancatransilvania.ro/pentru-companii/imm/imm-conturi-si-
operatiuni/imm-contul-primul-an-gratuit/).
 Pachetul de bază NELIMITAT în rețeaua BT: număr nelimitat de operațiuni între
clienții BT IMM, 5 retrageri gratuite de la ATM-urile proprii, cu păstrarea limitei
actuale pentru retragere/zi/cont, la 10.000 lei), card Visa Business Silver, BT24
Internet Banking şi Mobile Banking, 40 de notificări pe cont (29 lei/lună);
 Pachetul de bază + 10 operațiuni interbancare în lei sau valută (46 lei/lună);
 Pachetul de bază + 25 de operațiuni interbancare în lei sau valută (76 lei/lună);
 Pachetul de bază + operațiuni nelimitate: număr nelimitat de plăți, în orice valută
(abonament: 129 lei/lună).

15
 Pentru un client BT cu Pachet Nelimitat, o plată în lei costă cât o plată în euro, dolari
sau în orice altă valută, oriunde în lume.
Banca Transilvania are cea mai mare acoperire în ceea ce priveşte IMM-urile din
România. 3 din 5 IMM-uri din România lucrează cu Banca Transilvania.
CAPITOLUL 2. TEORIE ȘI PRACTICĂ ÎN REALIZAREA DE WEB
SITE-URI
2.1. INTRODUCERE

Tehnologiile utilizate în aplicaţiile Web reprezintă în general, acele limbaje de

programarea utilizate la crearea de site-uri web complexe, interactive, al căror concept
presupune stăpânirea cât mai detaliată a unor limbaje de scripting sau de programare şi
baze de date. În categoria tehnologiile Web se pot include o multitudine de limbaje de
programare, cum ar fi PHP, JavaScript, ASP etc., iar ca baze de date pot fi utilizate
MySQL, MsSQL, Access etc. Câteva aplicaţii Web întalnite mai des sunt portalurile,
forumurile, magazinele virtuale, formularele de înscriere, licitaţiile on-line etc. Acum
câţiva ani, tehnologiile Web erau folosite doar de marile companii datorită, în principal,
costurilor ridicate ale licenţelor programelor de dezvoltare. În prezent, datorită dezvoltării
tot mai accentuate a soluţiilor Open Source, oricine îşi poate permite realizarea aplicaţii
web. Se pot enumera o serie de tehnologii folosite mai des în programarea aplicaţiilor web
dinamice, şi anume:
 HTML - Apărut la începutul anilor '90, datorită lipsei unui limbaj universal care să
permită publicarea informaţiei la nivel global, HTML a determinat dezvoltarea
spectaculoasă a Internetului.HTML ( Hypertext Markup Language ). Marcajele de
tip HTML din cadrul documentului spun browser-ului cum să afişeze conţinutul
util al fişierului;
 XHTML - reprezintă prescurtarea de la EXtensible HyperText Markup Language
(denumirea oficiala a standardului). Practic este un înlocuitor modern al mai
vechiului limbaj HTML;
 CSS - Fişierul CSS (cascading style sheet - foi de stil în cascadă). Un fişer CSS este
un fişier text cu extensia ".css" definind stiluri pentru paginile HTML. Fişierele
CSS permit stilizarea în bloc a documentelor HTML cu un efort semnificativ mai

16
 mic decât în cazul stilizării elementelor de pagină în cadrul fiecărui document
HTML în parte, prin intermediul atributelor tagurilor.
 JAVASCRIPT - este un limbaj de scripting dezvoltat la origine de Netscape,
permiţând scrierea de secvenţe de program care se execută la apariţia unui
eveniment utilizator.
 FLASH - este un mediu de lucru dezvoltat de compania Macromedia, cu ajutorul
FLASH-ului se poate realiza un design de calitate, conţinut interactiv, animaţii
profesionale.
 MYSQL - este un sistem de gestiune a bazelor de date relaţionale, fiind o
componentă cheie a limbajului PHP  CGI - Common Gateway Interface - sunt
scripturi scrise în orice limbaj de programare indiferent dacă este compilat sau
interpretat, scripturi care sunt executate pe server;
 ISAPI - Internet Server API - reprezintă alternativa celor de la Microsoft la CGI
(Common Gateway Interface), rulabilă bineînţeles pe platforme Windows. Acesta
poate fi scris în orice limbaj cu suport pentru dll-uri. Rezultatul compilării va fi un
fişier .dll. ISAPI are o serie de avantaje fata de CGI. O alternativă la ISAPI este
NSAPI. Acesta se utilizează în cadrul serverului Netscape;
 PHP şi ASP apărute în 1994, respectiv 1996, sunt două limbaje puternice care au
adus o schimbare în design-ul aplicaţiilor web. Acestea, deşi sunt diferite, au totuşi
o serie de similarităţi: ambele sunt interpretate, ambele 4 generează scripturi (.php
respectiv .asp), care pot fi combinate cu HTML, date de tip text etc. Limbajele
oferă suport şi pentru lucrul cu baze de date (MySQL, MsSQL, PostgreSQL,
Oracle) - de fapt sunt intens folosite în acest sens. Limbajul ASP nu este un concept
nou ci se bazează pe limbajele VBScript şi JScript. Principalul dezavantaj al acestor
doua limbaje este viteza. Acestea sunt lente deoarece fiecare accesare presupune
procesarea şi interpretarea lor şi nu pot construi controale reutilizabile.
 JSP - Java Server Pages - reprezintă o tehnologie de design al aplicaţiilor web ce
permite crearea acestor aplicaţii independente de platformă. Tehnologia se bazează
pe limbajul de programare Java şi marcatori XML. Avantajul JSP este reprezentat
de administrarea facilă, independentă de platformă, separarea logicii aplicaţiei de
partea de interfaţă utilizator, performanţa;

17
  ASP.NET - este o nouă tehnologie pentru aplicaţii web elaborată de Microsoft, dar
despre care nu se poate spune dacă este o urmare a ASPului, cu toate că păstrează
compatibilitatea cu acesta.
Există o serie de alte medii pentru proiectarea aplicaţiilor web, fiecare cu avantajele
şi dezavantajele sale, dar cu un singur scop: crearea unor aplicaţii web interactive,
securizate, cu timp de răspuns cât mai redus, dar care să ofere şi o interfaţă grafică plăcută.
Interconectarea reţelelor de comunicaţie la nivelul întregului glob nu a reprezintat
numai o realizare tehnică deosebită, care a impulsionat dezvoltarea puternică a industriei
IT şi a industriei telecomunicaţiilor, ci şi redefinirea conceptului de comunicare
interumană.
Cel mai popular serviciu oferit de reţeaua Internet este, fără îndoială, spaţiul World
Wide Web (WWW sau 3W), o uriaşă reţea de informaţii care permite stocarea şi accesarea
documentelor hipertext, utilizând protocolul de transfer al fişierelor hipertext (HyperText
Transfer Protocol).
Web-ul nu trebuie confundat cu Internetul. Web-ul este doar o colecţie uriaşă de
informaţie interdependentă, distribuită în calculatoare gazdă din întreaga lume, care
formează un sistem standardizat global de distribuţie a informaţiilor hipermedia.
Web-ul beneficiază de infrastructura reţelei Internet, de conceptele si protocoalele
de transmitere a datelor care fac Internetul să funcţioneze: modelul client-server şi familia
de protocoale TCP/IP. Chiar dacă este cel mai dinamic şi mai spectaculos serviciu, Web-ul
este doar unul dintre serviciile oferite de reţeaua Internet, alături de:
 serviciul de transfer de fisiere (FTP)
 poşta electronică (e-mail)
 mesagerie instantanee pentru text, voce şi imagine (servicii precum IRC şi
messenger)
 accesul la un calculator aflat la distanţă (TELNET).
Întreaga istorie a spaţiului WWW este strâns legată de evoluţia conceptului de
hipertext de la stadiul de simplă tipăritură electonică, prea puţin diferită de tipăriturile
clasice, la stadiul de hipermedia, care permite înglobarea în cadrul unui document a mai
multor medii de stocare şi transmitere a informaţiei.

18
 Termenul hipertext sau text non-liniar a fost utilizat prima dată în anul 1965 de către
Ted Nelson, autorul unui sistem hipermedia numit XANADU, destinat stocării şi accesării
întregii literaturi universale. Acesta defineşte hipertextul ca fiind un: “material scris sau
grafic, interconectat într-o manieră complexă care, în mod convenţional, nu poate fi
reprezentat pe hârtie.
El poate conţine cuprinsuri ale propriului său conţinut şi relaţiile dintre diverse părţi
componente; poate de asemeni conţine adnotări, adăugiri şi note de subsol pentru cei ce
doresc să-l examineze”. Nu există o definiţie unanim acceptată a hipertextului dar,
indiferent de nuanţele de percepţie ale unuia sau altuia dintre autori, acesta poate fi privit
ca: “o modalitate complexă de organizare a informaţiei textuale sau nontextuale, care
permite explorarea neliniara a unei cantităţi mari de cunoştinţe”.
Parcurgerea liniară a unui set de informaţii este asemenea citirii unei cărţi de la
început şi pînă la sfârşit, parcurgând materialul paragraf cu paragraf, pagină cu pagină, în
ordinea în care acestea apar. Explorarea neliniară a unui set de informaţii presupune
organizarea documentului astfel încât să se poată face salturi înainte sau înapoi, de la o
secţiune la alta înrudită cu aceasta.
Saltul către o secţiune se realizează prin intermediul unei legături (hiperlegătură sau
ancoră) iar o secţiune a documentului poate conţine text, imagini, secvenţe video sau chiar
aplicaţii (applet-uri Java).
Datorită faptului că un document Web poate îngloba multiple forme de prezentare a
informaţiei, denumirea de hipermedia tinde să înlocuiască hipertextul.
 O secţiune a documentului, indiferent dacă este vorba de un text, un tabel, o
imagine sau o aplicaţie, este asimilată unui nod al digrafului;
 O referiţă către o altă secţiune a documentului corespunde unui arc cu sursa în
secţiunea ce conţine referinţa şi destinaţia în secţiunea referită; nodul sursă va fi
numit referinta, iar nodul destinatie va fi numit referent.
Explorarea hipertextului revine la parcurgerea unui lanţ în digraful asociat.
Traversarea unui sistem hipertext/hipermedia va fi posibilă cu ajutorul unei aplicaţii
numită browser (navigator).

19
 Browserul este o aplicaţie client, care se execută pe calculatorul personal al
utilizatorului şi care negociază transferul datelor cu aplicaţia server, care se execută pe un
calculator gazdă (host).
Principalele avantaje ale unui sistem hipertext sunt următoarele:
 Forma neliniară a hipertextului permite parcurgerea eficientă a conţinutului;
 Capacitatea imensă de stocare a informaţiilor folosind sistemele hipermedia;
 Sistemele hipertext oferă posibilitatea ca interogările, filtrările, diverse preferinţe şi
adnotări ale utilizatorilor să fie folosite ori de câte ori este necesar, putând fi stocate
în cadrul structurii hipertext a documentelor utilizate;
 Independenţa de platforma hardware şi software permite folosirea pe scară largă a
documentelor hipertext;
Din punct de vedere practic, documentul hipermedia este un ansamblu compus din:
 Fişiere text, ce conţin informaţia de tip text a documentului precum şi informaţiile
privind structura, scopul documentului si informaţii de legătură cu fişierele
multimedia. Se utilizează un sistem de marcare, asemănător sistemului folosit în
tipografii, numit limbajul HTML – Hypertext Markup Language.
 Fişiere ce conţin imagini statice, sunet, video, aplicaţii. Memorarea datelor este
realizată în funcţie de tipul mediului folosit, existând diverse formate de stocare
gratuite sau proprietare. De exemplu, formatele cele mai populare pentru
memorarea graficii sunt JPEG, GIF şi PNG, iar pentru sunet WAV, MP3, VMA,
MIDI.
Limbajele de marcare nu sunt limbaje de programare în sensul uzual, deci nu
utilizează formulări imperative – instrucţiuni - în stocarea şi accesarea informaţiei.
Limbajele de marcare utilizează etichete (labels) sau marcaje (tags), care definesc:
 structura unui document, prin delimitarea secţiunilor documentului şi a relaţiilor
dintre acestea;
 modul de prezentare a secţiunilor documentului.
 Marcajele dau indicaţii navigatoarelor în ceea ce priveşte:
 ierarhizarea informaţiei (secţiuni, subsecţiuni, relaţiile dintre secţiuni)
 modul de afişare a informaţiei (font, dimensiune, culoare, aspect, poziţionare în
document)

20
  scopul informaţiei - accentul se pune nu pe modul de afişare a unei secţiuni ci
asupra naturii acesteia, dând informaţii despre ceea ce reprezintă acea secţiune.
Limbajul HTML este un subset al limbajului SGML-Standard Generalized Markup
Language. Limbajul SGML reprezintă un standard internaţional pentru definirea unor
metode de reprezentare a textelor în format electronic, independente de sistemul de calcul.
Ultimele tendinţe în dezvoltarea limbajului HTML sunt cele de rescriere a acestuia
în termenii limbajului XML – Extensible Markup Language – un limbaj derivat tot din
standardul SGML. Astfel a apărut standardul XHTML 1.0, în ianuarie 2000, XHTML 1.1
în august 2002, astăzi fiind în lucru standardul XHTML 2.0.

2.2. STRUCTURA UNUI DOCUMENT HTML

Formatarea unui document utilizând limbajul HTML se bazează pe mici etichete

(marcaje sau tag-uri) delimitate prin caracterele < şi >. Marcajele sunt de două tipuri:
 marcaje container (container tags)
 marcaje vide (empty tags)
Marcajele container sunt de forma:
<TAG> secţiune <TAG>
unde: <TAG> - marchează începutul unui bloc, <TAG> - marchează sfarșitul blocului.
Marcajele container specifică formatul în care navigatorul va afişa secţiunea
delimitată între eticheta de început şi cea de final sau indică ce semnificaţie are secţiunea.
Majoritatea marcajelor sunt de acest tip.
Există atribute care pot fi utilizate împreună cu mai multe marcaje HTML. De
exemplu, atributul Align - cu valorile posibile left, right, center sau justify - poate fi utilizat
atât pentru alinierea textului dintr-un paragraf, cât şi pentru alinierea tabelelor sau
imaginilor.
Pentru a putea defini mai clar structura şi aspectul unei anumite secţiuni a
documentului, marcajele se pot utiliza în conjuncţie cu atributele HTML, furnizând

21
browserului informaţii adiţionale privind modul în care marcajul respectiv ar trebui
interpretat.
Orice document HTML este structurat în două entităţi:
 antetul (HEAD);
 corpul (BODY).
Un document HTML minimal, care se conformează regulilor de definire a
documentelor hipermedia, este următorul:
<TAG>
<TAG Atribut_1=”Val_1” Atribut_2=”Valoare2”..Atribut_N=Valoare_N>
[.....secțiune.....
</TAG>]
<!DOCTYPE HTML PUBLIC ”//W3C//DTD HTML 4.0//EN”>
<HTML>
<HEAD>
<TITLE> Un titlu... </TITLE>
</HEAD>
<BODY>
Primul nostru document HTML.
</BODY>
</HTML>
 <!DOCTYPE HTML idString> este prima etichetă ce trebuie să apară în definirea
structurii unui document HTML şi precizează, prin idString, versiunea limbajului
HTML utilizată. Codul idString din exemplu indică utilizarea standardului HTML
4.0.
 Aceasta etichetă este de obicei ignorată de browsere, deoarece este dificil de
realizat practic un document care să se conformeze strict regulilor unui singur
standard. Documentele aflate pe Web folosesc de obicei atât etichete HTML 4.0 cât
şi etichete din standardele mai vechi, care au fost eliminate din uz in standardul
HTML 4.0

22
  Eticheta <HTML>…</HTML> marchează şi limitele documentului, dar indică şi
limbajul de marcare utilizat în document, limbajul HTML nefiind singura
modalitate de a descrie documente Web.
 Antetul documentului este delimitat prin eticheta HEAD, care include diverse
informaţii şi setările globale ce se pot realiza asupra documentului şi anume:
 Inserarea unui titlu al documentului, care se afişează pe bara de titlu a
ferestrei navigatorului (marcajul TITLE). Folosirea cu consecvenţă a
titlurilor permite o mai bună orientare a utilizatorului într-un sistem
hipertext complex. În lipsa acestei etichete browserul afişează ca titlu
implicit numele fişierului ce conţine documentul;
 Controlul acţiunii hiperlegăturilor din cadrul documentului prin eticheta
<BASE href=”protocol://server/cale”>
 În mod implicit, hiperlegăturile dintr-un document ce folosesc căi relative la
directorul curent se referă la resurse aflate pe acelaşi server cu documentul,
dar locaţia implicită poate fi schimbată cu ajutorul etichetei <BASE>.
 Legarea documentului de alte documente sau resurse se face prin eticheta
LINK. Aceasta se foloseşte de obicei pentru a specifica o foaie de stiluri
externă care se aplică documentului.
 Furnizarea de informaţii referitoare la document şi/sau autorul acestuia:
<META Http-equiv=”refresh | reply-to | keywords” Name=”author |
description | copyright” Content=”sirContinut”>
Cea mai folosită valoare a atributului http-equiv este keywords, pentru a preciza
cuvintele cheie în funcţie de care documentul este indexat de către motoarele de căutare:
<META http-equiv=”keywords” Content=”programare algoritm grafuri”>
Atributul Name se utilizează pentru precizarea informaţiilor referitoare la autor
(author), o scurtă descriere a conţinutului documentului (description) şi informaţiile
privind drepturile de autor (copyright).
Nu în ultimul rând, antetul poate conţine secvenţe de cod JavaScript sau VBScript
ori legături către scripturi stocate în fişiere externe. În acest scop se utilizează eticheta:
<SCRIPT Language=”JavaScript | VBScript” [Src=”cale”]>
[

23
....instrucțiuni.....
]
</SCRIPT>
Antetul este locul în care se introduc definiţiile de stil care se doresc a fi valabile
pentru întregul document. Pentru aceasta se foloseste marcajul STYLE. Corpul
documentului este delimitat de eticheta
<BODY> şi reprezintă “partea principală” a unui document HTML.
Corpul poate conţine orice elemente HTML. Pe lângă etichetele ce definesc
diversele tipuri de secţiuni ale documentului se pot utiliza şi etichetele <DIV> şi <SPAN>
pentru a asocia unei porţiuni din document anumite caracteristici de stil sau scop.

Structura standard a unui document html (HTML 4.01)

Pornim un editor simplu - Notepad. Tastaţi următoarea secvenţă:

<!DOCTYPE HTML PUBLIC ”-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN”
”http://www.w3.org/TR/html4/loose.dtd”>
<html>
<head>
<meta http-equiv=”Content-Type” content=”text/html; charset=iso-8859-1”>
<title>Prima pagina web </title>
</head>
<body>
Bună ziua! <b> textul pentru exemplificare este scris îngroșat </b>
</body>
</html>
Salvam fişierul cu numele "prima.html". Pornim browserul şi deschidem fişierul
prima.html. Ar trebui să se afişeze:

24
 Figura 2.1. Realizarea unei pagini Web în limbaj HTML

Primul tag dintr-un document HTML este un comentariu.

<!DOCTYPE HTML PUBLIC ”-//W3C//DTD HTML 4.01 Transitional//EN”
”http://www.w3.org/TR/html4/loose.dtd”>
Acest comentariu este important pentru standardizarea documentelor html. Pentru
web-ul semantic care va urma este deosebit de importantă respectarea standardelor.
Motoarele de căutare inteligente vor „şti” însemnătatea tag-urilor iar astfel rezultatele
căutărilor vor fi mult mai precise. Comentariul din exemplul de mai sus specifică faptul
că documentul html care urmează este scris conform standardului HTML 4.01 Transitional
iar acest standard se găseşte la URN-ul http://www.w3.org/TR/html4/loose.dtd1
Tag-ul <html> are rolul de a anunţa browserul că urmează un document HTML. La
sfârşitul documentului avem </html>, acesta atenţionând browserul că a ajuns la sfârşitul
documentului HTML.
În continuare avem două delimitări importante ale documentului partea de head şi
cea de body. Blocul de text dintre <head> şi </head> este informaţia din header. Foarte
important: informaţia din cadrul header-ului nu se afişează în fereastra browserului. Ea este
destinată descrierii documentului.
Tag-urile <title> marchează titlul documentului şi acesta va fi afişat pe fereastra
browserului.
Tag-urile de <body> delimitează zona de text care va fi afişată în cadrul ferestrei browser-
ului. Textul delimitat de <b> şi </b> va fi afişat îngroşat.

1
https://world-it.ro/web/creeaza-ti-propriul-site/curs-html/lectia-2-html-primul-meu-site

25
Formatarea caracterelor şi a paragrafelor

Pasul 1: Lansaţi în execuţie editorul de texte Notepad şi introduceţi următorul text, care
reprezintă descrierea în limbaj HTML a unei pagini Web foarte simple:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE> Prima mea pagină Web
</TITLE>
</HEAD>
<BODY BGCOLOR=GREEN=RED>
<I> <B>
Scriu în fereastra browser-ului untext roșu pe fond verde....
</B> </I>
</BODY>
</HTML>
Pasul 2: Salvaţi documentul cu numele Prim.html, utilizând opţiunea Save As din meniul
File!
Pasul 3: Lansaţi în execuţie GOOGLE CHROME. Vizualizaţi pagina Web creată, apelând
opţiunea Open . . . din meniul File al ferestrei browser-ului (în fereastra de dialog care va
apărea pe ecran trebuie să specificaţi complet pagina pe care doriţi să o vizualizaţi - deci
introduceţi calea, numele şi extensia fişierului ce o conţine).
Lansaţi în execuţie editorul de texte Notepad şi introduceţi următorul fişier pe care îl
salvati apoi cu extensia .html:
<P ALIGN=CENTER> Alinierea paragrafelor </P>
<P ALIGN=LEFT> Primul paragraf este aliniat la stânga </P>
<P ALIGN=RIGHT> Al doilea paragraf este aliniat la dreapta </P>
<P ALIGN=JUSTIFY> Al treilea paragraf este aliniat la stânga și la dreapta, prin
mărirea spațiilor dintre cuvintele de pe aceeași linie </P>
<P> Ultimul paragraf utilizează modul implicit de aliniere – în cazul nostrum stânga,
deoarece direcția textului este LTR. </P>

26
Inserarea tabelelor

Lansaţi în execuţie editorul de texte Notepad şi introduceţi următorul fişier pe care îl

salvati apoi cu extensia .html:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE> Tabele </TITLE>
</HEAD>
<BODY >
<TABLE BORDER HEIGHT=100 WIDTH=100>
<TR><TH rowspan=2 bgcolor=lightblue>Candidat</TH>
<TH>Nume</TH>
<TH>Prenume</TH>
<TH>Media</TH>
<TR><TD>Petcu</TD>
<TD>Ionut</TD>
<TD>8.20</TD>
</TABLE>
</BODY>
</HTML>
Efectul executiei fişierului .html este:

Fig. 2.2. Inserarea tabelelor

Lansaţi în execuţie editorul de texte Notepad şi introduceţi următorul fişier pe care îl

salvati apoi cu extensia .html:
Exemplu de tabel simplu:

27
<html>
<head>
<title>Credite bancare</title>
</head>
<body>

<h3>CEC Bank</h3>
<h4>Dobânzi acordate pentru depozite în valută (12 luni) </h4>

<table border=”2”>
<tr>
<td>USD</td>
<td>2</td>
</tr>
<tr>
<td>EUR</td>
<td>2.7</td>
</tr>
</table>

</body>
</html>
Efectul executiei fişierului .html este:

Figura 2.3. Exemplu de table simplu

28
Lansaţi în execuţie editorul de texte Notepad şi introduceţi următorul fişier pe care îl
salvati apoi cu extensia .html:
Exemplu de tabel colorat:
<html>
<head>
<title>Credite bancare</title>
</head>
<body>

<h3>CEC Bank</h3>
<h4>Dobânzi acordate pentru depozite în valută (12 luni) </h4>

<table border=”2” bordercolor=”red” bgcolor=”red”>

<tr>
<td bgcolor=”orange”>USD</td>
<td>2</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor=”orange”>EUR</td>
<td>2.7</td>
</tr>
</table>

</body>
</html>

Efectul executiei fişierului .html este:

29
 Figura 2.4. Exemplu de tabel colorat
Exemplu de tabel aerisit:
<html>
<head>
<title>Credite bancare</title>
</head>
<body>

<h3>CEC Bank</h3>
<h4>Dobânzi acordate pentru depozite în valută (12 luni) </h4>
<table align=”right” border=”2” bordercolor=”red” bgcolor=”red”
cellspacing=”7” cellpadding=”7”>
<tr>
<td bgcolor=”orange”>USD</td>
<td align=”right”>2</td>
</tr>
<tr>
<td bgcolor=”orange”>EUR</td>
<td align=”right”>2.7</td>
</tr>
</table>
Instrumente bancare de economisire:

30
Certificat de deposit, Card Visa Electronic, Visa Business
</body>
</html>
Efectul executiei fişierului .html este:

Figura 2.5. Exemplu de tabel aerisit

31
32