SEMINAR 4 - Tipologia feedback-ului

Sarcini seminar:
- Rezumat-sinteză suport de curs

TIPOLOGIA FEED-BACK-ULUI
1. Tipologia feed-back-ului
● după natura activității pe care o servește, poate fi vorba de:feed-back cognitiv;
feed-back psihomotric (motric, acțional) care, în funcție de caracteristicile acțiunii,
poate fi kinematic, iar, după forțele acțiunii – kinet feed-back afectiv;
● după calitatea efectului asupra conduitei subiectului se distinge:feed-back
pozitiv (confirmă reușita);feed-back negativ ( semnalează eșecul, contrarietatea – mirarea,
îndoiala, neînțelegerea umană);
● după maniera de închidere a circuitului în raport cu blocul acțional:feed-back
extrinsec (extrem);feed-back intrinsec (intern);
● după elementul de referință:feed-back de rezultat;feed-back de proces (de
execuție);
● după momentul desfășurării lui față de acțiunea deservită:feed-back actual
(imediat);feed-back pe termen mijlociu sau lung (de lungă durată, ce interesează viitoarele
decizii);feed-back anticipativ sau feed-before (de reglare înaintea derulării acțiunii sau
producerii greșelii);
● după gradul de conștientizare:feed-back voluntar;feed-back involuntar
(spontan);
● după gradul de cuprindere:feed-back secvențial (parțial);feed-back global
(complet).

Feed- back negativ – feed- back pozitiv

Feed-back-ul negativ semnalează eșecul, nereușita, contrarierea, căutând să
atenueze sau să suprime abaterea sau schimbarea, atunci când ea amenință să depășească un
anumit nivel.
Feed-back-ul negativ are, prin urmare, un rol stabilizator, corrector
contribuind la obținerea unor structuri dinamice cu un înalt grad de autoreglare sau reglare.
În contrast cu feed-back-ul negativ, feed-back-ul pozitiv confirmă reușita, înțelegerea,
rezultatele și orientează desfășurarea, în continuare, a sistemului, spre amplificarea acestora,
adică în direcția ieșirilor sale anterioare.
În felul acesta, el îndeplinește un dublu rol: unul de perturbare, de dezorganizare (ca
tendință entropică) și un altul organizator, optimizator (ca tendință negentropică), de
facilitare a proceselor evolutive de adaptare, de trecere de la un nivel scăzut la altul, mai înalt
de dezvoltare.
Procesul de învățământ, ca un sistem complex ce este, include

1
 - în interiorul lui reductori și amplificatori de schimbare;
- circuite de feed-back negativ
- circuite de feed-back pozitiv aflate în interacțiune

Feed-back intrinsec – feed-back extrinsec

Feed-back-ul intrinsec este cuprins în acțiunea ce se efectuează și în efectele ei.
Feed-back-ul extrinsec reprezintă o informație inversă care vine din afară, de la o altă
sursă, profesor sau dispozitiv electronic
Feed-back de rezultat – feed-back de proces (de execuție)
Feed-back de rezultat sau rezultativ (FR) se referă la produsul sau rezultatele
intrinseci ale acțiunii performante, cuprinzând, deci, informații despre schimbările de
comportament care s-au produs și evaluarea lor.
Feed-back de rezultat final, în cel mai bun caz, un feed-back tardiv, al regretului, al
resemnării sau al acceptării, dar în nici un caz replierii.
Feed-back-ul de proces (FP), acesta se referă la calitatea execuției, a acțiunii
performante sau a procesului, la modul (condițiile) de realizare a acestora. Respectiva
informație inversă poate proveni fie din exterior, fie din interior (proprioceptivă).
Feed-back-ul imediat este atașat momentului prezent; informează prompt, în fiecare
moment, în chiar timpul desfășurării acțiunii, despre starea acestei acțiuni, despre conținutul și
metodolgia aplicată sau despre calitatea procesului în sine (evidențiind chiar rezultatele parțial
greșite).
Feed-back-ul de mai lungă durată este interesat de viitoarele decizii cu privire la
acțiunile de instruire analoge, de reorganizarea lor și autoreglarea instruirii.
Feed-back-ul anticipativ sau feed-before este o reglare înainte (de precauțiune); are în
vedere perspectiva comportamentului, specificul și parametrii operațiilor care urmează să fie
executate
Feed-back academic – feed-back de implicare
Feed-back-ul academic se referă la informarea elevilor asupra corectitudinii
răspunsurilor, interpretărilor, comentariilor
Feed-back-ul de implicare (de angajament față de sarcini) - informează elevii despre
modul lor de implicare afectivă în realizarea sarcinilor de învățare, despre conformitatea
comportării lor la ora de curs.
Feed-back secvențial – feed-back global (integrativ)
Feed-back secvențial - informează despre modul concret de finalizare a unei sarcini,
operații sau mișcări particulare, ori despre o serie de operații (mișcări) destinate
atingerii unui rezultat parțial
Feed-back global sau integrativ favorizează integrarea rezultatelor parțiale de-a lungul
succesiunii operațiilor de execuție.

2
 2. Metodologia utilizării feed-back-ului

Utilizarea rațională a feed-back-ului reclamă o mare flexibilitate din partea

educatorului.
Aceasta presupune respectarea unor condiții: de timp (când?), de loc (unde?), de volum (de
câte ori?), de succesiune sau de completitudine (cum?), de tip (ce tipuri?), de formă de
prezentare (în ce formă?), de calitate a feed-back-ului ș.a.
În ceea ce privește alegerea momentului mai potrivit, unii cercetători indică faptul că o
conexiune inversă aplicată imediat are influență semnificativ mai mare asupra procesului de
învățământ decât una amânată
Frecvența conexiunilor inverse, adică numărul și succesiunea lor în timp, variază
după cerințele individuale și natura materiei de studiat.
Este necesar să se ofere elevului nici mai multe, nici mai puține întăriri decât sunt
necesare și suficiente pentru obținerea efortului de învățare dorit. În general, principiul
conexiunii inverse recomandă, totuși, o frecvență a testărilor, a întăririlor, mult mai mare
decât cea realizată în condițiile verificărilor obișnuite.
Există, apoi, cercetări care arată, de exemplu, că eficiența conexiunii inverse variază
proporțional cu gradul de completitudine al acesteia, cu: enunțarea în întregime a răspunsului
corect, indicarea mărimii și direcției greșelii; explicarea logicii răspunsului corect etc.
Este necesar să se evite unilateralizarea tehnicilor de utilizare a conexiunii inverse în
favoarea diversificării acestora, îndeosebi a celor de corecție, care trebuie variate și
constructive, să facă din corecție un motiv de stimulație. Ele trebuie aplicate în mod
diferențiat de la clasă la clasă și individualizat, de la elev la elev.
Indicii de întărire, externi sau interni, trebuie adptați trebuințelor elevilor -
diferențierea și individualizarea rămân un deziderat.
Concluzii
Didactica modernă se declară adepta promovării unei concepții integrative, globale sau
holistice și dinamico-func-ționale asupra procesului de învățământ, contrară unei viziuni
lineare, fragmentare, percepție ce aparține învățământului tradițional.
Se susține ideea organizării și relaționării sistemice a elementelor componente ale
acestui proces – un tip specific de sistem acțional.
Sepledează în favoarea asigurării unui control și reglaj continuu, operativ și suplu,
organizat și spontan, pe tot parcursul desfășurării proceselor de predare și învățare, pe baza
utilizării mecanismelor de feed-back, în diversitatea tipurilor și posibilităților multiple pe care
acesta le oferă.

- 12 concepte cheie

3
 1. Feed-back academic - se referă la informarea elevilor asupra corectitudinii
răspunsurilor, interpretărilor, comentariilor
2. Feed-back-ul anticipativ au feed-before - o reglare înainte (de precauțiune);
are în vedere perspectiva comportamentului, specificul și parametrii operațiilor
care urmează să fie executate
3. Feed-back-ul de mai lungă durată - este interesat de viitoarele decizii cu
privire la acțiunile de instruire analoge, de reorganizarea lor și autoreglarea
instruirii
4. Feed-back-ul extrinsec - reprezintă o informație inversă care vine din afară, de
la o altă sursă, profesor sau dispozitiv electronic
5. Feed-back global - favorizează integrarea rezultatelor parțiale de-a lungul
succesiunii operațiilor de execuție
6. Feed-back-ul imediat - este atașat momentului prezent; informează prompt, în
fiecare moment, în chiar timpul desfășurării acțiunii, despre starea acestei
acțiuni, despre conținutul și metodolgia aplicată sau despre calitatea procesului
în sine
7. Feed-back de implicare - informează elevii despre modul lor de implicare
afectivă în realizarea sarcinilor de învățare, despre conformitatea comportării
lor la ora de curs
8. Feed-back-ul intrinsec - este cuprins în acțiunea ce se efectuează și în efectele
ei
9. Feed-back-ul negativ - semnalează eșecul, nereușita, contrarierea, căutând să
atenueze sau să suprime abaterea sau schimbarea, atunci când ea amenință să
depășească un anumit nivel
10. Feed-back-ul pozitiv - confirmă reușita, înțelegerea, rezultatele și orientează
desfășurarea, în continuare, a sistemului, spre amplificarea acestora, adică în
direcția ieșirilor sale anterioare
11. Feed-back-ul de proces - acesta se referă la calitatea execuției, a acțiunii
performante sau a procesului, la modul (condițiile) de realizare a acestora
12. Feed-back de rezultat - se referă la produsul sau rezultatele intrinseci ale
acțiunii performante, cuprinzând, deci, informații despre schimbările de
comportament care s-au produs și evaluarea lor
13. Feed-back secvențial - informează despre modul concret de finalizare a unei
sarcini, operații sau mișcări particulare, ori despre o serie de operații (mișcări)
destinate atingerii unui rezultat parțial

- Prezentați sub forma sarcinilor realizate (corespunzătoare celor 4 obiective

precizate mai sus).

ACTIVITATE DIDACTICĂ
DATA: 10.02.2020
CLASA: a II a

4
PROPUNĂTOR:
OBIECTUL:COMUNCARE IN LIMBA ROMANA
SUBIECTUL:Exerciții și probleme recapitulative
TIPUL.: recapitulare si sistematizare
POZIŢIA LECŢIEI ÎN MODUL:
TEMA LECTIEI:Ne jucam cu literele!

TIPURI DE INTERACŢIUNI : profesor-elev, elev- profesor; elev-elev;

TIPURI, FORME, STRATEGII ŞI INSTRUMENTE DE EVALUARE : orală şi scrisă,

individuală şi în grupuri mici, autoevaluarea, interevaluarea în cadrul grupului

Analiza pe obiective:

Metodologia feedback-ului
Feedback –ul ales s-a concretizat prin prin raportare la obiectivele propuse – elevii au
lucrat o fișă de lucru independent și s-a adoptat metoda de verificare prin încrucișare, fiecare
elev corectând altă fișă, în același timp cu profesorul.
Tipuri de feedback (primit, oferit) în procesul didactic (la nivelul activitații de
predare-învățare-evaluare
1. Feed-back-ul negativ – prin atitudinea unor elevi la verificarea fișelor
2. Feed-back-ul pozitiv – prin atitudinea altor elevi la verificarea fișelor
3. Feed-back-ul intrinsec - este cuprins în acțiunea de autoverificare și în
efectele ei
4. Feed-back-ul extrinsec - reprezintă o informație inversă care de la o altă sursă
- profesor
5. Feed-back de rezultat - se referă rezultatele intrinseci ale acțiunii cuprinzând,
deci, informații despre schimbările de comportament care s-au produs și
evaluarea lor de către elevi
6. Feed-back-ul de proces - acesta se referă la calitatea execuției și la modul
(condițiile) de realizare a acestora – sub stricta supraveghere a ăntregului
process de către cadrul didactic
7. Feed-back-ul imediat - a informat prompt, în fiecare moment, chiar în timpul
desfășurării acțiunii, despre rezultat
8. Feed-back-ul de mai lungă durată – reacții de solicitare a repetării a
termenilor și operațiilor pentru o mai bună înțelegere

5
 9. Feed-back de implicare - informează elevii despre modul lor de implicare
afectivă în realizarea sarcinilor de învățare, despre conformitatea comportării
lor la ora de curs
10. Feed-back secvențial - informează despre modul concret de finalizare a fișei

Valorificarea tipurile de feedback identificate

Gesturile și mimica feței au fost destul de transparente, aceștia reacționând vocal și
abordând o mimică de dezacord la greșeli, în funcție de gravitatea acestora.
Rezultatele în urma autoverificării nu au fost slabe, chiar peste medie, însă unii elevi
au fost dezamagiți de rezultatul obținut, motiv pentru care s-au reluat acele exerciții și
probleme cu grad de dificultate mai ridicat din fișă și le-am lucrat împreună. De asemenea, am
lucrat suplimentar câteva operații pentru aprofundarea cunoștințelor.

Efectele feedback-ului asupra comportamentului de

predare-invățare-evaluare/profesor și asupra comportamentului de învățare/elev și a
altor conduite și atitudini ale copiilor/elevilor
Elevii au fost receptive la ”joc”, și-au intrat foarte repede în rolul de corector,
abordând o atitudine profesională și corectă, obiectivă pentru lucrarea din față.