Invatarea in scoala.

Aspecte generale si specifice

Cuprins

Definitii Tipurile/formele nvarii Legile nvrii Condiiile nvrii Modelele nvrii i implicaiile lor n actul educaional; Procesele fundamentale ale nvrii; Motivaie i nvare;

Definitii
Invatare= capacitatea organismelor de a-si modifica comportamentul adaptativ, avand ca efect echilibrarea organismului la mediu (E Dulama); procesul dobndirii experienei individuale de comportare (A. N Leontiev); un numr mare de procese diferite prin care se modific comportamentul (J. Davitz, S. Ball, 1978); proces de achizitie a ceva nou, ceea ce implica o schimbare;

Invatarea
perspectiva psihologica: o activitate efectuat cu scopul nsuirii unui lucru; un proces care are loc n sistemul nervos, ale crui efecte sunt anumite schimbri de comportament (Z. Wlodarski, 1980); perspectiva psihopedagogica: Invatarea proces, o schimbare interna nondirect observabila, care se realizeaza in momentul in care se dobandeste o reprezentare mentala a unui obiect de cunoscut sub forma de cunostinta, se dezvolta un nou mod de a face sub forma de abilitate sau cand se adopta o noua atitudine fata de obiecte, de persoane sau evenimente (Gagne, 1985, Ausubel, Novak si Hanessian, 1978).

Exercitiu (S. Bernat, 2003, p.31)

Ganditi-va la o experienta de invatare recenta; Precizati ce ati invatat la nivel de

-cunostinte; -abilitati, comportamente; -atitudini.
Ce

ati invatat despre felul in care dvs insiva invatati

Indicatorii comportamentali ai invatarii

O schimbare de comportament (variatie calitativa si cantitativa) Schimbarea datorata unei experiente, unui exercitiu; Schimbarea sa fie durabila.

Tipurile invatarii:

in functie de analizatorul care participa la invatare: invatare vizuala, auditiva, verbo-motorie, olfactiva, gustativa si kinestezica; dupa eficienta: receptiv-reproductiva, inteligibila si creativa; dupa modul de organizare a materialului de invatare: invatare programata, euristica, algoritmica, prin modelare si rezolvare de probleme, prin descoperirea inductiva, deductiva si analogica; dupa operatiile si mecanismele gandirii: invatare prin observare, imitare, prin conditionare reflexa, conditionare operanta, prin identificare.

Tipurile nvrii

J Linhart:

Invatare directa, intentionata-invatarea scolara

nvarea colar - proces de receptare i asimilare a informaiilor i influenelor educative, de organizare a structurilor cognitiv-operaionale, psihomotrice, afective ale ntregii personaliti, desfurat ntr-un cadru organizat

Invatare indirecta, spontana-invatarea sociala

R. Gagn Teoria invatarii cumulativ ierarhice

1.nvarea de semnale/semne; 2. nvarea stimul-rspuns; 3. Inlnuirea de miscari; 4. nvarea de asociaii verbale; 5.nvarea prin discriminare; 6. nvarea de concepte/noiuni; 7. nvarea de principii, reguli i norme; 8. nvarea de tip rezolutiv (rezolvarea de probleme).

Legile nvrii
legea dezvoltarii legea receptivitii optime; legea semnificaiei i selectivitii; legea efectului; legea transferului; legea interferenei; legea sistemicitii

Legea dezvoltarii in invatare

Procesul nvrii reflect i respect stadialitatea dezvoltrii psihice, ceea ce presupune c trecerea de la o etap inferioar la una superioar presupune parcurgerea etapelor anterioare considerate inferioare.

Legea receptivitii optime

nvarea trebuie nceput nc din primele zile dup natere i strict corelat cu transformrile evolutive care se produc succesiv n plan psihologic general;

Legea semnificaiei i selectivitii

curba nvrii depinde de importana pe care o prezint materialele prezentate (natura i coninutul sarcinilor de nvare) precum i de motivaia elevului (particularitile structurii psihice interne a indivizilor). Aceast lege se manifest n sfera nvrii colare prin intermediul intereselor de cunoatere i a aspiraiilor profesionale.

Legea efectului

formulat de E.Thorndike i care postuleaz c pe parcursul nvrii se manifest tendina de a selecta reaciile de rspuns n funcie de efectele pe care acestea le produc; astfel, va crete frecvena reaciilor i aciunilor corecte i va descrete frecvena aciunilor incorecte; n primul caz, efectul acioneaz ca ntrire pozitiv, n cel de-al doilea, efectul acioneaz ca ntrire negativ.

Legea transferului

exprim legtura pozitiv, de facilitare reciproc ce se stabilete ntre diferitele coninuturi i secvene ale nvrii.

Legea interferenei

exprim influena negativ, perturbatoare pe care un anumit coninut sau tip de material de nvare o exercit asupra nsuirii unui alt coninut sau material

Legea sistemicitii

nvarea unui material devine mai uoar i mai eficient cu ct aceasta are un caracter mai bine organizat i sistematizat i invers

Condiiile nvrii

R Gagne: interne si externe; D Ausubel: variabile intrapersonale (cognitive, afective) si situationale

Teoria invatarii situationale (Collins, Brown si Newman, 1987)

Contextul sau situatia de invatare reprezinta ansamblul relatiilor dintre agentii invatarii si mediul in care acestea se produc. Prin intermediul acestora invatarea dobandeste o semnificatie particulara pentru educat, ajutandu-l sa vada mai clar aplicabilitatea cunostintelor; Importanta achizitiei cunostintelor in contexte care demonstreaza aplicabilitatea lor in viata reala

Variabile
Cognitive: Structura cognitiva, stadiul dezvoltarii cognitive, capacitatea intelectuala, exercitiul, starea de pregatire cognitiva (cunostintele prealabile, maturitatea cognitiva generala); Afective: Motivationale si atitudinale (ce au rol stimulativ, mai ales in faza de debut a invatarii)-dorinta de cunoastere, nevoia de realizare si autoafirmare

Rezultatele invatarii

Informatia verbala (cunostinte); Deprinderii motorii; Deprinderi intelectuale; Strategii cognitive; Atitudini

Modelul integrativ al variabilelor nvatarii

Modelele/paradigmele nvrii

1. Asociaioniste; 2. Constructiviste; 3. Ca procesare de informaie.

1. Modelul asociationist
Teorii: a) Condiionarea clasic b) Condiionarea instrumental /operant

Specificul modelului/paradigmei asociaioniste

nvarea este produs prin stabilirea unor relaii ntre cel puin 2 clase de evenimente cum ar fi stimulii sau comportamentele. C. Hull (1953)- n condiionare accentul se pune pe formarea unor pattern-uri comportamentale adecvate condiiilor concret individuale cu posibilitatea extinderii aplicabilitii lor la alte situaii asemntoare

Condiionarea clasic I.P. Pavlov

1.

2.

SN (hrana)-------------RN SC (sunet)--------------RN SN(hrana)--------------RN

3. SC (sunet)-----------------RC

Legile invatarii

Legea stingerii dac stimulul condiionat (sunetul /aprinderea lmpii) este prezentat de un nr de ori fr a fi nsoit de hran, rspunsul de salivaie se va stinge; dup stingere, reacia condiionat (salivaia) poate s reapar la o nou prezentare a stimulului condiionat; reapariia spontan poart numele de revenire spontan; Legea generalizrii- indic apariia reaciei condiionate (salivaia) i la stimuli apropiai de stimulul original; Legea discriminrii- un subiect poate s rspund difereniat la doi stimuli apropiai.

Condiionarea instrumental /operant

Invarea prin ncercare i eroareE. Thorndike; Condiionarea instrumental /operant B.F. Skinner

Edward Thorndike
Invarea implic o succesiune de ncercri i erori
Legile acestui tip de nvare: Legea strii de pregtire-stare de pregtire este o tendin spre aciune, iar ndeplinirea aciunii este satisfctoare, n timp ce nendeplinirea ei devine suprtoare; Legea exerciiului-exprim faptul c soliditatea unei legturi S-R care este dependent de numrul repetiiilor Legea efectului- se refer la ntrirea sau slbirea unei legturi, ca rezultat al consecinelor pe care aceasta le are

B.F. Skinner

Invatarea se produce prin asociere care se realizeaza ntre un comportament produs spontan i un eveniment, care urmeaz la un interval foarte scurt de timp. Condiionarea operant este acel tip de nvare n care consecinele comportamentului influeneaz posibilitatea apariiei acestuia. Intarirea in invatare =consecinte pozitive sau negative ale unui comportament care influenteaza posibilitatea/evitarea reproducerii comportamentului initial; Invatarea sociala sau prin imitatie o forma de invatare in care consecintele pot fi sisteme de intarire secundare ale comportamentelor imitate.

Tipuri de intarire

Intarirea =procesul prin care introducerea unui anumit stimul sau eliminarea unui stimul maresc probabilitatea aparitiei unui comportamnet Pozitiva=i se ofera celui care invata ceea ce are nevoie sau ceea ce-i place; Negativa= consecinte care conduc la evitarea comportamentului initial

Tipuri de intarire

ntrirea continu fiecare rspuns este ntrit este recomandabila pentru etapa iniial a nvrii; ntrirea la interval fix- se produce la intervale fixe de timp; ntrirea la interval variabil- se modific perioada de timp care trebuie s treac pn la o nou ntrire, ea determin o rat de rspuns constant i foarte rezistent la stingere; ntrirea n proporie fix se aplic dup un nr. fix de rspunsuri, produce o rat mai mare de rspunsuri, ns, atunci cnd ntrirea nceteaz, comportamentul dispare foarte repede; ntrirea la proporie variabil acest program de ntrire produce o rat mare de rspunsuri foarte rezistente la stingere.

2. Modelul constructivist al nvrii

nvarea este un proces activ i constructiv, are loc ntotdeauna ntr-un context, deci este situativ, multidimensional i sistemic. Rezultatele nvri nu pot fi prevzute, deoarece procesele de construire a realitii sunt individuale i situaionale .

(Reinmann-Rothmeier/Mandl apud Weiner/Mandl, 1997, p.336, din Horst Siebert, Pedagogie Constructivist, p. 31, 2001)

Modele constructiviste ale nvrii

Constructivismul piagetian Constructivismul social al lui L.S. Vgotski Constructivismul sociocultural al lui J.S. Bruner; Modelul interactionalist al scolii de psihologie sociala genetica

Jean Piaget

1896 - 1980

Constructivismul piagetian I

Cunostintele se construiesc printr-o interactiune permanenta a subiectului cu obiectul, a individului cu mediul; Dezvoltarea inteligentei este o prelungire a mecanismelor biologice de adaptare; Inteligenta= adaptare, adica echilibru intre organism si mediu realizata prin asimilare si acomodare

Constructivismul piagetian II

Invarea= modificare a strii cunotinelor; Invarea=construcie n care ceea ce este primit de la obiect i ceea ce este adus de subiect sunt indisolubil unite Stadiile dezvoltarii cognitive sunt rezultatul unei construcii progresive ce depinde att de factori interni ct i de factori externi; Invatarea este rezultatul dezvoltarii.

Implicatiile teoriei piagetiene asupra actului educational

Planurile de invatamant, continuturile programelor analitice, modul de desfasurare a unei lectii trebuie adaptate nivelului de dezvoltare intelectuala a elevilor; Centrarea predarii pe elev si adaptarea sarcinilor de invatare la nivelul cognitiv al elevului; Rolul activ al elevilor in invatare intr-un mediu stimulator, cu materiale si activitati variate, care sa le ofere conditii optime pentru invatarea prin descoperire

L S Vygotsky

1896-1934

Constructivismul social al lui L.S. Vgotski

Rolul interactiunii sociale in dezvoltare; Constructia cognitiva a persoanei se realizeaza in contexte interactive, in activitati comune adult- copil; Invatarea se poate transforma in dezvoltare, este conditia dezvoltarii; procesele dezvoltarii nu coincid cu cele ale invatarii; zona dezvoltrii proxime=aria dintre nivelul actual de dezvoltare al copilului i nivelul de dezvoltare potenial care poate fi atins cu ajutorul adulilor (parinti sau alte persoane mai experimentate). Zona proximei dezvoltari ne ajut s cunoatem viitorii pai ai copilului, dinamica dezvoltarii sale, lund n consideraie nu numai rezultatele deja obinute, ci i pe cele n curs de achiziie

Constructivismul socio-cultural J.S. Bruner

Ansamblul interactiunilor de sustinere si de ghidaj, dezvoltate de un adult ajuta copilul sa invete sa-si organizeze conduitele astfel incat sa poata rezolva singur o problema pe care nu stia sa o rezolve initial. Implica sase elemente interdependente: 1.angajarea subiectului in sarcina, 2. reducerea obstacolelor, 3. mentinerea orientarii in raport cu obiectivele, 4. semnalarea caracteristicilor determinante, 5. controlul frustrarii, 6. prezentarea de modele

Constructivismul socio-cultural J.S. Bruner

Modalitati de reprezentare a unui domeniu:

Modalitatea activa-prin implicarea in actiuni directe; Modalitatea iconica- prin utilizarea imaginilor, graficelor; Modalitatea simbolica-prin utilizarea simbolurilor

Modelul interactionalist al scolii de psihologie sociala genetica

Dezvoltarea cognitiva se sprijina pe interactiunea cu ceilalti; Interactiunile sociale ale copilului, in special cele care provoaca conflict socio-cognitiv, reprezinta cadrul adecvat al achizitiilor cognitive ale copilului; Conflictul socio-cognitiv= divergenta raspunsurilor oferite de partenerii unei interactiuni la o situatie problema cu care sunt confruntati si careia trebuie sa-i gaseasca un raspuns comun.

Conditiile unui conflict sociocognitiv

Existenta unor raspunsuri initiale diferite asupra aceleasi probleme si obligatia coordonarii finale intre parteneri pentru a oferi un raspuns comun; Participantii la o interactiune trebuie sa dispuna deja de anumite instrumente cognitive si socio-cognitive; Interactiunea trebuie sa dea nastere unui angajament activ al fiecaruia dintre parteneri in confruntarea argumentelor si in coordonarea lor pentru obtinerea unui raspuns unic

Invatarea prin cooperare

Interactiunea fata in fata; Interdependenta pozitiva; Responsabilitatea individuala; Detinerea unor deprinderi de colaborare; Prelucrarea in grup

3. Modelul nvrii ca procesare de informaii

propune o nou viziune asupra psihicului uman ca sistem de procesare a informaiilor; Studiaza felul in care:

cunostintele anterioare ale individului influenteaza achizitia de noi informatii; modul de organizare a informatiilor; elaborarea strategiilor cognitive si metacognitive; remedierea deficitelor in procesarea informatiei

Principiile achizitiei de cunostinte in psihologia cognitiva

A invata=a integra informatii noi in memoria permanenta; O informatie este mai bine inteleasa si memorata daca este integrata intr-o retea conceptuala; Cunostintele vechi se constituie in filtre de selectie, de semnificare a noilor cunostinte; Vechile cunostinte trebuie activate in mod intentionat in momentul invatarii de noi informatii (recurgerea la scheme, analogii ); Cunostintele sunt de trei feluri: declarative,procedurale si conceptuale (sau metacunostintele); Cunostintele declarative (a sti ca ) trebuie sa se transforme in unele procedurale ( a sti sa ).

Metacognitia si rolul ei in invatare

Metacognitia=cunostintele pe care le are o persoana despre functionarea propriului sau sistem cognitiv. Metacognitia=capacitatea unei persoane de a-si reprezenta propria activitate cognitiva, de a-si evalua mijloacele si rezultatele, de a o ajusta diferitelor tipuri de probleme sau de situatii prin alegerea deliberata a unor strategii si reguli si de a stabili caracterul adevarat sau fals al unor reprezentari (J Delacour).

F.H.Flavell

Componentele metacognitiei:

Cunostinte metacognitive;

Referitoare la persoane: intraindividuale, interindividuale, universale Referitoare la sarcina; Referitoare la strategii

Capacitati de planificare, control si monitorizare a propriei gandiri, a propriului mod de invatare.

Procedee de dezvoltare a metacognitiei

Protocolul gandirii cu voce tare; Jurnalul invatarii; Autochestionarea Planificarea pasilor invatarii; Feed-back permanent din partea profesorului; Tehnica inventarierii materialului, scopului, strategiilor si a obstacolelor in invatare; Abordarea logica si sistematica a problemelor.

Percepia
Percepia este reflectarea direct i unitar n plan mintal a nsuirii i structurii obiectelor i fenomenelor n momentul n care acestea intr n sfera de aciune a simurilor conducand la formarea imaginii perceptive a respectivelor obiecte si fenomene.

Caracteristici

implic o serie de alte procese psihice;

o sum de senzaii; experiena, imaginile, cunostintele anterioare, atitudinea motorie, starea de pregtire, expectanele, motivaia, interesele, emoiile, gandirea prin operatiile sale, nivelul de constiinta; activitatea psihomotric, limbajul subiectului

Operatiile actiunii perceptive

Detectia; Discriminarea; Compararea; Identificarea si recunoasterea

Formarea perceptiilor

Prezentarea unui material intuitiv bogat, variat; Orientarea atentiei asupra a ceea ce este esential-folosirea desenului schematic in predare; Folosirea combinata a metodelor demonstratiei si observatiei independente; Pregatirea intelectuala a celor care invata prin anuntarea obiectivelor lectiei; Prezentarea ilustratiilor impreuna cu explicatiile adecvate.

Reprezentrile
Reprezentrile sunt procese psihice cognitiv-senzoriale de reflectare a nsuirilor concrete ale obiectelor i fenomenelor realitii n absena aciunii nemijlocite a acestora asupra organelor de sim.

Asemanari perceptii-reprezentari
sunt fenomene intuitive; produc efecte fiziologice; sunt legate de micare; au un neles, o semnificaie. (A Cosmovici).

Caracteristici

Se produc n absena obiectelor; constituie o prelucrare a datelor perceptive; sunt subiective, depind de voina noastr; imaginea obinut este mai palid, mai tears, mai fluctuant, mai schematica; rein nsuirile figurative i caracteristice pentru o clas de obiecte, fenomene, situaii;

Functiile reprezentarilor

de simbolizare reprezentare mental a obiectelor, fenomenelor reale sau posibile; de suport intuitiv al unor raionamente n rezolvarea unor probleme sau sarcini cognitive complexe; de sprijin figurativ al imaginaiei, al activitii intelectuale; de facilitare a generalizrilor i de pregtire mental a formrii noiunilor i operaiilor mentale complexe; cathartica

Atenia
Atenia asigur orientarea selectiv, tonifierea scoarei cerebrale i concentrarea proceselor psihice n scopul cunoaterii materialului de nvat, care este selectat i filtrat n funcie de interese i motive.

Functionare

Orientare; Concentrare; Claritatea perceptiei; Rapiditatea perceptiei; Modificari motorii si expresive

Modele teoretico- explicative ale ateniei

modelul neurofiziologic- natura ateniei este intim legat de procesualitatea neuronal; modelul neurochimic- atenia este determinata de reacii i transformri mai profunde de la nivelul creierului; modelul psihologic leag atenia de schemele de organizare i funcionare a contiineiatenia este indicatorul contientizrii unei situaii;

Modele teoretico- explicative ale ateniei

modelul motivaional-atenia este expresia condiiilor i proceselor motivaionale din interiorul organismului ea selectnd i delimitnd ceea ce are semnificaie i ceea ce este util de ceea ce este indiferent; modelul cognitiv-leag atenia de selectarea, procesarea i utilizarea informaiilor n contextul interaciunii generale a omului cu lumea.

Tipuri:
Involuntar; Voluntar; Post voluntar.

Calitatile atentiei

Capacitatea de concentrare/intensitatea atentiei ; Stabilitatea atentiei; Volumul atentiei; Distributia atentiei

Condiii care favorizeaz concentrarea ateniei

Condiii externe: noutatea materialului, intensitatea stimulilor, micarea, variaia, schimbarea. Condiii interne: trezirea interesului pentru un anumit domeniu.

Memoria
Memoria este un proces psihic de ntiprire i stocare a informaiilor, de reactualizare prin recunoatere i reproducere a acestora ntr-o form selectiv.

Caracteristici

un proces activ influenat de: limbaj, de modul n care nelegem evenimentele, de reprezentrile i de sentimentele noastre, de atenie i de structurile metacognitive.

Tipuri de memorie

1.

n funcie de perioada de retenie/retinere: memoria este de foarte scurt durat (senzoriala), de scurt durat i de lung durat; 2.n funcie de tipul de informaie memorat: auditiv, vizual, spaial, verbal, imaginativ, afectiv, motorie, semantic, procedural, episodic; 3.n funcie de tipul de proces cognitiv: memoria poate fi: implicit, explicit, strategic/nestrategic

De retinut!
Pentru ca nvarea s fie permanent, trebuie ca informaia s fie stocat n 5 depozite: semantic, episodic, procedural, automat, afectiv.

Memoria de foarte scurta durata/senzoriala

Retine automat si pentru foarte scurt timp informatii primite de la organele de simt; Retine informatia senzoriala pana cand alte procese cognitive sunt capabile sa o preia; Se ipostaziaza in functie de modalitatile senzoriale care furnizeaza informatia (auditiva, vizuala, tactila,etc)

Memoria de scurta durata

Asigura stocarea informatiei pentru 15-20 secunde; Retine putine informatii; Poate creste capacitatea prin gruparea informatiilor in grupuri informationale semnificative; Informatia este codificata in mod acustic; Repetitia de mentinere poate prelungi pastrarea informatiilor pentru mai mult timp

Memoria de lunga durata

Cuprinde pe timp nelimitat toate informatiile pe care le poseda sistemul cognitiv; Informatia este codificata in mod semantic (dupa inteles); O mare parte a continutului acestei forme nu este disponibila in permanenta; Repetitia elaborativa poate prelungi durata stocarii informatiilor pentru mai mult timp; Informatiile sunt stocate in mod organizat

Memoria semantica
=conceptuala, cuprinde cunostinte de ordin general si semnificatii ale acestora. Parte a memoriei de lunga durata Continutul ei: concepte, principii, reguli, imagini mentale care sunt organizate in retele semantice, scheme , scenarii cognitive, retele propozitionale.

Memoria episodica

=memorie autobiografica; contine informatii despre evenimente personale, amintiri ale subiectului asociate cu contexte spatiotemporale precise si sunt organizate cronologic; parte a memoriei de lunga durata

Memoria procedurala

Cuprinde informatii in legatura cu diferite tipuri de proceduri, strategii de realizare a diverselor actiuni; Parte a memoriei de lunga durata;

Memorie explicita-memorie implicita

Memorie explicita (sau declarativa)=memorie constienta, directa, voluntara deoarece continuturile ei sunt accesibile constiintei si pot face obiectul unei reactualizari intentionate. Cuprinde cunostinte relative la fapte, situatii, stari de lucruri; Memorie implicita (sau automata)=memorie inconstienta, indirecta, involuntara, deoarece continuturile ei nu sunt accesibile constiintei si nu sunt reactualizate in mod intentionat. Cuprinde cunostinte legate de actiuni (deprinderi de diverse tipuri) numite si cunostinte procedurale

Procesarea informatiilor

Nivel perceptiv =caracteristicile fizice ale stimulului; Nivelul fonologic-procesarea sub aspectul caracteristicilor lingvistice; Nivelul semantic= semnificatia cuvantului

Codificarea informaiilor

reprezentare activ- prin care copilul stocheaz informaiile ca amintiri ale activitii musculare; reprezentare iconic- informaia este pstrat sub form de imagini senzoriale, de obicei vizuale; reprezentarea simbolic ; ncepe n momentul n care copilul nv numerele.

Organizarea cunostintelor in memorie

Concepte; Prototipuri; Retele semantice; Scheme cognitive; Scenarii cognitive.

Conceptul

=unitatea cognitiva de baza a gandirii, ce condenseaza insusiri generale si esentiale pentru o clasa de obiecte sau relatii

Prototipul
Este exemplul ce ilustreaza un concept; Este exemplarul ideal care insumeaza caracteristicile unei categorii, unei clase de obiecte, fenomene

Reteaua semantica

=structura mintala compusa din concepte legate intre ele prin diferite relatii semantice.

Schema cognitiva

=structura generala de cunostinte, activate simultan, corespunzand unei situatii complexe din realitate;

Scenariul cognitiv

=succesiune de evenimete specifice unui anumit context, care ghideaza comportamentul oamenilor

Raportul procesare-intentionalitate

Invatarea intentionata este superioara celei neintentionate doar daca este asociata cu o procesare mai profunda a stimulului.

Conservarea informaiei

se explic prin mecanismele asociatiei. Asociatia este o legtur stabilit ntre stri/procese psihice, n aa fel nct producerea uneia/unuia atrage dup sine, imediat apariia celorlalte (A Cosmovici). Legile asociatiei: contiguitatea n timp; contrastul; asemnarea; interesul; natura excitantului; repetarea lui; intensitatea lui; timpul trecut de la percepia anterioar.

Condiiile care asigur o memorare facil i temeinic

cunoaterea sensului, scopului nvrii; necesitatea cunoaterii efectelor, a rezultatelor nvrii; nelegerea materialului de nvat; consolidarea inteniei de memorare; repetarea materialului de nvat; favorizarea transferului de cunotine sau de priceperi

MOTIVAIA
component structural-funcional a psihicului (a personalitatii) uman, care reflect o stare de necesitate n sens foarte larg; structura psihic ce l ajut pe subiect n orientarea, iniierea i reglarea aciunilor n direcia unui scop mai mult sau mai puin precizat ansamblul mobilurilor interne ale conduitei, nnscute sau dobndite, contiente sau incontiente, simple trebuine fiziologice sau idealuri abstracte (Al Rosca); structura psihic ce l ajut pe subiect n orientarea, iniierea i reglarea aciunilor n direcia unui scop mai mult sau mai puin precizat stare de disociaie i de tensiune care pune organismul n micare pn ce ajunge la reducerea tensiunii i regsirii integritii sale .

Motivul

forma concret, actual n care se activeaz i se manifest o stare de necesitate. Este cauza interna a comportamentului uman; Este cel care genereaza o anumita atitudine

Funciile motivatiei

semnalarea dezechilibrelor fiziologice sau psihologice (trebuine); activare intern i difuz; declanare a aciunii pe care o i justific; autoreglare a conduitei; energizant, dinamogen, orientativ i de echilibrare a conduitei.

Trsturile motivatiei

diversitate motivaional; conflictualitate motivationala; ierarhizarea motivelor; variabilitate motivaional.

TEORIA LUI A. MASLOW

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. nevoi fiziologice, nevoi de linite i protecie, nevoi de dragoste, apartenen, nevoi de stim, nevoi de cunoatere i nelegere, nevoi estetice, nevoi de autoactualizare

Teoria motivatiei de realizare (D.C.McClelland)

Motivele fundamentale ale comportamentului uman: -nevoia de putere (de autoritate, dominatie); -nevoia de apartenenta; -nevoia de realizare (de performanta, de reusita); Motivatia= f (intensitatea motivului x probabilitatea reusitei x atractivitatea performantei)

Motivaia colar

ansamblul factorilor interni ai personalitii elevului care ii determin, orienteaz, organizeaz i susin eforturile de nvare. Motivele care-i determin pe elevi s nvee sunt: sociale, cognitive, afective, profesionale, ale autorealizrii, succesului i insuccesului scolar, aptitudinile speciale.

Relatia nevoi, scopuri si invatare

Invatarea este declansata si sustinuta de anumite motive si este orientata spre atingerea unor scopuri; Scopul =anticiparea sau reprezentarea mentala a starilor potential satisfacatoare pe care persoana doreste sa le atinga.

Nevoile academice ale elevilor(1)

Sa inteleaga si sa aprecieze obiectivele invatarii; Sa inteleaga procesul de invatare; Sa fie implicati activ in invatare; Sa le fie fixate obiective care sa aiba legatura cu preocuparile si alegerile proprii; Sa primeasca sfaturi care sa le favorizeze stilul, punctele forte in invatare;

Nevoile academice ale elevilor (2)

Sa perceapa modelul invatarii ca pe un proces interesant si valoros; Sa experimenteze succesul in invatare; Sa aiba timp sa integreze cele invatate; Sa primeasca un feed-back imediat si real;

Nevoile academice ale elevilor (3)

Sa fie implicati in autoevaluarea eforturilor si rezultatelor invatarii; Sa fie rasplatiti in mod adecvat pentru performantele obtinute; Sa beneficieze de un mediu de invatare suportiv, securizant si bine organizat (Eugene Garcia, 1999, apud V Jones&l Jones, 2007, p. 249)

Motivatia realizarilor in mediul scolar

D Ausubel si F Robinson: Motivele principale ale comportamentului de invatare la elevi: Impulsul cognitiv; Trebuinta afirmarii puternice a eului; Trebuinta de afiliere.

Dinamica motivaional n concepia lui E. L. Deci (1991)

Motivaia se situeaz pe un continuum de la cea exterioar la cea interioar, astfel:

Amotivatie---Motivatie extrinseca=Reglare externa--Interiorizare----Identificare--Integrare=Motivatie intrinseca

Amotivatie Motivatie extrinseca -Demotivare

Motivatie intrinseca

Reglare Fara reglare externa Interiorizare Identificare Integrare

Reglare interna

Nu stiu si nu imi pasa "

Fac asta doar pentru ca trebuie "

Ma simt vinovat daca nu fac asta cum trebuie

Cred ca este import ant sa fac asta ..."

A face asta e chiar import ant pentru mine

Iubesc sa fac asta

Motivaie i performan

performan = rezultatele observabile ale nvrii; relaia motivaie i performan este n dublu sens; reglarea relaiei dintre motivaie i performan se realizeaz prin intermediul nivelului de aspiraie.

Nivelul de aspiraie

Nivelul de aspiraie= ateptrile, scopurile, preteniile unei persoane privind realizarea viitoare a unei sarcini; nivelul de expectan = rezultatul concret la care subiectul se ateapt n urma rezolvrii unei anumite sarcini Depinde de : succesul si/sau esecul scolar,caracteristicile individuale, conditiile educative din familie si scoala; Trebuie sa fie stabilit in functie de posibilitatile individului

Legea optimum-ului motivaional sau legea Yerkes Dodson

Cresterea performantei scolare este proporional cu intensificarea motivaiei numai pn la un punct, dincolo de care urmeaz stagnarea i chiar regresul Nivelul optim al motivaiei depinde de caracteristicile sarcinii de realizat conjugate cu particularitile psihice individuale: emotivitate, echilibru, stpnire de sine.

Legea optimum-ului motivaional sau legea Yerkes Dodson

Declinul motivaiei poate depinde si de complexitatea/ dificultatea sarcinii de lucru

Succesul i insuccesul colar

Bernard Weiner (1979) Oamenii (elevii) explic succesul i insuccesul propriu invocnd 2 categorii de cauze: interne/externe i stabile/instabile.

Cauzele invocate pt a explica succesul /esecul

Cauz stabil Cauz instabil

Stabilitatea cauzei Caracter intern/ extern Cauz intern Cauz extern

Capacitatea, abilitile

Efortul ansa

Dificultatea sarcinii

Cauzele invocate pt a explica succesul /esecul

B Weiner :

Un succes va fi interpretat de elev ca semn al inteligenei (cauz intern i stabil), iar un eec va fi atribuit mai degrab lipsei de ans (cauz ext i instabil ) Alegerea cauzei depinde de stima de sine proprie elevului. Astfel, un elev nclinat s plaseze cauzele eecurilor n exterior i mai ales n categoria celor stabile demonstreaz c are o stim de sine sczut i ca atare ateptri slabe cu privire la posibilitile sale de a reui n viitor. Atribuirile pe care le face un individ sunt legate de o dimensiune important a personalitii pe care A. Bandura (1993) a numit-o autoeficiena sau sentimentul propriei eficiene.

Autoeficiena sau sentimentul propriei eficiene

Se refera la ceea ce credem despre abilitile proprii, despre capacitatea pe care o avem de a duce la bun sfrit aciunile necesare obinerii unei performane. Percepia pe care o persoan o are asupra propriei competene provine din:

performanele anterioare; observarea executrii unei activiti de ctre alt persoan; reaciile fiziologice i emoionale; interveniile, susinerile primite din partea profesorilor, prinilor, colegilor.

Modelul socio-cognitiv al motivatie in context scolar

R Viau

Caracteristicile motivatiei dupa R Viau

Motivatia-fenomen dinamic care se schimba constant; Motivatia=interactiunea dintre perceptiile elevului, comportamentele acestuia si mediu; Motivatia presupune atingerea unui scop.

Stimularea motivatiei
In predare, produc efecte motivationale urmatoarele conduite: 1. folosirea anecdotelor; 2. prezentarea unui plan general al lectiei; 3. organizarea informatiilor sub forma unor scheme; 4. utilizarea analogiilor; 5. interogarea frecventa a elevilor in legatura cu subiectul in discutiei; 6. folosirea exemplelor concrete.

Stimularea motivatiei
In nvare motivarea apare daca elevii stiu: ce i ct s invete, pentru ce sa invete, daca inteleg ceea ce invata, daca verbalizeaza ceea ce au invatat, daca pot sa intrebe ce nu au inteles.

Stimularea motivatiei
n faza evaluarii, produc efecte motivationale urmatoarele aspecte; 1. folosirea adecvata a pedepselor si recompenselor; 2. evaluarile personalizate; 3. incurajarile, sustinerile; 4. evitarea culpabilizarilor; 5. incurajarea elevilor spre autoevaluare.

Fazele procesului de nvare colar

1.

2.

3. 4.

perceperea/receptarea materialului prin inducerea unei stri de atenie i de activare cerebral; nelegerea= condensarea informaiei n noiuni, legi, principii; fixarea n memorie; actualizarea cunotinelor sub forma reproducerii i mai ales a operrii transferului n condiii apropiate de cele de la lecie sau ntr-un context nou.