Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Definitii Tipurile/formele nvarii Legile nvrii Condiiile nvrii Modelele nvrii i implicaiile lor n actul educaional; Procesele fundamentale ale nvrii; Motivaie i nvare;
Definitii
Invatare= capacitatea organismelor de a-si modifica comportamentul adaptativ, avand ca efect echilibrarea organismului la mediu (E Dulama); procesul dobndirii experienei individuale de comportare (A. N Leontiev); un numr mare de procese diferite prin care se modific comportamentul (J. Davitz, S. Ball, 1978); proces de achizitie a ceva nou, ceea ce implica o schimbare;
Invatarea
perspectiva psihologica: o activitate efectuat cu scopul nsuirii unui lucru; un proces care are loc n sistemul nervos, ale crui efecte sunt anumite schimbri de comportament (Z. Wlodarski, 1980); perspectiva psihopedagogica: Invatarea proces, o schimbare interna nondirect observabila, care se realizeaza in momentul in care se dobandeste o reprezentare mentala a unui obiect de cunoscut sub forma de cunostinta, se dezvolta un nou mod de a face sub forma de abilitate sau cand se adopta o noua atitudine fata de obiecte, de persoane sau evenimente (Gagne, 1985, Ausubel, Novak si Hanessian, 1978).
O schimbare de comportament (variatie calitativa si cantitativa) Schimbarea datorata unei experiente, unui exercitiu; Schimbarea sa fie durabila.
Tipurile invatarii:
in functie de analizatorul care participa la invatare: invatare vizuala, auditiva, verbo-motorie, olfactiva, gustativa si kinestezica; dupa eficienta: receptiv-reproductiva, inteligibila si creativa; dupa modul de organizare a materialului de invatare: invatare programata, euristica, algoritmica, prin modelare si rezolvare de probleme, prin descoperirea inductiva, deductiva si analogica; dupa operatiile si mecanismele gandirii: invatare prin observare, imitare, prin conditionare reflexa, conditionare operanta, prin identificare.
Tipurile nvrii
J Linhart:
Legile nvrii
legea dezvoltarii legea receptivitii optime; legea semnificaiei i selectivitii; legea efectului; legea transferului; legea interferenei; legea sistemicitii
Procesul nvrii reflect i respect stadialitatea dezvoltrii psihice, ceea ce presupune c trecerea de la o etap inferioar la una superioar presupune parcurgerea etapelor anterioare considerate inferioare.
nvarea trebuie nceput nc din primele zile dup natere i strict corelat cu transformrile evolutive care se produc succesiv n plan psihologic general;
curba nvrii depinde de importana pe care o prezint materialele prezentate (natura i coninutul sarcinilor de nvare) precum i de motivaia elevului (particularitile structurii psihice interne a indivizilor). Aceast lege se manifest n sfera nvrii colare prin intermediul intereselor de cunoatere i a aspiraiilor profesionale.
Legea efectului
formulat de E.Thorndike i care postuleaz c pe parcursul nvrii se manifest tendina de a selecta reaciile de rspuns n funcie de efectele pe care acestea le produc; astfel, va crete frecvena reaciilor i aciunilor corecte i va descrete frecvena aciunilor incorecte; n primul caz, efectul acioneaz ca ntrire pozitiv, n cel de-al doilea, efectul acioneaz ca ntrire negativ.
Legea transferului
exprim legtura pozitiv, de facilitare reciproc ce se stabilete ntre diferitele coninuturi i secvene ale nvrii.
Legea interferenei
exprim influena negativ, perturbatoare pe care un anumit coninut sau tip de material de nvare o exercit asupra nsuirii unui alt coninut sau material
Legea sistemicitii
nvarea unui material devine mai uoar i mai eficient cu ct aceasta are un caracter mai bine organizat i sistematizat i invers
Condiiile nvrii
Contextul sau situatia de invatare reprezinta ansamblul relatiilor dintre agentii invatarii si mediul in care acestea se produc. Prin intermediul acestora invatarea dobandeste o semnificatie particulara pentru educat, ajutandu-l sa vada mai clar aplicabilitatea cunostintelor; Importanta achizitiei cunostintelor in contexte care demonstreaza aplicabilitatea lor in viata reala
Variabile
Cognitive: Structura cognitiva, stadiul dezvoltarii cognitive, capacitatea intelectuala, exercitiul, starea de pregatire cognitiva (cunostintele prealabile, maturitatea cognitiva generala); Afective: Motivationale si atitudinale (ce au rol stimulativ, mai ales in faza de debut a invatarii)-dorinta de cunoastere, nevoia de realizare si autoafirmare
Rezultatele invatarii
Informatia verbala (cunostinte); Deprinderii motorii; Deprinderi intelectuale; Strategii cognitive; Atitudini
Modelele/paradigmele nvrii
1. Modelul asociationist
Teorii: a) Condiionarea clasic b) Condiionarea instrumental /operant
nvarea este produs prin stabilirea unor relaii ntre cel puin 2 clase de evenimente cum ar fi stimulii sau comportamentele. C. Hull (1953)- n condiionare accentul se pune pe formarea unor pattern-uri comportamentale adecvate condiiilor concret individuale cu posibilitatea extinderii aplicabilitii lor la alte situaii asemntoare
2.
3. SC (sunet)-----------------RC
Legile invatarii
Legea stingerii dac stimulul condiionat (sunetul /aprinderea lmpii) este prezentat de un nr de ori fr a fi nsoit de hran, rspunsul de salivaie se va stinge; dup stingere, reacia condiionat (salivaia) poate s reapar la o nou prezentare a stimulului condiionat; reapariia spontan poart numele de revenire spontan; Legea generalizrii- indic apariia reaciei condiionate (salivaia) i la stimuli apropiai de stimulul original; Legea discriminrii- un subiect poate s rspund difereniat la doi stimuli apropiai.
Invarea prin ncercare i eroareE. Thorndike; Condiionarea instrumental /operant B.F. Skinner
Edward Thorndike
Invarea implic o succesiune de ncercri i erori
Legile acestui tip de nvare: Legea strii de pregtire-stare de pregtire este o tendin spre aciune, iar ndeplinirea aciunii este satisfctoare, n timp ce nendeplinirea ei devine suprtoare; Legea exerciiului-exprim faptul c soliditatea unei legturi S-R care este dependent de numrul repetiiilor Legea efectului- se refer la ntrirea sau slbirea unei legturi, ca rezultat al consecinelor pe care aceasta le are
B.F. Skinner
Invatarea se produce prin asociere care se realizeaza ntre un comportament produs spontan i un eveniment, care urmeaz la un interval foarte scurt de timp. Condiionarea operant este acel tip de nvare n care consecinele comportamentului influeneaz posibilitatea apariiei acestuia. Intarirea in invatare =consecinte pozitive sau negative ale unui comportament care influenteaza posibilitatea/evitarea reproducerii comportamentului initial; Invatarea sociala sau prin imitatie o forma de invatare in care consecintele pot fi sisteme de intarire secundare ale comportamentelor imitate.
Tipuri de intarire
Intarirea =procesul prin care introducerea unui anumit stimul sau eliminarea unui stimul maresc probabilitatea aparitiei unui comportamnet Pozitiva=i se ofera celui care invata ceea ce are nevoie sau ceea ce-i place; Negativa= consecinte care conduc la evitarea comportamentului initial
Tipuri de intarire
ntrirea continu fiecare rspuns este ntrit este recomandabila pentru etapa iniial a nvrii; ntrirea la interval fix- se produce la intervale fixe de timp; ntrirea la interval variabil- se modific perioada de timp care trebuie s treac pn la o nou ntrire, ea determin o rat de rspuns constant i foarte rezistent la stingere; ntrirea n proporie fix se aplic dup un nr. fix de rspunsuri, produce o rat mai mare de rspunsuri, ns, atunci cnd ntrirea nceteaz, comportamentul dispare foarte repede; ntrirea la proporie variabil acest program de ntrire produce o rat mare de rspunsuri foarte rezistente la stingere.
nvarea este un proces activ i constructiv, are loc ntotdeauna ntr-un context, deci este situativ, multidimensional i sistemic. Rezultatele nvri nu pot fi prevzute, deoarece procesele de construire a realitii sunt individuale i situaionale .
(Reinmann-Rothmeier/Mandl apud Weiner/Mandl, 1997, p.336, din Horst Siebert, Pedagogie Constructivist, p. 31, 2001)
Constructivismul piagetian Constructivismul social al lui L.S. Vgotski Constructivismul sociocultural al lui J.S. Bruner; Modelul interactionalist al scolii de psihologie sociala genetica
Jean Piaget
1896 - 1980
Constructivismul piagetian I
Cunostintele se construiesc printr-o interactiune permanenta a subiectului cu obiectul, a individului cu mediul; Dezvoltarea inteligentei este o prelungire a mecanismelor biologice de adaptare; Inteligenta= adaptare, adica echilibru intre organism si mediu realizata prin asimilare si acomodare
Constructivismul piagetian II
Invarea= modificare a strii cunotinelor; Invarea=construcie n care ceea ce este primit de la obiect i ceea ce este adus de subiect sunt indisolubil unite Stadiile dezvoltarii cognitive sunt rezultatul unei construcii progresive ce depinde att de factori interni ct i de factori externi; Invatarea este rezultatul dezvoltarii.
Planurile de invatamant, continuturile programelor analitice, modul de desfasurare a unei lectii trebuie adaptate nivelului de dezvoltare intelectuala a elevilor; Centrarea predarii pe elev si adaptarea sarcinilor de invatare la nivelul cognitiv al elevului; Rolul activ al elevilor in invatare intr-un mediu stimulator, cu materiale si activitati variate, care sa le ofere conditii optime pentru invatarea prin descoperire
L S Vygotsky
1896-1934
Rolul interactiunii sociale in dezvoltare; Constructia cognitiva a persoanei se realizeaza in contexte interactive, in activitati comune adult- copil; Invatarea se poate transforma in dezvoltare, este conditia dezvoltarii; procesele dezvoltarii nu coincid cu cele ale invatarii; zona dezvoltrii proxime=aria dintre nivelul actual de dezvoltare al copilului i nivelul de dezvoltare potenial care poate fi atins cu ajutorul adulilor (parinti sau alte persoane mai experimentate). Zona proximei dezvoltari ne ajut s cunoatem viitorii pai ai copilului, dinamica dezvoltarii sale, lund n consideraie nu numai rezultatele deja obinute, ci i pe cele n curs de achiziie
Ansamblul interactiunilor de sustinere si de ghidaj, dezvoltate de un adult ajuta copilul sa invete sa-si organizeze conduitele astfel incat sa poata rezolva singur o problema pe care nu stia sa o rezolve initial. Implica sase elemente interdependente: 1.angajarea subiectului in sarcina, 2. reducerea obstacolelor, 3. mentinerea orientarii in raport cu obiectivele, 4. semnalarea caracteristicilor determinante, 5. controlul frustrarii, 6. prezentarea de modele
Modalitatea activa-prin implicarea in actiuni directe; Modalitatea iconica- prin utilizarea imaginilor, graficelor; Modalitatea simbolica-prin utilizarea simbolurilor
Dezvoltarea cognitiva se sprijina pe interactiunea cu ceilalti; Interactiunile sociale ale copilului, in special cele care provoaca conflict socio-cognitiv, reprezinta cadrul adecvat al achizitiilor cognitive ale copilului; Conflictul socio-cognitiv= divergenta raspunsurilor oferite de partenerii unei interactiuni la o situatie problema cu care sunt confruntati si careia trebuie sa-i gaseasca un raspuns comun.
Existenta unor raspunsuri initiale diferite asupra aceleasi probleme si obligatia coordonarii finale intre parteneri pentru a oferi un raspuns comun; Participantii la o interactiune trebuie sa dispuna deja de anumite instrumente cognitive si socio-cognitive; Interactiunea trebuie sa dea nastere unui angajament activ al fiecaruia dintre parteneri in confruntarea argumentelor si in coordonarea lor pentru obtinerea unui raspuns unic
Interactiunea fata in fata; Interdependenta pozitiva; Responsabilitatea individuala; Detinerea unor deprinderi de colaborare; Prelucrarea in grup
propune o nou viziune asupra psihicului uman ca sistem de procesare a informaiilor; Studiaza felul in care:
cunostintele anterioare ale individului influenteaza achizitia de noi informatii; modul de organizare a informatiilor; elaborarea strategiilor cognitive si metacognitive; remedierea deficitelor in procesarea informatiei
A invata=a integra informatii noi in memoria permanenta; O informatie este mai bine inteleasa si memorata daca este integrata intr-o retea conceptuala; Cunostintele vechi se constituie in filtre de selectie, de semnificare a noilor cunostinte; Vechile cunostinte trebuie activate in mod intentionat in momentul invatarii de noi informatii (recurgerea la scheme, analogii ); Cunostintele sunt de trei feluri: declarative,procedurale si conceptuale (sau metacunostintele); Cunostintele declarative (a sti ca ) trebuie sa se transforme in unele procedurale ( a sti sa ).
Metacognitia=cunostintele pe care le are o persoana despre functionarea propriului sau sistem cognitiv. Metacognitia=capacitatea unei persoane de a-si reprezenta propria activitate cognitiva, de a-si evalua mijloacele si rezultatele, de a o ajusta diferitelor tipuri de probleme sau de situatii prin alegerea deliberata a unor strategii si reguli si de a stabili caracterul adevarat sau fals al unor reprezentari (J Delacour).
F.H.Flavell
Componentele metacognitiei:
Cunostinte metacognitive;
Protocolul gandirii cu voce tare; Jurnalul invatarii; Autochestionarea Planificarea pasilor invatarii; Feed-back permanent din partea profesorului; Tehnica inventarierii materialului, scopului, strategiilor si a obstacolelor in invatare; Abordarea logica si sistematica a problemelor.
Percepia
Percepia este reflectarea direct i unitar n plan mintal a nsuirii i structurii obiectelor i fenomenelor n momentul n care acestea intr n sfera de aciune a simurilor conducand la formarea imaginii perceptive a respectivelor obiecte si fenomene.
Caracteristici
o sum de senzaii; experiena, imaginile, cunostintele anterioare, atitudinea motorie, starea de pregtire, expectanele, motivaia, interesele, emoiile, gandirea prin operatiile sale, nivelul de constiinta; activitatea psihomotric, limbajul subiectului
Formarea perceptiilor
Prezentarea unui material intuitiv bogat, variat; Orientarea atentiei asupra a ceea ce este esential-folosirea desenului schematic in predare; Folosirea combinata a metodelor demonstratiei si observatiei independente; Pregatirea intelectuala a celor care invata prin anuntarea obiectivelor lectiei; Prezentarea ilustratiilor impreuna cu explicatiile adecvate.
Reprezentrile
Reprezentrile sunt procese psihice cognitiv-senzoriale de reflectare a nsuirilor concrete ale obiectelor i fenomenelor realitii n absena aciunii nemijlocite a acestora asupra organelor de sim.
Asemanari perceptii-reprezentari
sunt fenomene intuitive; produc efecte fiziologice; sunt legate de micare; au un neles, o semnificaie. (A Cosmovici).
Caracteristici
Se produc n absena obiectelor; constituie o prelucrare a datelor perceptive; sunt subiective, depind de voina noastr; imaginea obinut este mai palid, mai tears, mai fluctuant, mai schematica; rein nsuirile figurative i caracteristice pentru o clas de obiecte, fenomene, situaii;
Functiile reprezentarilor
de simbolizare reprezentare mental a obiectelor, fenomenelor reale sau posibile; de suport intuitiv al unor raionamente n rezolvarea unor probleme sau sarcini cognitive complexe; de sprijin figurativ al imaginaiei, al activitii intelectuale; de facilitare a generalizrilor i de pregtire mental a formrii noiunilor i operaiilor mentale complexe; cathartica
Atenia
Atenia asigur orientarea selectiv, tonifierea scoarei cerebrale i concentrarea proceselor psihice n scopul cunoaterii materialului de nvat, care este selectat i filtrat n funcie de interese i motive.
Functionare
modelul neurofiziologic- natura ateniei este intim legat de procesualitatea neuronal; modelul neurochimic- atenia este determinata de reacii i transformri mai profunde de la nivelul creierului; modelul psihologic leag atenia de schemele de organizare i funcionare a contiineiatenia este indicatorul contientizrii unei situaii;
modelul motivaional-atenia este expresia condiiilor i proceselor motivaionale din interiorul organismului ea selectnd i delimitnd ceea ce are semnificaie i ceea ce este util de ceea ce este indiferent; modelul cognitiv-leag atenia de selectarea, procesarea i utilizarea informaiilor n contextul interaciunii generale a omului cu lumea.
Tipuri:
Involuntar; Voluntar; Post voluntar.
Calitatile atentiei
Condiii externe: noutatea materialului, intensitatea stimulilor, micarea, variaia, schimbarea. Condiii interne: trezirea interesului pentru un anumit domeniu.
Memoria
Memoria este un proces psihic de ntiprire i stocare a informaiilor, de reactualizare prin recunoatere i reproducere a acestora ntr-o form selectiv.
Caracteristici
un proces activ influenat de: limbaj, de modul n care nelegem evenimentele, de reprezentrile i de sentimentele noastre, de atenie i de structurile metacognitive.
Tipuri de memorie
1.
n funcie de perioada de retenie/retinere: memoria este de foarte scurt durat (senzoriala), de scurt durat i de lung durat; 2.n funcie de tipul de informaie memorat: auditiv, vizual, spaial, verbal, imaginativ, afectiv, motorie, semantic, procedural, episodic; 3.n funcie de tipul de proces cognitiv: memoria poate fi: implicit, explicit, strategic/nestrategic
De retinut!
Pentru ca nvarea s fie permanent, trebuie ca informaia s fie stocat n 5 depozite: semantic, episodic, procedural, automat, afectiv.
Retine automat si pentru foarte scurt timp informatii primite de la organele de simt; Retine informatia senzoriala pana cand alte procese cognitive sunt capabile sa o preia; Se ipostaziaza in functie de modalitatile senzoriale care furnizeaza informatia (auditiva, vizuala, tactila,etc)
Asigura stocarea informatiei pentru 15-20 secunde; Retine putine informatii; Poate creste capacitatea prin gruparea informatiilor in grupuri informationale semnificative; Informatia este codificata in mod acustic; Repetitia de mentinere poate prelungi pastrarea informatiilor pentru mai mult timp
Cuprinde pe timp nelimitat toate informatiile pe care le poseda sistemul cognitiv; Informatia este codificata in mod semantic (dupa inteles); O mare parte a continutului acestei forme nu este disponibila in permanenta; Repetitia elaborativa poate prelungi durata stocarii informatiilor pentru mai mult timp; Informatiile sunt stocate in mod organizat
Memoria semantica
=conceptuala, cuprinde cunostinte de ordin general si semnificatii ale acestora. Parte a memoriei de lunga durata Continutul ei: concepte, principii, reguli, imagini mentale care sunt organizate in retele semantice, scheme , scenarii cognitive, retele propozitionale.
Memoria episodica
=memorie autobiografica; contine informatii despre evenimente personale, amintiri ale subiectului asociate cu contexte spatiotemporale precise si sunt organizate cronologic; parte a memoriei de lunga durata
Memoria procedurala
Cuprinde informatii in legatura cu diferite tipuri de proceduri, strategii de realizare a diverselor actiuni; Parte a memoriei de lunga durata;
Memorie explicita (sau declarativa)=memorie constienta, directa, voluntara deoarece continuturile ei sunt accesibile constiintei si pot face obiectul unei reactualizari intentionate. Cuprinde cunostinte relative la fapte, situatii, stari de lucruri; Memorie implicita (sau automata)=memorie inconstienta, indirecta, involuntara, deoarece continuturile ei nu sunt accesibile constiintei si nu sunt reactualizate in mod intentionat. Cuprinde cunostinte legate de actiuni (deprinderi de diverse tipuri) numite si cunostinte procedurale
Procesarea informatiilor
Nivel perceptiv =caracteristicile fizice ale stimulului; Nivelul fonologic-procesarea sub aspectul caracteristicilor lingvistice; Nivelul semantic= semnificatia cuvantului
Codificarea informaiilor
reprezentare activ- prin care copilul stocheaz informaiile ca amintiri ale activitii musculare; reprezentare iconic- informaia este pstrat sub form de imagini senzoriale, de obicei vizuale; reprezentarea simbolic ; ncepe n momentul n care copilul nv numerele.
Conceptul
=unitatea cognitiva de baza a gandirii, ce condenseaza insusiri generale si esentiale pentru o clasa de obiecte sau relatii
Prototipul
Este exemplul ce ilustreaza un concept; Este exemplarul ideal care insumeaza caracteristicile unei categorii, unei clase de obiecte, fenomene
Reteaua semantica
=structura mintala compusa din concepte legate intre ele prin diferite relatii semantice.
Schema cognitiva
=structura generala de cunostinte, activate simultan, corespunzand unei situatii complexe din realitate;
Scenariul cognitiv
=succesiune de evenimete specifice unui anumit context, care ghideaza comportamentul oamenilor
Raportul procesare-intentionalitate
Invatarea intentionata este superioara celei neintentionate doar daca este asociata cu o procesare mai profunda a stimulului.
Conservarea informaiei
se explic prin mecanismele asociatiei. Asociatia este o legtur stabilit ntre stri/procese psihice, n aa fel nct producerea uneia/unuia atrage dup sine, imediat apariia celorlalte (A Cosmovici). Legile asociatiei: contiguitatea n timp; contrastul; asemnarea; interesul; natura excitantului; repetarea lui; intensitatea lui; timpul trecut de la percepia anterioar.
cunoaterea sensului, scopului nvrii; necesitatea cunoaterii efectelor, a rezultatelor nvrii; nelegerea materialului de nvat; consolidarea inteniei de memorare; repetarea materialului de nvat; favorizarea transferului de cunotine sau de priceperi
MOTIVAIA
component structural-funcional a psihicului (a personalitatii) uman, care reflect o stare de necesitate n sens foarte larg; structura psihic ce l ajut pe subiect n orientarea, iniierea i reglarea aciunilor n direcia unui scop mai mult sau mai puin precizat ansamblul mobilurilor interne ale conduitei, nnscute sau dobndite, contiente sau incontiente, simple trebuine fiziologice sau idealuri abstracte (Al Rosca); structura psihic ce l ajut pe subiect n orientarea, iniierea i reglarea aciunilor n direcia unui scop mai mult sau mai puin precizat stare de disociaie i de tensiune care pune organismul n micare pn ce ajunge la reducerea tensiunii i regsirii integritii sale .
Motivul
forma concret, actual n care se activeaz i se manifest o stare de necesitate. Este cauza interna a comportamentului uman; Este cel care genereaza o anumita atitudine
Funciile motivatiei
semnalarea dezechilibrelor fiziologice sau psihologice (trebuine); activare intern i difuz; declanare a aciunii pe care o i justific; autoreglare a conduitei; energizant, dinamogen, orientativ i de echilibrare a conduitei.
Trsturile motivatiei
Motivaia colar
ansamblul factorilor interni ai personalitii elevului care ii determin, orienteaz, organizeaz i susin eforturile de nvare. Motivele care-i determin pe elevi s nvee sunt: sociale, cognitive, afective, profesionale, ale autorealizrii, succesului i insuccesului scolar, aptitudinile speciale.
Invatarea este declansata si sustinuta de anumite motive si este orientata spre atingerea unor scopuri; Scopul =anticiparea sau reprezentarea mentala a starilor potential satisfacatoare pe care persoana doreste sa le atinga.
Sa inteleaga si sa aprecieze obiectivele invatarii; Sa inteleaga procesul de invatare; Sa fie implicati activ in invatare; Sa le fie fixate obiective care sa aiba legatura cu preocuparile si alegerile proprii; Sa primeasca sfaturi care sa le favorizeze stilul, punctele forte in invatare;
Sa perceapa modelul invatarii ca pe un proces interesant si valoros; Sa experimenteze succesul in invatare; Sa aiba timp sa integreze cele invatate; Sa primeasca un feed-back imediat si real;
Motivatie intrinseca
Reglare interna
Motivaie i performan
performan = rezultatele observabile ale nvrii; relaia motivaie i performan este n dublu sens; reglarea relaiei dintre motivaie i performan se realizeaz prin intermediul nivelului de aspiraie.
Nivelul de aspiraie
Nivelul de aspiraie= ateptrile, scopurile, preteniile unei persoane privind realizarea viitoare a unei sarcini; nivelul de expectan = rezultatul concret la care subiectul se ateapt n urma rezolvrii unei anumite sarcini Depinde de : succesul si/sau esecul scolar,caracteristicile individuale, conditiile educative din familie si scoala; Trebuie sa fie stabilit in functie de posibilitatile individului
Cresterea performantei scolare este proporional cu intensificarea motivaiei numai pn la un punct, dincolo de care urmeaz stagnarea i chiar regresul Nivelul optim al motivaiei depinde de caracteristicile sarcinii de realizat conjugate cu particularitile psihice individuale: emotivitate, echilibru, stpnire de sine.
Capacitatea, abilitile
Efortul ansa
Dificultatea sarcinii
Un succes va fi interpretat de elev ca semn al inteligenei (cauz intern i stabil), iar un eec va fi atribuit mai degrab lipsei de ans (cauz ext i instabil ) Alegerea cauzei depinde de stima de sine proprie elevului. Astfel, un elev nclinat s plaseze cauzele eecurilor n exterior i mai ales n categoria celor stabile demonstreaz c are o stim de sine sczut i ca atare ateptri slabe cu privire la posibilitile sale de a reui n viitor. Atribuirile pe care le face un individ sunt legate de o dimensiune important a personalitii pe care A. Bandura (1993) a numit-o autoeficiena sau sentimentul propriei eficiene.
Se refera la ceea ce credem despre abilitile proprii, despre capacitatea pe care o avem de a duce la bun sfrit aciunile necesare obinerii unei performane. Percepia pe care o persoan o are asupra propriei competene provine din:
performanele anterioare; observarea executrii unei activiti de ctre alt persoan; reaciile fiziologice i emoionale; interveniile, susinerile primite din partea profesorilor, prinilor, colegilor.
R Viau
Motivatia-fenomen dinamic care se schimba constant; Motivatia=interactiunea dintre perceptiile elevului, comportamentele acestuia si mediu; Motivatia presupune atingerea unui scop.
Stimularea motivatiei
In predare, produc efecte motivationale urmatoarele conduite: 1. folosirea anecdotelor; 2. prezentarea unui plan general al lectiei; 3. organizarea informatiilor sub forma unor scheme; 4. utilizarea analogiilor; 5. interogarea frecventa a elevilor in legatura cu subiectul in discutiei; 6. folosirea exemplelor concrete.
Stimularea motivatiei
In nvare motivarea apare daca elevii stiu: ce i ct s invete, pentru ce sa invete, daca inteleg ceea ce invata, daca verbalizeaza ceea ce au invatat, daca pot sa intrebe ce nu au inteles.
Stimularea motivatiei
n faza evaluarii, produc efecte motivationale urmatoarele aspecte; 1. folosirea adecvata a pedepselor si recompenselor; 2. evaluarile personalizate; 3. incurajarile, sustinerile; 4. evitarea culpabilizarilor; 5. incurajarea elevilor spre autoevaluare.
2.
3. 4.
perceperea/receptarea materialului prin inducerea unei stri de atenie i de activare cerebral; nelegerea= condensarea informaiei n noiuni, legi, principii; fixarea n memorie; actualizarea cunotinelor sub forma reproducerii i mai ales a operrii transferului n condiii apropiate de cele de la lecie sau ntr-un context nou.