procesul de învăţământ, prin care se constată şi se apreciază rezultatele şcolare, în care sunt reflectate obiectivele şi sarcinile propuse, precum şi eficienţa activităţii didactice. Astfel, evaluarea apare nu ca o activitate supraadăugată a procesului de predare, ci ca parte integrantă a procesului de învăţare. FUNCŢIILE EVALUĂRII Funcţia educativă – specifică şi am putea spune cea mai importantă pentru că urmăreşte stimularea elevilor în pregătire. Acest lucru necesită conştientizarea rezultatelor obţinute, determinând din partea elevilor satisfacţie sau insatisfacţie, fapt ce va duce în ambele cazuri la dinamizarea activităţii de învăţare. Funcţia selectivă – care asigură ierarhizarea şi clasificarea elevilor în cadrul clasei (sau a grupului), selecţia asigurând diferite recompense (burse, câştigarea unui concurs etc.). Funcţia diagnostică şi prognostică – asigură testarea valorilor elevilor sau nivelul performanţelor acestora la terminarea unui ciclu. Funcţia prognostică – pe baza datelor oferite de cea diagnostică prevede probabilistic valoarea sau nivelul performanţei pe care elevul le-ar putea obţine. Funcţia cibernetică – sau feed-back-ul reglează sau autoreglează procesul de învăţare. Funcţia social economică – evidenţiază eficienţa învăţământului în plan macro-socio-economic. STRATEGII DE EVALUARE
Literatura de specialitate indică diferite tipuri de evaluare pe
care noi le-am structurat astfel: • Din perspectiva achiziţiilor motrice: - evaluare parţială; - evaluare globală; • Din perspectiva temporală: - evaluare iniţială; - evaluare intermediară; - evaluare finală; • Prin combinarea criteriilor anterioare: - evaluare cumulativă - sau sumativă se realizează la sfârşitul unor cicluri de lecţii, de semestru, de an şcolar sau de învăţământ şi ne indică nivelul de la care se porneşte în instruire ulterior. Este evaluarea care generează “stări de nelinişte” şi stres din partea elevilor, deoarece se apreciază în general rezultatele obţinute după o scară valorică prestabilită, făcându-se notarea şi stabilindu-se o erarhizarea colectivului. - evaluare continuă - se realizează pe tot parcursul instruirii, fiind parte componentă a acesteia, profesorul fiind preocupat pe parcursul procesului instructiv-educativ, de informaţiile pe care le primeşte (feed-back), despre efectul acţiunilor sale, intervenind prompt cu modificări acolo unde este cazul, sau stimulând exersarea prin reglatori metodici. Această evaluare continuă este foarte importantă, pentru că surprinde “starea psihologică” din timpul exersării şi care cu tact şi diplomaţie poate fi reechilibrată în mod pozitiv. Pentru o evaluare corectă şi obiectivă a rezultatelor obţinute de elevi, la obiectul educaţie fizică, vom ţine seama de câteva cerinţe pentru a realiza o apreciere justă, după formularea unei judecăţi de valoare. Ce apreciem: • Aprecierea performanţei motrice obţinută de elevi pe baza realizării unor probe de control în funcţie de o valoare standard, prestabilită dintr-un sistem de evaluare impus de Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului. • Aprecierea progresului individual realizat de elevi de la o etapă la alta. Chiar dacă acesta nu se ridică la un nivel superior, el trebuie luat totuşi în calcul ca o performanţă a elevului, respectând astfel posibilităţile sale motrice. • Aprecierea nivelului de însuşire al unor priceperi şi deprinderi motrice, (ochiometric), la care vom evalua corectitudinea tehnicii de execuţie, precizia, amplitudinea, ritmul, tempoul şi eficienţa mişcării în funcţie de particularităţile individuale. • Aprecierea participării elevilor în concursuri, întreceri, activităţile extraşcolare etc. • Aprecierea atitudinii elevului faţă de activitatea de educaţie fizică, modul acestuia de participare la lecţie. • Aprecierea frecvenţei şi a modului de implicare în rezolvarea unor sarcini date în timpul lecţiei, sau în afara acesteia, disciplina şi punctualitatea. În urma aprecierii şi verificării se acordă calificative sau note.