Evaluarea în Educatie Fizica si Sport

          Evaluarea reprezinta o componenta stabila a procesului de învatamânt,

având preponderent un rol reglator atât pentru activitatea de instruire a
elevilor, cât si pentru îmbunatatirea strategiilor didactice.
          Functiile evaluarii.
          1. F. de constatare daca o activitate s-a desfasurat în conditii optime, sau
în ce fel de conditii.
          2. F. de informare a societatii, asupra stadiului si evolutiei pregatirii
diferitelor esaloane de subiecti.
          3. F. de diagnosticare a cauzelor care au condus – eventual – la o eficienta
necorespunzatoare a actiunilor.
          4. F. de prognosticare asupra evolutiei viitoare a elevilor si de sugestii
privind optimizarea procesului instructiv-educativ.
          5. F. de decizie asupra pozitiei sau intrarii unui subiect într-o ierarhie,
forma sau într-un nivel al pregatirii sale.
          6. F. pedagogica, în perspectiva subiectului si conducatorului proces
24124f512y ului instructiv-educativ, pentru a sti ce au facut si ce au realizat.
          Formele evaluarii.
          1. Evaluarea predicativa (initiala)
-Se realizeaza pentru elevii si clasele începutului de ciclu (clasa I) sau la clasele
unde învatatorul preda pentru prima oara si nu beneficiaza de rezultatele
testarilor din anul precedent, care sa-i permita cunoasterea posibilitatilor
colectivului de elevi.
-Aceasta forma de evaluare se poate realiza, pentru o parte din probe la
începutul anului scolar (alergarea de viteza, alergarea de rezistenta), iar pentru
probele care vor intra în sistemul de notare, înaintea primului grupaj tematic
de lectii planificat. Rezultatele testelor vor fi valorificate în elaborarea
sistemului de planificare (numar si durata unitatilor de învatare, a mijloacelor
de actionare si a nivelului de exigente), care poate modifica scara de notare a
elevilor stabilita initial de învatator.
          2. Evaluarea continua (curenta)
          Se face prin verificari sistematice pe parcursul programului de instruire,
pe secvente mai mici (în fiecare lectie sau la finalul unui grupaj tematic de
lectii), având drept scop cunoasterea gradului de însusire de catre elevi a
materiei predate sau aprecierea modului în care s-a realizat un grupaj de lectii,
când si dupa caz, se finalizeaza cu notare. Utilitatea evaluarii curente si
valorificarea ei se regasesc în analiza pe care o face învatatorul, privind modul
de organizare, a metodelor si sistemelor de activitati din etapele urmatoare.
Note curente nu se pot acorda elevilor pentru frecventa, indisciplina sau lipsa
de echipament.
          3. Evaluarea sumativa (finala)
          Acest tip de evaluare se utilizeaza la probele de control care necesita o
perioada mai lunga de pregatire si cu un grad ridicat de dificultate, cum sunt
alergarea de rezistenta, jocul sportiv. Se finalizeaza de regula cu notarea
elevilor.
          Continutul evaluarii.
          Presupune 3 faze : verificarea, aprecierea, notarea.
          1. Verificarea.
          Este procesul prin care subiectul executa o proba. Natura probelor este
diferita. Uneori proba este însotita si de norme (baremuri) care exprima scala
valorica de efectuare a probei.
          În E.F., predomina verificarea practica, care urmareste identificarea
capacitatii de aplicare a ceea ce se dobândeste sau se dezvolta în procesul
instructiv-educativ.
          2. Aprecierea.
          Consta în reflectarea realitatii în constiinta învatatorului (realizarea unor
judecati de valoare). Se utilizeaza atât aprecierea verbala, care este curenta cu
rol de feed-back pentru orice exersare a elevilor, dar si utilizarea unor simboluri
numite note, calificative. Aprecierea este conditionata de natura probei la care
este verificat elevul. Daca probele sunt masurabile, aprecierea este obiectiva si
presupune efort mic. Daca probele nu sunt masurabile, aprecierea poate sa
capete influente subiective, depinde de competenta profesionala, experienta
didactica, nivelul de cunoastere al modelului E.F.S.
          3. Notarea.
          Este rezultatul unitatii dialectice dintre verificare si apreciere. Se
materializeaza prin acordarea de note sau calificative.
          Criterii de evaluare.
          Decurg din obiectivele E.F.S., trebuie privite în sistem.
     Performanta motrica, rezultatul probelor de control masurabile.
     Progresul realizat de subiect.
     Cantitatea si calitatea elementelor însusite în raport cu prevederile
programei de specialitate.
     Capacitatea elevului de a aplica în practica elementele însusite.
     Capacitatea elevului de restructurare, autoevaluare a elementelor
însusite.
     Nivelul cunostintelor teoretice însusite de elev.
     Atitudinea elevului fata de E.F.S.(frecventa la lectii, participarea la
actiunile competitionale sportive, modul de îndeplinire a unor sarcini
organizatorice).
     Nivelul de dezvoltare fizica a elevului.
 Metode de evaluare.
1. Metode de verificare.
     Trecerea probelor de motricitate prevazute de „sistemul national scolar
de evaluare la disciplina E.F.S.”, aplicat si în functie de optiunile
profesorului si elevilor, privind probele prevazute.
     Trecerea unor probe de motricitate, stabilite de fiecare învatator pentru
orele din C.D.S., conform principiului autonomiei.
     Trecerea unor probe de cunostinte teoretice de specialitate (la clasele cu
profil de educatie fizica).
     Masurarea unor indici de dezvoltare fizica.
     Executarea unor deprinderi si priceperi motrice, în conditii analoage
(asemanatoare) probei sau activitatii respective.
     Executarea unor deprinderi si priceperi motrice în conditii concrete de
concurs.
     Îndeplinirea de elevi a unor sarcini speciale organizatorice sau metodico-
didactice, conducerea unor verigi din lectie, arbitraj, conducerea
gimnasticii zilnice, conducerea recreatiei organizate pentru elevii claselor
I-IV, aducerea unor materiale din vestiare.
     Observarea curenta a elevilor si înregistrarea datelor observatiei (reactie
la efort, atitudini, comportamente în ansamblu si în situatii deosebite).
2. Metode de apreciere si notare (acordare de calificative).
     M. Aprecierii verbale, atunci când aprecierea este însotita permanent de
acordarea unor calificative.
     Aprecierea si notarea pe baza unor norme (baremuri) prestabilite la nivel
national sau local. Se mai numeste metoda absoluta si se aplica la unele
probe pentru calitatile motrice.
     Aprecierea si notarea prin comparatie (metoda relativa). Comparatia se
face la nivel de clasa; profesorul aseaza în ordine rezultatele si face
scalarea acestora pe intervale corespunzatoare calificativelor. Este
eficienta daca exista doar un rând de clase.
     Progresul individual se calculeaza indicele de progres calculat în functie
de valoarea performantionala initiala si finala.
     Nivelul de executie tehnica sau tactica a deprinderilor si priceperilor
motrice în conditii de exersare partiala sau globala. Depinde de
competenta profesionala a învatatorului.
     Aprecierea si notarea în functie de modul în care elevii îndeplinesc unele
sarcini organizatorice sau metodico-didactice.
Sistemul National scolar de Evaluare la disciplina E.F.S.
     A fost introdus în sistemul de învatamânt în anul scolar 1999-2000
     Criteriile de evaluare prevazute în sistemul national vizeaza nivelul
realizarii obiectivelor cadru si standardelor finale de performanta proprii
fiecarui ciclu de învatamânt, cât si a obiectivelor de referinta stabilite
pentru fiecare clasa, în domeniul capacitatii motrice, generale si specifice
practicarii ramurilor de sport prevazute în programa scolara.
     Sistemul de evaluare este corelat cu prevederile actuale ale planului de
învatamânt si continuturile programelor scolare, fiind aplicabil în toate
unitatile scolare, indiferent de conditiile avute; se adreseaza numai
claselor care au prevazuta educatia fizica în trunchiul comun.
     Varietatea instrumentelor e valoarea asigura elevilor posibilitatea de a
opta pentru sustinerea unora dintre acestea, corespunzator propriilor
disponibilitati psihomotrice, interesului si traseelor individuale de
instruire.
Metodologia de aplicare.
     Sistemul National vizeaza evaluarea principalelor capacitati si
competente, necesar a fi realizate în aria curriculara E.F.S.(trunchi
comun).
     Pentru fiecare capacitate / competenta, sistemul prevede 2 – 3 variante
de probe din care elevul poate opta pentru una din ele.
     La clasele V-VIII, elevul va sustine anual : 1-2 evaluari la forta, 1-2
evaluari la atletism si câte o evaluare la gimnastica si la joc sportiv.
     Programarea evaluarilor pe semestre va fi realizata de învatator în
functie de conditiile de desfasurare a procesului de învatamânt.
     Evaluarea calitatilor motrice vizeaza acumularile cantitative si calitative
realizate pâna la sustinerea probelor, ca urmare a sistemelor de
actionare folosite pe parcursul lectiilor. Evaluarea calitatilor motrice
vizeaza si rezistenta, se poate face prin probele de atletism
corespondente sau prin variantele de „naveta”, prevazute în sistem.
     Evaluarea la probele si întrecerile de sport va fi precedata de
parcurgerea unuia sau mai multor grupaje de lectii în functie de
complexitatea si dificultatea lor.
     Notele se acorda pe baza rezultatelor obtinute la sustinerea probelor si
tinând seama, dupa caz de criteriile privind starea de sanatate,
disponibilitatile motrice, atitudinea fata de procesul de învatamânt si
progresul realizat, prevazute în fisa individuala.
     Sistemul National prevede bareme minimale echivalente notei 5, pentru
acordarea notelor superioare si inferioare notei 5 comisiile metodice ale
profesorilor sau fiecare profesor vor elabora scale de notare proprii.
Valoarea performantelor si echivalarea lor în note vor fi stabilite în
functie de numarul de ore saptamânal si conditii concrete de lucru.
      La gimnastica acrobatica si joc sportiv, Sistemul National cuprinde
variante de probe cu dificultati diferite, la care aprecierea va fi facuta din
nota maxima 8, 9 si 10.
     În afara notelor acordate conform Sistemului National, profesorul va
realiza si evaluari curente din celelalte continuturi predate.
     Evaluarea sumativa vizeaza probele de control care necesita o perioada
mai lunga de pregatire si cu un grad marit de dificultate, cum sunt :
alergarea de rezistenta, jocul sportiv.
     Sistemul de evaluare va fi adus la cunostinta tuturor elevilor si afisat la
joc vizibil.
Fisa individuala.
     Este folosita pentru înregistrarea rezultatelor si notelor obtinute de elevi
la probele de evaluare.
     Cuprinde: datele personale, probele prevazute de Sistemul National,
probele de evaluare curente si date semnificative (care pot influenta
notarea elevilor, acestea fiind marcate cu un semn conventional).
     Utilizarea fisei asigura:
-aprecierea operativa si obiectiva a evolutiei elevului pe parcursul ciclului
de îbvatamânt
-constatarea optiunilor anuale ale elevilor pentru diferite probe
- argumentarea dotarii, transmiterea informatiei despre clasa, în cazul
schimbarii cadrului didactic sau a transferarii elevului
-autoevaluarea profesorului si evaluarea obiectiva a acestuia de catre
organele competente.
Modalitati de aplicare a sistemului de evaluare
          Calitatea motrica – forta se evalueaza de doua ori pe an, prin cupluri de
câte doua probe vizând segmente diferite, conform optiunilor elevilor. Pentru
fiecare cuplu de probe se înscrie în catalog câte o nota, provenita din media
notelor obtinute la cele doua probe care au alcatuit cuplul.
          La clasele care au în schema orara o ora pe saptamâna se evalueaza un
singur cuplu de probe.
          Calitatea motrica – viteza se evalueaza prin proba atletica – alergare de
viteza pe 50 m – iar atunci când nu exista spatiul necesar se utilizeaza proba
„naveta 5 x 10 m”.     Din celelalte probe de atletism elevul va fi evaluat,
conform optiunii, la una dintre acestea.       La clasele care au în schema orara o
ora pe saptamâna se renunta la una din cele doua probe.
          La gimnastica, conform optiunilor elevilor, acestia vor fi apreciati cu o
singura nota pentru una din urmatoarele variante :
- gimnastica acrobatica;
- saritura la un aparat;
- acrobatica si saritura, cumulativ.
          La gimnastica acrobatica notarea se face astfel :
-elevii care opteaza pentru executarea elementelor izolate vor fi apreciati din
nota maxima 9 ;
-elevii care opteaza pentru exercitiul la sol vor fi apreciati din nota     maxima
10.
          La jocurile sportive, potrivit optiunii comune profesor-elev se poate preda
un singur joc pentru întreaga clasa sau doua jocuri diferite.
          Notarea elevilor se realizeaza astfel :
-elevii care opteaza pentru executarea separata a procedeelor tehnice de baza
vor fi apreciati din nota maxima 8 ;
-elevii care opteaza pentru executarea structurii tehnico-tactice vor fi apreciati
din nota maxima 9 ;
-elevii care opteaza pentru jocul bilateral vor fi apreciati din nota     maxima 10.
          Distribuirea probelor de evaluare pe semestre este la latitudinea
profesorului, cu conditia asigurarii pregatirii corespunzatoare si sustinerii a
minimum 2-3 probe semestrial (în functie de schema orara). Probelor din
sistemul national li se adauga si probe de evaluare curenta.
          Pe parcursul anului scolar, la clasele în care schema orara cuprinde doua
ore saptamânal se acorda obligatoriu 6 note, dupa cum urmeaza :
- 2 note pentru calitatea motrica forta ;
- 1 nota pentru alergarea de viteza sau „naveta” ;
- 1 nota pentru alta proba de atletism, la optiunea elevului ;
- 1 nota la gimnastica acrobatica, saritura la un aparat sau o medie între cele
doua ;
- 1 nota la jocul sportiv.
          La clasele pentru care schemele orare prevad o ora pe saptamâna se
acorda obligatoriu 4 note pe an scolar, dupa cum urmeaza :
- 1 nota pentru calitatea motrica forta ;
- 1 nota pentru o proba atletica ;
- 1 nota pentru gimnastica ;
- 1 nota pentru jocul sportiv.