Influenta feedback-ului asupra performantei

invatarii

1UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE STIINTE SOCIO-UMANE

SPECIALIZARE PSIHOLOGIE

INFLUENTA FEEDBACK-ULUI

ASUPRA PERFORMANTEI INVATARII

*Abstract

1. DELIMITARI CONCEPTUALE

1.1. INVATAREA PERCEPTIVA

1.2. FEEDBACK-UL

1.3 TIPURI DE FEEDBACK

1.4. MASURAREA CA METODA EXPERIMENTALA

2.METODOLOGIE

2.1. IPOTEZE

2.2.SUBIECTI

2.3. INSTRUMENTE UTILIZATE

2.4. PROCEDURA

3. ANALIZA SI INTERPRETAREA PROBELOR

4. CONCLUZII

*Abstract : Studiul prezent a avut ca scop sustinerea ipotezei conform careia feedback-ul
influenteaza performantele subiectiilor. In acest scop s-a luat un
esantion independet , format din 10 subiecti , atat de gen masculin cat si feminin cu varsta
cuprinsa intre 19 si 22 de ani , care au participat la experiment pe baza de voluntariat.
Fiecare subiect a trebuit pe o coala de hartie milimetrica A4 sa traseze linii de cate 10
centimetrii. In prima faza, subiectul este legat la ochi cu o esarfa si sunt plasate cele
 doua liniare . I s-a cerut sa traseze 10 linii pana cand ajungea la celalalt liniar. In a doua
faza, subiectul este lasat singur sa traseze cele 10 linii fara a fi influentat. Iar in ultima
faza, subiectul este ajutat spunandu-i-se cu cati milimetrii sau centimetrii a depasit sau mai
are de trasat pentru a ajunge sa traseze linii de 10 centimetrii . Rezultatele au fost
conform expectantelor , studiul atingandu-si scopul deoarece rezultatele obtinute sustin
ipoteza de la care s-a pornit .

1. DELIMITARI CONCEPUTALE

1.1.INVATAREA PERCEPTIVA

Situatii complexe de percepere releva importanta invatarii perceptive , adica a acelei

forme a invatarii umane care asigura formarea strategiilor , insusirea reperelor si a etaloanele,
formarea actiuniilor perceptive . Adesea , scopul unei activitati mai complexe poate fi atins
sau nu in functie de aceste achizitii : cineva care se afla in fata unui panou de comanda si care
trebuie sa perceapa cu viteza si corectitudine semnalele semnificative dintr-un camp
stimulativ foarte bogat, va reusi sa indeplineasca aceasta sarcina daca va dispune de strategii
explorative corespunzatoare.De aceea ,in procesul instructiv-educativ din scoala, ca si in
activitatea profesionala se urmaresc si sarcini ale invatarii perceptive.

Aceasta are trei obiective de baza : perfectionarea sensibilitatii si a acuitatiilor

discriminative a valorilor , insusirea criteriilor si a procedeelor de exploarare a campului
perceptiv , in acord cu necesitatiile insusirii fiecarei discipline de invatamant , formarea unor
structuri perceptive . Pentru a realiza aceste obiective trebuie sa se actioneze astfel : sa se
prezinte exemplarele tipice, reprezentative pentru o clasa de obiecte in vederea elaborarii
schemelor perceptive generalizate ; stabilirea si prezentarea unor criterii de compensare ,
selectie , evaluare a insusirilor perceptive ; exersarea unor actiuni perceptive cum ar
fi :compararea , recompunerea, separarea, gruparea, etc. ; elaborarea si exersarea unui ghid de
explorare in conditiile de percepere complexa ; gradarea dupa dificultate a sarcinilor
perceptive si prezentarea si perceperea unor obiecte in contexte si situatii diferite, pentru a
putea remarca ceea ce este invariabil si semnificativ pentru activitatea omului.

Pentru fundamentarea stiintifica , ridicarea calitatii si eficientei evaluarii ,

pentru asigurarea corectitudinii si obiectivitatii acesteia , incepand cu secolul al-XX-lea s-a
declansat o actiune de orientare si cercetare a actului de evaluare , fapt ce a dus la aparitia si
dezvoltarea unei stiinte a evaluarii (examinarii ), care a fost denumita dociomologie .

Termenul a fost luat din limba greaca : dokime-proba ,cantarire , examen , initiatorul
docimologiei a fost savantul francez Henri Pieron ,iar la noi in tara profesorul Vasile
Pavelcu .

Evaluarea este actul didactic complex integrat intregului proces de invatamant , care
asigura evidentierea cantitatii cunostiintelor dobandite si valoarea , nivelul, performantele si
eficienta acestora la un moment dat in mod curent ,periodic si final ,oferind solutii de
perfectionare a actului de predare- invatare .

Evaluarea este actul didactic care determina promovarea sau nepromovarea tineretului
studios dintr-o etapa (an sau ciclu) de invatamant in altele, iar in cazul cand ea se
realizeaza sub forma de concurs asigura ocuparea unui loc intr-un grad de invatamant sau a
unui loc de munca intr-un domeniu de activitate social-utila in conformitate cu componenta
profesionala.
 Calitatea ,valoarea si eficienta ridicata a evaluarii implica pricepere , corectitudine ,
obiectivitate si responsabilitate din partea profesorilor examinatori ,de asemenea necesita
eliminarea subiectivitatii in aprecierea celor examinati ,deoarece pot exista situatii de
subiectivitate in plus sau in minus in notare de 1-3 puncte .

Una din functiile evaluarii este si functia cibernetica sau feedback (de reglaj si auto
reglaj).Analizand finalitatea invatamantului rezultate pregatirii elevului (studentului)
evidentiate de apreciere si notare , deci a iesirilor , din care se stabileste marimea de corectare
a intrarilor, se stipuleaza optimizarea procesului de predare invatare ,aplicandu-se pincipiul
feedback-ului.

Conexiunea inversa (feedback-ul)este componenta de baza , un subsistem de control,

de retur, de retroactiune, cu rol de conditie necesara pentru functionarea normala a
sistemului . Materializarea ei in procesul de evaluare inregistreaza caracteristicile :

Extinderea de la evaluarea rezultatelor la evaluarea proceselor si conditiilor ;

Reconsiderarea criteriilor de apreciere si raportare la obiective ;

Integrarea organica a diferitelor forme ale evaluarii in structura proceselor de invatare .

Daca multiplele interactiuni dintre componentele procesului au tendinta de a evolua spre

atingerea acelorasi obiective carora le sunt subordonate ,comune devine posibila
evidentierea unor indicatori de calitate si cantitate care sa determine distanta dintre
rezultatele asteptate si cele atinse. Acest mecanism se numeste conexiune inversa care
apare ca o reactie ; ca reintoarcere , reintroducere in sistem a rezultatului actiunii
anterioare in vederea reglarii si autoreglarii din mers a procesului , a maximalizarii
sanselor de succes si minimalizarii posibilitatilor de esec .

Variabilele procesului de invatamant au un caracter de dependenta

independenta diferit . Categorii de variabile :

1. cele care se afla direct sub controlul profesorului ,care poate opera efectiv cu ele,
le poate : structura,restructura , modifica ,adapta, stimula, prelucra continutul,
metodele si procedeele , ritmul invatarii organizarea procesului , stilul de predare ,
relatiile educator-educat.

2. variabilele aflate in postura de efecte , conditionate de alte variabile si pe care

profesorul incearca sa le aproprie de nivelul dorit (rezultatele , performantele ,
efectele secundare ,atitudinile derivate sunt mai greu de controlat).

3. variabile dificil de controlat sau practic imposibil de modificat : caracteristicile

individuale, starea de pregatire generala ; stadiu de dezvoltare , unii factori de
personalitate .

Feedbackul fiind o comunicare instrumentala, comunicarea didactica inglobeaza

fenomenul de retroactiune. Retroactiunea are ca menire echilibrarea
si eficientizarea structurilor. Forme de retroactiune in comunicarea didactica :

- feed-forward modalitate prin care anticiparea finalitatilor redevine

cauzalitate ;
 - feed-back o modalitate prin care finalitatea redevine cauzabilitate.
Intra in actiune dupa atingerea finalitatii si prin reinvestirea efectelor in
cauza. Poate fi privit cq o comunicare si invatare.

Actul didactic presupune existenta a doua tipuri de feed-back-uri :

1. aduce informatiile de la receptor la emitator

- regleaza actiunea de transmitere a informatiilor

2. aduce informatiile de la E pentru activarea R

- Regleaza actiuniile lui R .

TIPURI DE FEEDBACK-URI

1. dupa nivelul lui : feedback in sistem de informare , insuficient ,optim, redundant.

2. dupa continut : limitat , liber

3. dupa ritmicitate : continuu ,intermitent,periodic,aleator,accidental ;

4. dupa promptitudinea lui : imedeat , intarziat ;

5. dupa circuitul comunicational in care apare : vertical, orizontal.

Astazi , proiectarea si managementul comunicarii apar ca principii de baza ale

designului educational . Orice act de evaluare se finalizeaza printr-o judecata de valoare
cu impact asupra elevilor sau a rezultatelor lor. Aceste informatii pot avea efect asupra
relatiei curriculum-evaluare.

Cea mai cunoscuta forma de feedback este cea a fluxului informatiilor specifice
dinspre elevi inspre profesori , pe doua cai:

- prin intermediul evaluarii curente a activitatilor zilnice

- prin intermediul examenelor

Aceasta miscare a informatiei se face in spirala , in cadrul circuitului educational .

Feedback-ul formativ obtinut in urma evaluarii continue , contribuie in masura

determinanta la urmarire si evidentierea progresului educational al elevilor. Prin
diagnosticarea punctelor slabe ca si a punctelor tari ale educabilului in cadrul acestei evaluari,
dialogul educational dintre profesor si elev capata forta necesara pentru a
schimba atitudinile . El ridica nivelul motivational al educatului , intarirea in timp a
comportamentului .

Feedback-ul sumativ realizat in urma evaluarii cu caracter ponderat sumativ,

furnizeaza profesorului datele necesare pentru a-si modifica, transforma, adapta demersul
educational viitor in functie de raspunsurile la sarcina ale educabililor. Pentru elevii
confruntati cu evaluarea sumativa are semnificatia recunoasterii valorii sau a efortului
personal, a recompensei de natura simbolica pe care trebuie sa o primeasca toti cei care se afla
in situatia de evaluare sau de examinare.

Pentru a realiza un feedback pozitiv, un profesor competent aduce in actul evaluarii

urmatoarele elemente :

cunoasterea ampla a continutului , a ceea ce trebuie invatat

un set de aptitudini, atitudini si dispozitii fata de procesul de invatare

abilitatea de a construi , crea , selecta teste de evaluare adecvate sarcinilor de evaluare

proiectate

cunoasterea criteriilor si standardelor de evaluare potrivite sarcinilor alese

abilitati in formularea judecatilor de evaluare, pe baza experientelor anterioare

MASURAREA CA METODA EXPERI MENTALA

Psihologii care folosesc metoda experimentala trebuie sa faca deseori afirmatii

cantative.Uneori variabilele pot fi masurate cu mijloace fizice, in alte momente variabilele
trebuie sa fie evaluate intr-un mod care sa le aranjeze intr-o anumita
ordine. Deobicei , experimentele implica realizarea unor masuratori asupra unor mai multor
participanti, nu numai a unuia singur. Din acest motiv, rezultatele sunt date sub forma unor
seturi de numere care pot fi rezumate si interpretare. Pentru a realiza aceasta sarcina,
experimentatorul trebuie sa foloseasca statistica, disciplina care se ocupa cu esantionarea
datelor dintr-o populatie de indivizi, realizand apoi inferente despre populatie din datele
respective. Cea mai frecventa masura statistica este media, care e pur si simplu, termenul etnic
pentru media aritmetica , suma unui set de scoruri impartita la numarul scorurilor din set. In
cercetarile cu un grup experimental si unul de control exista doua medii de comparat : o
medie a scorurilor participantilor din grupul experimental si o medie a scorurilor
participantilor din grupul de control: Diferenta dintre aceste doua medii este ceea ce ii
intereseaza pe experimentatori. Daca diferenta dintre medii este mare poate fi acceptata ca
sugestiva prin ea insasi. Un psiholog care spune ca diferenta dintre grupul experimental si
grupul de control este statistic semnificativa spun ca un anumit test statistic a fost aplicat
datelor si ca diferenta observata este improbabil sa fi aparut intamplator sau din cauza catorva
cazuri extreme.

2. METODOLOGIE

IPOTEZE

1.Ipoteza specifica(VD1)-feedbak-ul influenteaza pozitiv performanta subiectilor

ipoteza nula-performanta subiectilor este independenta de feed back

2.Ipoteza specifica(VD2)-feedback-ul influenteaza negative performanta subiectilor

 ipoteza nula- performanta subiectiloreste independenta de feed back

VI(1):A- cauza ,Feedback-ul

VD:X- efectul dimensiunea liniilor (a0)cu feed back

(a1)fara feed back

protocol de date brute.

A2 10,45 7,75 10,94 10,4 10,68 11,11

A1 10,77 9,67 9.88 9,61 10 9,88

Design-ul experimental propus pentru acest experiment este unul (fac table)

Pentru ca efectul manipularii modului in care este prezentat materialul fie mai bine
conturat s-au ignorat alte variabile independete care ar fi putut avea efect asupra performantei.

SUBIECTI

Pentru a putea sustine ipoteze de baza a experimentului au fost folositi

10 subiecti . Participarea la experiment s-a realizat pe baza de voluntariat Avand in vedere ca
subiectii au varste cuprinse intre 19 si 22 de ani si sunt in proportii egale atat de gen masculin
cat si feminin , rezultatele cercetarii sunt reprezentative pentru populatia normala. Varsta si
genul subiectilor pot fi analizate consultand tabelele de anexa. (nr subiectilor , varsta , gen ,
calcul)

INSTRUMENTE UTILIZATE

S-a folosit pentru fiecqre subiect cate 3 coli de hartie milimetrica A4 ,2 liniare , o
esarfa si un creion .

PROCEDURA

Experimentul s-a desfasurat in absenta stimulilor puternici de natura vizuala sau

auditiva ; la fel pentru toti subiectii : Fiecarui subiect I s-a dat pe rand cate o foaie milimetrica
de format A4, si cate un creion, dupa care au fost legati de catre observatori cu esarfa la ochi
si li s-a plasat de catre observator cele doua liniare in functie de necesitate ; Astfel I se cere
subiectului in prima faza sa traseze linii de 10 centimetrii cu ajutorul liniarelor plasate de catre
observator pe foaia milimetrica si beneficiind de indrumarea observatorului. In cea de a doua
faza subiectului I se cere sa traseze tot cate 10 linii de 10 centimetrii dar fara indrumarea din
partea observatorului si fara liniarul care sa il fi ajutat sa ajunga sa traseze cei 10 centimetrii,
iar ulti,a faza I se cere subiectului sa traseze tot &10 linii a cate 10 centimetrii , dar
observatorul il influenteaza spunandui cu cati milimetrii sau centimetrii a depasit sau mai are
de trasat pentru a realiza o linie exacta de 10 centimetrii. Acelas material si procedura s-a
utilizat pentru toti subiectii. Iar rezultatul a fost conform asteptarilor, sustinand ipoteza de
baza si anu,e ca feedbackul influenteaza performantele subiectului.

3. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR

Dupa ce s-au terminat cele trei probe, s-au cules de la subiecti foile milimetrice din care s-
au extras datele pentru fiecare etapa. Toate aceste date sunt redate in tabelul de mai jos.

Datele din aceste tabele au fost analizate atat cantitativ cat si calitativ.

4. DISCUTII

In urma analizei si interpretarii datelor obtinute , este confirmata ipoteza conform careia
feedback-ului influenteaza perfor,antele subiectilor . In acest caz s-a influentat subiectul
pentru a perfor,a in trasarea a mai multor linii de 10 centimetrii. Daca s-ar repeta experimentul
,s-ar incerca o schimbare a desgnului experimental ori prin introducerea in plus a unor
modalitati ale variabilei independente, ori prin introducerea unei variabile eticheta, de
exemplu : varsta sau sexul .