Educatia si problemele lumii contemporane

EDUCATIA SI PROBLEMELE LUMII CONTEMPORANE

1. Unitati de continut

Educatia si caracteristicile ei

Autoeducatia si educatia permanenta

Noile educatii

Educatia-factor al formarii personalitatii; relatia ereditate-mediu-

educatie

Argument

Prin acest capitol se urmareste cunoasterea fenomenului educational si a problemelor

pe care trebuie sa le rezolve in conditiile realitatii contemporane, aflata in continua schimbare.

Obiectivele capitolului

Sa defineasca conceptele pedagogie si educatie;

Sa analizeze sistemul stiintelor pedagogice din perspectiva unor clasificari

multiple;

Sa analizeze formele educatiei, caracteristicile si modalitatile de realizare a

acestora;

Sa explice functiile educatiei si caracteristicile ei;

Sa analizeze implicatiile problemelor lumii contemporane asupra educatiei;

Sa precizeze modalitatile de integrare a noilor educatii in scoala;

Sa argumenteze contributia ereditatii, mediului si educatiei in dezvoltarea

personalitatii;

Sa analizeze relatia dintre cei trei factori ai dezvoltarii personalitatii;

 Sa evidentieze rolul autoeducatiei si educatiei permanente in dezvoltarea
personalitatii;

Sa explice relatia educatie -autoeducatie-educatie permanenta.

2. Concepte si teorii fundamentale

Pedagogia este stiinta care studiaza esenta si trasaturile fenomenului educational, scopul
si sarcinile educatiei, continutul, principiile, metodele si formele de desfasurare a
proceselor educationale.

Educatia reprezinta activitatea psiho-sociala proiectata la nivelul unor finalitati

pedagogice care vizeaza realizarea functiei de formare-dezvoltare permanenta a
personalitatii umane prin intermediul unei actiuni pedagogice structurata la nivelul
corelatiei subiect / educator obiect / educat, desfasurata intr-un camp pedagogic deschis.

Autoeducatia este activitatea fiintei umane desfasurata in scopul perfectionarii propriei

personalitati, educatia prin sine insusi.

Educatia permanenta reprezinta o directie importanta de evolutie a activitatii de

formare-dezvoltare a personalitatii, care urmareste valorificarea tuturor dimensiunilor si a
formelor educatiei proiectate si realizate pe tot parcursul existentei umane si in orice
moment al existentei umane.

Noile educatii sunt noi tipuri de continuturi care reprezinta cel mai pertinent si mai util
raspuns al sistemelor educative la imperativele generate de problematica lumii
contemporane, de natura politica, ecologica, economica, demografica etc.

Educabilitatea este o categorie pedagogica fundamentala care exprima puterea sau

ponderea educatiei in dezvoltarea personalitatii.

Teoriile ereditariste sustin rolul fundamental al ereditatii in evolutia si dezvoltarea

fiintei umane.

Teoriile ambientaliste absolutizeaza rolul factorilor socio educationali ( mediul si

educatia) in dezvoltarea personalitatii, desconsiderand semnificatiile ereditatii.

Teoria dublei determinari evidentiaza ca formarea personalitatii umane este rezultatul

conlucrarii factorilor interni si externi, fiecare avand o contributie specifica.

Ereditatea este o insusire biologica generala a organismelor vii, un ansamblu de

insusiri, caracteristici stabile, elaborate in cursul mai multor generatii si transmise de la
inaintasi (ascendenti) la urmasi (descendenti) prin mecanisme genetice, anatomice si
fiziologice.

Mediul reprezinta ansamblul conditiilor inconjuratoare(ambientale) in care omul

traieste, se dezvolta, actioneaza(munceste) si creeaza. Mediul poate avea doua
componente principale: mediul natural si mediul social-global si psihosocial.

3. Aplicatiischeme, grafice, teme

 Educatia si caracteristicile ei

Pedagogiastiinta si arta educatiei

Activitate de incalzire: Brainstorming pe tema Conceptele pedagogice

Sarcina de lucru: Spuneti cat mai multi termeni pedagogici care va vin in minte pornind de
la conceptul nucleu pedagogie, timp de 4 minute. Incercati sa alcatuiti enunturi cu conceptele
enumerate, unindu-le intre ele! Analizati enunturile formulate(dezbatere frontala).

Pedagogia este o stiinta socio-umana care studiaza esenta si trasaturile fenomenului

educational, scopul si sarcinile educatiei, continutul, principiile, metodele si formele de desfasurare
a proceselor educationale. Despre pedagogie se spune ca este nu numai stiinta, ci si arta. In
viziunea lui Emil Planchard continutul pedagogiei este structurat dupa cum urmeaza:

PEDAGOGIA=STIINTA A EDUCATIEI
PEDAG PEDAG
OGIA FILOSOF OGIA
STIINTA
GENER IA STIINT
ALA MORALA IFICA
OBIEC ANTROPOLOGIA
SAU , SAU
TUL
FILOS POLITIC POZITI
(BIOLOGIA,
OFICA A, VA
SPECU OMUL PSIHOLOGIA), SPECU
TEORIA
LATIE SOCIOLOGIE, LATIE
CONSTII
ISTORIE
NTEI

(SCOPUL) (NATURA
CONCRETA)

FILOSOFI
STIINTA
A
PEDAGOGICA
PEDAGO
,
GICA,
ANTROPOLO
STUDIUL
OMUL GIA
APLICA IDEILOR APLICA
EDUC PEDAGOGICA
TIE FILOSOFI TIE
ABIL ISTORIA
CE IN
PRDAGOGIEI,
RAPORT
STATISTICA,
CU
(INSTRUMEN
EDUCATI
T)
A

ACTIU ACTIU
NE ETICA OMUL PEDAGOGIA NE
PEDAGO CARE EXPERIMENTALA,
GICA SE TEHNICA
EDUC EDUCATIVA
A
 OMUL
EDUCA
T

REZUL IDEAL EDUCATIV PRIN MIJLOACE REZUL

TAT ADECVATE TAT

PEDAGOGIA INTEGRALA

Sistemul stiintelor pedagogice

Reprezinta un ansamblu de discipline pedagogice care studiaza

diferite stadii, laturi, aspecte ale educatiei. Aparute in urma dezvoltarii
educatiei, rezultatelor cercetarilor stiintifice si a relatiilor cu alte stiinte,
clasificarea lor a preocupat pe multi pedagogi. C. Barzea in lucrarea Arta
si stiinta educatiei propune o clasificare a stiintelor pedagogice, astfel:

I. Dupa nivelul de generalitate reflectat

1. Stiinte pedagogice fundamentale

Teoria educatiei

Teoria procesului de invatamant(Didactica generala)

2. Stiinte pedagogice aplicative

a. pe domenii de aplicativitate:

pedagogia speciala

pedagogia deficientelor/defectologie

pedagogia ocrotirii

pedagogia aptitudinilor speciale

pedagogia sociala

pedagogia familiei

pedagogia muncii
 pedagogia mass - media

pedagogia artei

pedagogia sportului

pedagogia militara

pedagogie medicala

b. pe perioade de varsta

pedagogia prescolara

pedagogie scolara

pedagogie universitara

pedagogia adultilor

c. pe discipline de invatamant

metodica predarii limbii romane (pedagogia, didactica limbii romane)

metodica predarii matematicii (pedagogia, didactica matematicii)

metodica predarii fizicii (pedagogia, didactica fizicii)

metodica predarii chimiei (pedagogia, didactica chimiei)

metodica predarii biologiei (pedagogia, didactica biologiei)

metodica predarii educatiei tehnologice (pedagogia, didactica educatiei

tehnologice)

metodica predarii istoriei (pedagogia, didactica istoriei)

metodica predarii geografiei (pedagogia, didactica geografiei)

metodica predarii educatiei fizice (pedagogia, didactica educatiei fizice)

 metodica predarii desenului (pedagogia, didactica desenului)

metodica predarii muzicii (pedagogia, didactica muzicii)

II. Dupa metodologia de cercetare predominanta

1. Istoria pedagogiei

2. Pedagogia comparata

3. Pedagogia experimentala

4. Pedagogia cibernetica

5. Planificarea educatiei

6. Politica educatiei

7. ()

III. Dupa tipul de interdisciplinaritate activat

1. Interdisciplinaritate clasica

a. Pedagogia psihologica (Psihologia educatiei, Psihopedagogia, Psihologia procesului de

invatamant etc.)

b. Pedagogia sociologica (sociologia educatiei, sociopedagogia etc.)

c. Pedagogia filosofica (Filosofia educatiei)

d. Pedagogia axiologica

e. Pedagogia antropologica

f. Pedagogia fiziologica

g. Pedagogia economica

h. Pedagogia politica

i. Pedagogia informatica
 j. ()

2. Transidisciplinaritate

a. Managementul educational

b. Pedagogia curriculumului

c. Pedagogia invatarii

d. ()

Intr-o sinteza remarcabila, Mialaret ne propune un amplu tablou al stiintelor educatiei,

care cuprinde:

a). Stiinte care studiaza conditiile generale si locale ale institutiei scolare:

Istoria educatiei;

Sociologia scolara;

Demografia scolara;

Economia educatiei;

Pedagogia comparata;

b). Stiinte care se ocupa de relatia pedagogica si de actul educativ propriu-zis:

Stiinte care studiaza conditiile imediate ale actului educativ:

- fiziologia educatiei;

- psihologia educatiei;

- psihosociologia grupurilor mici;

 - stiintele comunicarii;

Didacticile speciale ale diverselor materii scolare;

Stiinta metodelor si tehnicilor de predare;

Stiinta evaluarii;

c). Stiinte consacrate reflectiei si evolutiei:

Filosofia educatiei;

Planificarea educatiei;

Teoria modelelor;

Schematic, clasificarea propusa de Stefan Barsanescu se prezinta astfel:

Sarcini de lucru:

1. Comparati clasificarile stiintelor pedagogice mai sus prezentate, precizand aspectele

comune si deosebirile dintre acestea. Formulati intrebari si observatii critice. (Activitate
de lucru pe grupe de cate 5-6 membrii)

2. Analizati relatiile dintre disciplinele ce alcatuiesc sistemul stiintelor pedagogice din

perspectiva clasificarilor mai sus prezentate .

Legatura pedagogiei cu alte stiinte

Explicati legatura pedagogiei cu alte stiinte socio-umane, dar si cu stiintele din alte
categorii, pe baza urmatoarei scheme:

Psihologia Socio
logia
 Logica Filosofia

Istorie Deontologie

Cibernetica Biologia

Statistica Informatica

(Relatiile pedagogiei cu alte stiinte)

Ce este educatia?

Este un fenomen social, intrucat conserva si transmite experienta de cunoastere

teoretica si practica, valorile culturii si civilizatiei de la o generatie la alta.

Sarcini de lucru:

Alegeti una din asertiunile de mai jos si exprimati-va acordul/dezacordul fata de ea.

A educa inseamna sa stii sa astepti;

A educa inseamna a-i permite unei persoane sa-si dezvaluie posibilitatile;

A educa inseamna a determina increderea in educator si in propriile posibilitati;

A educa inseamna a da exemplu;

 A educa inseamna a stii sa taci;

A educa inseamna a dezvalui valori esentiale;

A educa inseamna a dresa;

A educa inseamna a prezenta modele fundamentale de comportament;

A educa inseamna a instrui;

A educa inseamna a ajuta progresiv un tanar sa-si infranga angoasa si sa se

deschida spre altii;

A educa inseamna a-l lasa pe elev sa actioneze;

A educa inseamna a comunica in profunzime cu un tanar pentru a-l determina apoi

sa comunice cu sine;

A educa inseamna a exercita un ansamblu de influente;

A educa inseamna a produce o schimbare de comportament.

Elaborati propria definitie a educatiei-grup de 3-4 membri. Turul galeriei.

Structura actiunii educationale este prezentata de Sorin Cristea astfel:

S: subiectul e.: evaluare c.ra.: comportament de raspuns

educatiei autodirijat
I.e.: ideal educational A.e.: ambianta educationala c.rd.: comportament de raspuns
dirijat

S.e.: scopuri AP.P: autoproiect pedagogic c.i.e.: conexiunea inversa externa

educationale

P.P.: proiect pedagogic M.e.: mesaj educational c.i.i.: conexiunea interna inversa

ob.: obiective RC: repertoriu comun c.ps.: camp psihosocial

c.: continut O.: obiectul educatiei A.ED.: autoeducatie

m.: metodologie S: subiectivitatea

obiectului

Semnificatii ale educatiei din perspectiva analizei functional-structurale:

- educatia ca proces ce implica mai multe fiinte umane, aflate in diferite

relatii de comunicare;

- educatia ca produs al activitatii, determinabil si adaptabil la cerintele

societatii;

- educatia ca activitate organizata institutional conform unor finalitati

pedagogice/orientari valorice.

Formele educatiei

Sarcina de lucru:
 Dezbateti caracteristicile si
modalitatile de realizare a celor trei forme de educatie pe baza urmatoarei scheme:

Legenda:

Invatare de tip formal

Invatare de tip informal

Invatare de tip informal

Cum se pot valorifica mai bine cele trei forme ale educatiei la nivelul scolii? Exemple.

Cum s-ar valorifica si integra in predarea disciplinei dvs., informatiile oferite de

educatia de tip informal si nonformal?

Functiile educatiei

Sarcina de lucru:

Comentati si argumentati urmatoarele functii ale educatiei:

- selectia si transmiterea valorilor de la societate la individ

- dezvoltarea potentialului biopsihic al individului

- pregatirea omului pentru integrarea activa in viata sociala

 Caracteristicile educatiei

Sarcina de lucru: explicati urmatoarele caracteristici ale educatiei:

- caracterul specific uman

- caracterul necesar si permanent

- caracterul social-istoric

- caracterul national si universal

- caracterul prospectiv

Autoeducatia si educatia permanenta

Autoeducatia

Argumentati contributia autoeducatiei la formarea si dezvoltarea

individului.

Analizati eficienta metodelor de autoeducatie.

Sistemul metodelor autoeducatiei

Metodele si procedeele de precizare a Metodele de autostimulare a

preocuparilor
preocuparilor de autoeducatie:
de autoeducatie:

programul autoeducatiei autoconvingerea

reguli personale autocomanda
deviza autoaprecierea
jurnalul intim autosugestia
comunicativitatea
Metode de autocontrol: exemplul
jocul
autoobservatia autoexersarea
autoanaliza
reflectia personala
autocontrolul si autoraportul

Metodele de autoconstrangere

autodezapbrobarea
 autocomutarea

autorenuntarea

Analizati critic stadiul dezvoltarii personalitatii dumneavoastra sau a unui coleg

din perspectiva obiectivelor educatiei permanente. Tabloul comparativ ce rezulta va ofera un
indicator asupra realizarilor si deficientelor actuale.

Realizari Deficiente

Ce proiecte de autoeducatie puteti dezvolta in continuare?

Dinamica raporturilor intre educatie si autoeducatie la

diferite varste
1. Varsta prescolara

EDUCATIE AUTOEDUCATIE

>

2. Varsta scolara mica

EDUCATIE AUTOEDUCATIE

 3. Varsta preadolescentei

EDUCATIE AUTOEDUCATIE

=
4. Varsta adolescentei

EDUCATIE AUTOEDUCATIE

5. La varsta tineretii si la adulti

EDUCATIE AUTOEDUCATIE

Educatia permanenta

Primele preocupari pentru educatia permanenta s-au inregistrat in

ultimele decenii ale secolului trecut.

Necesitatea:

cresterea gradului de pregatire a tuturor membrilor unei comunitati;

cresterea rapida a volumului informational si uzura morala a unor informatii;

capacitatile profesionale si selectarea potrivit cerintelor specifice fiecarui

domeniu(formare, perfectionare, grad mare de maturizare, inovare si modernizare);

perimarea informatiei la aproximativ 10 ani formare initiala larga specializare

ingusta

Sarcina de lucru:

Comentati citatul de mai jos:

Un proces de perfectionare al dezvoltarii personale, sociale si profesionale pe durata intregii

vieti a indivizilor in scopul imbunatatirii calitatii vietii atat a indivizilor, cat si a colectivitatii
lor. Aceasta este o idee comprehensiva si unificatoare care include invatarea formala,
nonformala si informala pentru dobandirea si imbogatirea unui orizont de cunostinte care sa
permita atingerea celui mai inalt nivel de dezvoltare posibil in diferite stadii si domenii ale
vietii. (R.H. Dave)

Dimensiunile educatiei permanente

Educatia permanenta reprezinta simultan:

- un concept pedagogic fundamental, de tip integrator, care inglobeaza toate sursele

activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii umane(stadii, continuturi, forme,
factori), valorificabile pe verticala si pe orizontala sistemului educational;

- un concept pedagogic operational care extinde aplicatiile sale asupra tuturor

aspectelor educatiei (vezi Thomas, Jean, 1977, pag. 79-81);

- un principiu pedagogic care sustine organizarea globala a unui sistem educational

integral, deschis pentru toate tipurile de educatie;

- o orientare la nivel de politica a educatiei, care urmareste perfectionarea activitatii de

formare-dezvoltare a personalitatii umane pe toata perioada vietii prin valorificarea
deplina a resurselor acesteia de autoinstruire si autoeducatie;

Principiile educatiei permanente fundamenteaza organizarea

globala a sistemului de invatamant care angajeaza toate ciclurile vietii,
de la faza pregatirii-care promoveaza asimilarea valorilor scolare si
extrascolare-la faza activa-care implica profesionalizarea in regim de
mobilitate sociala-pana la faza retragerii-care permite personalitatii
asumarea de noi roluri prin continuarea invatarii. La nivel de politica a
educatiei pot fi evidentiate urmatoarele principii:

- principiul asigurarii continuitatii de formare-dezvoltare a

personalitatii umane;

- principiul adaptarii programelor scolare si postscolare la cerintele

unei societati in continua transformare;

- principiul pregatirii personalitatii, la toate nivelurile sistemului de

invatamant, in vederea adaptarii optime la conditii de schimbare
rapida;

- principiul mobilizarii si valorificarii tuturor mijloacelor de informare

disponibile in limitele institutionale si noninstitutionale;

- principiul corelarii functionale intre obiectivele continuturile

formele activitatii de educatie/instruire.(vezi Dictionnaire actuel de
leducation, 1993, pag. 453)

Caracteristici ale educatiei permanente:

o continuitate;
 o globalitate;

o autonomie;

o coparticipare.

Obiective ale educatiei permanente:

- crearea printr-un invatamant formativ, a dorintei de a invata

continuu, cultivarea receptivitatii, a unei atitudini deschise,
favorabila schimbarii, inovatiilor si creativitatii;

- formarea si dezvoltarea premiselor pentru autoeducatie,

autodepasire si autoperfectionare, astfel incat sa devina trasaturi
definitorii ale omului contemporan;

- a traduce normele si valorile sociale in atitudini, in comportamente

stabile si a lupta pentru implementarea si dezvoltarea lor in
comunitatea careia ii apartinem;

- stimularea si cultivarea unei atitudini pozitive, libere, creative,

independente si constructive prin asimilarea limbajelor artei, stiintei,
tehnicii, etc., contribuind astfel la progresul cunoasterii umane;

- dobandirea unor metode si tehnici flexibile cu privire la

organizarea, conducerea si evaluarea procesului de munca si a
conduitei, astfel incat adaptarea si integrarea individului in societate
sa se realizeze usor si cu succes, indiferent de domeniul de
activitate;

- disponibilitatea pentru reciclare, recalificare si perfectionare si

pentru dezvoltarea aptitudinilor pana la nivelul maiestriei si al
competentei cerute de domeniul de activitate respectiv;

- stimularea optimismului oamenilor, a capacitatii lor de a lupta

contra deficientelor si a lipsurilor si combaterea pasivitatii, a
scepticismului si a intolerantei;

- dezvoltarea responsabilitatii personale si a solidaritatii pentru a

preveni si a combate orice deficienta individuala sau sociala,
ajutandu-l pe fiecare sa inteleaga ca ameliorarea situatiei sociale
incepe cu autoexigenta si ca exigenta fata de altii nu este decat o
forma de respect, o forma a demnitatii personale si a democratiei
autentice;

- sprijinirea intelegerii relatiei om-natura( educatia ecologica), a

nevoii de a proteja natura, de a lupta impotriva oricarui gen de
poluare a ei si de a o conserva pentru a putea beneficia de
avantajele, resursele si frumusetile ei si generatiile viitoare;
 - cultivarea unor relatii de prietenie, de colaborare si respect reciproc
cu alte popoare, ca si lupta pentru pace, pentru progres, ca o
garantie a liberei dezvoltari si prosperitati a tuturor colectivitatilor
umane.

Sarcini de lucru:

Pornind de la caracteristicile si obiectivele educatiei permanente

aratati rolul ei in dezvoltarea personalitatii.

Pe baza schemei de mai jos, analizati relatia educatiei permanente

cu formele educatiei.

EDUCATIA IN
PERIOADA
SCOLARA EDUCATIA
ADULTILOR

EDUCATIA PERMANENTA
Educatia permanenta-relatii cu nivele de cultura, cu formele educatiei in viziunea Rodicai
Niculescu

Noile educatii

Problematica lumii contemporane (P.L.C.)

In ultimele decenii savantii si oamenii politici din lumea intreaga se confrunta cu un nou tip
de probleme, ce se impun prin caracterul lor grav si presant, cat si prin dimensiunile lor regionale
sau universale, cum sunt: deteriorarea continua a mediului inconjurator, caracterul limitat al
resurselor naturale, caracterul galopant al cresterii demografice, incalcarea drepturilor omului si a
democratiei.

Toate acestea l-au condus pe Aurelio Pecceli, fostul presedinte al Clubului de la Roma la
introducerea unui nou concept, anume cel de problematica a lumii contemporane. Acest concept
pune in lumina caracteristicile acestei problematici:

- caracter universal

- caracter global

- evolutie rapida si greu previzibila

- caracter pluridisciplinar

- caracter prioritar

Sarcini de lucru:

Analizati aceste caracteristici ale P.L.C. si incercati sa gasiti altele noi.

Analizati citatul de mai jos argumentand puterea educatiei in rezolvarea P.L.C.

Un numar redus de specialisti sustin ideea ca educatia nu are un rol

de jucat in crearea societatii de maine. Dar mai numerosi sunt cei care
trateaza educatia ca unul din factorii capabili sa contribuie la crearea unei
societati mai bune. Aceasta premisa sta la baza studiilor noastre
consacrate educatiei pentru pace. Interesul pentru rolul educatiei in
ameliorarea vietii de astazi, in lumina unei societati viitoare mai bune
trebuie sa se exprime in conceptualizarea acestei increderi sub forma de
programe axate pe valorile educatiei de maine. (Haavelsrud, Magnus,
1983)
 Programele UNESCO sintetizeaza urmatoarele noi educatii:

educatia relativa la mediu(educatia ecologica)

educatia pentru pace si cooperare

educatia pentru participare si democratie

educatia in materie de populatie(demografica)

educatia pentru o noua ordine economica si internationala

educatia pentru comunicare si mass-media

educatia pentru schimbare si dezvoltare

educatia nutritionala

educatia economica si casnica mondena

educatia pentru timpul liber

educatia pentru drepturile fundamentale ale omului

educatia interculturala

Ca modalitati practice si metodologice de realizare a noilor

educatii mentionam:

a) Demersul infuzional presupune realizarea noilor educatii in cadrul

diferitelor obiecte de invatamant si la nivelul diferitelor dimensiuni
ale educatiei, de exemplu, obiectivele educatiei relative la mediu se
pot realiza prin infuzie de mesaje in cadrul unor discipline precum
biologia, chimia, fizica, geografia, dar si la nivelul educatiei
intelectuale, morale, profesionale, estetice, fizice.

b) Demersul disciplinar consta in introducerea de noi discipline de

studiu centrate pe un anumit tip de educatie. De exemplu, educatia
ecologica poate sa apara ca disciplina de sine statatoare inclusa
in Planul de invatamant. Prezinta dezavantajul ca poate genera
fenomenul de supraincarcare. Acest demers se concretizeaza la
nivelul invatamantului primar si gimnazial prin introducerea
disciplinei Educatia moral - civica si Cultura civica.

c) Demersul modular angajeaza noile educatii in cadrul unor discipline

de studiu, sub forma unor module prevazute in programele scolare si
la nivelul unor componente ale educatiei. Educatia ecologica, de
 exemplu, poate fi abordata in cadrul unui modul de studiu la
biologie, cu obiective prioritare educatiei intelectuale.

d) Demersul transdisciplinar presupune infaptuirea obiectivelor noilor

educatii in cadrul unor sinteze stiintifice pe diverse teme realizate
trimestrial sau anual de echipe de profesori de diverse specialitati.
Aceasta implica probleme specifice in ceea ce priveste formarea
educatorilor.

Sarcini de lucru:

Identificati obiectivele noilor educatii, mentionate mai sus.

Exemplificati integrarea noilor educatii in cadrul disciplinelor pe care

urmeaza sa le predati.

Educatia factor al formarii personalitatii; relatia ereditate

mediu educatie

Personalitatea se formeaza prin contributia urmatorilor factori:

Ereditatea ca premisa naturala a dezvoltarii personalitatii

Mediul conditia sociala a dezvoltarii psihice

Educatie conexiunea determinanta pentru dezvoltarea

personalitatii prin valorificare formativa deplina a premiselor
ereditare si a conditiilor sociale.

Sarcina de lucru:

Gasiti cat mai multe argumente prin care sa sustineti contributia

fiecaruia dintre cei trei factori la formarea personalitatii.

Modalitatea de lucru: Se organizeaza trei centre de activitate: ereditatea, mediul si educatia,

iar cursantii vor fi grupati in trei microgrupe de 5-8 persoane, corespunzatoare celor trei
centre. Microgrupele (care se pot constitui pe baza de voluntariat sau prin extragere de
simboluri) inventariaza cat mai multe argumente pentru a putea sustine contributia factorului
ales la dezvoltarea personalitatii. La finalul dezbaterilor, purtatorii de cuvant prezinta
rezultatele grupurilor. Acestia se pot chestiona reciproc, avand posibilitatea de a se consulta
rapid cu partenerii lor de lucru, care se afla in acest context, in postura de observatori activi ai
dezbaterilor concluziilor. Timp: 15-20 minute.

Intre factorii dezvoltarii psihice exista stranse interactiuni:

 Analizati relatiile dintre:

ereditate-mediu

ereditate-educatie

mediu-ereditate

ereditate- mediu-educatie

Comentati reprezentarea grafica de mai jos:

Ed = educatie
E =ereditate

M =mediu

Tabloul relatiilor dintre ereditate si mediu

Privite sub
aspectul Ereditate Mediu
evolutiei

In domeniul Determina probabil: inaltimea, forma Datele ereditare pot fi distorsionate in

cresterii si corpului, structura organelor, a
dezvoltarii sistemului nervos, limitele dezvoltarii
fizice sensorio-motrice. Deci, disponibilita-
tile motorii si atletice pot fi considerate
ca fiind determinate ereditar.
conditiile unui mediu necorespunzator.
O buna sanatate organica este
asigurata de practica sanatatii publice,
de conditiile de nutritie, de practicile
igienice. Deficientele si deprinderile
din partea mediului aduc serioase
 dereglari de crestere.

In domeniul Indivizii se nasc cu o gama larga de Conditiile de mediu prielnice sunt

cresterii si posibilitati generale mintale si cu
dezvoltarii posibilitati diferentiate in domeniul
intelectuale muzicii, al picturii, vorbirii in public,
etc. Pentru intercomunicare se pare ca
exista si limite naturale innascute.
necesare pentru ca
abilitatile( disponibilitatile) native sa
se dezvolte cat mai apropiat de nivelul
optim al capacitatilor.

In domeniul Desi circumstantele de viata si Intr-un mediu calm, protector unde

sanatatii experienta individuala au influenta domina armonia intre parinti sau
mintale, dominanta, totusi, stabilitatea emotiva tutore si copii, numarul dezechilibrati
emotionale si depinde in mare masura de structurile mintal este mai redus decat acolo unde
al innascute ale sistemului nervos, de brutalitatea si severitatea domina.
personalitatii sistemul glandular existent, de
caracteristicile ereditare ale aparatelor,
care pot predispune mai mult pe unii
decat pe altii la instabilitate mintala.

In domeniul Pozitia in viata depinde in mare masura Atitudinile, convingerile, credintele si

atitudinilor, de capacitatile care au la baza
al dispozitii native. Atitudinile,
convingerilo convingerile si scara de valori ale
r si al individului sunt determinate de pozitia
valorilor lui in societate, ele numai in mod
indirect, deci si in mica masura depind
de datele ereditare.
scara de valori ale individului se
dezvolta in cadrul culturii in care el s-
a nascut; ele fac parte din mediul
socio-cultural si sunt influentate de
experienta personala, de angajarea
fiecaruia in acest mediu.

Rezumat

Aparuta odata cu societatea, educatia este un proces social de initiere si conducere a

copilului spre responsabilitate.

Pedagogia, ca stiinta, ca teoretizare a fenomenului educational, a aparut mai tarziu,

desi a existat o experienta in domeniu, transmisa din generatie in generatie, ca fiind o
pedagogie populara. Pedagogia este stiinta specifica si de sinteza a educatiei ca subsistem
social si ca proces instructiv educativ.

Educatia ca proces se infatiseaza ca o tehnologie, care prin cei mai competenti dascali
poate deveni o arta, arta didactica. Din perspectiva actionala, educatia este un ansamblu de actiuni
desfasurate deliberat pentru transmiterea si formarea la tinerele generatii a comportamentelor si
valorilor acumulate de a lungul timpului. Ca produs al activitatii, educatia se concretizeaza in
capitalul cultural al tanarului format (comportamente si valori) determinabil si adaptabil la cerintele
societatii.
 Educatia joaca un rol primordial in formarea personalitatii. Ea armonizeaza
interactiunea dintre ereditate si mediu, creand, pe de o parte, conditii favorabile actualizarii
pontentialitatilor genetice, iar pe de alta parte, controland si organizand influentele mediului
asupra individului, avand ca rezultat particularitatile de varsta si individuale ale acestuia.

Scoala este institutia principala in care se realizeaza educatia tinerei generatii. Pe de o

parte ea trebuie sa intregeasca imaginea si conceptia copiilor despre lume valorificand si ordonand
experienta si ansamblul influentelor ce se exercita asupra lor, iar pe de alta parte sa desfasoare o
educatie care sa-i pregateasca pentru viata, pentru un viitor amenintat de probleme globale si
universale prin dezvoltarea spiritului de (auto)perfectionare permanenta.

Tema de reflectie: Elaborati, pe baza bibliografiei, un eseu, de cel mult 4 pagini, in care sa
comentati legatura dintre educatie, autoeducatie si educatia permanenta.