Îi veţi vedea cu ochi,

nu de pedagog şi de şef,
ci cu ochi de om şi de copil
şi veţi reduce imediat, prin
acest fapt,
distanţa periculoasă care
există, în
clasele tradiţionale,între
elev şi profesor”
 Născut la 15 octombrie
1896, în orăşelul Gars
din Franţa, într-o familie
numeroasă. De mic copil
îi displăceau zilele de
şcoală, aceasta fiind un
motiv ce l-a determinat să
realizeze o reformă a modului de predare.
 În 1920, începe activitatea de învăţător la
şcoala din satul Le Bar-sur-Loup. Aici el şi-
a dezvoltat metodele sale de predare.
 În anul 1923 Freinet cumpărat o tipografie,
iniţial pentru a-l ajuta în predare, din
moment ce suferea de o boală pulmonară,
fiind dificil pentru el să vorbească perioade
lungi de timp. Astfel, el tipărea texte libere şi
ziare de clasă pentru elevii săi. Copiii îşi
compuneau
lucrări proprii,
în grup, care
au înlocuit
complet
manualele.
În viziunea lui Freinet, acţiunea pedagogică
trebuie să aibă elevul ca ax în jurul căruia să
graviteze totul. Educatorul urmează să se
adapteze la trebuinţele copilului, să ia în
considerare interesele şi înclinaţiile sale.
Învăţătorul ajută şi nu controlează, ameninţă,
atenţionează, pedepseşte.

UNIC
DIVERS

GLOBAL
Să se realizeze:
o pedagogie centrată pe copil
o pedagogie a deschiderii şi a comunicării
o pedagogie ce oferă mijloace şi metode
de lucru
o pedagogie modernă,internaţională şi
cooperativă
Învăţarea Intelectuală Manuală Fizică

Informarea Formare Informare

Orală Scrisă

Internă Externă

Cercetarea Ştiinţifică Artistică

Învăţării Activităţilor
Gestiunea Relaţiilor
 Educaţie
prin
reuşită

Lucrul
în Lucrul
grup de grădină,
Metoda salubrizarea
naturală parcurilor
Plimbările,
studiul
naturii Realizarea
Plan materialelor Auto
semestrial didactice evaluare
alcătuit de către elevi,
de elevi Desenul
publicarea lor
liber
•Consiliul •Ocaziţionale
•Excursii •Permanente
•Vizite

•Învăţare
•De învăţare
•De producţie
•Creaţie
•Comunicare
 ORGANIZAREA CLASEI
Organizarea cooperativă,
Punerea în aplicare a modalitate de luare a
deciziilor, votul, elaborarea
responsabilizării regulilor şi gestionarea
materialului

Dascălul nu mai este

Punerea în aplicare a singurul ia decizii ; copilul se
ocupă de propria activitate:
autonomiei munca individualizată şi
autocorectare.

Se instituţionalizează prin
Punerea în aplicare a îndrumarea temporară sau
permanentă (un copil mai
cooperării mare se ocupă de unul mai
mic).
,,Primii din clasă – reuşesc desigur, pentru că au
aptitudini deosebite… dar şcoala copleşeşte pe
ceilalţi sub avalanşa eşecurilor: exces de roşu pe
exerciţii, note proaste , de refăcut caiete rău
îngrijite… Observaţiile nu lasă decât foarte rar
copilului încurajarea unei reuşite”.
Freinet cerea fiecărui elev să preia capul
plutonului : ,, Să nu vă lăsaţi niciodată copiii să
eşueze ; faceţi-i să reuşească , ajutându-i dacă
trebuie printr-o generoasă participare a
profesorului . Faceţi-i mândri de realizările lor . Îi
veţi duce astfel la capătul lumii.”
 Libera exprimare nu este invenţia unui elev din
cale - afară de creativ, ea este manifestarea însăşi
a vieţii. Libera exprimare pedagogică trebuie să
permită fiecăruia să-şi redea sentimentele ,
emoţiile , impresiile , cugetările , îndoielile . Toţi
copiii , dacă n-au fost încă ireparabil descurajaţi ,
percep nevoia şi dorinţa de a se exprima , de a
intercomunica sprijinindu-se de instrumentele de
care dispun (vorbirea, scrisul, desenul ). Potrivit
ideilor lui Freinet, învăţătorul trebuie să asigure
deschiderea asupra vieţii sociale şi comunicarea
în situaţii variate.
 Evaluarea în pedagogia Freinet

Evaluarea în pedagogia Freinet constă în

verificarea realizărilor elevilor , pornind de la
planul individual de muncă .

Autoevaluarea - pornind de la planul său

individual de muncă , elevul îşi corectează singur
munca cu ajutorul fişierelor autocorective , sau
codurilor de culori , determinându-şi gradul de
reuşită .
Evaluarea colectivă - situează în prim – plan
rezultatul muncii individuale a elevului ce este
prezentat grupului şi supus criticilor valorizante
ale acestuia . Clasa determină nivelul de reuşită al
proiectului individual, iar învăţătorul decide
maniera în care elevul îşi va continua munca pâna
la definitivarea proiectului.
Socializarea - ca formă de evaluare se traduce
prin definitivarea proiectului individual al elevului
care se realizează sub forma unui articol , album ,
expoziţie , înregistrare , program informatic ,
portofoliu.
INSTRUMENTELE EVALUĂRII ÎN PEDAGOGIA
FREINET
 Rezultatul muncii copilului este fie publicat în
revista clasei , fie trimis corespondenţilor ,
prezentat la expoziţia şcolii/clasei sau prezentat
într-un spectacol .
Deoarece pedagogia Freinet realizează
programa şcolară , elevii primesc şi calificative /
note şi teste de control , care nu au ca scop
sancţionarea greşelilor , ci informarea asupra
progreselor elevilor şi decernarea certificatului
necesar societăţii şi recunoscut de aceasta .
CONCLUZII :
Asistăm astăzi , mai mult ca oricând la o
’’reaşezare’’ a sistemului educaţional ,
determinat atât de noile schimbări ale
societăţii , cât şi de impregnarea valorilor
aduse din vest în ceea ce priveşte sistemul
educaţional. Privită la început cu reticenţă,
pedagogia Freinet a ajuns astăzi a fi
apreciată de o mare parte dintre cei
implicaţi în actul educaţional.
Rădulescu,Mihaela,Pedagogia Freinet.
Un demers inovator,Editura Polirom,Iaşi,1999

Pettini ,Aldo,Freinet şi tehnicile sale,Editura

CEDC ,1992.
Andre de Peretti,Educaţia în schimbare,
Editura Spiru Haret,Iaşi,1996

www.freinet.org

www.lespionniers.spaces.life.com