LICEUL TEHNOLGIC NISIPORESTI

CDL MODULUL III – MODALTATII DE ASAMBLARE A PRODUSELOR TEXTILE

CLASA a XII –a
CALIFICAREA PROFESIONALA :Tehnician in industria textila
DOMENIUL: Industrie textile si pielarie
NIVELUL DE CALIFICARE :IV

SUPORT DE CURS
MODALITATII DE ASAMBLARE
A PRODUSELOR TEXTILE

Intocmit:

Prof.Ing. Mihai Imbrișcă

CDL – MODUL III, MODALITATI DE ASAMBLARE A PRODUSELOR TEXTILE

1. Nota introductive
Modulul ,,Modalitati de asamblare a produselor textile ‘’ se adereseaza elevilor pentru
clasa a XII -a , ciclul superior al liceului- filiera tehnologica ,pentru calificarea
profesionala ,,Tehnician in industria textila’’ din domeniul de pregatire
profesionala,,Industrie textile si pielarie’’
Modulul are un nr de ore de 62 ore \an
Modulul se pregateste in parallel cu celalate module din curriculum cu un numar de 2
ore\sapt timp de 27 de sapatamani.
Modulul ,, Modalitati de asamblare a produselor textile’’ este centrat pe rezultate ale
invatatrii si vizeaza bodandirea de cunostinte ,abilitati special,necesare practicarii\
angajarii pe piata muncii in una din ocupatiile specificate in SPP-ul , corespunzator
calificariide nivelul 4, Tehnician in industria textile, din domeniul de pregatire
profesionala Industrie textila si pielarie sau in continuarea pregatirii intr-o calificare de
nivel superior.
Unitatea de rezultate ale invatarii- tehnice specializate:
11.Monitorizarea operatiilor de confectionare a produselor vestimentare
Rezultatele invatarii:

Cunostinte Abilitatii Atitudini

11.1.1 Proces de productie 11.2.1 Identificarea
in confectii operatiilor
11.2.2 Identificarea si
11.1.2 Cusaturi caracterizarea cusaturilor
11.2.3 Determinarea
parametrilor specifici unei
cusaturi
11.3.1 Stabilirea cu
responsabilitatea a
operatiilor procesului
tehnologic de confectionare
11.3.2 Selectarea
independenta a cusaturilor
necesare confectionarii
modelului produsului.

11.1.3 Masini si utilaje 11.2.4 Identificarea si

specific operatiilor caracterizarea masinilor si
procesului tehnologic de utilajelor specific in
confectionare confectii
11.2.5 Reglarea parametrilor
 de coasere

11.1.6. Operatiile de 11.2.6 Selectarea cusaturilor

prelucrare a produselor necesare confectionari
vestimentare produselor .

11.2.9 Excutarea cusaturilor 11.3.3.Executia operatiilor

specific fiecarui tip de de coasere si de calcare
operatie de prelucare a regland corespunzator
reperelor parametrii

11.1.10. Norme de protectie 11.2.13. Aplicarea NSSM, 11.3.5. Aplicarea NSSM,

a mediului de sanatate si de PSI si de protective a PSI si de protective a
PSI specific activitatii din mediului in timpul activitatii mediul in timpul activitatii
confectii

11.2.14. Informarea si 11.3.6. Identificarea

prelucarea informatiilor oportunitatilor pentru
necesare in vederea activitatii personale,
realizarii sarcinilor de lucru profesionale sau de afaceri

11.2.15. Utilizarea corecta 11.3.7. Asumarea rolului in

in comunicarea a echipa si colaborarea cu
vocabularului comun si a ceilati membri ai echipei
celui de specialitate

11.2.16. Utilizarea
documentatiei de specialiate
redactate intr-o limba straina

Lisara minima de resure material necasare dobandirii rezultatelor invatatii:

-utilaje pentru realizarea cusaturilor mecanice: masina simpla de cusut, masina triploc de
cusut cu 4si 5 fire.
 -Utilaje pentru realizarea lipirii materialelor: prese de lipit
-materiale textile de baza si auxiliare
Standardul de evaluare asociat unitatii de rezulate ale invatatrii

Criterii si indicatori de realizare si ponderea acestora

Nr. Criterii de realizare si ponderea Indicatori de realizare si ponderea

ctr acestora acestora

1. Primirea si planificarea sarcinilor de lucru Identificarea tipurilor de cusaturi

30% folosite la confectinarea reperului 20%
Elaborarea procesului tehnologic de
confectionare30%
Stabilirea parametrilor cusaturilor 20%
Pregatirea utilajelor pentru operatiile de
coasere si calcare 30%
2. Realizarea sarcinii de lucru 45 % Efectuarea operatiilor de prelucare a
reperelor 60%
Folosirea corespunzatoare a utilajelor si
uneltelor specific operatiilor 15%
Calificarea operatiilor tehnologice de
prelucare a reperelor 10%
Remedierea defectelor de executie 10%
Respectarea normelor de SSM si PSI
specific la locul de munca 5%

3. Prezentarea si promovarea sarcini realizate Autoevaluarea operatiilor tehnologice

15%
executate 50%
Vocabularul comun si tehnologia de
specialitate e folosita correct in scopul
reportizarii realizarii sarcinii 50%

2. Norme generale si specifice pentru sanatatea si securitatea muncii NSSM de

protectie impotriva incendiilor PSI si de protectie a mediului.
2.1. Norme generale de
protectia muncii- principalele masuri generale ce trebuie repectate in sectiile de
confectii sunt urmatoarele:
 Salartatii se vor prezenta la serviciu sanatatosi, odihniti si nu vor fi sub
influenta bauturilor alcoolice;
  Inainte de inceperea lucrului muncitorul va verifica daca utilajele masinilor se
gasesc in stare normal de functionare .Daca se constata anumite defectiuni
manifestate prin zgomote,vibratii, miros, vor fi anuntate persoanele abilitate
pentru a remeida defectiunile;
 In timpul lucrului muncitorii vor purta obligatoriu echipamentul de protectie
impus ;
 Utilajele cu organe in miscare trebuie prevazute cu aparatori de protectie ;
 Scaunul sa fie in stare buna de functionare [schelet metallic, sezut, spatar]
reglabil;
 Este interzis aglomerarea locurilor de munca cu obiecte , unelte, foarfeci,
surubelnite, chei etc;
 Se vor evita formarea petelor de ulei dupa ungere, sau de apa iar daca sau
produs se vor stege imediat, pentru a preveni accidentele prin alunecare;
 In permanenta se va mentine curatenia la locul de munca;
 Este interzisa agatarea hainelor pe utilaje , pe agregate, pe motoare, pe
transmisii, pe aparatori de protectie;
 Este interzisa montarea curelelor pe rotile de transmisie ale motoarelor
electrice in timpul functionarii masinilor de cusut
 Deconectarea masinilor se face prin scoaterea stecherului din prize. Nu se
trage de snurul electric, deoarece se poate produce deranjamente in instalatii,
fiind pericol de scurtcircuit;
 In timpul lucrului la masina distanta dintre capul muncitorului si capul masinii
de cusut va fi minimum 30 cm;
 Este interzis muncitorilor sa se odihneasca pe langa stive, rafturi,sau in boxele
rafturilor;
 La parasirea locului de munca muncitorii vor anuntaseful direct si va opri
utilajul de la intrerupatorul general
 Totdeuna trebuie sa se priveasca in directia de mers, iar atunci cand se
transorta pachete in brate, acestea NU trebuie sa impiedice vizibilitatea;
 Circulatia pe scari se va efectua respectandu-se urmatoarele norme
 Se va circula numai pe partea dreapta
 Se va merge incet, unul dupa altul in sir simplu
 Se va sprijini cu mana de bara scarii, nu se va aprinde tigara, nu se
merge distantatsau sarind mai multe trepte deodata;

 Salariatii vor respecta si normele de protectia muncii specific fiecarui grup de

utilaje, specificate in instructiuni sau in documentatiile tehnice ale utilajelor;
 Atentie:
Operatiile de deservire , curatare, ungere ,reglare si reparare se vor efectua la fiecare
utilaj numai dupa cunoasterea Normelor specific de protective a muncii.

2.2 Reguli de protectie a muncii la masinile de cusut, triploc special si automate:

 Motorul masini electric sa fie bine fixat pentru a nu cadea in timpul lucrului
 Oprirea masini se va face numai cu ajutorul pedalei fara a se pune mana pe roata
volanta.
 Blatul masini sa fie bine fixat
 Capacul masini sa fie bine fixat in blatul masini
 Placuta acului sa fie bine fixata cu ajutorul celor doua suruburi , pentru a nu se
produce ruperea acului cand masina este in functiune
 Prize de alimnetare la curent sa fie in stare buna de functionare
 Este interiza tinerea piciorului pe pedala masini in timp ce se lucreza la
mecanismul suveicii sau a apucatorului.
 Rasturnarea capului de masina pentru curatat se va face cu ambele maini, pentru a
nu-l scapa din bolturile de fixare si sa cad ape jos;
 Toate masinile de cusut vor fi prevazute cu dispositive aparatoare la tija acului
pentru a evita patrunderea acului de cusut in degete.
 Este interzisa lucru la masini cu ace strambe sau cu varfuri boante pentru a se
evita ruperea acestora si lovirea muncitorului.
 Deplasarea materialului in zona de coasere se va face cu ambele maini.

2.3 Regului de protectia muncii la presele de calcat

 Presele sunt dotate cu diferite dispositive de siguranta, care trebuie cunoscute de
operator:
 Intrerupatorul general care garanteaza ca tabloul electric nu se deschide, inainte
de a se deconecta energia electrica;
 Aparatorii de protectie la dispozitivele de automatizare si instalatii;
 Supapa de scurgere rapida a aaerului comprima, atunci cand este necesar, prin
actinaorea asupra supape, instalatia de aer comprimat se piate goli;
 Zilnic operatorul inainte de inceperea lucrului va verifica:
 Eficienta dispozitivului de salvare a mainii;
 Starea izolatiei termice a zonelor calde;

 Nu trebuie udata pedala in timpul executarii operatiilor de curatire a pardoselilor;
 In timp ce se aseaza produsul peperna nu se va tine piciorul pe pedale;
  In cazul in care presa este dotata cu fier de calcat electric, muncitorul la lucre
avand sub picioare un covor elecroizolant;
 Este interziza sa se lucreze cu fierul de calcat care are manerul deteriorate sau nu
are aparatoare de protectie a mainii;
 Fierul de calcat poate fi asezat numai pe suportul sau necombustibil;
2.4. Norme generale de protectie si stingere a incendiilor PSI

ATENTIE
Incendiile pot produce grave problem de sanatate prin arsuri, intoxicari, sau chiar
pierderea vietii, dar si importante pagube material.
 Se vor elabor instructiuni de aparare impotriva incendiilor stabilind sarcinile ce
revin salariatiilor pentru fiecare loc de munca;
 Anuntarea incendiului se va face de catre persoana care a observant incendiul in
cel mai scurt timp posibil si se vor comunica urmatoarele;
 Denumirea obiectului incendiat ce arde, felul materialelor, obiectelor etc;
 Locul izbucnirii incendiului;
 Adresa exacta –pompierii vor fi intampinati pentru dirijare;
 Cine a anuntat incendiul, nume si prenume, functia, numar de telefon;
 Dupa anuntarea acestor date se inchide si se asteapta pentru confirmare;

Reguli de prevenire a incendiilor in sectiile de productie

 Nu se va lucre cu masini care prezinta defectiuni electrice sau menaice

 Nu se vor depozita materiale, stendre in fata tablourilor electrice, hidrantilor
sau a altor mijloace de aparare impotriva incendiilor;
 Se interzice folosirea focului deschis in cadrul sectiei de productie;
 Fumatul este permis numai in locuri special amanajate;
 La terminarea programului de lucru seful sectorului va verifica daca fiecare
utilaj a fost deconectat de la sursa de tensiune;
 Persoanalul din depozite si magazii este obligat sa mentina in permanenta
curatenie la locul de munca;
 Este interzis sa se lase deschise depozitele, in lipsa personalului de deservire a
acestora;
3. Tipuri de cusaturi
3.1Cusaturi mecanice :definitie, clasificare,parametric,descriere,
caracteristici,structura.

CUSATURI MECANICE
Cusatura mecanica este procesul de imbinare a 2 sau mai multe detalii textile.
Caracteristicile cusaturilor mecanice :
  Este o cusatura rigida deoarece are elasticitate redusa
 pasul este reglabil intre 0-5 mm
 Sunt realizate cu masini electrice care au o turatie ridicata si executa o viteza de
coasere de 40-90 impunsaturi pe minut.
 Rezistenta mecanica este ridicata in comparatie cu cusaturile manual
 Cusaturile mecanice se pot realiza cu 1 sau mai multe fire de ata
 au aspect placut datorita uniformitatii pasilor de cusatura si presarii uniforme a
straturilor de material in timpul coaserii
 desimea pasilor este reglabila
 sunt utilizate in operatii de: prelucrare, asamblare si finisare.

Clasificarea cusaturilor mecanice

1. Dupa forma de depunere a pasilor se realizeaza urmatoarele tipuri de cusatura:
 Cusaturi tighel sau simple
 Cusaturi in lant
 Cusaturi ascunse
 Cusaturi de acoperire
 Cusaturi in zig-zag
2.in functie de numarul punctelor de coasere:
 cusatura simpla cu 2 fire de ata
 cusatura paralela ca 2,3,6 ace

3.in functie de scopul pe care il are in procesul de confectionare:

 cusaturi de surfilare
 cusaturi de broderie
 cusaturi de acoperire si format tivuri- tricoturi.
 Cusaturi de incheiat ochi cu ochi utilizate la tricoturi.

CUSATURA TIGHEL SIMPU

Este alcatuit din 2 fire de ata care se depun paralelpe cele 2 suprafele ale materialelor cusute.
Componentul structural al acestei cusaturi este pasul de coasere. El se poate pozitiona in :
1. Serie
2. Paralel
3. zig-zag
Punctual de legatura(impletire) trebuie sa se realizeze la MIJLOCUL straturilor de
material daca firele de la ac si suveica sunt egal tensionate.
Daca tensionarea este inegala cusatura apare:
 INSIRATA PE FATA –firul de la ac este prea tensionat si punctual de impletire este
tras catre partea superioara a materialului
 INSIRATA PE DOS – cind firul de la suveica este mai tensionat si punctual de
impletire este tras catre patrea inferioara a materialului
 1.1. CUSATURILE DE INCHEIAT DETALIILE componte ale
imbracamintei pot fi:

-Cusatura de incheiat simpu in care cele 2 detalii se unesc prin cusatura tighel si apoi
aceasta se descalca pe cale umidotermica.

-cusatura de incheiat cu fixare in care cele 2 detalii se unesc printr-o cusatura de incheiat
simplu si apoi rezerva cusaturii este fixata intr-o parte prin unul sau 2 tighele . se mai
numeste si cusatura refec si se aplica la confectionarea imbracamintei din tesaturi subtiri,
la operatii de asamblat spatele cu pieptii, incheiat manecii etc

-Cusatura de incheiat cu indoirea ambelor detalii se obtine prin suprapunerea laturii celor
2 detalii si apoi coaserea cu ajutorul unui dispozitiv in forma de fluture aplicat la masina
cu 2 ace .

1.2. CUSATURA IN ZIG-ZAG sunt masinile la care acul se poate deplasa lateral pentru
depunerea pasilor de cusatura in zig-zag.Este utilizata la operatiile de surfilare a
marginilor, montarea dosurilor de guler, surfiloarea rascroiturilor, coaserea broderiilor.

4. MASINA SIMPLA DE CUSUT.

Masina simpa de cusut este utilajul principal in intreprinderile de confectii.masinile

simple de cusut pot fi clasificate astfel;

A)In functie de destinatie :

 Masini de cusut industrial

 Masini de cusut casnice

B) In functie de modul de actionare:

 Masini actionate mecanic

 Masini actionate prin pedale
 Masini actionate manual
 C) In functie de forma suveici

 Masini de cusut cu suveica rotunda;

 Masini de cusut cu suveica lunga;
 Masini de cusut fara suveica cu apucator;

D) In functie de miscarea apucatorului:

 Masini cu apucator rotativ;

 Masini cu apucator oscilant;

Descrierea masini simple de cusut:

1. masa de lucru
2. corpul masini
3. suportul bobinelor de fir
4. motorul electric
5. roata cu curea si curea de transmisie
6. Volant
7. Pedala de cuplare
8. Tamburul de rerglare a pasului de cusatura
9. Maneta de coasere inaint inapoi poate fi actionata si de la pedala
10. Dispozitiv de tensionare a firului superior
11. Conducatorul firului superior
 Formarea cusaturii thigel simplu.

Cusatura tighel se caracterizeaza prin aspect identic si dimensiuni egale pe amlele fete
ale materialui cusut.Thighelul poate fi: simplu , in paralel sau in zig-zag;

Tighelul simplu are o elasticitate redusa

Procesul de coasere propriu –zisa se executa cu 2 fire de ata si cuprinde urmatoarele faze de
lucru:

Faza 1 : Acul patrunde prin straturile de material si impreuna cu firul formeaza bucla

pentru impletrire;

Faza 2 : Apucatorul prinde bucla formata de catrea ac si o infasoara in jurul suveicii pentru
impletirea cu firul acesteia.

Faza 3 : Tragerea buclei de pe apucator de catre debitorul de fir

Faza 4 : Debitorul de fir tensioneaza firul de la ac si realizeaza tragerea legaturii.

Faza 5 : Realizarea efectiv a cusaturii;

Organele de lucru ale masini simple de cusut participa direct la formarea cusaturi thigel simplu:

Acul
Conducatorul de fir
Apucatorul
Suveica
Transportorul
Piciorusul

Organul de lucru Denumire Rol Miscare Elemente

componente
De a transporta De ridicare 1 tija superioara
firul superior prin coborare in plan 2 tija inferioara
material si de a vertical 3.orificiul acului
forma bucla 4. varful acului
Acul pentru impletire
cu firul de la
suveica

Conducator Conduce firul de Complexa de 1.Orificiu

de fir la ac si il forma cifrei 8 conducator de
tensioneza dupa ce fir
a fost impletit cu 2.brat debitor
firul de la suveica

transportor Transporta Complexa de 1.cremaliera

materialul in ridicare,inaintare, dintata
timpul coaserii coborare si de 2.suportul
retragere cremalierei
 Alimenteaza Nu are 1.corp
masina su firul 2.locas de
Suveica inferior si il stabilizare in
tensioneaza in carcasa
vederea realizarii 3.suportul
cusaturii bobinei cu fir
4.penita de
tensionare
5. portita de
asigurare in
carcasa

Prinde bucla De rotatie 1.Corp

formata de ac si o 2.cioc de
impleteste cu firul prindere
Apucatorul de la suveica 3. ax suport

Piciorsul Preseaza Nu are miscare 1.talpa

de presare materialul pe este actionat in 2.suport
transport in sus si in jos 3.orificiu
vederea realizari mecanic 4.locas de
transportului. montare

Principalele mecanisme si dispositive ale masinilor simple de cusut sunt urmatoarele :

1. Mecanismul acului
2. Mecanismul debitorului- intinzator
3. Mecanisnul apucatorului
4. Mecanismul transportorului
5. Mecanismul piciorusului
 6. Mecanismul suveicii
Mecanismul acului are rolul de a strapunge straturile de material care se imbina prin
coasere si de a transporta firul de ata superior in vederea formarii buclei de legare cu
firul inferior de la suveica.
Mecanismul debitorului-intinzator are rolul de a alimenta si de a tensiona firul superior
de la ac pe durata unui ciclul de coasere.
Debitorul executa o miscare de coborare debitand cantitatea de ata de la ac necesare
formarii buclei.
Mecanismul apucatorului are rolul de a prinde bucla firului de la ac , de a o mari si de a
trece peste corpul suveicii pentru realizarea cusaturi de coasere.
Mecanismul transportorului are rolul de a asigura deplasarea controlata a straturilor de
material in zona de coasere.
Mecanismul piciorusului are rolul de a presa materialul in timpul coaserii

Utilizarea masinii de cusut:

Masina simpla de cusut este utilizata de catre un operator.
Masina de cusut necesita urmatoarele pregatirii:
-punerea firului de ata la ac
-Bobinarea firului pentru suveica
-Curatirea si stergerea de scame si praf a corpului si mesei de lucru.
-verificarea aspectului cusaturi .

3.1 Dispozitive speciale aplicate la masinile simple de cusut :

a. Dispositive de aplicarea a bie pentru rascroituri ,pentru perminatii ale manecilor,

b. Dispozitiv de rezlizarea diverselor cusaturi de indoit –tivit
c. Dispositive de tensionare si incretire

4.1 masini pentru cusut cu 2 ace

Este asemmanatoare cu masina simpla de cusut ca si parti component.
4.2 Masina de cusut cu 2 escamotalile
Este destinata coaserii de material groase, are in dotare sistem de tragere automata
a materialului

4.3. masina de cusut cu 2 ace si o garniture

Aceasta masina realizeaza 2 cusaturi paralele, avand pe fata exterioara aspect de tighel in
paralel sip e fata inferioara aspect de zig-zag.Ea este utilizata la confectionarea gaicilor
de pantaloni , a bridelor, cordoanelor si alte operatii similar.

4.4 Masini de cusut in zig-zag

 Masinile zig-zag formeaza o cusatura realizata din 2 fire de ata , pasul cusaturi are
o lingime maxima de 5 mm, iar latimea de 6 mm si are posibilitatea de reglare si
modificare a cusaturii.
Organele de lucru la aceasta masina sunt:acul, apucatorul, conducatorul de fir, suveica,
transportorul, piciorusul.

4.5. Norme de protectie a munci la masinile simple de cusut.

Pentru prevenirea accidentelor la locul de munca sunt necesare:instruirea tehnica
a personalului operativ, aplicarea dispozitivelor de protectie si folosirea echipamentului
individual de protectie.
Instruirea tehnica a personalului de deservire se face atat la angajare cat si periodic:
Inainte de inceperea lucrului se va verifica:
-Daca masina este fixata pe cadrul metallic de sustinere
-Daca motorul electric este montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cadea in timpul
lucrului
-Daca motorul electric este montat pe cadrul de fixare, pentru a nu cadea in timpul
lucrului si daca instalatia electrica este izolata.
-Daca masina este dotata cu dispositive de protectie la ac si transmisie.
In timpul lucrului se vor respecta urmatoarele cerinte:
-curatirea si lubrifierea se vor face numai dup ace masina a fost oprita si a fost intrepupt
curentul electric
-punerea masinilor in functiune se face numai dup ace dispozitivele la ac si la transmisie
au fost montate la masina.
Dispozitivele de protectie la masina simpla de cusut sunt:
-dispozitive de protectie la ac cu bare de protectie sau cu rama de protectie:
-dispozitiv de protectie la mecanismul de transmisie.
 5. MASINA DE CUSUT TRIPLOC

Descriere , vedere de ansamblu:

Partile componente ale masinii Triploc sunt:

1 - masa
2 – corpul
3 - pedale ( pedalele 2`pentru punerea in functiune si 3` pentru ridicarea
piciorusului de presare)
4 -traversa
5 - motor electric
6,7 – roti de frictiune
8 – vizor care indica nivelul uleiului in rezervor
9 – roata de curea
10 - tija
11 – pirghie dubla
12 – pirghie
13 – intrerupator
v – Volant
ORGANE DE LUCRU
Organele de lucru ale masinii Triploc sunt:
1 – ACUL
2 – APUCATORUL INFERIOR
3 – APUCATORUL SUPERIOR
4 – TRANSPORTORUL
5 – PICIORUSUL DE PRESARE

6 – CUTITELE

1 – ACUL
- transporta firul si formeaza bucla.
- este mai scurt si se monteaza inclinat cu virful spre muncitor si canalul lung spre fata masini
- finetea acelor poate fi 70 -90(tip 1886-27Ø x 32,5)
2 – APUCATORUL INFERIOR
-are o miscare de oscilatie cu scopul de a prinde bucla si de a forma o bucla prin care patrunde
apucatorul superior.
-este montat sub placa acului in stinga
partile componente sunt:
-corpul
- 2 orificii

- canalul de conducere a atei.

 3 – APUCATORUL SUPERIOR
- este montat in pozitie aproape verticala

- executa o miscare dreapta-jos si stinga-sus

- conduce al II-lea fir inferior
- are rolul de a prinde bucla firului inferior si de a forma cu ea o bucla care este depusa in fata
acului pentru impunsatura urmatoare
- este format din:- corp
- orificiu de conducere

4 - TRANSPORTORUL
 - este de tip diferential format din:

transpotor principal - in fata

transportor secundar – in spate

- executa aceleasi miscari ca la masina simpla

- parti componente:

corp
orificiu de montare la pirghia de sustinere
cremaliera dintata – organ de lucru care deplaseaza materialul

5 – PICIORUSUL DE PRESARE
- fixeaza si sustine materialul pentru coasere
- este actionat prin pedala de actionare
- este format din: 1 – talpa
2 – orificiu
3 - orificiu prin care trece acul
4 – cioc prin care trece orificiul 3
5 – clema de fixare si surub
- sub piciorusul de presare se afla placa acului formata din:

 corpul placutei
 decupaje prin care se deplaseaza dintii transportorului
 un prelungitor in care se formeaza legatura cusaturii
 un orificiu pentru ac
 un decupaj pentru cutii
 2 orificii de fixare a placutei cu suruburi

6 – CUTITELE
- au rolul de a taia marginea materialului functionind pe principiul forfecarii
- cutitul fix – este montat pe carcasa, in fata acului
- cutitul mobil superior – este montat pe suportul mobil si executa miscari de ridicare si
coborire
DESERVIRE MASINILOR TRIPLOC
Muncitorul care deserveste masina Triploc trebuie sa execute operatiile:
- pregatirea masinii pentru lucru
– curatirea si stergerea de praf si scame a corpului si a masei de lucru
- infilarea atei – se aseaza bobinele pe suportul din dreapta mesei de lucru format din:
tija si suportul pentru bobine, bratul conducator de fir cu orificii
- traseul atei este conducatoarele de fir ale masinii,dispozitivele de tensionare si fiecare fir are
traseul sau prin conducatoarele tubulare din corpul masinii si celelalte conducatoare apoi la ac
si apucatoare

6. MODALITATII DE ASAMBLARE A PRODUSELOR TEXTILE

Reperele secundare pot fi :buzunare, clape, gaici, cordoane etc

Asamblarea buzunarelor si a clapelor

Buzunarele sunt detalii secundare avand rol ornamental al imbrcamintei;

Domenii de utilizare:-pantaloni, fuste, rochii, paltoane, jachete etc.

Buzunarele pot avea diferite latimi si inaltimi in functie de locul unde trebuie asamblat.
In functie de modul de prelucrare buzunarele se clasifica stfel:

a. Buzunare aplicate;
b. Buzunare pe directia unei cusaturi;
c. Buzunare laterale;
d. Buzunare taiate

Modalitatii de prelucare a buzunarelor aplicate

Buzunarele aplicate se diferentiaza prin prelucrarea marginii superioare, intrarii in buzunar,

astfel pot fi prezentate urmatoarele metode tehnologice
Variante de prelucarea a colturilor de buzunar:

Tehnologia de realizare abuzunarului lateral cu punga din materialul de baza este

urmatoarea:

Modelul 1 :

1. Surfilarea marginii inferioare a refiletului interior;

2. Surfilarea pungii pe contur;
3. Aplicarea dublurii pe linia dechiderii buzunarului;
4. Aplicarea refiletului interior pe linia deschiderii buzunarului;
 5. Calcarea si definitivarea liniei deschiderii buzunarului;
6. Aplatizarea cusaturii de aplicare a refiletului pe linia deschiderii buzunarului;
7. Aplicarea pungii la reperul fetei cu doua cheite in capete;
8. Inchiderea pungii buzunarului;

Modalitatii de inchidere a pungii de buzunar

Produse din tricot

La produse captusite

Material sau tricot la care buzunarul este mai

des solicitat
Marginea materialului ramane intre cele doua
cusaturi, rezistenta elastica
Este aplicata o banda care este acoperita de
cusatura
La pantaloni pentru barbati, marginea se
acopera cu o banda de bie
La pantaloni pentru barbate cu o banda bublu
indoit

La buzunarele taiate deschidera buzunarului se obtine prin taiere, iar in functie de reperele
atasate prin coasere la cele doua margini se pot realiza:

 Buzunare cu refileti cu unul sau doi refileti

 Buzunare cu laist
 Buzunare cu clape

Modelul 2
 1. Asamblarea detaliului de baza inferior cu bentita,croita integru cu punga buzubarului;
2. Intoarcerea bentitei pe versul detaliului, formand vipusca;
3. Aplicarea tighelului de garnisare:
4. Asamblarea detaliului inferior precucrat cu cel superior;
5. Asamblarea pungii buzunarului la marginea inferioara;
6. Surfilarea rezervelor cusaturi;

Asamblarea detaliilor principale

Detaliile principale ale unui produs textil sunt :

a) Fete
b) Spate
c) Maneci
d) guler

Confectionarea fetelor

Fetele sunt detalii principale ale imbracamintei care se fixeaza pe umerii conformatiei

Fetele au rol functional si estetic.

Functionalitatea este determinate de modelul produsului. Valoarea estetica este data de linia de
croiala, de forma pe care o au si se corelatia dintre fete si intregul ansamblu al produsului.

Clasificarea fetelor se poate face dupa;

a) Dupa forma lor:

-Fata normal alcatuita din 2 parti. El este specific imbracamintei care se inchide cu doi
nasturi in fata si are reserve de suprapunere
b) Dupa destinatie dupa produsele la care se aplica
-fete pentru imbracaminte subtire se pot confection cu forane sau cu bizati
-fetele cu bizet se confectioneaza prin dublarea marginilor din fata cu materialul de fond
-bizetul se poate prevedea din tipar in continuarea pieptului sau se croieste separate si se
monteaza la piepti.
Fete pentru imbracamintea exterioara groasa care poate fi :
 Fete cu bizet aplicat in care bizetul se croieste separate
 Fete cu bizet montat la care buzetul se croieste impreuna cu pieptul
 Fete ci bizet combinat la care bizetul este alcatuit din bizet aplicat la partea
superioara si bizet montat la partea inferioara.
Asamblarea fetelor se poate face prin procedu industrial sau manual-mecanic
Asamblarea fetelor la sacou cuprinde urmatoarele operatii:
-termolipirea fetelor;
-coaserea penselor;
-Montarea buzunarelor;
-confectionarea si montarea intariturilor pe pieptii.
La produsele de lenjerie fetele se confectioneaza astfel:
-se executa garniturile si apoi se monteaza la detaliile principale
-se executa detaliile secundare;
-se executa detaliile la piepti si se asambleaza partiile de piepti;
-se descalca cusaturile de incheiere si pensele;
Se aplica detaliile secundare la piepti;

Confectionarea gulerului

Gulerul este un detalui principal care se monteaza la terminatia superioara a produselor.

Unele produse nu au gulere , dar au decolteu, decolteul poate fi la rochii, bluze, camasi de
noapte.
Gulerele se pot clasifica astfel :
 Gulere pentru lenjerie:
-Gulere pentru imbracaminte subtire
-Gulere pentru imbracamintea exterioara
 In functie de forma pe care o au pot fi:
- Guler classic
- Guler inchis cu colt sa rotund
- Guler sal
- Guler tunica
- Guler esarfa.

Confectionarea gulerelor pentru lenjerie

1. Gulere pentru pijamale este de forma inchisa sau in forma de sal si poate fi in colt
rotunjit sau nu.El cuprinde fata, dos, si intaritura.
Confectionarea lui cuprinde:
-termocularea
-suprapunerea fetei cu dosul de guler si coaserea pe marginea exterioara;
-rihtuirea cusaturii de inchiere daca acesta nu s-a executat la o masina se cusut si
rihtuit.
-intoarcerea gulerului pe fata si calcarea lui.
2. Gulerul pentru camasa barbateasca poate fi classic sau model sport.
 -Gulerul classic cu bentita este alcatuit din pelerine si bentita . Fiecare din aceste
parti cuprind fata,dos si intaritura.
-Gulerul classic fara bentita se aplica la camasi intarite la guler cu intaritura cu
apret permanent.se mai numeste si guler classic cu stei din intreg
Gulerul sport se confectioneza la fel ca gulerul inchis :
Aceste pot fi -guler rotund
-guler cu colt
-guler bentita
-guler decoltat

-guler montat
-guler Stuart cu latimea de 10-15 cm
-guler Schiller care are reverul deschis in fata

Confectionarea manecilor, masetelor

Manseta are rolul de a finaliza terminatia manecilor sau a pantalonilor.Poate fi realizata :

-prin aplicarea la terminatie;
-in prelungirea terminatiei;

a)Manseta aplicata pe fata manecii.

Proces de confectionare :
-montarea mansetei la terminatia manecii (cus. tighel) ;
-descalcarea cusaturii de montare prin termofixare.
-rasfrangerea mansetei peste maneca se fix. marg. superioare (cus.
tighel simpla dubla).
-termofixarea mansetei prin calcare.

b)Manseta rasfranta pe maneca se confectioneaza separat si apoi se monteaza la maneca.

Manseta captusita: Operatii:
-pregatirea pt. confectionare (sablonare si richtuire)
-coaserea mansetei cu captuseala pe latura superioara;
-egalizarea cusaturii prin richtuire;
-intoarcerea mansetei pe fata si fixarea prin coasere si calcare;
-incheierea mansetei, descalc. cusaturii;
-montarea mansetei la maneca.

c)Manseta de prelungire este caracteristica imbracamintei subtiri si lenjeriei (fata, dos si insertie).

Manseta de prelungire fara intaritura. Operatii:

-confectionarea si finisarea deschizaturii la maneca;
-coaserea mansetei la capete;
-montarea dosului de manseta pe fata int. a manecii;
-montarea fetei de manseta pe fata manecii (tighel ingust sau 2 tigh.
paralele).
Mansetele de garnitura potfi executate chiar in lungimea manecii prin indoirea acesteia
spre fata,fixate cu tighel vizibil sau lasate liber.

7. Bibliografie:

1.Curriculum pentru cls.a XII- a, anexa nr.2 la OMEN nr.3501\29.03.2018

2. SPP – Tehnician in industria textila , 2016, anexa nr.4 la OMENCS 4121\13.06.2016

3. Inginerie generala in textie pielarie , Ioan Iacob PERFORMANTICA

4. Papaghiuc V. – Ingineria confectiilor textile, Ed.Polirom, 2006

CUPRINS:

1. Nota introductive
2. Norme generale si specific pentru sanatatea si securitatea muncii
3. Tipuri de cusaturi
4. Masina simpla de cusut
5. Masina de cusut triploc
6. Modalitatii de asamblare a produselor textile
7. Bibliografie