Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURRICULUM
pentru clasa a XI-a
2005
Lista autorilor:
Dan Adriana, prof. ing. grad didactic I, Colegiu Tehnic Media, Bucureşti
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de completare
clasa a XI-a
Aria curriculară Tehnologii
3
ALCĂTUIREA MODULELOR
3.Precizează modalităţi de
filmare
62.9 1.Prezintă esenţa procesului de
Utilizarea filmare
echipamentelor
de filmare 2.Stabileşte tipul de purtător al
imaginii cinematografice.
3.Deserveşte aparatul de
filmat.
3. Deserveşte echipamentele
pentru tratarea profilactică a
filmelor.
62.14 1.Alege aparatul şi materialul
Fotografierea fotosensibil
2.Execută diferite tipuri de
fotografii
3.Asigură calitatea imaginii
fotografice
62.15. 1.Deserveşte echipamentele de
Utilizarea prelucrare a negativelor foto.
echipamentelor
pentru 2. Deserveşte echipamentele de
prelucrarea, copiat şi mărit.
procesarea şi
copierea 3. Deserveşte echipamentele de
materialelor prelucrare a hârtiei.
fotografice
4. Procesarea imaginilor
5
digitale.
62.16. Controlul 1. Verifică şi regleză
proceselor şi echipamentele de filmare.
echipamentelor 2. Verifică şi regleză
de realizare a echopamentele de înregistrare
filmelor şi redare a sunetului.
.
3. Exploatarea, întreţinerea şi
controlul aparaturii fotometrice
62.17. Controlul 1. Verifică echipamentele de
proceselor şi prelucrare a peliculei.
echipamentelor
de prelucrare şi 2. Efectuează controlul copiilor
exploatare a de film în timpul exploatării
filmelor 3. Efectuează controlul
proceselor de prelucrare a
peliculelor.
6
I. Notă introductivă
Prezenta programă se adresează elevilor din clasa a XI-a S.A.M., calificarea “Operator
producţie şi exploatare film”.
Proiectarea curriculară s-a realizat pe baza unităţilor de competenţă din Standardul de
Pregătire Profesională validat în ianuarie 2004.
Prin corelarea planului de învăţământ cu numărul de credite alocate unităţilor de competenţă
aferente modulelor a rezultat parcurgerea lor astfel:
- Modulul I : Tehnologia filmului (145 ore / an) :
- 2 ore/săpt. teorie x 29 săpt. = 58 ore/an
- 1 oră/săp.laborator tehnologic x 29 săpt = 29 ore/an
- 2 ore instruire practică x 29 săpt. = 58 ore/an
- Modulul II : Montajul şi prelucrarea peliculei (116 ore / an) :
- 1 oră/săpt. teorie x 29 săpt. = 29 ore/an
- 1 oră/săpt.laborator tehnologic x29săpt.= 29 ore/an
- 2 ore instruire practică x 29 săpt. = 58 ore/an
- Modulul III : Tehnica fotografierii (116 ore / an) :
- 1 oră/săpt. teorie x 29 săpt. = 29 ore/an
- 1 oră/săpt.laborator tehnologic x29săpt.= 29 ore/an
- 2 ore instruire practică x 29 săpt. = 58 ore/an
- Modulul IV : Sonorizare şi exploatare film (240 ore / an pe durata a 8 săptămâni) :
- 60 ore laborator tehnologic
- 180 ore stagii de pregătire practică
cele 60 ore de laborator tehnologic vor fi alocate practicii de proiect
- Modulul V : Controlul şi reglarea proceselor şi echipamentelor cinematografice
(116 ore/an) :
- 2 ore/săpt. teorie x 29 săpt. = 58 ore/an
- 2 ore/săpt.laborator tehnologic x 29săpt.=58 ore/an
Astfel, prin parcurgerea programei, elevul va fi capabil să aplice corect tehnologiile de
realizare a filmelor, să deservească echipamentele cinematografice, să execute şi să prelucreză
fotografii, să efectueze controlul şi reglarea tuturor proceselor şi echipamentelor cinematografice.
Utilizarea programei se face prin corelarea conţinuturilor tematice cu condiţiile de
aplicabilitate ale criteriilor de performanţă aferente competenţelor din S.P.P.
Modulul I : Tehnologia filmului
Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
62.8. Aplicarea 62.8.1. Descrie sistemele Cadre cinematografice : normal, caşetat, cinemascop,
tehnologiilor de cinematografice panoramic
filmare Sisteme de redare a sunetului : monoaural, analogic,
digital
Gen de film : ficţiune, documentar, animaţie, publicitar
62.8.2. Prezintă schema Etape de realizare a filmului : de pregătire, de
tehnologică a realizării producţie, de filmare
filmelor Activităţi cu caracter tehnic : filmare, înregistrare-
redare sunet, mixare, montare, transpunere, prelucrare
Schema tehnologică : reprezentarea grafică a
operaţiunilor pe fluxul tehnologic
62.8.3. Precizează Tipuri de filmare : cu priză directă, postsincron, cu
modalităţi de filmare frcvenţă normală, redusă, accelerată, tipuri speciale
Criterii de alegere a aparatului de filmat : formatul
peliculei, tipul de filmare
Criterii de alegere a utilajelor auxiliare : tipuri de
mişcare, condiţii de filmare
Criterii de alegere a peliculei : condiţii de iluminare,
natura surselor de lumină, sensibilitate, formatul
cadrului, sistemul cinematografic
62.9. Utilizarea 62.9.1 Prezintă esenţa Mecanismul perceperii mişcării cinematografice :
echipamentelor procesului de filmare bazele psihofiziologice ale perceperii mişcării
de filmare cinematografice
Imagine cinematografică : rezultat al procesului
fotografic clasic (etapele obţinerii imaginii fotografice)
Principiile înregistrării-redării imaginii : analiza şi
sinteza mişcării
62.9.2 Stabileşte tipul de
Tipuri de purtători de imagine : produse media (CD,
purtător al imaginii
bandă magnetică, DVD, CD-ROM, peliculă
cinematografice
cinematografică)
Pelicula cinematografică : structură, clasificare,
proprietăţi fizico-mecaniceCalitatea imaginii :
proprietăţi, culoare, rezoluţie, contrast
62.9.3 Deserveşte aparatul
Aparatul de filmat : schema de principiu părţi
de filmat
componente, clasificare
Optica cinematografică : caracteristicile constructive,
funcţionale şi calitative ale obiectivelor
Operaţii de pregătire a aparatului de filmat : verificarea
funcţionării aparatelor, alegerea obiectivelor
62.9.4 Deserveşte utilajele Utilaje auxiliare de filmare : clasificare, rol funcţional
auxiliare de filmare Corpuri de iluminat : clasificare, aportul lor la
realizarea plasticii imaginii
Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
Surse de ilumunare : clasificare, caracteristici lumino-
tehnice
9
III. Conditii de aplicare didactică şi de evaluare
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie bine determinată: atingerea competenţelor
implică conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a
competenţelor dorite.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare vor avea un caracter
activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare (nu pe cele de
predare), pe activităţile practice (mai puţin pe cele teoretice) şi pe activităţile privind dobândirea
abilităţilor sociale.
Ordinea de tratare a temelor aferente conţinuturilor din curriculum rămâne la latitudinea
cadrelor didactice, cu condiţia respectării succesiunii logice în abordarea acestora. O variantă
posibilă de dezvoltare logică a conţinuturilor se poate prezenta astfel:
1. Elemente de bază ale cinematografiei
1.1. Mecanismul perceperii mişcării cinematografice
1.2. Imaginea cinematografică
1.3. Principiile înregistrării şi redării imaginii cinematografice
2. Pelicula cinematografică
2.1 Tipuri de purtători de imagine
2.2 Pelicula cinematografică
3. Sisteme cinematografice
3.1. Cadre cinematografice
3.2. Sisteme de redare a sunetului
3.3. Genuri de film
4. Procesul filmării
4.1. Etapele de realizare a filmului
4.2. Schema tehnologică a realizării filmelor
4.3. Modalităţi de filmare
5. Echipamente pentru filmare
5.1. Aparatul de filmat
5.2. Noţiuni de optică cinematografică
5.3. Utilaje şi mijloace auxiliare de filmare
5.4. Echipamente utilizate în tehnica iluminatului
În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului
alocat, prin:
gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
prezentarea temelor în mai multe moduri (raport ,discuţie sau grafic).
În vederea învăţării centrate pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute
de programă, se recomandă:
utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu învăţarea prin descoperire, învăţarea
problematizată, învăţarea prin cooperare, simularea);
realizarea de proiecte şi portofolii;
utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor soft-uri educaţionale
specifice domeniului;
desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de
pregătire.
Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev, profesorul trebuie să
cunoască stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) aplicând iniţial
chestionare sociometrice şi să folosească teoria inteligenţelor multiple.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare la orele de tehnologii, se recomandă utilizarea
următoarelor metode:
observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
proba practică
investigaţia, chestionarul
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
interviul
proiectul sau miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de
organizare a ideilor şi materialelor într-un raport
portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
fişe de autoevaluare
fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare
fişe de lucru
Evaluarea prin teste de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare
dată când s-a demonstrat atingerea unei competenţe. În momentul în care au fost bifate toate
căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, moment în care este suficient un feed - back de felicitare.
În cazul unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feed – back clar şi constructiv.
Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi
identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum şi a spijinului suplimentar de care elevul are
nevoie, reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument de verificare. Se vor aplica şi
instrumentele de evaluare continuă prevăzute în SPP( probe scrise, probe orale, probe practice).
Rezultatele acestor evaluări vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului , alături de rezultatele de
la disciplinele de cultură generală, foaie matricolă care se va elibera la absolvirea anului de
completare SAM. Dobândirea competenţelor pentru nivelul II de calificare se va certifica pe baza
rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor.
În continuare se prezintă un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei
competenţe tehnice din cadrul modulului Montajul şi prelucrarea peliculelor
Elevului i se oferă : Materiale primare (imagine şi sunet), masă de montaj, peliculă virgină
Cerinţa: Realizaţi montarea negativului pentru copiile de lucru.
Completaţi tabelul cu operaţiile executate în ordinea corectă a executării lor.
Fişă de observaţie
Ordinea Operaţii executate Efectuat Data Evaluator
executării
operaţiei
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele
didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de
învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate
interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionări de materiale înregistrate pe casete
video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici, proiecte, teste de evaluare etc.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială.
Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fără de care nu este posibilă
atingerea competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de performanţă din SPP.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică:
1. Maşini de developat
- Schema bloc
- Părţi componente
- Clasificare
- Instalaţii auxiliare
- Exploatarea maşinilor de developat
- Tipuri de maşini de developat
2. Maşini de copiat
- Principii de funcţionare
- Clasificare
- Caracteristici tehnice
- Tipuri moderne de maşini de copiat
Montajul filmelor
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică:
A. Condiţii de păstrare
B. Condiţii de manipulare
A. Încadratura
B. Redarea perspectivei
C. Aportul culorilor
D. Amplasarea obiectivelor
A. Genuri de fotografii
B. Etapele procesului de fotografiere
- lucrări pregătitoare
- fixarea punctului de staţie, factori determinanţi (direcţie, înălţime, încadratură)
C. Determinarea parametrilor de expunere
D. Folosirea filtrelor de fotografiere
- lumina de efect
A. Stiluri de iluminare
- stilul normal
- stilul clar-obscur
- stilul în tonuri înalte
- stilul monoton
Unităţi de
Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă
62.2 Comunicare 62.2.1. Citeşte şi Schemele de principiu ale proceselor cinematografice
şi numeraţie utilizează documente Schema de principiu a tehnologiei de înregistrare-
scrise în limbaj de redare a sunetului
specialitate Scheme de amplasare a microfoanelor
Schema generală a procesului tehnologic de realizare a
coloanei sonore
62.2.2. Prelucrează şi Purtători de sunet, tipuri de fonograme
interpretează grafic Determinarea duratei de reverberaţie a unei săli de
rezultatele obţinute pe cinema
o sarcină dată
62.4 Igiena şi 62.4.1. Aplică legislaţia Tehnica securităţii muncii privind prevenirea şi
securitatea muncii şi reglementările combaterea incendiilor şi autoaprinderilor ce pot
privind securitatea şi apărea în cazul lucrărilor de exploatare, verificare
sănătatea la locul de şi depanare a echipamentelor cinematografice
muncă, prevenirea şi Norme de protecţie a muncii, specifice la reglajul,
stingerea incendiilor controlul şi depanarea echipamentelor
cinematografice
Norme specifice de prevenire şi stingere a
incendiilor
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest
sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
prezentarea temelor în mai multe moduri (raport ,discuţie sau grafic).
În vederea învăţării centrate pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute
de programă, se recomandă:
utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu învăţarea prin descoperire, învăţarea
problematizată, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol);
realizarea de proiecte şi portofolii;
utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor soft-uri educaţionale
specifice domeniului;
desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de
pregătire.
Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev, profesorul trebuie să cunoască
stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi
să folosească teoria inteligenţelor multiple.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare la orele de tehnologii, se recomandă utilizarea
următoarelor metode:
observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
proba practică
investigaţia, chestionarul
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
interviul
proiectul sau miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de
organizare a ideilor şi materialelor într-un raport
portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
fişe de autoevaluare
fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare
fişe de lucru
Evaluarea prin teste de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a
demonstrat atingerea unei competenţe. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele,
evaluarea s-a încheiat cu succes, moment în care este suficient un feed - back de felicitare. În
cazul unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feed – back clar şi constructiv.
Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi
identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum şi a spijinului suplimentar de care elevul
are nevoie, reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument de verificare. Se vor aplica şi
instrumentele de evaluare continuă prevăzute în SPP( probe scrise, probe orale, probe practice).
Rezultatele acestor evaluări vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului , alături de
rezultatele de la disciplinele de cultură generală, foaie matricolă care se va elibera la absolvirea
celor doi ani ai SAM, învăţământ obligatoriu. Dobândirea competenţelor pentru nivelul I de
calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de
evaluare a competenţelor.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele
didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de
învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate
interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionări de materiale înregistrate pe casete
video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici, proiecte, teste de evaluare etc.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială.
Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fără de care nu este posibilă
atingerea competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de performanţă din SPP.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică:
Tehnologia înregistrării şi redării sunetului
Amplificatoare de audiofrecvenţă
- Parametrii amplificatoarelor
- Tipuri de amplificatoare
Pupitrul de amastec
- Principiul de funcţionare
- Tipuri de pupitre de montaj
Microfoane
- Clasificare
- Principii de funcţionare
- Caracteristici tehnice
- Tipuri de microfoane
Difuzoare
- Clasificare
- Părţi componenete
- Caracteristici tehnice
- Tipuri de difuzoare
- Agregate de difuzoare
Magnetofonul
- Principiul de funcţionare
- Părţi componente
- Purtătorul de sunet magnetic. Caracteristici tehnice
- Distorsiuni
- Tipuri de magnetofoane
Camera de înregistrare optică a sunetului
- Schema de principiu
- Tipuri de instalaţii
- Distorsiuni
Utilje anexe utilizate la sonorizarea filmelor
- Film fonografic
- Aparatura pentru demagnetizarea benzii şi a capetelor magnetice
- Echipamente pentru pornirea şi oprirea sincronă a aparaturii de sunet şi proiecţie
Tehnica proiecţiei cinematografice
Proiecţia imaginilor
- Spectacolul cinematografic
- Reproducerea cinematografică a imaginii şi sunetului
- Sisteme de proiecţie
Cinematograful
- Clasificarea cinematografelor
- Compartimentarea cinematografelor
- Vizibilitatea ăn sala de spectacol
- Acustica sălii de spectacol
- Complxe cinematografice multisăli
Aparatul de proiecţie
- schema funcţională
- clasificare
- elemante componente
Copia de film
- structură
- clasificare
- proprietăţi mecanice
- uzură
Tehnologia proiecţiei cinematografice
- Fazele procesului tehnologic de proiecţie şi atribuţiile personalului
Tehnici şi tehnologii moderne de redarea imaginii şi sunetului
- Proiecţia cu ajutorul tehnicii video-electronice
- Redarea stereodigitală a sunetului
Unităţi de
Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă
62.16. Controlul 62.16.1. Verifică şi Verificarea aparatului
proceselor şi regleză echipamentele de filmat:depistarea stării de acurateţe, funcţionarea
echipamentelor de filmare. mecanismului de transport a peliculei, stabilitatea
de realizare a imaginii, defecţiuni mecanice ale obiectivelor
filmelor
Verificarea peliculei:date de fabricaţie, defecţiuni
mecanice ale peliculelor expuse
Verificarea echipamentelor
auxiliare:funcţionarea capetelor panoramice,
funcţionarea cărucioarelor traveling şi doli
Calitatea înregistrării şi
redării sunetului optic: nivelul densităţii optice,
uniformitatea fonogramei, poziţionarea pe film,
nivelul distorsiunilor neliniare, nivelul Doner-
efectului, măsurarea cu testfilme
Întreţinere aparaturii
fotometrice: condiţii de transport şi depozitare,
întreţinere curenta,controlul aparatelor
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest
sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
prezentarea temelor în mai multe moduri (raport ,discuţie sau grafic).
În vederea învăţării centrate pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute
de programă, se recomandă:
utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu învăţarea prin descoperire, învăţarea
problematizată, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol);
realizarea de proiecte şi portofolii;
utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor soft-uri educaţionale
specifice domeniului;
desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de
pregătire.
Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev, profesorul trebuie să cunoască
stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi
să folosească teoria inteligenţelor multiple.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare la orele de tehnologii, se recomandă utilizarea
următoarelor metode:
observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
proba practică
investigaţia, chestionarul
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
interviul
proiectul sau miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de
organizare a ideilor şi materialelor într-un raport
portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
fişe de autoevaluare
fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare
fişe de lucru
Evaluarea prin teste de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a
demonstrat atingerea unei competenţe. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele,
evaluarea s-a încheiat cu succes, moment în care este suficient un feed - back de felicitare. În
cazul unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feed – back clar şi constructiv.
Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi
identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum şi a spijinului suplimentar de care elevul
are nevoie, reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument de verificare. Se vor aplica şi
instrumentele de evaluare continuă prevăzute în SPP( probe scrise, probe orale, probe practice).
Rezultatele acestor evaluări vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului , alături de
rezultatele de la disciplinele de cultură generală, foaie matricolă care se va elibera la absolvirea
celor doi ani ai SAM, învăţământ obligatoriu. Dobândirea competenţelor pentru nivelul I de
calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de
evaluare a competenţelor.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele
didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de
învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate
interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionări de materiale înregistrate pe casete
video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici, proiecte, teste de evaluare etc.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială.
Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fără de care nu este posibilă
atingerea competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de performanţă din SPP.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică:
Controlul procesului de filmare
Recepţia peliculei
- noţiuni de sensitometrie
- determinarea proprietăţilor fotografice
- controlul dimensiunilor geometrice
Controlul aparatelor de filmat
- controlul stării de acurateţe a aparatului
- controlul mecanismului de transport al peliculei
- controlul funcţionării sincron-sinfaz a mecanismului de transport al peliculei cu
obturatorul
- controlul uniformităţilor de deplasare a peliculei
- controlul bobinatorilor
- controlul frecvenţei de filmare
- controlul stabilităţii imaginii
- verificartea scalelor de distanţă şi diafragmare ale obiectivului
Controlul exponometric al iluminării
- noţiuni de exponometrie
- măsurarea luminii de expunere
- măsurarea temperaturii de culoare
- determinarea sensibilităţii practice