Sunteți pe pagina 1din 33

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Program Phare TVET RO 0108.01

CURRICULUM
pentru clasa a XI-a

Şcoala de Arte şi Meserii

Domeniul: Electronică şi automatizări


Calificarea: Operator producţie şi exploatare film

2005
Lista autorilor:

Dan Adriana, prof. ing. grad didactic I, Colegiu Tehnic Media, Bucureşti

Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.03


Dr. ing. Roşu Dorin

2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de completare
clasa a XI-a
Aria curriculară Tehnologii

Domeniul: Electronică şi automatizări


Calificarea: Operator producţie şi exploatare film

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală


377 ore
Modulul I: Total ore/an 145
Tehnologia filmului din care: laborator tehnologic 29
instruire practică 58

Modulul II: Total ore/an 116


Montajul şi prelucrarea peliculei din care : laborator tehnologic 29
instruire practică 58

Modulul III: Total ore/an 116


Tehnici de fotografiere din care: laborator tehnologic 29
instruire practică 58

Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore


Stagii de pregătire practică 240 ore
Modulul IV: Total ore/an 240
Sonorizare şi exploatare film din care: laborator tehnologic 60
instruire practică 180
Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore
Curriculum în dezvoltare locală 116 ore
Modulul V: Total ore/an 116
Controlul şi reglarea proceselor şi din care: laborator tehnologic 58
echipamentelor cinematografice instruire practică

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore

TOTAL 733 ore/an

3
ALCĂTUIREA MODULELOR

Unitatea de Competenţa M M M SPP CDL Verificare


competenţă I II III M IV MV
62.2 1.Citeşte şi utilizează  
Comunicare şi documente scrise în limbaj de
numeraţie specialitate
2.Prelucrează şi interpretează  
grafic rezultatele obţinute pe o
sarcină dată
62.4 1.Aplică legislaţia şi  
Igiena şi reglementările privind
securitatea securitatea şi sănătatea la locul
muncii de muncă, prevenirea şi
stingerea incendiilor
2.Ia măsuri pentru reducerea  
factorilor de risc de la locul de
muncă
62.5 1.Identifică sarcinile şi  
Lucrul în echipă resursele necesare pentru
atingerea obiectivelor
2.Îşi asumă rolurile care îi  
revin în echipă, colaborează cu
membrii echipei pentru
îndeplinirea sarcinilor
62.7 1.Aplică normele de calitate în  
Asigurarea domeniul de activitate
calităţii
2.Utilizează metode  
standardizate de asigurare a
calităţii
62.8 1.Descrie sistemele  
Aplicarea cinematografice
tehnologiilor de 3.Precizează modalităţi de
filmare filmare
2. Prezintă schema tehnologică  
a realizării filmelor

3.Precizează modalităţi de  
filmare
62.9 1.Prezintă esenţa procesului de  
Utilizarea filmare
echipamentelor
de filmare 2.Stabileşte tipul de purtător al  
imaginii cinematografice.

3.Deserveşte aparatul de  
filmat.

4. Deserveşte utilajele auxiliare 


de filmare
62.10 1.Explică metodele de  
Utilizarea înregistrare şi redare a sunetului
echipamentelor în cinematografie.
de înregistrare
şi redare a 2. Deserveşte instalaţia de  
sunetului transpunere optică a sunetului
3. Deserveşte echipamentele de  
înregistrare şi redare magnetică
a sunetului.
62.11 1.Deserveşte maşinile de  
Utilizarea developat.
echipamentelor 2. Deserveşte maşinile de  
pentru copiat.
prelucrarea
peliculelor
3. Aplică tehnologii speciale de 
prelucrare a peliculelor.

62.12 1.Deserveşte sincronizeuzele.  


Utilizarea 2. Deserveşte masa de montaj.  
echipamentelor 3. Deserveşte derulatoarele.  
pentru montajul
filmelor
62.13 1.Deserveşte aparatele de  
Utilizarea proiecţie.
echipamentelor 3. Deserveşte echipamentele
pentru pentru tratarea profilactică a
exploatarea filmelor.
filmelor 2.Deserveşte echipamentele  
pentru recondiţionare şi
restaurare a filmelor .

3. Deserveşte echipamentele  
pentru tratarea profilactică a
filmelor.
62.14 1.Alege aparatul şi materialul  
Fotografierea fotosensibil
2.Execută diferite tipuri de  
fotografii
3.Asigură calitatea imaginii  
fotografice
62.15. 1.Deserveşte echipamentele de  
Utilizarea prelucrare a negativelor foto.
echipamentelor
pentru 2. Deserveşte echipamentele de  
prelucrarea, copiat şi mărit.
procesarea şi
copierea 3. Deserveşte echipamentele de  
materialelor prelucrare a hârtiei.
fotografice
4. Procesarea imaginilor  
5
digitale.
62.16. Controlul 1. Verifică şi regleză  
proceselor şi echipamentele de filmare.
echipamentelor 2. Verifică şi regleză  
de realizare a echopamentele de înregistrare
filmelor şi redare a sunetului.
.  
3. Exploatarea, întreţinerea şi
controlul aparaturii fotometrice
62.17. Controlul 1. Verifică echipamentele de  
proceselor şi prelucrare a peliculei.
echipamentelor  
de prelucrare şi 2. Efectuează controlul copiilor
exploatare a de film în timpul exploatării
filmelor 3. Efectuează controlul  
proceselor de prelucrare a
peliculelor.

6
I. Notă introductivă

Prezenta programă se adresează elevilor din clasa a XI-a S.A.M., calificarea “Operator
producţie şi exploatare film”.
Proiectarea curriculară s-a realizat pe baza unităţilor de competenţă din Standardul de
Pregătire Profesională validat în ianuarie 2004.
Prin corelarea planului de învăţământ cu numărul de credite alocate unităţilor de competenţă
aferente modulelor a rezultat parcurgerea lor astfel:
- Modulul I : Tehnologia filmului (145 ore / an) :
- 2 ore/săpt. teorie x 29 săpt. = 58 ore/an
- 1 oră/săp.laborator tehnologic x 29 săpt = 29 ore/an
- 2 ore instruire practică x 29 săpt. = 58 ore/an
- Modulul II : Montajul şi prelucrarea peliculei (116 ore / an) :
- 1 oră/săpt. teorie x 29 săpt. = 29 ore/an
- 1 oră/săpt.laborator tehnologic x29săpt.= 29 ore/an
- 2 ore instruire practică x 29 săpt. = 58 ore/an
- Modulul III : Tehnica fotografierii (116 ore / an) :
- 1 oră/săpt. teorie x 29 săpt. = 29 ore/an
- 1 oră/săpt.laborator tehnologic x29săpt.= 29 ore/an
- 2 ore instruire practică x 29 săpt. = 58 ore/an
- Modulul IV : Sonorizare şi exploatare film (240 ore / an pe durata a 8 săptămâni) :
- 60 ore laborator tehnologic
- 180 ore stagii de pregătire practică
 cele 60 ore de laborator tehnologic vor fi alocate practicii de proiect
- Modulul V : Controlul şi reglarea proceselor şi echipamentelor cinematografice
(116 ore/an) :
- 2 ore/săpt. teorie x 29 săpt. = 58 ore/an
- 2 ore/săpt.laborator tehnologic x 29săpt.=58 ore/an
Astfel, prin parcurgerea programei, elevul va fi capabil să aplice corect tehnologiile de
realizare a filmelor, să deservească echipamentele cinematografice, să execute şi să prelucreză
fotografii, să efectueze controlul şi reglarea tuturor proceselor şi echipamentelor cinematografice.
Utilizarea programei se face prin corelarea conţinuturilor tematice cu condiţiile de
aplicabilitate ale criteriilor de performanţă aferente competenţelor din S.P.P.
Modulul I : Tehnologia filmului

I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul


62.8. Aplicarea tehologiilor de filmare
62.9. Utilizarea ecipamentelor de filmare
II. Tabel de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
62.8. Aplicarea 62.8.1. Descrie sistemele Cadre cinematografice : normal, caşetat, cinemascop,
tehnologiilor de cinematografice panoramic
filmare Sisteme de redare a sunetului : monoaural, analogic,
digital
Gen de film : ficţiune, documentar, animaţie, publicitar
62.8.2. Prezintă schema Etape de realizare a filmului : de pregătire, de
tehnologică a realizării producţie, de filmare
filmelor Activităţi cu caracter tehnic : filmare, înregistrare-
redare sunet, mixare, montare, transpunere, prelucrare
Schema tehnologică : reprezentarea grafică a
operaţiunilor pe fluxul tehnologic
62.8.3. Precizează Tipuri de filmare : cu priză directă, postsincron, cu
modalităţi de filmare frcvenţă normală, redusă, accelerată, tipuri speciale
Criterii de alegere a aparatului de filmat : formatul
peliculei, tipul de filmare
Criterii de alegere a utilajelor auxiliare : tipuri de
mişcare, condiţii de filmare
Criterii de alegere a peliculei : condiţii de iluminare,
natura surselor de lumină, sensibilitate, formatul
cadrului, sistemul cinematografic
62.9. Utilizarea 62.9.1 Prezintă esenţa Mecanismul perceperii mişcării cinematografice :
echipamentelor procesului de filmare bazele psihofiziologice ale perceperii mişcării
de filmare cinematografice
Imagine cinematografică : rezultat al procesului
fotografic clasic (etapele obţinerii imaginii fotografice)
Principiile înregistrării-redării imaginii : analiza şi
sinteza mişcării
62.9.2 Stabileşte tipul de
Tipuri de purtători de imagine : produse media (CD,
purtător al imaginii
bandă magnetică, DVD, CD-ROM, peliculă
cinematografice
cinematografică)
Pelicula cinematografică : structură, clasificare,
proprietăţi fizico-mecaniceCalitatea imaginii :
proprietăţi, culoare, rezoluţie, contrast
62.9.3 Deserveşte aparatul
Aparatul de filmat : schema de principiu părţi
de filmat
componente, clasificare
Optica cinematografică : caracteristicile constructive,
funcţionale şi calitative ale obiectivelor
Operaţii de pregătire a aparatului de filmat : verificarea
funcţionării aparatelor, alegerea obiectivelor
62.9.4 Deserveşte utilajele Utilaje auxiliare de filmare : clasificare, rol funcţional
auxiliare de filmare Corpuri de iluminat : clasificare, aportul lor la
realizarea plasticii imaginii
Unităţi de
Competenţe individuale Conţinuturi tematice
competenţă
Surse de ilumunare : clasificare, caracteristici lumino-
tehnice

9
III. Conditii de aplicare didactică şi de evaluare

În scopul invăţării centrate pe elev , profesorul trebuie să adapteze strategiile de predare la


stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) şi să diferenţieze sarcinile şi timpul alocat
rezolvării lor prin :
 Gradarea sarcinilor de la simplu la complex utilizand fişe de lucru
 Fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze la niveluri diferite
 Fixarea de sarcini diferenţiate pentru indivizi sau grupuri diferite, în funcţie de
abilităţi
 Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie, grafic)
 Utilizarea unor metode active-interactive (învăţare prin descoperire, învăţare
problematizată, învăţare prin cooperare, simulare)
 Utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor softuri
educaţionale specifice domeniului
 Vizite la expoziţii tehnice şi agenţi economici din domeniul de pregătire
Pentru evaluarea competentelor incluse în programa şcolară de Tehnologie generală
electronică se recomandă utilizarea unor metode si instrumente moderne de evaluare :
 Fişe de lucru (în clasă, acasă)
 Fişe de autoevaluare
 Fişe cu itemi rezolvare de probleme, itemi de completare, itemi cu alegere multiplă,
itemi cu alegere duală
 Proiectul sau miniproiectul prin care se evaluează metodele de lucru folosite de
elev, utilizarea eficientă a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor din dotare, modul de
organizare a ideilor şi resurselor materiale, acurateţea tehnică a execuţiei.
 Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate
de înregistrare a performanţelor elevilor pe o anumită durată de timp.
Evaluarea formativă, continuă şi regulată în orele de tehnologii permite atât profesorului cât
elevului să cunoască nivelul de achiziţie a competenţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să
facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului de redare / învăţare.

IV. Sugestii metodologice:

1. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare-învăţare

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie bine determinată: atingerea competenţelor
implică conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a
competenţelor dorite.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare vor avea un caracter
activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare (nu pe cele de
predare), pe activităţile practice (mai puţin pe cele teoretice) şi pe activităţile privind dobândirea
abilităţilor sociale.
Ordinea de tratare a temelor aferente conţinuturilor din curriculum rămâne la latitudinea
cadrelor didactice, cu condiţia respectării succesiunii logice în abordarea acestora. O variantă
posibilă de dezvoltare logică a conţinuturilor se poate prezenta astfel:
1. Elemente de bază ale cinematografiei
1.1. Mecanismul perceperii mişcării cinematografice
1.2. Imaginea cinematografică
1.3. Principiile înregistrării şi redării imaginii cinematografice
2. Pelicula cinematografică
2.1 Tipuri de purtători de imagine
2.2 Pelicula cinematografică
3. Sisteme cinematografice
3.1. Cadre cinematografice
3.2. Sisteme de redare a sunetului
3.3. Genuri de film
4. Procesul filmării
4.1. Etapele de realizare a filmului
4.2. Schema tehnologică a realizării filmelor
4.3. Modalităţi de filmare
5. Echipamente pentru filmare
5.1. Aparatul de filmat
5.2. Noţiuni de optică cinematografică
5.3. Utilaje şi mijloace auxiliare de filmare
5.4. Echipamente utilizate în tehnica iluminatului

2. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea competenţelor se face folosind instrumentele de evaluare (concepute ca activităţi


de evaluare) pe baza cărora cadrul didactic evidenţiază într-o matrice de evaluare, atingerea
criteriilor de performanţă asociate competenţei.
Dacă evaluarea s-a încheiat cu succes, elevul primeşte un feedback pozitiv. În cazul unei
încercări nereuşite este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să
includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei ocazii
pentru reevaluare şi sprijin suplimentar de care elevul are nevoie.
Colectivul de cadre didactice implicate în parcurgerea modulului (profesori-ingineri şi
maiştri instructori) va elabora instrumentele de evaluare unitare pentru fiecare din competenţele ce
trebuie dobândite de către elevi.

Recomandări pentru lucrările de laborator :

1. Demonstrarea sintezei mişcării.


2. Demonstrarea particularităţilor de percepţie a organului vizual.
3. Vizualizarea etapelor formării imaginilor fotografice.
4. Efecte fotografice determinate de proprietăţile imaginii latente.

Recomandări pentru aplicaţiile practice :

1. Pregătirea aparatului de filmat pentru captarea imaginii.


2. Alegerea punctului de staţie şi executarea mişcărilor de aparat.
3. Determinarea parametrilor de filmare.
4. Identificarea caracteristicilor constructive şi funcţionale ale aparatului de filmat.
5. Alegerea şi utilizarea obiectivelor pentru soluţionarea diverselor probleme tehnice şi
plastice.
6. Întreţinerea şi transportul echipamentelor pentru filmare.
7.
Modulul II : Montajul şi prelucrarea peliculei

I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :

62.11 Utilizarea echipamentelor pentru prelucrarea peliculelor


62.12 Utilizarea echipamentelor pentru montajul filmelor

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

Unităţi de Competenţe Conţinuturi


competenţă
62.11 Utilizarea 62.11.1. Deserveşte Maşini de developat : schema bloc, părţi
echipamentelor maşinile de developat componente, clasificare
pentru prelucrarea Instalaţii auxiliare ale maşinilor de
peliculelor developat: circuite de termostatare, agitaţie
şi circulaţie a soluţiilor fotografice
Sistemul de uscare a peliculelor : circulaţia
şi condiţionarea aerului de uscare
Operaţii de deservire a maşinilor de
developat : stabilirea parametrilor de lucru
(minutaj, temperaturi), încărcarea şi
descărcarea maşinii, supravegherea
funcţionării maşinii şi a instalaţiilor
auxiliare
62.11.2. Deserveşte Maşini de copiat : principiul de
maşinile de copiat funcţionare, clasificare, caracteristici
constructive şi funcţionale
Operaţii de deservire a maşinilor de copiat:
fixarea parametrilor de lucru (viteză,
tensiune), încărcarea şi decsărcarea
maşinii, supravegherea funcţionării
62.11.3. Aplică tehnologii Transferul imaginii de pe un format pe
speciale de copiere altul : prin transpunere optică, prin copiere
prin contact
Copierea cu dezanamorfozare : schema de
principiu a proceselor tehnologice de
realizare normale (35 mm)
Copierea sub lichid : schema procesului
tehnologic
62.12 Utilizarea 62.12.1 Deserveşte Sincronizeuză : principiul de funcţionare,
echipamentelor sincronizeuzele tipuri de sincronizeuze
pentru montajul Operaţii de sincronizare : punerea în
filmelor sincron a negativului de imagine cu
negativul de sunet
62.12.2 Deserveşte masa de Masa de montaj : caracteristici constructive
montaj şi funcţionale, tipuri de mese de montaj
Tehnica montării filmului : tipuri de
montaj, montarea negativelor pentru copii
de lucru, montarea negativului filmului,
montarea benzilor de sunet
Lucrări de montaj : selectarea cadrelor
alese şi montarea lor în vederea execuţiei
copiei de lucru, montarea benzilor de sunet
în concordanţă cu imaginea din copiile de
lucru, montarea negativului de imagine în
concordanţă cu copia de lucru montată a
filmului, montarea negativului de sunet în
concordanţă cu negativul imagine
62.12.3 Deserveşte Derulator : funcţionare, tipuri de
derulatoarele derulatoare
Operaţii de derulare : bobinarea şi
rebobinarea negativelor şi copiilor de film

III. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:

În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului
alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport ,discuţie sau grafic).
În vederea învăţării centrate pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute
de programă, se recomandă:
 utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu învăţarea prin descoperire, învăţarea
problematizată, învăţarea prin cooperare, simularea);
 realizarea de proiecte şi portofolii;
 utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor soft-uri educaţionale
specifice domeniului;
 desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de
pregătire.
Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev, profesorul trebuie să
cunoască stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) aplicând iniţial
chestionare sociometrice şi să folosească teoria inteligenţelor multiple.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare la orele de tehnologii, se recomandă utilizarea
următoarelor metode:
 observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
 tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
 proba practică
 investigaţia, chestionarul
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 interviul
 proiectul sau miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de
organizare a ideilor şi materialelor într-un raport
 portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
 fişe de autoevaluare
 fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare
 fişe de lucru
Evaluarea prin teste de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare
dată când s-a demonstrat atingerea unei competenţe. În momentul în care au fost bifate toate
căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes, moment în care este suficient un feed - back de felicitare.
În cazul unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feed – back clar şi constructiv.
Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi
identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum şi a spijinului suplimentar de care elevul are
nevoie, reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument de verificare. Se vor aplica şi
instrumentele de evaluare continuă prevăzute în SPP( probe scrise, probe orale, probe practice).
Rezultatele acestor evaluări vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului , alături de rezultatele de
la disciplinele de cultură generală, foaie matricolă care se va elibera la absolvirea anului de
completare SAM. Dobândirea competenţelor pentru nivelul II de calificare se va certifica pe baza
rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor.
În continuare se prezintă un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei
competenţe tehnice din cadrul modulului Montajul şi prelucrarea peliculelor

Exemplu de instrument de evaluare pentru unitatea de competenţă 62.12 Utilizarea


echipamentelor pentru monajul filmelor, competenţa 62.12.2 Deserveşte masa de montaj
Proba de evaluare este lucrare practică de montare a negativului pentru copii de lucru.
Instrumentul de evaluare este fişa de observaţie individuală.

Criteriul de performanţă Condiţii de aplicabilitate Proba de


evaluare
Executarea lucrărilor de Lucrări de montaj Probă practică
montaj

Elevului i se oferă : Materiale primare (imagine şi sunet), masă de montaj, peliculă virgină
Cerinţa: Realizaţi montarea negativului pentru copiile de lucru.
Completaţi tabelul cu operaţiile executate în ordinea corectă a executării lor.

Fişă de observaţie
Ordinea Operaţii executate Efectuat Data Evaluator
executării
operaţiei
1.
2.
3.
4.
5.
6.

În coloana a treia se apreciază corectitudinea operaţiilor executate ,ordonate corespunzător fazelor


procesului tehnologic , prin sintagmele Da / NU,sau Efectuat / Neefectuat .

IV. Sugestii metodologice:

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele
didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de
învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate
interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionări de materiale înregistrate pe casete
video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici, proiecte, teste de evaluare etc.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială.
Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fără de care nu este posibilă
atingerea competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de performanţă din SPP.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică:

Tehnologia prelucrării peliculelor

1. Laboratorul de prelucrarea peliculei


- Organizare şi funcţionare
- Condiţii specifice de muncă
- Serviciile şi produsele executate de laborator
2. Prelucrarea chimico-fotografică a peliculelor cinematografice
- Particularităţile prelucrării industriale
- Principalele procese folosite în prelucrarea peliculelor
- Procedee de prelucrare

Echipamente pentru prelucrarea peliculelor

1. Maşini de developat
- Schema bloc
- Părţi componente
- Clasificare
- Instalaţii auxiliare
- Exploatarea maşinilor de developat
- Tipuri de maşini de developat
2. Maşini de copiat
- Principii de funcţionare
- Clasificare
- Caracteristici tehnice
- Tipuri moderne de maşini de copiat
Montajul filmelor

1. Montarea imaginii negative


- Montarea dublelor de negativ
- Montarea copiei de lucru
- Montarea negativului filmului
2. Montarea sunetului
- Montarea benzilor de lucru
- Montarea negativului de sunet

Echipamente pentru montajul filmelor


1. Sincrinizeuze
2. Masa de monatj
3. Derulatoare
Numărul de ore alocat fiecărei teme este pur orientativ. Cadrele didactice au posibilitatea de
a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul
de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în
strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor, proprii grupului
instruit.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Navigare pe Internet în scopul documentării.
 Vizionări de materiale video (casete video, CD-uri).
 Vizite de documentare la agenţii economici din zona geografică.
 Discuţii.
 Explicaţii oferite elevului.

Evaluarea continuă este condiţionată de precizările conţinute de criteriile de performanţă şi


de probele de evaluare introduse în standarul de pregătire profesională.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, comunicării.
 Investigaţia.
 Metoda proiectului prin care se evaluează modalităţile de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipametelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi
materialelor într-un raport.
 Autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune un program propriu de învăţare.
 Tema în clasă.
 Tema pentru acasă.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 Fişe de observaţie (pentru probe practice).
 Fişe test (pentru probe scrise).
 Fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise).
 Proiectul.
 Portofoliul.
Nivelul de pregătire teoretică tehnologică este realizat corespunzator dacă sunt îndeplinite
criteriile de performanţă ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învăţămînt sunt asigurate
condiţiile de aplicabilitate descrise în standard.

Recomandări pentru lucrările de laborator:

2. Analiza diverselor tipuri de rebuturi de prelucrare a peliculei.


3. Reprezentarea grafică a etapelor prelucrării fizico-chimice .

Recomandări pentru activitatea practică :

1. Sincronozarea imaginii cu sunetul.


2. Montajul şi mixajul sunetului de pe mai multe benzi magnetice.
3. Influenţa parametrilor fizici şi chimici în procesul de prelucrare a peliculei.
4.Identificarea caracteristicilor constructive şi funcţionale ale echipamentelor pentru montajul
filmului.

4. Întreţinerea echipamentelor şi dispozitivelor de înregistrare şi redare a sunetului


(microfoane, difuzoare, magnetofoane).
5. Manipularea şi depozitarea benzilor magnetice.
6. Identificarea caracteristicilor constructive şi funcţionale ale echipamentelor pentru montajul
filmului.
7. Lipirea copiilor de film.
Modulul III : Tehnici de fotografiere

I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :

62. 14. Fotografierea


62.15. Utilizarea echipamentelor pentru prelucrarea, procesarea şi copierea materialelor fotografice

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

Unitate de Competenţe Conţinuturi tematice


competenţă
62.14. 62.14.1 Alege aparatul Părţile componente ale aparatului de fotografiat
Fotografierea şi materialul Sistem de vizare, sistem de obturare, declanşator, contor
fotosensibil de imagini, mecanism de stabilire a distanţei
Tipuri de aparate de fotografiat
Clasificare, performanţe
Etapele obţinerii imaginii fotografice
Procesul obţinerii imaginii negative, procesul obţinerii
imginii pozitive
Performanţele aparatului de fotografiat
Punerea la pnct, distanţa focală, filtre
62.14.2. Execută Genuri de fotografii
diferite genuri de Fotografia de reportaj, macrofotografia, peisajul,
fotografii portretul,fotografia de interior
Operaţii de reglare
Parametri de fotografiere, timp de expunere, diafragmă,
încadrare, iluminare
Echipamente folosite în fotografie
Aparate de fotografiat, accesorii, surse de iluminare
62.14.3. Asigură Parametrii principali de apreciere
calitatea imaginii Contrast, claritate, redarea culorilor
fotografice Influenţa parametrilor fizici
62.15.1.Deserveşte Soluţii fotografice : clasificare, reţetare, condiţii de
62.15 echipamentele de preparare
prelucrare a Tanc de developare : construcţie, condiţii de utilizare
Utilizarea
negativelor foto. Prelucrarea negativului : fazele prelucrării, condiţii fizico-
echipamentelor chimice
62.15.2. Deserveşte Rame de copiat : tipuri, carcteristici constructive şi
pentru
echipamentele de funcţionale
prelucrarea, copiat şi mărit. Aparatul de mărit : componente, caracteristici funcţionale
Copierea : alegerea hârtiei fotografice, stabilirea
procesarea şi
parametrilor de expunere şi corecţie a culorilor
copierea Cuve de prelucrare : elemente constructive
materialelor 62.15.3. Deserveşte Soluţii pentru prelucrarea hârtiei : reţetar, condiţii de
echipamentele de preparare
fotografice prelucrare a hârtiei. Prelucrarea hârtiei : fazele şi condiţiile de prelucrare

62.15.4. Procesarea Descărcarea imaginilor : conectarea la calculator


imaginilor digitale. Procesare imagine : stabilirea formatului şi a corecţiilor
necesare
Imprimare : conectarea la imprimantă, imprimarea
propriu-zisă

III. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:

Modulul « Tehnici de fotografiere » poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe


teoretice şi abilităţi practice pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii lor.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 orientarea asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să le
pună mai bine în valoare;
 modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau
resurse didactice, datorită structurii sale elastice;
 permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;
 oferă deschidere maximă atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical.
Prin natura activităţilor de învăţare, elevii vor trebui pregătiţi pentru a evolua în situaţii
adaptative complexe, în care nici din punct de vedere profesional nu există răspunsuri "unice" sau
"cele mai bune".
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii moderne ale educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Elevii au stiluri unice de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteză diferită şi din
experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile
noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În
acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod
mai solicitant;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie sau grafic);
 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor prin:
 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic);
 formarea unor grupe de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
 utilizarea verificării de către un coleg sau de către îndrumător.
 Diferenţierea răspunsului prin:
 utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi stabili obiective.
Plecând de la principiul incluziunii (şcoala primeşte orice copil în sistem, asigură orice
susţinere necesară ca fiind un drept şi acceptă că fiecare copil este diferit), se va avea în
vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care
prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi de
comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru
elevii care au nevoie, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude
chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare
care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind
relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor
din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi
numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă, prin aplicarea instrumentelor de
evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise, probe orale,
probe practice), iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă pentru verificarea atingerii
competenţelor. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului, alături
de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură
generală. Foaia matricolă va atesta absolvirea celor 3 (trei) ani ai Şcolii de Arte şi Meserii,
învăţământ obligatoriu şi an de completare.
Dobândirea competenţelor pentru nivelul întâi de calificare se va certifica pe baza
rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor.
Lista de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a
demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea
s-a încheiat cu succes.
La încheierea cu succes a unei evaluări, este suficient un feedback de felicitare. În cazul
unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie
să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi
ocazii pentru reevaluare, precum şi a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. Pentru
recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către elev, dar numai în limitele
orarului şcolar.
Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument, deşi locul de desfăşuare a evaluării poate
fi modificat.

IV. Sugestii metodologice:

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică:

Tema 1 : Principiile formării imaginii foto

A. Conceptul de imagine fotografică


B. Etapele formării imaginii fotografice
- expunere
- prelucrare
C. Vizualizarea imaginii fotografice
D. Principiile formării imginii color

Tema 2 : Aparatul fotografic


A. Schema de principiu a aparatului fotografic
B. Părţi componente
C. Utilizarea tehnicilor electronice în construcţia aparatelor fotografice
D. Clasificare şi tipuri de aparate foto
E. Particularităţile aparatelor moderne

Tema 3 : Materiale fotosensibile utilizate în fotografie


A. Structura materialelor fotosensibile
B. Proprietăţi mecanice şi fotografice
C. Clasificare şi tipuri de materiale fotosensibile

Tema 4 : Prelucrarea materialelor fotografice

A. Compoziţia soluţiilor fotografice


B. Influenţa factorilor fizici ţi chimici asupra imaginii prelucrate
C. Criterii de apreciere a calităţii imaginii foto

Tema 5 : Păstrarea imaginilor fotografice

A. Condiţii de păstrare
B. Condiţii de manipulare

Tema 6 : Reguli şi principii de realizare a compoziţiei fotografice

A. Încadratura
B. Redarea perspectivei
C. Aportul culorilor
D. Amplasarea obiectivelor

Tema 7 : Tehnica şi practica fotografierii

A. Genuri de fotografii
B. Etapele procesului de fotografiere
- lucrări pregătitoare
- fixarea punctului de staţie, factori determinanţi (direcţie, înălţime, încadratură)
C. Determinarea parametrilor de expunere
D. Folosirea filtrelor de fotografiere

Tema 8 : Fotografia digitală

A. Particularităţile imaginii digitale (avantaje, limite)


B. Principiul înregistrării imaginii digitale
C. Camera digitală
D. Procesarea imaginii digitale
E. Dispozitive de transfer şi stocare

- lumina de efect
A. Stiluri de iluminare
- stilul normal
- stilul clar-obscur
- stilul în tonuri înalte
- stilul monoton

Recomandări pentru activitatea practică :

1. Identificarea părţilor componente ale aparatelor foto clasice.


2. Determinarea zonelor de profunzime ale obiectivelor.
3. Determinarea încadraturilor şi a erorilor de paralaxă.
4. Determinarea parametrilor de expunere.
5. Executarea fotografiilor în diverse situaţii.
6. Prelucrarea peliculelor fotografice.
7. Copierea negativelor pe hârtie fotografică.
8. Identificarea părţilor componente ale aparatelor foto digitale.
9. Determinarea performanţelor aparatelor foto digitale.
10. Executarea unui set de fotografii cu camera digitală.
11. Ilustrarea stilurilor clasice de iluminare.
12. Efectul temperaturii de culoare a surselor de lumină asupra reproducerii culorilor în
fotografia alb-negru şi color.
13. Identificarea influenţei filtrelor în fotografia alb-negru şi color.
14. Executarea fotografiilor cu blitz-ul.
Stagii de pregătire practică

Modulul IV : Sonorizare şi exploatare film

I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :


62.2. Comunicare şi numeraţie
62.4 Igiena şi securitatea muncii
62.5. Lucrul în echipă
62.7. Asigurarea calităţii
62.9. Utilizarea echipamentelor de înregistrare şi redare a sunetului
62.13.Utilizarea echipamentelor pentru exploatarea filmelor

II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

Unităţi de
Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă
62.2 Comunicare 62.2.1. Citeşte şi Schemele de principiu ale proceselor cinematografice
şi numeraţie utilizează documente Schema de principiu a tehnologiei de înregistrare-
scrise în limbaj de redare a sunetului
specialitate Scheme de amplasare a microfoanelor
Schema generală a procesului tehnologic de realizare a
coloanei sonore
62.2.2. Prelucrează şi Purtători de sunet, tipuri de fonograme
interpretează grafic Determinarea duratei de reverberaţie a unei săli de
rezultatele obţinute pe cinema
o sarcină dată
62.4 Igiena şi 62.4.1. Aplică legislaţia  Tehnica securităţii muncii privind prevenirea şi
securitatea muncii şi reglementările combaterea incendiilor şi autoaprinderilor ce pot
privind securitatea şi apărea în cazul lucrărilor de exploatare, verificare
sănătatea la locul de şi depanare a echipamentelor cinematografice
muncă, prevenirea şi  Norme de protecţie a muncii, specifice la reglajul,
stingerea incendiilor controlul şi depanarea echipamentelor
cinematografice
 Norme specifice de prevenire şi stingere a
incendiilor

62.4.2. Ia măsuri pentru I. Factori de risc: tensiuni periculoase, descărcări


reducerea factorilor de electrostatice şi radiaţii.
risc de la locul de II. Echipamente de protecţie utilizate în cazul
muncă lucrărilor de exploatare, verificare şi depanare a
echipamentelor cinematografice
62.5 Lucrul în 62.5.1. Identifică Obiective informaţionale, organizaţionale şi acţionale
echipă sarcinile şi resursele specifice măsurărilor performanţelor produselor
necesare pentru cinematografice.
atingerea obiectivelor. Resurse materiale (aparatura de specialitate), umane
(membrii echipei de lucru) şi informaţionale
62.5.2. Îşi asumă Sarcini profesionale şi sociale de lucru în echipă.
rolurile care îi revin în
echipă.
62.7 Asigurarea 62.7.1. Aplică normele Norme de calitate specifice tehnicilor cinematografice:
calităţii de calitate în domeniul (Catalogul Standardelor Române – U52):
de calitate. STAS 6068-85, STAS 10414-84,
10415-87, STAS 12974-91
62.7.2. Utilizează Metode standardizate de asigurare a calităţii
metode standardizate Etapele şi acţiunile de evaluare, autoevaluare şi
de asigurare a calităţii. control – ordonate logic

62.10. Utilizarea 62.10.1.Prezintă Metoda fotografică : principiile înregistrării şi redării


echipamentelor metodele de optice a sunetului, tipuri de fonograme optice,
de înregistrare şi înregistrare şi redare a avantajele/dezavantajele metodei
redare a sunetului sunetului în Metoda magnetică : principiile înregistrării şi redării
cinematografie omagnetice a sunetului, avantajele/dezavantajele
metodei
Banda magnetică : structură, clasificare, caracteristici
electroacustice
62.10.2.Desrveşte Instalaţia de transpunere : schema funcţională, părţi
instalaţia de componente, tipuri de instalaţii
transpunere optică a Pelicula pentru transpunerea sunetului : proprietăţi
sunetului fotografice
Distirsiuni : clasificare, cauze, remediere
Transpunere fotografică : înregistrare fotografică a
sunetului pe bandă magnetică
62.10.3.Deserveşte Magnetofonul : principiu de funcţionare, părţi
echipamentele de componente
înregistrare şi redare Filmonograf : principiu de funcţionare, părţi
magnetică a sunetului componente
Masa de montaj : operaţii efectuate, principiul de
funcţionare, tipuri de mese de montaj
Pupitrul de mixaj : principiul de funcţionare, tipuri
Lucrări de înregistrare-redare : înregistrarea şi redarea
sunetului de pe benzi magnetice
62.13. Utilizarea 62.13.1.Deserveşte Aparatul de proiecţie : sisteme de proiecţie, schema
echipamentelor aparatele de proiecţie funcţională, clasificare, elemente componente
pentru Operaţii de deservire : pregătire copiei, încărcarea-
exploatarea descărcarea copiei, reglarea fluxului luminos,
filmelor supravegherea funcţionării aparatului
6213.2.Deserveşte Ecranul cinematografic : tipuri, carcteristici lumino-
ecranul cinematografic. tehnice
Operaţii de întreţinere : ştergere, recondiţionare

62.13.3.Deserveşte Copia de film : structură, clasificare, proprietăţi


echipamentele pentru mecanice, uzură
recondişionare, Maşina de spălat cu ultrasunete : funcţionare,
restaurare şi tratarea caracteristici
profilactică a filmelor Maşina de restaurant şi recondiţionat : funcţionare,
caracteristici , tipuri
Maşina de aplicat lacuri : funcţionare, reţetare, schema
constructivă, tipuri
Maşina de aerat : caracteristici tehnico-funcţionale
Maşina de tratare antimucegai : carcteristici, reţetare
Lucrări de recondiţionare restaurare şi tratamente
profilactice : deservire echipamente, încărcare,
supraveghere, descărcare, repararea perforaţiilor

III. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:

Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest
sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport ,discuţie sau grafic).
În vederea învăţării centrate pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute
de programă, se recomandă:
 utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu învăţarea prin descoperire, învăţarea
problematizată, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol);
 realizarea de proiecte şi portofolii;
 utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor soft-uri educaţionale
specifice domeniului;
 desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de
pregătire.
Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev, profesorul trebuie să cunoască
stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi
să folosească teoria inteligenţelor multiple.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare la orele de tehnologii, se recomandă utilizarea
următoarelor metode:
 observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
 tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
 proba practică
 investigaţia, chestionarul
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 interviul
 proiectul sau miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de
organizare a ideilor şi materialelor într-un raport
 portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
 fişe de autoevaluare
 fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare
 fişe de lucru
Evaluarea prin teste de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a
demonstrat atingerea unei competenţe. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele,
evaluarea s-a încheiat cu succes, moment în care este suficient un feed - back de felicitare. În
cazul unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feed – back clar şi constructiv.
Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi
identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum şi a spijinului suplimentar de care elevul
are nevoie, reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument de verificare. Se vor aplica şi
instrumentele de evaluare continuă prevăzute în SPP( probe scrise, probe orale, probe practice).
Rezultatele acestor evaluări vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului , alături de
rezultatele de la disciplinele de cultură generală, foaie matricolă care se va elibera la absolvirea
celor doi ani ai SAM, învăţământ obligatoriu. Dobândirea competenţelor pentru nivelul I de
calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de
evaluare a competenţelor.

IV. Sugestii metodologice:

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele
didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de
învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate
interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionări de materiale înregistrate pe casete
video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici, proiecte, teste de evaluare etc.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială.
Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fără de care nu este posibilă
atingerea competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de performanţă din SPP.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică:
Tehnologia înregistrării şi redării sunetului

Noţiuni generale despre sunet


- Definiţia sunetului
- Fenomene de propagare a sunetului
- Caracteristicile undelor sonore
- Particularităţile de percepţie ale organului auditiv
Metode de înregistrare şi redare a sunetului
- Principiile înregistrării şi redării sunetului pe diverşi purtători
- Înregistrarea şi redarea magnetică a sunetului.Schema de principiu a
sistemului.Avantajele şi dezavantajele sistemului.
- Înregistrarea şi redarea fotografică a sunetului.Avantajele şi dezavantajele sistemului.
- Sistemul compact disc.Domeniul de utilizare în cinematografie.
Tehnologia sonorizării
- Structura coloanei sonore a filmului
- Înregistrarea sincronă a dialogului
- Postsincronul de dialog
- Înregistrarea muzicii de film în timpul filmării
- Înregistrarea muzicii după filmare
- Play-back-ul
- Înregistrarea zgomotelor însoţitoare în timpul filmării, prin postsincronizare şi
transpunerea unor zgomote înregistrate în prealabil
- Transpunerea magnetică a benzilor
- Mixajul
- Realizarea negativului de sunet
Tehnologii moderne de sonorizare
- Tehnologia Dolby
- Înregistrarea şi redarea digitală a sunetului
Sisteme stereofonice de redare a sunetului
Echipamente pentru înregistrarea şi redarea sunetului

Amplificatoare de audiofrecvenţă
- Parametrii amplificatoarelor
- Tipuri de amplificatoare
Pupitrul de amastec
- Principiul de funcţionare
- Tipuri de pupitre de montaj
Microfoane
- Clasificare
- Principii de funcţionare
- Caracteristici tehnice
- Tipuri de microfoane
Difuzoare
- Clasificare
- Părţi componenete
- Caracteristici tehnice
- Tipuri de difuzoare
- Agregate de difuzoare
Magnetofonul
- Principiul de funcţionare
- Părţi componente
- Purtătorul de sunet magnetic. Caracteristici tehnice
- Distorsiuni
- Tipuri de magnetofoane
Camera de înregistrare optică a sunetului
- Schema de principiu
- Tipuri de instalaţii
- Distorsiuni
Utilje anexe utilizate la sonorizarea filmelor
- Film fonografic
- Aparatura pentru demagnetizarea benzii şi a capetelor magnetice
- Echipamente pentru pornirea şi oprirea sincronă a aparaturii de sunet şi proiecţie
Tehnica proiecţiei cinematografice

Proiecţia imaginilor
- Spectacolul cinematografic
- Reproducerea cinematografică a imaginii şi sunetului
- Sisteme de proiecţie
Cinematograful
- Clasificarea cinematografelor
- Compartimentarea cinematografelor
- Vizibilitatea ăn sala de spectacol
- Acustica sălii de spectacol
- Complxe cinematografice multisăli
Aparatul de proiecţie
- schema funcţională
- clasificare
- elemante componente
Copia de film
- structură
- clasificare
- proprietăţi mecanice
- uzură
Tehnologia proiecţiei cinematografice
- Fazele procesului tehnologic de proiecţie şi atribuţiile personalului
Tehnici şi tehnologii moderne de redarea imaginii şi sunetului
- Proiecţia cu ajutorul tehnicii video-electronice
- Redarea stereodigitală a sunetului

Echipamente pentru recondiţionarea, restaurarea şi tratarea profilactică a filmelor

A. Maşini de spălat cu ultrasunete a filmelor


B. Maşini de recondiţionat filme
C. Maşini de aerat filme
Maşini de tratare antimucegai

Recomandări pentru lucrările de laborator :

Evidenţierea particularităţilor organului auditiv.


Prezentarea diverşilor purtători de sunet şi a tipurilor de fonograme.
Analizarea diferenţelor dintre fenomenele de ecou, rezonanţă şi reverberaţie.
Compararea procedeelor de subtitrare a filmelor.

Recomandări pentru activitatea practică :

Captarea sunetului în diverse situaţii.


Determinarea timpului de reverberaţie.
Înregistrarea sunetului pe purtător magnetic.
Copierea sunetului după un purtător pe altul.
Identificarea locurilor de amplasare a fonogramelor pentru fiecare sistem cinematografic.
Redarea şi compararea înregistrărilor magnetice ale sunetului.
Alegerea amplasării microfoanelor.
Înregistrarea zgomotelor şi a sunetelor de ambianţă.
Manipularea copiilor de film (derulare, pregătire pentru proiecţie).
Restaurarea şi recondiţionarea filmelor.
Încărcarea / descărcarea aparatelor de proiecţie.
Proiecţia copiilor cinematografice.
Curriculum în dezvoltare locală
Modulul V : Controlul şi reglarea proceselor şi echipamentelor cinematografice
I. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul :

62.16. Controlul proceselor şi echipamentelor de realizare a filmelor


62.17. Controlul proceselor şi echipamentelor de prelucrare şi exploatare a filmelor
II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

Unităţi de
Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă
62.16. Controlul 62.16.1. Verifică şi Verificarea aparatului
proceselor şi regleză echipamentele de filmat:depistarea stării de acurateţe, funcţionarea
echipamentelor de filmare. mecanismului de transport a peliculei, stabilitatea
de realizare a imaginii, defecţiuni mecanice ale obiectivelor
filmelor
Verificarea peliculei:date de fabricaţie, defecţiuni
mecanice ale peliculelor expuse

Verificarea echipamentelor
auxiliare:funcţionarea capetelor panoramice,
funcţionarea cărucioarelor traveling şi doli

62.16.2. Verifică şi Calitatea înregistrării şi


regleză echipamentele redării sunetului magnetic: poziţia capetelor
de înregistrare şi redare magnetice (înclinare, înălţime,tangenta, contactul,
a sunetului. azimutul), metode subiective, măsurători cu testfilme

Calitatea înregistrării şi
redării sunetului optic: nivelul densităţii optice,
uniformitatea fonogramei, poziţionarea pe film,
nivelul distorsiunilor neliniare, nivelul Doner-
efectului, măsurarea cu testfilme

Aparate de măsură şi control: traductoarefotoelectrice,


62.16.3. Exploatarea, exponometre, nitmetre, Tc-metre
întreţinerea şi controlul
aparaturii fotometrice Determinarea iluminării
de expunere: stabilirea nivelului necesar pentru
lumina principală

Întreţinere aparaturii
fotometrice: condiţii de transport şi depozitare,
întreţinere curenta,controlul aparatelor

62.17. Controlul 62.17.1. Verifică Funcţionarea mecanică a


echipamentele de maşinilor de developat:control mecanic al tracţiunii
proceselor şi
prelucrare a peliculei. (tensiuni în film, tractarea uniformă a peliculei,
echipamentelor zgârieturi, forţări), parametrii fizice de lucru (nivelul
agitaţiei soluţiilor, timp de developare, temperatura
de prelucrare şi
soluţiilor)
exploatare a
Funcţionarea maşinilor de
filmelor
copiat:controlul mecanic al tracţiunii, controlul
fluxului luminos
(intensitate, uniformitate, temperatură de culoare),
claritatea imaginii şi a sunetului

Integritatea copiilor de film: număr bobine, metraje


62.17.2. Efectuează
controlul copiilor de Stare mecanică:zgârieturi, rupturi
film în timpul
exploatării
62.17.3. Efectuează Control chimic al soluţiilor: preleverea probelor,
controlul proceselor de executarea analizelor, înregistrarea şi interpretarea
prelucrare a peliculelor. rezultatelor

Control sensitometric:prin prelucrare de sensitograme,


prin prelucrare de scale

Control fotografic:claritatea imaginii, granulaţia


imaginii, contrast

III. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:

Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest
sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport ,discuţie sau grafic).
În vederea învăţării centrate pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute
de programă, se recomandă:
 utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu învăţarea prin descoperire, învăţarea
problematizată, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol);
 realizarea de proiecte şi portofolii;
 utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor soft-uri educaţionale
specifice domeniului;
 desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de
pregătire.
Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev, profesorul trebuie să cunoască
stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi
să folosească teoria inteligenţelor multiple.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare la orele de tehnologii, se recomandă utilizarea
următoarelor metode:
 observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
 tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
 proba practică
 investigaţia, chestionarul
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 interviul
 proiectul sau miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de
organizare a ideilor şi materialelor într-un raport
 portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
 fişe de autoevaluare
 fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare
 fişe de lucru
Evaluarea prin teste de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a
demonstrat atingerea unei competenţe. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele,
evaluarea s-a încheiat cu succes, moment în care este suficient un feed - back de felicitare. În
cazul unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feed – back clar şi constructiv.
Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi
identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum şi a spijinului suplimentar de care elevul
are nevoie, reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument de verificare. Se vor aplica şi
instrumentele de evaluare continuă prevăzute în SPP( probe scrise, probe orale, probe practice).
Rezultatele acestor evaluări vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului , alături de
rezultatele de la disciplinele de cultură generală, foaie matricolă care se va elibera la absolvirea
celor doi ani ai SAM, învăţământ obligatoriu. Dobândirea competenţelor pentru nivelul I de
calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de
evaluare a competenţelor.

IV. Sugestii metodologice:

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele
didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de
învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate
interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionări de materiale înregistrate pe casete
video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici, proiecte, teste de evaluare etc.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială.
Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fără de care nu este posibilă
atingerea competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de performanţă din SPP.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică:
Controlul procesului de filmare
Recepţia peliculei
- noţiuni de sensitometrie
- determinarea proprietăţilor fotografice
- controlul dimensiunilor geometrice
Controlul aparatelor de filmat
- controlul stării de acurateţe a aparatului
- controlul mecanismului de transport al peliculei
- controlul funcţionării sincron-sinfaz a mecanismului de transport al peliculei cu
obturatorul
- controlul uniformităţilor de deplasare a peliculei
- controlul bobinatorilor
- controlul frecvenţei de filmare
- controlul stabilităţii imaginii
- verificartea scalelor de distanţă şi diafragmare ale obiectivului
Controlul exponometric al iluminării
- noţiuni de exponometrie
- măsurarea luminii de expunere
- măsurarea temperaturii de culoare
- determinarea sensibilităţii practice

Controlul procesului şi echipamentelor de înregistrare şi redare a sunetului


Controlul înregistririi şi redării sunetului magnetic
- norme de calitate
- cotrolul şi reglarea poziţionării capetelor magnetice faţă de bandă
- controlul stării întrefierului capului magnetic
- măsurarea inductanţei capetelor magnetice
- măsurarea diafoniei capetelor magnetice
- verificarea caracteristicilor de frecvenţă a capetelor de înregistrare şi redare
- măsurarea frecvenţei de rezonanţă
- verificarea eficacităţii capetelor de ştergere
- verificarea sensibilităţii capului magnetic de redare
- controlul şi reglajul sunetului cu ajutorul test filmelor magnetice
Controlul şi reglarea înregistrării sunetului optic
- norme de calitate
- măsurarea nivelului distorsiunilor neliniare
- controlul poziţionării fonogramei optice pe film
- verificarea uniformităţii densitpţii de-a lungul fonogramei
- măsurarea caracteristicilor de redare a sunetului
- măsurarea cu ajutorul filmelor test a frecvenţei sunetului înregistrat
- controlul şi ajustarea imaginii fantei de sunet

Controlul proceselor şi echipamentelor de prelucrare a peliculei


Organizarea activităţii de control în cadrul laboratoarelor de prelucrare a peliculelor
- recepţia materialelor şi a materiilor prime
- controlul pe fluxul tehnologic
- controlul produselor şi serviciilor executate
Controlul şi reglarea proceselor de prelucrare
- controlul chimic
- controlul sensitometric cu scale şi sensitograme
Controlul funcţionării maşinilor de developat
- controlul mecanic al tracţiunii
- controlul parametrilor fizici de lucru
- controlul fotografic
Controlul maşinilor de copiat
- controlul mechanic al tracţiunii
- controlul fluxului luminos
- controlul clarităţii imaginii şi sunetului

Controlul copiilor de film în timpul exploatării şi conservării lor


- controlul mecanic
- verificarea stării de degradare a culorilor
- verificarea acţiunii mucegaiului
- identificarea naturii suportului

Controlul tehnic al spectacolului cinematografic


Controlul calităţii imaginii proiectate
- verificarea nivelului luminanţei ecranului
- controlul clarităţii imaginii proiectate
- controlul stabilităţii imaginii
Controlul condiţiilor de redare a sunetului
- verificarea puterii nominale de ieşire a amplificatorului
- măsurarea caracteristicilor lanţului de reproducere a sunetului
- măsurarea duratei de reverberaţie
- determinarea nivelului zgomotului perturbator
- determinarea repartiţiei sunetului în sală
- determinarea inteligibilităţii sunetului

Recomandări pentru lucrile de laborator:


1. Trasarea şi interpretarea curbelor caracteristice ale peliculelor cinematrografice.
2. Controlul dimensiunilor geometrice ale peliculelor.
3. Controlul funcţionării aparatului de filmat.
4. Controlul exponometric al iluminării.
5. Determinarea sensibilităţii practice.
6. Controlul înregistrării şi redării sunetului magnetic.
7. Controlul poziţionării capetelor magnetice faţă de bandă.
8. Controlul poziţionării fonogramei optice pe film.
9. Verificarea uniformităţii densităţii de-a lungul fonogramei.
10. Măsurarea caracteristicilor de redare a sunetului a sunetului cu ajutorul test-filmelor.
11. Controlul parametrilor fizici şi chimici ai soluţiilor de prelucrare.
12. Controlul sensitometric al proceselor de prelucrare.
13. Controlul mechanic şi fotografic al copiilor de film.
14. Controlul calităţii imaginii proiectate.
15. Măsurarea caracteristicilor lanţului de reproducere a sunetului în timpul proiecţiei.

S-ar putea să vă placă și