Electronist Aparate Si Echipamente de Automatizari

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Program Phare TVET RO 0108.01
CURRICULUM
pentru clasa a XI-a
Şcoala de Arte şi Meserii
Domeniul: Electronică şi automatizări
Specializarea: Electronist aparate şi echipamente de automatizări
- REVIZUIT-
februarie 2005
Lista autorilor:
Dumitriu Lupan Nuşa - prof. Ing. Gr.I – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui
Ilie Mihaela - prof. ing.gr. I - Grup Şc.Ind. “Al. Ioan Cuza”, Bîrlad
Colectiv de revizuire:
Dumitriu Lupan Nuşa - prof. Ing. Gr.I – Inspectoratul Şcolar Judeţean Vaslui
Ilie Mihaela - prof. ing.gr. I - Grup Şc.Ind. “Al. Ioan Cuza”, Bîrlad
Chivu Aurelian- prof. ing.gr. I - Grup Şc Ind. Energetic Craiova
Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.03

Dr. ing. Roşu Dorin
2
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de completare
clasa a XI-a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul: Electronică şi automatizări

Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de automatizări
Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 377 ore
Modulul I: Total ore/an 116

Dispozitive electronice din care: laborator tehnologic 29
instruire practică 29
Modulul II: Total ore/an 145
Circuite electronice digitale din care : laborator tehnologic 58
Modulul III: Total ore/an 116

Elemente componente ale unui sistem de din care: laborator tehnologic -
reglare automată instruire practică 87
Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore
Stagii de pregătire practică 240 ore

Modulul IV: Total ore/an 120
Circuite electronice analogice din care: laborator tehnologic 30
Modulul V: Total ore/an 120
Remedierea defectelor din care: laborator tehnologic 30
Practica de proiect (în cadrul orelor de laborator tehnologic 60

pentru M IV,V).
Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore
Curriculum în dezvoltare locală

116 ore
Modulul VI: Total ore/an 116
Măsurări specifice în instalaţii de automatizare din care: laborator tehnologic 58
instruire practică -
Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore

TOTAL 733 ore/an
3
2.ALCĂTUIREA MODULELOR
Elemente
Modulul CDL
componente Circuite
Unitatea de Dispozitive
Circuite
ale unui electronice Remedierea
Măsurări
Competenţa electronice specifice în Verificare
competenţe electronice
digitale
sistem de
reglare
analogice defectelor
instalaţii de
automatizăre
automată
Comunicare şi 3. Citeşte şi
numeraţie utilizează
0,5 credite documente scrise în  
limbaj de
specialitate.
4. Prelucrează şi
interpretează grafic
  
rezultatele obţinute
pe o sarcină dată.
Asigurarea 1. Aplică normele
calităţii de calitate în
  
0,5 credite domeniul de
activitate.
2. Utilizează metode
standardizate de   
asigurare a calităţii.
Igiena şi 1. Aplică legislaţia
securitatea şi reglementările
muncii privind securitatea şi
0,5 credite sănătatea la locul de  
muncă, prevenirea
şi stingerea
incendiilor.
2. Ia măsuri pentru
reducerea factorilor
 
de risc de la locul de
muncă.
Lucrul în 1. Identifică
echipă sarcinile şi resursele
0,5 credite necesare pentru  
atingerea
obiectivelor.
2. Îşi asumă rolurile
care îi revin în  
echipă.
3. Colaborează cu
membrii echipei
 
pentru îndeplinirea
sarcinilor.
Utilizarea 1. Identifică
dispozitivelor dispozitivele  
electronice electronice discrete.
discrete 2. Selectează  
4
Elemente
Modulul CDL
componente Circuite
Circuite
Măsurări
digitale
sistem de
reglare
instalaţii de
automatizăre
automată
2 credite dispozitivele
electronice discrete.
3. Determină
funcţionalitatea
dispozitivelor  
discrete într-un
montaj
4 . Verifică
funcţionalitatea
 
dispozitivelor
electronice discrete.
Realizarea de 1. Realizează surse 
circuite stabilizate de 
electronice cu tensiune.
dispozitive 2. Realizează 
electronice 
amplificatoare.
discrete 3. Realizează 
2 credite 
oscilatoare.
4. Realizează 

circuite de impulsuri
Utilizarea 1. Identifică circuite
  
circuitelor integrate logice.
integrate 2. Implementează
logice funcţii binare
2 credite   
simple cu circuite
integrate logice
3. Interconectează
circuite integrate   
logice în montaje
4. Verifică
funcţionarea   
montajelor
Utilizarea 1. Identifică elementele
elementelor componente ale unui
  
componente sistem de reglare
ale unui sistem automată
de reglare 2. Specifică
automată mărimile
2 credite   
caracteristice ale
traductoarelor
3.Specifică
mărimile
caracteristice ale   
elementelor de
execuţie
4. Supraveghează   
funcţionarea unui
sistem de reglare
5
Elemente
Modulul CDL
componente Circuite
Circuite
Măsurări
digitale
sistem de
reglare
instalaţii de
automatizăre
automată
automată
Executarea 1. Identifică aparate-
măsurătorilor le de măsură şi   
specifice în control
instalaţiile de 2. Utilizează aparate-
automatizare le de măsură şi
1 credit   
control în efectuarea
măsurătorilor
3. Întreţine starea
de funcţionare a
  
aparatelor de
măsură şi control
Remedierea 1. Identifică defectul
 
defectelor în după simptome
echipamente 2. Stabileşte
de modulul sau blocul  
automatizare funcţional defect
1 credit 3. Elimină defectul  
6
3.NOTĂ DE PREZENTARE
Modululele din prezenta curriculă se studiază pe parcursul clasei a XI-a, Şcoala de Arte şi
Meserii, domeniul Electronică şi automatizări, calificarea Electronist aparate şi echipamente
automatizări corespunzătoare nivelului doi din cadrul Sistemului Naţional de Calificări Profesionale.
Proiectarea curriculară s-a realizat pe baza unităţilor de competenţă din Standardul de Pregătire
Profesională validat conform OMECT nr. 3106 din 22.01.2004 şi aprobat prin OMECT nr. 3257 din
19.02.2004. De asemenea curriculum calificarii Electronist aparate şi echipamente de automatizări
s-a elaborat ţinand cont şi de:
 Competenţele dobândite de absolvenţii nivelului I de calificare in domeniul Electronică şi
Automatizări.
 Planul cadru de învăţământ pentru Şcoala de Arte şi Meserii – an de completare.
 Curriculum parcurs de elevi in clasele a IX-a si a X-a, Şcoala de Arte şi Meserii (SAM).
Prin programul de la nivelul doi, elevii vor dobândi suficiente abilităţi şi cunoştinţe care le vor
permite să continue pregătirea la nivelul trei, deşi unii dintre aceştia ar putea alege să îşi găsească un
loc de muncă. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile.
La nivelul doi, prin unităţile de competenţă tehnice generale, elevii se vor familiariza cu:
asigurarea calităţii în domeniul de activitate, utilizarea dispozitivelor electronice discrete, realizarea de
circuite electronice cu dispozitive electronice discrete şi realizarea montajelor electronice cu circuite
integrate.
Unităţile de competenţă tehnice din cadrul programului de la nivelul doi îl vor înzestra pe elev
cu o gamă mai largă de abilităţi practice şi creative.
Parcurgerea conţinuturilor şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii de
analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare, în scopul orientării spre o anumită carieră
profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare, folosind un limbaj specializat, specific
domeniului electronică şi automatizări.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 orientarea asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să le
pună mai bine în valoare;
 modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse
didactice, datorită structurii sale elastice;
 permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;
 oferă deschidere maximă atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical.
Prin natura activităţilor de învăţare, elevii vor trebui pregătiţi pentru a evolua în situaţii
adaptative complexe, în care nici din punct de vedere profesional nu există răspunsuri "unice" sau
"cele mai bune".
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
moderne ale educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Elevii au stiluri unice de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteză diferită şi din
experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi
a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens
cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru;
7
 fixarea unor sarcini deschise, deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod mai
solicitant;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie sau grafic);
 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor prin:
 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic);
 formarea unor grupe de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
 utilizarea verificării de către un coleg sau de către îndrumător.
 Diferenţierea răspunsului prin:
 utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi stabili obiective.
În scopul invăţării centrate pe elev , profesorul trebuie să adapteze strategiile de predare la

stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) şi să diferenţieze sarcinile şi timpul alocat
rezolvării lor prin:
 Gradarea sarcinilor de la simplu la complex utilizand fişe de lucru.
 Fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze la niveluri diferite.
 Fixarea de sarcini diferenţiate pentru indivizi sau grupuri diferite, în funcţie de abilităţi.
 Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie, grafic).
 Utilizarea unor metode active-interactive (învăţare prin descoperire, învăţare
problematizată, învăţare prin cooperare, joc de rol, simulare).
 Utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor softuri
educaţionale specifice domeniului.
 Vizite la expoziţii tehnice şi agenţi economici din domeniul de pregătire
Plecând de la principiul incluziunii (şcoala primeşte orice copil în sistem, asigură orice
susţinere necesară ca fiind un drept şi acceptă că fiecare copil este diferit), se va avea în vedere
utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă
deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament (utilizarea
de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie, utilizarea
instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici progrese şi
stabilirea împreună a paşilor următori).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare
care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională.
Pentru fiecare modul se evaluează numai competenţele corespunzătoare, evaluarea altor
competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte
abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă, prin aplicarea instrumentelor de
evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise, probe orale, probe
practice), iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.
Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului, alături de rezultatele de
la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. Foaia matricolă
va atesta absolvirea celor 3 (trei) ani ai Şcolii de Arte şi Meserii, învăţământ obligatoriu şi an de
completare.
Dobândirea competenţelor pentru nivelul doi de calificare se va certifica pe baza rezultatelor
obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor.
La încheierea cu succes a unei evaluări, este suficient un feedback de felicitare. În cazul unei
încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să
includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii
pentru reevaluare, precum şi a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. Pentru recuperare se
poate propune o perioadă de către evaluator sau de către elev, dar numai în limitele orarului şcolar.
Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument, deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi
modificat.
8
4. PREZENTAREA MODULELOR
CULTURĂ DE SPECIALITATE ŞI INSTRUIRE PRACTICĂ SĂPTĂMÂNALĂ
Modulul I
Dispozitive electronice
I. Notă introductivă
Modulul « Dispozitive electronice » face parte din CD - curriculum diferenţiat al culturii de

specialitate, aria curriculară Tehnologii şi are alocate 116 ore din care 58 ore de instruire practică care
se vor desfăşura pe parcursul întregului an şcolar şi 29 ore de laborator tehnologic. Prin parcurgerea
programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire
profesională, documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. Programa
şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
 Utilizarea dispozitivelor electronice discrete
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:
Unitate de
Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă
Utilizarea Identifică dispozitivele  Tranzistorul bipolar
dispozitivelor electronice discrete  Structură internă şi principiu de funcţionare;
electronice  Simbol, marcaj, aspect fizic (dispunerea
terminalelor pe capsulă );
 Tipuri de conexiuni: EC, BC, CC.
 Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J, TEC-MOS )
 Structură internă şi principiu de funcţionare;
 Simbol, marcaj, aspect fizic (dispunerea
 Tipuri de conexiuni: SC, DC, GC.
 Tiristorul
 Triacul
 Diacul
Selectează dispozitive  Tranzistorul bipolar
electronice discrete  Parametri specifici.
 Valori limită ale parametrilor tranzistorului;
9
Unitate de
competenţă
dependenţa de temperatură a parametrilor
tranzistorului.
 Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J, TEC-MOS )
 Parametri specifici.
 Valori limită ale parametrilor tranzistorului.
 Tiristorul
 Valori limită ale parametrilor tiristorului.
 Triacul
 Valori limită ale parametrilor triacului.
 Diacul
 Valori limită ale parametrilor diacului.
Determină  Tranzistorul bipolar
funcţionalitatea  Tipuri de conexiuni;
dispozitivelor  Regimuri de funcţionare;
electronice discrete  Circuite de polarizare;
într-un montaj  Caracteristici statice;
 Dreaptă de sarcină statică; punct static de
Verifică funcţionare.
funcţionalitatea  Circuite echivalente.
dispozitivelor  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J, TEC-MOS )
electronice discrete
 Tipuri de conexiune;
 Regimuri de funcţionare;
 Circuite de polarizare;
 Caracteristici statice;
 Dreaptă de sarcină statică.
 Tiristorul
 Caracteristica I= f (U).
 Triacul
 Diacul
 Măsurarea parametrilor dispozitivelor electronice
discrete.
 Defecte ale dispozitivelor electronice discrete:
 străpungerea joncţiunii,
 întreruperea joncţiunilor,
 modificarea parametrilor electrici..
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:
Modulul « Dispozitive electronice » poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe

teoretice şi abilităţi practice pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii lor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 interviul
10
 proiectul sau miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de
organizare a ideilor şi materialelor într-un raport
 portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
 fişe de autoevaluare
 fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare
 fişe de lucru
Lista de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat
buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu
succes.
Probele scrise pot fi: rezolvări de probleme în care se va solicita elevilor recunoaşterea
componentelor după simbol, recunoaşterea tipului de conexiune în care lucrează şi calcularea P.S.F. –
ului. Probele practice pot fi lucrări de laborator. Probele orale propuse: prezentări orale, întrebări cu
răspuns extins, susţinute de desfăşurare de activităţi practice de măsurare a parametrilor de catalog ai
componentelor electronice. Ca instrumente de evaluare se pot elabora fişe de observare sistematică în
care să se precizeze tipurile de componente electronice verificate, parametrii verificaţi, corectitudinea
verificării precum şi referate ale lucrării de laborator.
V. Sugestii metodologice:
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore , defalcate după cum urmează:
29 ore – instruire teoretică (1 oră/ săptămână )
29 ore – laborator tehnologic (1 oră/ săptămână )
58 ore – instruire practică (2 ore / săptămână )
Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate, dotate corespunzător, pe grupe de
elevi, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Conţinuturile ce urmează a fi parcurse, în ordine cronologică, sunt prezentate mai jos:
Tema 1: Tranzistorul bipolar

 Structură internă şi principiu de funcţionare.
 Simbol, marcaj, aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ).
 Tipuri de conexiuni: EC, BC, CC.
 Regimuri de funcţionare.
 Parametri specifici: tensiuni, curenţi, puteri.
 Dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului.
 Circuite de polarizare.
 Caracteristici statice.
 Dreaptă de sarcină statică; punct static de funcţionare.
 Circuite echivalente.
 Măsurări de parametri.
 Defecte: străpungerea joncţiunii, întreruperea joncţiunii, modificarea
parametrilor electrici.
Tema 2: Tranzistorul cu efect de câmp ( TEC-J, TEC-MOS )

 Principiul de funcţionare.
 Tipuri de conexiuni.
 Regimuri de funcţionare.
11
 Circuite de polarizare.
 Caracteristici statice.
 Dreaptă de sarcină statică.
Tema 3: Tiristorul
 Structură internă şi principiu de funcţionare.
 Valori limită ale parametrilor tiristorului.
Tema 4: Triacul
 Valori limită ale parametrilor triacului.
Tema 5: Diacul
 Valori limită ale parametrilor diacului.
Recomandări pentru lucrări de laborator
1. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice.

2. Măsurarea parametrilor specifici ai tranzistorului bipolar, tranzistorului cu efect de câmp,
tiristorului, triacului şi diacului.
3. Ridicarea caracteristicilor curent – tensiune ale dispozitivelor electronice.
Recomandări pentru aplicaţii practice
1. Lucrări practice de identificare a componentelor: tranzistor bipolar, tranzistor cu efect de câmp,

tiristor, triac, diac.
2. Lucrări practice de verificare a componentelor: tranzistor bipolar, tranzistor cu efect de câmp,
tiristor, triac, diac.
3. Lucrări practice de identificare a defectelor componentelor: tranzistor bipolar, tranzistor cu efect de
câmp, tiristor, triac, diac.
4. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor bipolare.
5. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor cu efect de câmp.
12
Modulul II
Circuite electronice digitale
I. Notă introductivă:
Programa este menită să dezvolte abilităţi. Dobândirea acestor abilităţi este esenţială în
pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru a se putea adapta la tehnologiile şi la practicile
de muncă în schimbare.
Acest modul va fi predat în clasa a XI-a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde un număr total
de 145 de ore care se parcurg în mod constant, pe întreaga durată a anului şcolar (cu excepţia
săptămânilor de instruire practică comasată ), nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module
din curriculum:
Repartizarea orelor pe forme de activitate este următoarea:
Total ore / an 145
din care:
laborator tehnologic 58
 Utilizarea circuitelor integrate logice.
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:
Modulul Circuite electronice digitale este construit pe baza unităţii de competenţă tehnică
generală Utilizarea circuitelor integrate logice conform tabelului următor:
Unităţi de
competenţă
Utilizarea Identifică circuite  Porţi logice (ŞI, SAU, NU, ŞI-NU, SAU-NU,
circuitelor integrate logice. SAU EXCLUSIV);
integrate logice  Parametrii circuitelor integrate logice (VIH, VIL,
IIH, IIL, tPHL, tPLH);
 Codificatoare;
 Decodificatoare;
 Multiplexoare;
 Demultiplexoare
 Comparatoare
 Date de catalog.
Implementează funcţii  Funcţii logice: ŞI, SAU, NU, ŞI-NU, SAU-NU,
binare simple cu circuite SAU EXCLUSIV.
integrate logice.  Forme de reprezentare a funcţiilor logice (tabel de
adevăr, forme canonice);
 Axiomele şi teoremele algebrei Boole
(comutativitatea, asociativitatea, distributivitatea,
absorbţia, idempotenţa, dublă negare, regulile lui
unu şi zero, teorema lui De Morgan)
Interconectează circuite  Tipuri de circuite integrate logice (porţi logice,
integrate logice în decodificatoare, multiplexoare şi
montaje demultiplexoare);
13
Unităţi de
competenţă
 Utilizarea cataloagelor de circuite integrate logice
pentru identificarea terminalelor.
 Montaje pentru implementarea unor funcţii logice
(funcţii de 2, 3 şi 4 variabile);
 Realizarea montajelor cu circuite integrate logice
(cu porţi logice, decodificatoare, multiplexoare şi
demultiplexoare);
Verifică funcţionarea  Măsurarea nivelurilor de tensiune în punctele de
montajelor măsură stabilite.
 Interpretarea rezultatelor măsurărilor.
 Remedierea eventualelor defecte în montaje cu
circuite integrate logice (de componente, de
montaj, întreruperi, scurtcircuite).
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens
cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat.
Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev, profesorul trebuie să cunoască stilurile de
învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi să folosească
teoria inteligenţelor multiple.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute, se recomandă utilizarea următoarelor metode:
 probe orale: prezentări orale, descrieri, întrebări cu răspuns scurt, întrebări cu răspuns
structurat, prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii, exerciţii de
citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice, exerciţii de citire a
foilor de catalog, studii de caz;
 probe scrise: itemi de asociere, itemi de completare, întrebări de tipul adevărat-fals,
întrebări tip grilă, exerciţii de scriere a funcţiilor logice sub formă de tabel de adevăr şi
forme canonice, rezolvare de exerciţii de simplificare a funcţiilor logice, exerciţii de
realizare a schemelor electrice corespunzătoare funcţiei logice folosind simboluri, proiect
de implementare a unor funcţii binare simple cu circuite integrate logice;
 instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele
realizării montajului, etapele verificării funcţionalităţii montajului şi remedierii defectelor.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în
funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor
şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile
tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele
didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de
învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate
interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionări de materiale înregistrate pe casete
video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici, proiecte, teste de evaluare etc.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială.
Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fără de care nu este posibilă
atingerea competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de performanţă din SPP.
14
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică:
Tema 1: Sisteme de numeraţie, coduri numerice

1.1. Sisteme de numeraţie:
- zecimal;
- binar;
- binar-zecimal ( BCD);
- hexazecimal.
1.2. Conversia zecimal – binar, zecimal – BCD;
1.3. Coduri numerice
Tema 2: Elemente de algebră Boole

2.1. Proprietăţile algebrei Boole;
2.2. Funcţii logice;
2.3. Forme de exprimare a funcţiilor logice;
2.4. Minimizarea funcţiilor logice.
Tema 3: Porţi logice

3.1. Tipuri de porţi logice - ŞI, SAU, NU, ŞI-NU, SAU-NU, SAU EXCLUSIV
(simbol;funcţia logică îndeplinită, tabela de adevăr);
3.2. Sinteza funcţiilor logice cu porţi logice;
3.3. Familii de circuite logice (TTL, CMOS) – parametri limită;
3.4. Date de catalog;
3.5. Aplicaţii cu circuite integrate logice
Tema 4: Codificatoare, decodificatoare

4.1.Definiţie, simbol, tabela de adevăr.
4.2.Date de catalog.
4.3.Utilizări.
Tema 5: Multiplexoare, demultiplexoare

5.3.Utilizări.
Tema 6: Comparatoare
6.3.Utilizări.
Recomandări pentru lucrări de laborator:
1. Identificarea circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi simbol;

2. Verificarea funcţionării porţilor logice;
3. Evaluarea cantitativă a parametrilor specifici ai circuitelor integrate digitale; utilizarea cataloagelor
4. Verificarea funcţionării montajelor cu circuite integrate logice (codificatoare, decodificatoare,
multiplexoare, demultiplexoare şi comparatoare);
Recomandări pentru aplicaţii practice:
1. Lucrări practice de identificare a circuitelor integrate digitale în montaje,după aspect fizic şi

marcare;
2. Lucrări practice de montare / demontare a circuitelor integrate digitale;utilizarea soclurilor;
3. Lucrări practice de organizare şi gestionare a unei magazii de circuite integrate;
15
4. Lucrări practice de utilizare a circuitelor integrate digitale în montaje;
5. Lucrări practice de identificare şi remediere a defectelor în montaje cu circuite integrate digitale
(defecte: de componente, de montaj, întreruperi, scurtcircuite).
16
Modulul III
Elemente componente ale unui sistem de reglare automată
Modulul « Sisteme de reglare automată » se studiază pe parcursul clasei a XI-a, Şcoala de Arte
şi de Meserii, domeniul Electronică, automatizări, în vederea obţinerii calificării Electronist aparate şi
echipamente de automatizări, corespunzătoare nivelului II din cadrul Sistemului Naţional de Calificări
Profesionale.
La nivelul II, prin unităţile de competenţă tehnice specializate, elevii se vor familiariza cu: rolul
şi obiectul unui S.R.A. , schema bloc a unui S.R.A, regimuri de funcţionare ale unui S.R.A., rolul şi
locul unui traductor în sistemele automate, rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele
automate, locul şi rolul regulatorului într-un S.R.A., mărimile caracteristice ale traductoarelor şi
elementelor de execuţie, studierea documentaţiei tehnice specifice pentru asigurarea funcţionarii unui
sistem de reglare automată
Parcurgerea conţinuturilor modulului « Sisteme de reglare automată » şi adecvarea strategiilor
didactice vor viza şi formarea capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare,
în scopul orientării spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare,
folosind un limbaj specializat, specific domeniului electronică, automatizări.
I. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL :
 Utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată

II. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR:
Unităţi de
competenţă
Identifică elementele  Rolul şi obiectul unui S.R.A.
Utilizarea componente ale unui sistem  Clasificarea S.R.A.
elementelor de reglare automată  Schema bloc a unui S.R.A.
componente ale Rolul elementelor componente :
unui sistem de - elementul de comparaţie
reglare automată - regulatorul automat
- elementtul de execuţie
- instalaţia tehnologică
- traductoarul
Descrierea funcţionării după schema
bloc.
Mărimi de intrare/ieşire specifice
elementelor componente ale S.R.A.
 Principalele tipuri de semnale utilizate în
automatică :
- treaptă unitară
- rampă unitară
 Regimuri de funcţionare ale unui S.R.A.
- Regimul staţionar
- Regimul tranzitoriu
 Performanţele unui S.R.A. la variaţia
mărimii de intrare.
- Performanţe staţionare ;
- Performanţe tranzitorii
17
Unităţi de
competenţă
Descrie caracteristicile  Rolul şi locul unui traductor în sistemele
traductoarelor automate
 Mărimile caracteristice ale
traductoarelor:
- natura fizică a mărimilor de intrare şi
ieşire
- puterea consumată
- caracteristica statică
- sensibilitatea
- domeniul de măsurare
 Clasificarea traductoarelor
 Părţi componente constructive ale
traductoarelor
- elemente sensibile
- adaptoare
Descrie caracteristicile  Rolul şi locul unui element de execuţie
elementelor de execuţie în sistemele automate
 Părţi componente constructive ale
elementelor de execuţie:
- motoare de execuţie (servomotoare)
- organe de execuţie
 Tipuri constructive de elemente de
execuţie:
- electrice;
- hidraulice;
- pneumatice;
- mixte
 electro hidraulice
 electro pneumatice
59.11.4 Supraveghează  Locul şi rolul regulatorului într-un
funcţionarea unui sistem de S.R.A.
reglare automată  Părţile componente ale regulatoarelor
automate.
 Legi de reglare.
 Tipuri de regulatoare electronice liniare
realizate cu amplificatoare operaţionale:
- proporţional (P)
- proporţional integral (PI)
- proporţional derivativ (PD)
- proporţional integral derivativ (PID)
 Răspunsul regulatoarelor la semnal
treaptă.
 Modul de utilizare a diferitelor tipuri
constructive de elemente de execuţie
 Acţionarea electrică a elementelor de
execuţie
- electromagneţi
- motoare electrice
 Elemente de semnalizare acustică şi
optică.
 Studierea documentaţiei tehnice
specifice pentru asigurarea funcţionarii
18
Unităţi de
competenţă
unui sistem de reglare automată.
III. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE:
Modulul « Sisteme de reglare automată » este un ansamblu care poate fi parcurs independent
oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale
însuşirii.
structurat, prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii, studii de caz;
 probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare, cu întrebări de tipul adevărat-fals,
întrebări tip grilă sau proiecte simple;
 probe practice: reglări de parametri, realizarea unor machete funcţionale, supravegherea
unui sistem de reglare automată.
 instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică. Fişa de verificare nu presupune
decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini.
În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
Evaluarea poate fi asociată cu autoevaluarea şi coevaluarea. Autoevaluarea urmăreşte ca
elevii să devină capabili să-şi verifice fişele de lucru şi să conştientizeze că o bună pregatire
profesională îi va avantaja în realizarea sarcinilor.
Evaluarea continuă este condiţionată de precizările conţinute de criteriile de performanţă şi de
probele de evaluare introduse în standarul de pregătire profesională.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, comunicării.
 Investigaţia.
 Proiectul prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipametelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport.
 Autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune un program propriu de învăţare.
 Portofoliul care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
IV. SUGESTII METODOLOGICE:
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore , defalcate după cum urmează:
Total ore / an 116
Din care ore de: teorie 29
laborator tehnologic -
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
precum şi asupra numărului de ore de instruire practică în funcţie de dificultatea temei, de nivelul de
cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia
didactică şi ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate, dotate corespunzător, pe grupe de
elevi, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Se recomandă parcurgerea conţinuturilor, grupate pe teme, în următoarea succesiune:
19
TEMA NR.1 Sisteme de reglare automată; noţiuni generale:
- Rolul şi obiectul unui S.R.A.
- Tipuri de S.R.A.
- Schema bloc a unui S.R.A.Rolul blocurilor componente :
- Descrierea funcţionării după schema bloc.
- Mărimi de intrare/ieşire.
TEMA NR.2 Regimurile de funcţionare ale unui S.R.A.

- Regimul staţionar.
- Regimul tranzitoriu.
TEMA NR.3 Performaţele unui S.R.A.:

- performanţe staţionare ;
- performanţe tranzitorii
Tipuri de semnale utilizate la stuudiul S.R.A.
- Semnal treaptă unitară.
- Semnal rampă unitară.
TEMA NR.4 Traductoare:

- Rolul şi locul unui traductor în sistemele automate.
- Mărimile caracteristice ale traductoarelor.
- Clasificarea traductoarelor.
- Părţi componente constructive ale traductoarelor.
TEMA NR.5 Elemente de execuţie:

- Rolul şi locul unui element de execuţie în sistemele automate.
- Părţi componente constructive ale elementelor de execuţie.
- Tipuri constructive de elemente de execuţie.
- Utilizarea diferitelor tipuri constructive de elemente de execuţie.
- Acţionarea electrică a elementelor de execuţie.
TEMA NR 6. Regulatoare:
- Noţiuni generale.
- Locul şi rolul regulatorului în sistemele automate.
- Tipuri de regulatoare.
- Răspunsul regulatoarelor la semnal treaptă.
TEMA NR.7 Aparate auxiliare utilizate în automatizări:

- Elemente de semnalizare optică.
- Elemente de semnalizare acustică.
Teme propuse pentru lucrări de instruire practică
1. Simularea reglării P, I, D cu componente discrete de circuit.

2. Simularea funcţiilor P, I, D cu amplificatoare operaţionale.
3. Reglarea turaţiei unui motor de c.c.
4. Reglarea turaţiei unui motor asincron.
5. Realizarea unei machete funcţionale cu bimetal şi releu.
6. Realizarea unei machete funcţionale pentru ilustrarea funcţionării limitatoarelor de cursă.
7. Supravegherea unui sistem de reglare industrială.
8. Realizarea legii de reglare P pentru procese lente.
9. Realizarea legii de reglare D pentru procese lente.
10. Realizarea legii de reglare I pentru procese lente.
20
21
STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
Modulul IV
Circuite electronice analogice
În conceperea programei pentru modulul Circuite electronice analogice s-a avut în vedere
necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere
posibilitatea de a activa într-un domeniu în care componentele şi sistemele electronice au căpătat un
rol foarte important .
Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii, cuprinde un număr total de
120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. Din cele 120 ore, 30
sunt de laborator tehnologic, folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect, care va
constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii
programului de la nivelul II.
 Utilizarea circuitelor electronice de putere.
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitate de
competenţă
Realizarea Realizează surse Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune
circuitelor cu stabilizate de tensiune  Redresoare;
dispozitive  Filtre de netezire;
electronice  Stabilizatoare:
discrete  Schema bloc;
 Stabilizatoare cu compensare: serie, derivaţie.
Schema electrică şi funcţionare.
 Stabilizatoare cu reacţie. Schema electrică şi
funcţionare.
 Realizare practică. Verificarea funcţionalităţii
montajului.
Realizează Amplificatoare
amplificatoare 1. Amplificator de semnal mic (conexiune EC).
Schema electrică şi funcţionare.
2. Amplificator de putere:
 cu tranzistoare identice - schema electrică şi
funcţionarea.
 cu tranzistoare complementare - schema electrică şi
funcţionarea.
 Amplificatoare operaţionale:
 AO inversor – schema electrică şi amplificarea.
 AO neinversor – schema electrică şi amplificarea.
3. Realizare practică. Verificarea
funcţionalităţii montajului.
Realizează oscilatoare Oscilatoare
4. Oscilatoare LC în trei puncte: scheme
22
Unitate de
competenţă
funcţionale, frecvenţa de oscilaţie.
5. Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului
de cuarţ, oscilatorul Colpitts cu cuarţ -
schema electrică.
6. Oscilatoare RC – scheme funcţionale.
7. Realizare practică. Verificarea
funcţionalităţii montajului.
Realizează circuite de Circuite de impulsuri
impulsuri  Circuite RC:
 de derivare - schema electrică, condiţia de derivare.
 de integrare - schema electrică, condiţia de integrare.
 Circuite de limitare.
 Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două
praguri de limitare - schemă electrică şi
funcţionarea, forma de undă a tensiunii de ieşire.
 Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu
două praguri de limitare - schemă electrică şi
funcţionarea, forma de undă a tensiunii de ieşire.
 Circuite basculante:
 Circuite basculante astabile - schema electrică
funcţională.
 Circuite basculante monostabile - schema electrică
funcţională.
 Circuite basculante bistabile - schema electrică
funcţională.
 Realizare practică. Verificarea funcţionalităţii
montajului.
Modulul « Circuite electronice analogice » este un ansamblu care poate fi parcurs independent
însuşirii.
citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice, exerciţii de citire a
foilor de catalog, studii de caz;
 probe practice: montaje electronice;
realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. Fişa de verificare nu presupune decât
bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În
momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
V. Sugestii metodologice
23
Procesul de formare/ învăţare/ instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:
- proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea unităţilor
de învăţare ;
- transpunerea proiectului în activităţi de învăţare concretă ;
- evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza
feedback-ului obţinut.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială.
Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fără de care nu este posibilă
atingerea competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de performanţă din SPP. Acolo
unde este posibil instruirea se poate realiza şi în ateliere ale agenţilor economici.
O variantă posibilă de dezvoltare logică a conţinuturilor se poate prezenta astfel:
Tema 1: Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune

 Redresoare;
 Filtre de netezire;
 Stabilizatoare:
 Schema bloc;
 Factorii de stabilizare;
 Stabilizatoare cu compensare: serie, derivaţie. Schema electrică şi funcţionare.
 Stabilizatoare cu reacţie. Schema electrică şi funcţionare.
Tema 2: Amplificatoare
 Clasificarea amplificatoarelor;
8. Amplificator de semnal mic (conexiune EC). Schema electrică şi funcţionare.
9. Amplificator de putere:
 cu tranzistoare identice - schema electrică şi funcţionarea.
 cu tranzistoare complementare - schema electrică şi funcţionarea.
 Amplificatoare operaţionale:
 A.O. inversor - schema electrică şi amplificarea
 A.O. neinversor - schema electrică şi amplificarea
Tema 3: Oscilatoare
10. Oscilatoare LC în trei puncte: scheme de principiu, frecvenţa de oscilaţie.
11. Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ.,oscilatorul Colpitts cu cuarţ -
schema electrică.
 Oscilatoare RC - scheme de principiu.
Tema 4: Circuite de impulsuri

 Circuite RC:
 de derivare - schema electrică, condiţia de derivare.
 de integrare - schema electrică, condiţia de integrare.
 Circuite de limitare.
 Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare -
schemă electrică şi funcţionarea, forma de undă a tensiunii de ieşire.
 Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de limitare -
schemă electrică şi funcţionarea, forma de undă a tensiunii de ieşire.
 Circuite basculante:
 Circuite basculante astabile - schema electrică şi funcţionarea.
 Circuite basculante monostabile - schema electrică şi funcţionarea.
24
 Circuite basculante bistabile - schema electrică şi funcţionarea.
Recomandări pentru lucrări de laborator:
1. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice.

2. Vizualizarea tensiunilor de la intrarea şi ieşirea unui stabilizator.
3. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui amplificator..
4. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea circuitelor integrate liniare.
5. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui limitator serie şi derivaţie.
6. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unor circuite de derivare şi de integrare.
7. Aplicaţii ale circuitelor de impulsuri.
Recomandări pentru aplicaţii practice:
1. Lucrări practice de realizare a unei surse stabilizate de tensiune.

2. Lucrări practice de realizare a unui amplificator de semnal mic (conexiune EC).
3. Lucrări practice de realizare a limitatoarelor serie şi derivaţie.
4. Lucrări practice de realizare a circuitelor RC de derivare şi integrare.
5. Lucrări practice de realizare a circuitelor basculante.
25
Modulul V
Remedierea defectelor
În conceperea programei pentru modulul Remedierea defectelor s-a avut în vedere necesitatea
ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a
depana sisteme de reglare automată.
Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii, cuprinde un număr total de
120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. Din cele 120 ore, 30
sunt de laborator tehnologic, folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect, care va
constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii
programului de la nivelul II.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate
competenţele individuale agregate în modul):
 Igiena şi securitatea muncii

 Lucrul în echipă
 Remedierea defectelor în echipamente de automatizare
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR:
Unităţi de
competenţă
Igiena şi securitatea Aplică legislaţia şi
 Drepturi şi responsabilităţi la locul de
muncii reglementările privind muncă în funcţie de normele prevăzute
securitatea şi sănătatea la la instructajele de protecţia muncii
locul de muncă, prevenirea  Mijloace de protecţie la locul de
şi stingerea incendiilor. muncă.
 Situaţii care pun în pericol
securitatea individuală şi colectivă
(absenţa mijloacelor de protecţie,
integritatea mijloacelor de
protecţie).
Ia măsuri pentru reducerea  Factori de risc la locul de muncă
factorilor de risc de la locul (substanţe periculoase, viruşi, bacterii,
de muncă. curenţi de aer, temperatură, umiditate,
ventilaţie, zgomote, vibraţii, radiaţii).
 Mijloace de raportare a prezenţei
factorilor de risc (rapoarte orale şi
scrise).
 Metode de înlăturare a factorilor de
risc (remedierea defecţiunilor apărute
la echipamentele de protecţie,
respectarea normelor de protecţie).
Identifică sarcinile şi Activităţi de lucru în echipă pentru
26
Unităţi de
competenţă
Lucrul în echipă resursele necesare pentru atingerea unor obiective informaţionale,
atingerea obiectivelor. organizatorice, acţionale cu tematică
specifică remedierii defectelor în instalaţii
de automatizare prin care elevii să
identifice:
 Sarcini specifice membrilor unei
echipe care are ca obiectiv obţinerea
unor informaţii privind remedierea
defectelor în instalaţii de automatizare.
 Obiective şi sarcini specifice echipei
care asigură întreţinerea şi repararea
instalaţiilor de automatizare
 Resurse necesare atingerii
obiectivelor.
Îşi asumă rolurile care îi Activităţi de lucru în echipă cu obiective
revin în echipă. informaţionale organizatorice şi acţionale
specifice remedierii defectelor în instalaţii
stabilească şi să aprecieze:
 poziţii individuale în grup (inclus,
exclus, subordonat, coordonator,
iniţiator, raportor).
 atitudini în grup (sprijin, implicare,
interes, încurajare, motivare,
solidarizare)
 participarea la derularea acţiunilor
grupului (finalizare sarcini proprii,
distribuire sarcini în echipă,
supravegherea finalizării unor
operaţiuni, raportarea rezultatelor.)
Colaborează cu membrii Activităţi de lucru în echipă cu obiective
echipei pentru îndeplinirea informaţionale, organizatorice şi acţionale
sarcinilor. specifice remedierii defectelor în instalaţii
dobândească abilităţi de:
 Recunoaştere a competenţelor
membrilor echipei (pregătire
profesională, poziţia faţă de grup,
atitudini, grad de motivare, interese)
 Corelare a sarcinilor individuale cu
cele ale echipei (explicaţii de sarcini,
încadrare în timp, respectarea unui
plan comun, asigurarea echilibrului de
sarcini în echipă, negocierea
sarcinilor).
 Adoptare a unor măsuri de
eficientizarea a lucrului în echipă
(verificări ale calităţii sarcinilor,
corecţii şi adaptări ale planului comun,
recunoaşterea meritelor).
Identifică defectul după  Studierea documentaţiei tehnice
Remedierea simptome specifice instalaţiilor tehnologice
27
Unităţi de
competenţă
defectelor în cuprinse în S.R.A.
echipamente de  Scheme de semnalizare şi interblocare
automatizare în instalaţiile electrice.
 Modalităţi de protecţie ale
echipamentelor de automatizare .
 Măsurători de mărimi electrice şi
neelectrice specifice instalaţiei
conform documentaţiei tehnice.
Stabileşte modulul sau  Verificarea blocurilor funcţionale:
blocul funcţional defect - comparatorul
- traductorul
- regulatorul
- elementul de execuţie
 Defecte posibile ale blocurilor
funcţionale şi modalităţi de identificare
( întreruperi de circuite, scurtcircuite,
secţionări ale izolaţiei, pătrunderi de
agenţi corozivi, pierderi de fluide)
 Valori nominale ale parametrilor de
intrare, ieşire, comandă şi acţionare
indicate în documentaţia tehnică.
Elimină defectul.  Selectarea modulului necesar pentru
înlocuire
 Alegerea metodei şi a mijloacelor
optime pentru remedierea defectului.
 Înlocuirea consumabilelor ( lubrifianţi
sau alte fluide, materii prime specifice)
 Verificarea calităţii lucrării de
remediere a defectului ( asigurarea
parametrilor standard de exploatare).
IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE:
Modulul « Remedierea defectelor » este un ansamblu care poate fi parcurs independent

însuşirii.
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu
caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: demonstraţia, proiectul, simularea. În cadrul
modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie şi tehnice:
comunicare şi numeraţie, asigurarea calităţii, utilizarea dispozitivelor electronice discrete, utilizarea
elementelor componente ale unui sistem de reglare automată, executarea măsurătorilor specifice în
instalaţiile de automatizare, evaluarea acestora făcându-se la respectivele module..
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind
relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din
competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în
ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale, prin fişe individualizate.
28
structurat, prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii, studii de caz;
 probe practice:operaţii necesare protejării instalaţiei tehnologice, identificări de
defecte,înlocuirea modulelor defecte, înlocuirea consumabilelor, măsurarea parametrilor;
remedierii defectelor şi verificarea funcţionalităţii . Fişa de verificare nu presupune decât
.
V. SUGESTII METODOLOGICE:
funcţie:
 de dificultatea acesteia;
 de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit;
 de dotarea atelierelor de instruire practică si/sau a secţiilor de producţie ale agenţilor
economici parteneri;
 ritmul de asimilare a cunoştinţelor/ formarea deprinderilor proprii grupului instruit;
 particularităţile de vârstă ale grupului instruit.
Instruirea se va realiza în ateliere de instruire practică cu o bună dotare materială / secţii de
productie ale agenţilor economici parteneri.
În acest cadru, activităţile de învăţare/instruire utilizate de cadrele didactice vor avea un
caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de
predare, pe activităţi practice şi mai puţin pe cele teoretice. Pentru atingerea obiectivelor programei şi
dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de parcurgerea modulului Remedierea defectelor în
echipamentele de automatizare, recomandăm ca în acest proces să se utilizeze metode bazate pe
acţiune, cum ar fi:
 efectuarea de lucrări practice;
 efectuarea de lucrări de laborator;
 joc de rol;
 simulare.
Teme propuse pentru lucrări de laborator şi instruire practică

.
1. Reglarea turaţiei unui motor de c.c.Defecte simulate.
2. Reglarea turaţiei unui motor asincron.Defecte simulate.
3. Supravegherea unui sistem de reglare industrială.
4. Realizarea legii de reglare P pentru procese lente. Defecte simulate.
5. Realizarea legii de reglare D pentru procese lente. Defecte simulate.
6. Realizarea legii de reglare I pentru procese lente. Defecte simulate.
7. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor, efectelor P,I,D într-un S.R.A. a
temperaturii. Defecte simulate
8. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor, efectelor P,I,D într-un S.R.A. a presiunii.
Defecte simulate
9. Studiul caracteristicilor de funcţionare a regulatoarelor, efectelor P,I,D într-un S.R.A. a debitului.
Defecte simulate
10. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare a presiunii.
11. Acordarea parametrilor regulatorului într-un sistem de reglare a temperaturii
12. Studiul traductoarelor pentru măsurarea temperaturii. Defecte simulate
13. Studiul traductoarelor pentru măsurarea presiunii. Defecte simulate
29
14. Studiul elementelor de execuţie acţionate pneumatic şi hidraulic.Defecte simulate
15. Studiul elementelor de execuţie cu acţionare mixtă..Defecte simulate
30
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
Modulul VI
Măsurări specifice în instalaţii de automatizare
Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:

 lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie, alături de competenţele
personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea
responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial;
 dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la
formarea profesională într-o calificare;
 promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să devină
cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
Având în vedere că pentru Şcoala de Arte şi Meserii curriculumul are la bază Standardele de
Pregătire Profesională şi este construit modular, pe structura unităţilor de competenţă pentru abilităţi
cheie şi de competenţă tehnică şi profesională, curriculumul de dezvoltare locală va viza, alături de
celelalte module din trunchiul comun, atingerea de către elev a acestor competenţe, în totalitatea lor.
În conceperea programei pentru modulul Măsurări specifice în instalaţii de automatizare s-a
avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le
ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care sistemele de calcul au căpătat un rol extrem de
important.
Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde:
Total ore / an 116
Din care: ore de teorie 58 2 ore / săpt.
laborator tehnologic 58 2 ore / săpt

 Comunicaţie şi numeraţie
 Asigurarea calităţii
 Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare
31
III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:
Modulul Măsurări specifice în automatizări este construit pe baza unităţii de competenţă

tehnică specializată 59.12. executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare agregată
conform tabelului următor :
Unităţi de
competenţă
Citeşte şi utilizează  Documente din surse specializate (manuale,
documente scrise în articole, reviste, studii, Internet, documentaţii
Comunicare şi limbaj de specialitate tehnice) în legătură cu evoluţia aparatelor de
numeraţie măsurare a mărimilor electrice şi neelectrice.
 Documentaţia specifică pentru sarcini de lucru:
registre, bonuri evidenţe simple, jurnale,
corespondenţa oficială.
Prelucrează şi  Formule şi algoritmi de calcul pentru determinarea
interpretează grafic parametrilor de măsurare.
rezultatele obţinute pe  Mijloace grafice de reprezentare a circuitelor de
o sarcină dată măsurare (scheme bloc, scheme electrice).
 Mijloace grafice de reprezentare şi interpretare a
rezultatelor măsurărilor în circuitele şi
echipamentele de automatizare (grafice,
diagrame).
 Reprezentarea grafică corecta a rezultatelor (scara,
acurateţea, toleranta).
Asigurarea Aplică normele de  Norme de calitate specifice măsurărilor în
calităţii calitate în domeniul de instalaţiile de automatizare;instrucţiuni de lucru,
activitate caiete de sarcini, norme interne.
 Criterii şi indicatori de calitate naţionali, europeni
şi internaţionali specifici lucrărilor măsurare a
mărimilor electrice şi neelectrice.
 Cerinţe de calitate impuse de normative care
reglementează activitatea de măsurare a mărimilor
electrice şi neelectrice ca proces (intrări,
dezvoltare, ieşiri).
Utilizează metode  Modele de management al calităţii.
standardizate de  Metode standardizate de asigurare a calităţii.
asigurare a calităţii  Proceduri specifice metodelor standardizate de
asigurare a calităţii.
 Indicatori şi criterii specifice privind calitatea
lucrărilor de măsurare.
 Etapele şi acţiunile de evaluare, autoevaluare şi
controlul calităţii lucrărilor efectuate
Executarea Identifică aparatele de  Unităţile de măsură fundamentale şi derivate ale
măsurătorilor măsură şi control mărimilor electrice şi neelectrice.(tensiunea
specifice în electrică, intensitatea curentului electric,
instalaţiile de temperatura, presiunea ,debitul).
automatizare  Aparate de măsură pentru mărimi electrice :
- Voltmetre
- Ampermetre
- Osciloscop
Selectarea aparatului şi precizarea procedurii de
lucru.
32
 Aparate de prelucrare şi prezentare a mărimilor
neelectrice:
- Aparate înregistratoare
- Aparate indicatoare
Noţiuni generale despre sistemele de măsurare
automată.
 Aparate de măsură pentru mărimi neelectrice
- Termometre
- Manometre
- Vacuummetre
- Debitmetre
Selectarea aparatului şi precizarea procedurii de
lucru.
Utilizează aparatele de  Măsurarea mărimilor electrice:
măsură şi control în - voltmetre de c.c şi c.a.
efectuarea - ampermetre de c.c. şi c.a.
măsurătorilor - osciloscopul
 Măsurarea electrică a temperaturii
- termometre cu termistor
- termometre cu termorezistenţă
- termometre cu termocuplu
 Măsurarea electrică a presiunii fluidelor
- Manometre
- Vacuummetre
 Măsurarea electrică a debitului
- Debitmetre
Efectuarea reglajelor iniţiale.
Aplicarea procedurii de lucru.
Compararea rezultatelor măsurătorii cu valorile
nominale.
Întreţine starea de  Studierea documentaţiei tehnice specifice pentru
funcţionare a aparatelor întreţinerea, manipularea, depozitarea aparatelor
de măsură şi control de măsură pentru mărimile electrice şi neelectrice.
 Conţinutul documentelor de evidenţă şi raportare:
-fişă de evidenţă a verificării periodice;
-raport privind expirarea valabilităţii buletinelor de
verificare şi etalonare
 Transmiterea documentelor de evidenţă şi
raportare către persoanele abilitate
 Verificarea stării de funcţionare a aparatelor de
măsură.
Modulul « Măsurări specifice în automatizări » este un ansamblu care poate fi parcurs

independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite
faze ale însuşirii.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens
cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
33
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;prezentarea
temelor în mai multe moduri (raport ,discuţie sau grafic).
citire a inscripţionărilor de pe aparatele de măsură, studii de caz;
 probe practice: montaje de măsurare, exerciţii de citire a indicaţiilor aparatelor.
realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. Fişa de verificare nu presupune decât
În continuare se prezintă un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei competenţe

tehnice din cadrul modulului Măsurări specifice în automatizări.
FIŞĂ DE EVALUARE
UC: 59.12. Executarea măsurătorilor specifice în instalaţiile de automatizare

COMPETENŢA: 59.12.1 Identifică aparatele de măsură şi control
NUME ŞI PRENUME ELEV: …………………………………………..
Se pun la dispoziţia elevului următoarele aparate: ampermetru de c.c. şi c.a., voltmetru de c.c.
şi c.a., osciloscop, aparate de prezentare şi prelucrare a mărimilor neelectrice, termometru,
vacuummetru, manometru şi debitmetru.
1. Precizaţi unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru intensitatea curentului electric,
pentru tensiunea electrică, multiplii şi submultiplii acestora şi relaţiile dintre unităţi,
multipli şi submultipli.
2. Selectaţi aparatele cu care se poate măsura intensitatea curentului electric şi explicaţi
procedeul de lucru atât pentru c.c. cât şi pentru c.a.
3. Selectaţi aparatele cu care se poate măsura tensiunea electrică şi explicaţi procedeul de
lucru atât pentru c.c. cât şi pentru c.a.
4. Precizaţi unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru temperatură, presiune şi debit,
multiplii şi submultiplii acestora şi relaţiile dintre unităţi, multipli şi submultipli.
5. Selectaţi aparatele cu care se pot măsura temperatura, presiunea şi debitul şi explicaţi
procedeul de lucru.
6. Dintre aparatele de prezentare şi prelucrare a mărimilor neelectrice selectaţi aparatele
indicatoare şi aparatele înregistratoare şi descrieţi modul de afişare respectiv de înregistrare.
Nr. Operaţia Data Semnătura

Crt. evaluatorului
1 Specifică unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru
intensitatea curentului electric şi pentru tensiunea electrică.
2 Specifică multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură
fundamentale pentru intensitatea curentului electric şi pentru
tensiunea electrică
34
3 Face transformări între unităţile de măsură fundamentale şi
derivate pentru intensitatea curentului electric şi pentru
tensiunea electrică, multiplii şi submultiplii lor.
4 Identifică aparatele de măsură pentru intensitatea curentului
electric.
5 Specifică procedura de lucru pentru măsurarea intensităţii
curentului electric continuu şi curentului electric alternativ.
6 Identifică aparatele de măsură pentru tensiunea electrică.
7 Specifică procedura de lucru pentru măsurarea tensiunii
electrice în c.c. şi c.a.
8 Specifică unităţile de măsură fundamentale şi derivate pentru
temperatură, presiune, debit
9 Specifică multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură
fundamentale pentru temperatură, presiune, debit şi relaţiile
de transformare.
10 Identifică aparatele de măsură pentru temperatură.
11 Specifică procedura de lucru pentru măsurarea temperaturii
12 Identifică aparatele de măsură pentru presiune.
13 Specifică procedura de lucru pentru măsurarea presiunii.
14 Identifică aparatele de măsură pentru debit.
15 Specifică procedura de lucru pentru măsurarea debitului.
16 Selectează aparate indicatoare pentru prelucrarea şi
prezentarea mărimilor neelectrice.
17 Descrie modul de afişare a aparatelor indicatoare.
18 Identifică aparate înregistratoare de prelucrare şi prezentare a
mărimilor neelectrice..
19 Descrie tipul de înregistrare
Rezultatul final: COMPETENŢA A FOST DOBÂNDITĂ
DA  NU 
Nume şi prenume evaluator
………………………………….
35
Instrucţiuni pentru candidaţi
Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

 Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a încerca să le rezolvaţi
 Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe, aduceţi acest lucru în atenţia evaluatorului
înainte de a începe proba.
 Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi instrumentele
necesare.
 Completaţi pe fişa de evaluare numele dvs. şi data susţinerii probei.
 Rezolvaţi toate sarcinile cuprinse în fişa de evaluare.
 Când aţi terminat, înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru această probă şi
montajele realizate.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele
didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de
învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate
interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionări de materiale înregistrate pe casete
video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici, proiecte, teste de evaluare etc.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică:
Tema nr. 1 Unităţi de măsură fundamentale şi derivate pentru mărimi electrice:
- Unităţi de măsură pentru intensitate;
- Multipli şi submultipli;
- Unităţi de măsură pentru tensiune;
Tema nr. 2 Ampermetre:
- Ampermetre analogice şi digitale.
- Verificarea stării de funcţionare.
- Efectuarea reglajelor iniţiale şi alegerea domeniului de măsurare.
- Montarea în circuit.
- Citirea indicaţiilor .
- Consemnarea rezultatelor măsurării.
- Extinderea domeniului de măsurare pentru ampermetrele analogice.
- Întreţinerea, manipularea şi depozitarea ampermetrelor.
- Verificări periodice.
Tema nr. 3 Voltmetre:
- Voltmetre analogice şi digitale.
- Extinderea domeniului de măsurare pentru voltmetrele analogice.
- Întreţinerea, manipularea şi depozitarea voltmetrelor.
- Verificări periodice.
36
Tema nr. 4 Osciloscopul:
- Caracteristici metrologice.
- Schema bloc; principiul de funcţionare.
- Generatorul „ bază de timp” ; principiul de funcţionare.
- Măsurarea tensiunii.
- Măsurarea intensităţii.
- Întreţinerea, manipularea şi depozitarea osciloscoapelor.
Tema nr.5 Aparate de prelucrare şi prezentare a mărimilor neelectrice:

- Sisteme de măsurare automată; noţiuni generale.
- Afişarea; tipuri de afişaje ale aparatelor de măsură.
- Înregistrarea ; procedee de înregistrare; tipuri de aparate înregistratoare.
- Aparate indicatoare.
Tema nr.6 Unităţi de măsură fundamentale şi derivate pentru mărimi neelectrice:

- Unităţi de măsură pentru temperatură;
- Unităţi de măsură pentru presiune;
- Unităţi de măsură pentru debit;
Tema nr. 7 Măsurarea electrică a temperaturii:

- Termometre cu termistor.
- Termometre cu termorezistenţă.
- Termometre cu termocuplu.
- Întreţinerea, manipularea şi depozitarea termometrelor.
Tema nr.8 Măsurarea electrică a presiunii:

- Manometre; domenii de valori ale presiunii măsurate.
- Vacuummetre; domenii de valori ale presiunii măsurate.
- Întreţinerea, manipularea şi depozitarea manometrelor şi a vacuummetrelor.
Tema nr.9 Măsurarea electrică a debitului:

- Metode de măsurare a debitului.
- Debitmetrul cu diafragmă; rol şi principiul de funcţionare.
- Debitmetrul rotametric; rol şi principiul de funcţionare.
37
- Întreţinerea, manipularea şi depozitarea debitmetrelor.
Tema nr.10 Documente de evidenţă şi raportare utilzate în urmărirea stării tehnice a aparatelor de
măsurat:
- fişă de evidenţă a verificării periodice.
- raport privind expirarea valabilităţii buletinelor de verificare şi etalonare.
Recomandări pentru lucrări de laborator
1. Lucrări practice de măsurare a mărimilor electrice folosind:

- ampermetre
- voltmetre
- osciloscop
2. Lucrări practice de identificare a senzorilor de temperatură.
- termorezistenţă
- termocuplu
- termistor
2. Alegerea senzorilor termici pentru o aplicaţie dată în funcţie de caracteristicile acestora.
3. Lucrări practice de identificare a senzorilor de presiune.
4. Executarea de măsurători de temperatură furnizate de senzori de temperatură ( termocuplu,
termorezistenţă)
5. Măsurarea presiunii unui gaz cu un aparat indicator pneumatic.
38
Tabel de corelare a modulelor:
Săptămâna Modul I Modul II Modul III Modul VI

(CD) (CD) (CD) (CDL)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10. Dispozitive Circuite Măsurări
11. electronice electronice Elemente specifice în
12. digitale componente ale instalaţii de
13. unui SRA automatizare
14.
15. teorie: teorie: teorie: teorie:
16. 2 ore / săpt. 1 oră / săpt. 1ore/sapt. 2 ore/sapt.
17.
18. laborator laborator
19. tehnologic: tehnologic: instruire practică: laborator
20. 1 oră / săpt. 2 ore / săpt. 3 ore/sapt. tehnologic:
21. 2 ore/sapt.
22. instruire practică: instruire practică:
1 ore / săpt. 2 ore/sapt.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31. Stagii de pregătire practică
Stagii de pregătire practică
32. Modulul IV
Modulul V
33.
Circuite electronice
34. Remedierea defectelor
analogice
35.
36. 120 ore
120 ore
37.
CD – curriculum diferenţiat; CDL – curriculum în dezvoltare locală
Observaţie:
Instruirea practică comasată se desfăşoară timp de 8 săptămâni care vor fi planificate fie la
sfârşitul anului şcolar, ca în tabelul de corelare, fie în timpul anului la decizia şcolii şi în parteneriat cu
agenţii economici.
39

Electronist Aparate Si Echipamente de Automatizari

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electronist Aparate Si Echipamente de Automatizari

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Program Phare TVET RO 0108.01

Şcoala de Arte şi Meserii

Domeniul: Electronică şi automatizări

Specializarea: Electronist aparate şi echipamente de automatizări

Chivu Aurelian- prof. ing.gr. I - Grup Şc Ind. Energetic Craiova

Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.03

Domeniul: Electronică şi automatizări

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 377 ore

Modulul I: Total ore/an 116

Modulul III: Total ore/an 116

Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore

Stagii de pregătire practică 240 ore

Practica de proiect (în cadrul orelor de laborator tehnologic 60

Curriculum în dezvoltare locală

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore

În scopul invăţării centrate pe elev , profesorul trebuie să adapteze strategiile de predare la

Modulul « Dispozitive electronice » face parte din CD - curriculum diferenţiat al culturii de

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

 Utilizarea dispozitivelor electronice discrete

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:

Modulul « Dispozitive electronice » poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe

Tema 1: Tranzistorul bipolar

Tema 2: Tranzistorul cu efect de câmp ( TEC-J, TEC-MOS )

Recomandări pentru lucrări de laborator

1. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice.

Recomandări pentru aplicaţii practice

1. Lucrări practice de identificare a componentelor: tranzistor bipolar, tranzistor cu efect de câmp,

Circuite electronice digitale

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

 Utilizarea circuitelor integrate logice.

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Tema 1: Sisteme de numeraţie, coduri numerice

Tema 2: Elemente de algebră Boole

Tema 3: Porţi logice

Tema 4: Codificatoare, decodificatoare

Tema 5: Multiplexoare, demultiplexoare

Recomandări pentru lucrări de laborator:

1. Identificarea circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi simbol;

Recomandări pentru aplicaţii practice:

1. Lucrări practice de identificare a circuitelor integrate digitale în montaje,după aspect fizic şi

Elemente componente ale unui sistem de reglare automată

I. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL :

 Utilizarea elementelor componente ale unui sistem de reglare automată

III. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE:

IV. SUGESTII METODOLOGICE:

TEMA NR.2 Regimurile de funcţionare ale unui S.R.A.

TEMA NR.3 Performaţele unui S.R.A.:

TEMA NR.4 Traductoare:

TEMA NR.5 Elemente de execuţie:

TEMA NR.7 Aparate auxiliare utilizate în automatizări:

Teme propuse pentru lucrări de instruire practică

1. Simularea reglării P, I, D cu componente discrete de circuit.

Circuite electronice analogice

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

 Utilizarea circuitelor electronice de putere.

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:

Tema 1: Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune

Tema 4: Circuite de impulsuri

Recomandări pentru lucrări de laborator: