Electronist Retele de Telecomunicatii

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Program Phare TVET RO 0108.01
CURRICULUM
pentru clasa a XI-a
Şcoala de Arte şi Meserii
Domeniul: Electronică şi automatizări

Specializarea: Electronist reţele de telecomunicaţii
2004
Lista autorilor:
Modulul I:
Bugan Marina - prof. ing., grad didactic I, Grup Şcolar „Domnul Tudor”, Drobeta Turnu
Severin
Dick Doina - prof. ing., grad didactic I, Grupul Şcolar „Electronică Industrială”, Bucureşti
Frigioiu Dănuţ - prof. ing., grad didactic I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N. V.
Karpen”, Bacău
Moldovan Maria Rodica - prof. ing., grad didactic I, Şcoala Naţională de Gaz, Mediaş
Chivu Cristina - prof. ing. gr. I - Grup Şc. Tehnologic ARO Cîmpulung - Argeş
Hurmuz Dinu - prof.ing. gr. I - Grup Şc. “Gh. Asachi”, Botoşani
Cazacu Remus – prof. ing grad did. I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N. V. Karpen”,
Bacău
Drăghici Maia - prof. ing grad did. I, Colegiul Tehnic „Gh. Airinei” Bucureşti
Iordache Florin – prof. ing. Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N. V. Karpen”, Bacău
Colectiv de revizuire:
Cazacu Remus – prof. ing grad did. I, Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N. V. Karpen”,
Bacău
Drăghici Maia - prof. ing grad did. I, Colegiul Tehnic „Gh. Airinei” Bucureşti
Iordache Florin – prof. ing. Colegiul Tehnic de Comunicaţii „N. V. Karpen”, Bacău
Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.03

Dr. ing. Roşu Dorin
DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 2

Nivelul : 2
Calificarea: Electronist reţele de telecomunicaţii
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de completare
clasa a XI-a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul: Electronică şi automatizări

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 377 ore
Modulul I: Total ore/an 116

Dispozitive electronice din care: laborator tehnologic 29
instruire practică 58
Modulul II: Total ore/an 145
Circuite electronice digitale din care : laborator tehnologic 58
Modulul III: Total ore/an 116

Lucrări de dezvoltare a reţelelor de comunicaţii din care: laborator tehnologic 29
Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore
Stagii de pregătire practică 240 ore
Modulul IV: Total ore/an 120

Circuite electronice analogice din care: laborator tehnologic 30
Modulul V: Total ore/an 120
Întreţinerea reţelelor de comunicaţii din care: laborator tehnologic 30
Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore
Curriculum în dezvoltare locală 116 ore
Modulul VI: Total ore/an 58

Reţele de comunicaţii şi echipamente terminale din care: laborator tehnologic 14
instruire practică -
Modulul VII: Total ore/an 58
Elemente de bază în Tehnologia Informaţiei din care: laborator tehnologic 44
instruire practică -
Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore
TOTAL 733 ore/an

Nivelul : 2
2. ALCĂTUIREA MODULELOR
Dispozitive
electronice
dezvoltare a
comunicaţii
informaţiei
reţelelor de
tehnologi a
Întreţinerea
electronice
Lucrări de
electronice
comunicaţii
comunicaţii
reţelelor de
de bază în
Circuite
analogice
Elemente
digitale
Unitatea de
şi echipa -
terminale
Reţele de
Circuite
Verificare
Competenţa
competenţǎ
mente
Comunicare 3.Citeşte şi utilizează 
şi numeraţie documente scrise în limbaj 
(0,5 credite) de specialitate.
4.Prelucrează şi 
interpretează grafic

rezultatele obţinute pe o
sarcină dată.
Asigurarea 1.Aplică normele de calitate 

calităţii în domeniul de activitate.
(0,5 credite) 2.Utilizează metode 
standardizate de asigurare a 
calităţii.
Igiena şi 1.Aplică legislaţia şi 
securitatea reglementările privind
muncii securitatea şi sănătatea la 
(0,5 credite) locul de muncă, prevenirea
şi stingerea incendiilor.
2.Ia măsuri pentru 
reducerea factorilor de risc 
de la locul de muncă.
Lucrul în 1.Identifică sarcinile şi 
echipă resursele necesare pentru 
(0,5 credite) atingerea obiectivelor.
2.Îşi asumă rolurile care îi 

revin în echipă.
3.Colaborează cu membrii 
echipei pentru îndeplinirea 
sarcinilor.
Utilizarea 1.Identifică dispozitivele 

dispozitivelo electronice discrete.
r electronice 2.Selectează dispozitivele 

discrete electronice discrete.
(2 credite) 3.Verifică funcţionalitatea 
dispozitivelor electronice 
discrete.
Realizarea 1.Realizează surse  
circuitelor cu stabilizate de tensiune.
dispozitive 2.Realizează amplificatoare.  
electronice
discrete 3.Realizează oscilatoare.  
(2 credite)
4.Realizează circuite de  
impulsuri.

Nivelul : 2
Dispozitive
electronice
dezvoltare a
comunicaţii
informaţiei
reţelelor de
tehnologi a
Întreţinerea
electronice
Lucrări de
electronice
comunicaţii
comunicaţii
reţelelor de
de bază în
Circuite
analogice
Elemente
digitale
Unitatea de
şi echipa -
terminale
Reţele de
Circuite
Verificare
Competenţa
competenţǎ
mente
Realizarea 1.Identifică circuite 

montajelor integrate logice.
electronice 2.Explică funcţionarea 

cu circuite circuitelor integrate logice.
integrate 3.Interconectează circuite 
digitale integrate logice în montaje. 
(2 credite)
Executarea 1. Stabileşte structura reţelei 

lucrărilor existente şi perspectivele ei
pentru 2. Stabileşte noile 
dezvoltarea amplasamente şi tipuri de

reţelelor de reţea pe baza documentaţiei
comunicaţii tehnice
(1 credit) 3. Execută lucrările 

specifice noii reţele
Întreţinerea 1.Execută lucrări de 
reţelelor de întreţinere în reţeaua de 
Comunicaţii comunicaţii
(1 credit) 2 Diagnostichează starea 
tehnică a reţelei de 
comunicaţii.
3.Măsoară parametri 
funcţionali ai reţelei 
Analizarea 1Analizează structura  
reţelelor de reţelelor de
comunicaţii comunicaţii
şi a 2Utilizează reţeaua  
echipamente telefonică
lor terminale 3.Utilizează reţeaua de  
(1 credit) cablu TV
4. Utilizează reţeaua de date  
Elemente de 1. Asamblează,  
bază în configurează şi întreţine un
Tehnologia sistem personal de calcul
Informaţiei 2. Instalează şi  
(1 credit) administrează un sistem de
operare din familia
Windows

Nivelul : 2
Dispozitive
electronice
dezvoltare a
comunicaţii
informaţiei
reţelelor de
tehnologi a
Întreţinerea
electronice
Lucrări de
electronice
comunicaţii
comunicaţii
reţelelor de
de bază în
Circuite
analogice
Elemente
digitale
Unitatea de
şi echipa -
terminale
Reţele de
Circuite
Verificare
Competenţa
competenţǎ
mente
3. Rezolvă probleme legate  
de funcţionarea sistemelor
de calcul folosind asistentul
oferit de sistemul de operare
din familia Windows
(Troubleshooting Software
& Hardware)
3.NOTĂ DE PREZENTARE
Modulele din prezentul curriculum se studiază pe parcursul clasei a XI-a, Şcoala de

Arte şi Meserii, domeniul Electronică şi automatizări, calificarea Electronist reţele de
telecomunicaţii corespunzătoare nivelului doi din cadrul Sistemului Naţional de Calificări
Profesionale. Proiectarea curriculară s-a realizat pe baza unităţilor de competenţă din
Standardul de Pregătire Profesională validat conform OMECT nr. 3106 din 22.01.2004 şi
aprobat prin OMECT nr. 3257 din 19.02.2004. De asemenea curriculumul calificării
Electronist reţele de telecomunicaţii s-a elaborat ţinând cont şi de:
 Competenţele dobândite de absolvenţii nivelului I de calificare in domeniul
Electronică şi Automatizări.
 Planul cadru de învăţământ pentru Şcoala de Arte şi Meserii – an de completare.
 Curriculum parcurs de elevi in clasele a IX-a si a X-a, Şcoala de Arte şi Meserii
(SAM).
Prin programul de la nivelul doi, elevii vor dobândi suficiente abilităţi şi cunoştinţe
care le vor permite să continue pregătirea la nivelul trei, deşi unii dintre aceştia ar putea
alege să îşi găsească un loc de muncă. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi
predictibile.
La nivelul doi, prin unităţile de competenţă tehnice generale, elevii se vor familiariza
cu: asigurarea calităţii în domeniul de activitate, utilizarea dispozitivelor electronice
discrete, realizarea de circuite electronice cu dispozitive electronice discrete şi realizarea
montajelor electronice cu circuite integrate.
Unităţile de competenţă tehnice din cadrul programului de la nivelul doi îl vor
înzestra pe elev cu o gamă mai largă de abilităţi practice şi creative.
Parcurgerea conţinuturilor şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea
capacităţii de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare, în scopul orientării
spre o anumită carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare, folosind un
limbaj specializat, specific domeniului electronică şi automatizări.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 orientarea asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale,
urmând să le pună mai bine în valoare;
 modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace
sau resurse didactice, datorită structurii sale elastice;
 permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;
 oferă deschidere maximă atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical.

Nivelul : 2
Prin natura activităţilor de învăţare, elevii vor trebui pregătiţi pentru a evolua în
situaţii adaptative complexe, în care nici din punct de vedere profesional nu există
răspunsuri "unice" sau "cele mai bune".
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii moderne ale educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor
lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Elevii au stiluri unice de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteză diferită
şi din experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de
învăţare.
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona”
informaţiile noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În
acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, deoarece elevii mai buni le interpretează într-un
mod mai solicitant;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de
abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie sau grafic);
 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor prin:
 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic);
 formarea unor grupe de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
 utilizarea verificării de către un coleg sau de către îndrumător.
 Diferenţierea răspunsului prin:
 utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi stabili obiective.
În scopul învăţării centrate pe elev, profesorul trebuie să adapteze strategiile de

predare la stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) şi să diferenţieze sarcinile
şi timpul alocat rezolvării lor prin:
 Gradarea sarcinilor de la simplu la complex utilizând fişe de lucru.
 Fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze la niveluri diferite.
 Fixarea de sarcini diferenţiate pentru indivizi sau grupuri diferite, în funcţie de
abilităţi.
 Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie, grafic).
 Utilizarea unor metode active-interactive (învăţare prin descoperire, învăţare
problematizată, învăţare prin cooperare, joc de rol, simulare).
 Utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor softuri
educaţionale specifice domeniului.
 Vizite la expoziţii tehnice şi agenţi economici din domeniul de pregătire
Plecând de la principiul incluziunii (şcoala primeşte orice copil în sistem, asigură

orice susţinere necesară ca fiind un drept şi acceptă că fiecare copil este diferit), se va avea
în vedere utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi
care prezintă deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi de
comportament (utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru
elevii care au nevoie, utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude
chiar şi pentru cele mai mici progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).
Nivelul : 2
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională.
Pentru fiecare modul se evaluează numai competenţele corespunzătoare, evaluarea
altor competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea
unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în
cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor
specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă, prin aplicarea instrumentelor
de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise, probe
orale, probe practice), iar la sfârşitul lui se realizează evaluare sumativă pentru verificarea
atingerii competenţelor. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă
a elevului, alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la
disciplinele de cultură generală..
Dobândirea competenţelor pentru nivelul doi de calificare se va certifica pe baza
rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor.
La încheierea cu succes a unei evaluări, este suficient un feedback de felicitare. În
cazul unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv.
Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi
identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare, precum şi a sprijinului suplimentar de care
elevul are nevoie. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de
către elev, dar numai în limitele orarului şcolar. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi
instrument, deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat.

Nivelul : 2
4. PREZENTAREA MODULELOR
CULTURĂ DE SPECIALITATE ŞI INSTRUIRE PRACTICĂ
SĂPTĂMÂNALĂ
Modulul I
Dispozitive electronice
I. Notă introductivă
Modulul « Dispozitive electronice » face parte din CD - curriculum diferenţiat al

culturii de specialitate, aria curriculară Tehnologii şi are alocate 116 ore din care 58 ore de
instruire practică care se vor desfăşura pe parcursul întregului an şcolar şi 29 ore de
laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea
competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională, documente care stau la baza
Sistemului Naţional de Calificări Profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu
standardul de pregătire profesională specific calificării.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
 Utilizarea dispozitivelor electronice discrete
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

Nivelul : 2
Unitate de
Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă
Utilizarea Identifică  Tranzistorul bipolar
dispozitivelor dispozitivele  Structură internă şi principiu de funcţionare;
electronice electronice discrete  Simbol, marcaj, aspect fizic (dispunerea
terminalelor pe capsulă );
 Tipuri de conexiuni: EC, BC, CC.
 Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J, TEC-MOS )
 Structură internă şi principiu de funcţionare;
 Simbol, marcaj, aspect fizic (dispunerea
 Tipuri de conexiuni: SC, DC, GC.
 Tiristorul
 Triacul
 Diacul
Selectează dispozitive  Tranzistorul bipolar
electronice discrete  Parametri specifici.
 Valori limită ale parametrilor tranzistorului;
dependenţa de temperatură a parametrilor
tranzistorului.
 Parametri specifici.
 Valori limită ale parametrilor tranzistorului.
 Tiristorul
 Valori limită ale parametrilor tiristorului.
 Triacul
 Valori limită ale parametrilor triacului.
 Diacul
 Valori limită ale parametrilor diacului.

Nivelul : 2
Unitate de
competenţă
 Tranzistorul bipolar
Verifică  Tipuri de conexiuni;
funcţionalitatea  Regimuri de funcţionare;
dispozitivelor  Circuite de polarizare;
electronice discrete  Caracteristici statice;
 Dreaptă de sarcină statică; punct static de
funcţionare.
 Circuite echivalente.
 Tipuri de conexiune;
 Regimuri de funcţionare;
 Circuite de polarizare;
 Caracteristici statice;
 Dreaptă de sarcină statică.
 Tiristorul
 Caracteristica I= f (U).
 Triacul
 Diacul
 Măsurarea parametrilor dispozitivelor electronice
discrete.
 Defecte ale dispozitivelor electronice discrete:
 străpungerea joncţiunii,
 întreruperea joncţiunilor,
 modificarea parametrilor electrici..

Nivelul : 2
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:
Modulul « Dispozitive electronice » poate fi parcurs independent oferind elevilor

cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale
însuşirii lor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 interviul
 proiectul sau miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică,
modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport
 portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
 fişe de autoevaluare
 fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare
 fişe de lucru
Lista de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a
demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele,
evaluarea s-a încheiat cu succes.
Probele scrise pot fi: rezolvări de probleme în care se va solicita elevilor
recunoaşterea componentelor după simbol, recunoaşterea tipului de conexiune în care
lucrează şi calcularea P.S.F. – ului. Probele practice pot fi lucrări de laborator. Probele orale
propuse: prezentări orale, întrebări cu răspuns extins, susţinute de desfăşurare de activităţi
practice de măsurare a parametrilor de catalog ai componentelor electronice. Ca instrumente
de evaluare se pot elabora fişe de observare sistematică în care să se precizeze tipurile de
componente electronice verificate, parametrii verificaţi, corectitudinea verificării precum şi
referate ale lucrării de laborator.
V. Sugestii metodologice:
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore , defalcate după cum
urmează:
29 ore – instruire teoretică (1 oră/ săptămână )
29 ore – laborator tehnologic (1 oră/ săptămână )
58 ore – instruire practică (2 ore / săptămână )
Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate, dotate corespunzător,
pe grupe de elevi, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Conţinuturile ce urmează a fi parcurse, în ordine cronologică, sunt prezentate mai
jos:
Tema 1: Tranzistorul bipolar

 Structură internă şi principiu de funcţionare.
 Simbol, marcaj, aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ).
 Tipuri de conexiuni: EC, BC, CC.
 Regimuri de funcţionare.
 Parametri specifici: tensiuni, curenţi, puteri.
 Dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului.
 Circuite de polarizare.
 Caracteristici statice.
 Dreaptă de sarcină statică; punct static de funcţionare.
Nivelul : 2
 Circuite echivalente.
 Măsurări de parametri.
 Defecte: străpungerea joncţiunii, întreruperea joncţiunii,
modificarea parametrilor electrici.
Tema 2: Tranzistorul cu efect de câmp ( TEC-J, TEC-MOS )
 Principiul de funcţionare.
 Tipuri de conexiuni.
 Regimuri de funcţionare.
 Circuite de polarizare.
 Caracteristici statice.
 Dreaptă de sarcină statică.
Tema 3: Tiristorul
 Structură internă şi principiu de funcţionare.
 Valori limită ale parametrilor tiristorului.
Tema 4: Triacul
 Valori limită ale parametrilor triacului.
Tema 5: Diacul
 Valori limită ale parametrilor diacului.
Recomandări pentru lucrări de laborator
1. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice.

2. Măsurarea parametrilor specifici ai tranzistorului bipolar, tranzistorului cu efect de
câmp, tiristorului, triacului şi diacului.
3. Ridicarea caracteristicilor curent – tensiune ale dispozitivelor electronice.

Nivelul : 2
Recomandări pentru aplicaţii practice
1. Lucrări practice de identificare a componentelor: tranzistor bipolar, tranzistor cu efect de

câmp, tiristor, triac, diac.
2. Lucrări practice de verificare a componentelor: tranzistor bipolar, tranzistor cu efect de
câmp, tiristor, triac, diac.
3. Lucrări practice de identificare a defectelor componentelor: tranzistor bipolar, tranzistor
cu efect de câmp, tiristor, triac, diac.
4. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor bipolare.
5. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor cu efect de câmp.

Nivelul : 2
Modulul II
Circuite electronice digitale
I. Notă introductivă:
Programa este menită să dezvolte abilităţi. Dobândirea acestor abilităţi este esenţială
în pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru a se putea adapta la tehnologiile şi
la practicile de muncă în schimbare.
Acest modul va fi predat în clasa a XI-a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde un
număr total de 145 de ore care se parcurg în mod constant, pe întreaga durată a anului
şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată ), nefiind condiţionat sau
dependent de celelalte module din curriculum:
Repartizarea orelor pe forme de activitate este următoarea:
Total ore / an :145
din care:
58 ore laborator tehnologic
58 ore instruire practică
 Utilizarea circuitelor integrate logice.
Modulul Circuite electronice digitale este construit pe baza unităţii de competenţă

tehnică generală Utilizarea circuitelor integrate logice conform tabelului următor:
Unităţi de
competenţă
Utilizarea Identifică circuite  Porţi logice (ŞI, SAU, NU, ŞI-NU, SAU-NU,
circuitelor integrate logice. SAU EXCLUSIV);
integrate logice  Parametrii circuitelor integrate logice (VIH, VIL,
IIH, IIL, tPHL, tPLH);
 Codificatoare;
 Decodificatoare;
 Multiplexoare;
 Demultiplexoare
 Comparatoare
 Date de catalog.

Nivelul : 2
Unităţi de
competenţă
Implementează funcţii  Funcţii logice: ŞI, SAU, NU, ŞI-NU, SAU-NU,
binare simple cu SAU EXCLUSIV.
circuite integrate logice.  Forme de reprezentare a funcţiilor logice (tabel de
adevăr, forme canonice);
 Axiomele şi teoremele algebrei Boole
(comutativitatea, asociativitatea, distributivitatea,
absorbţia, idempotenţa, dublă negare, regulile lui
unu şi zero, teorema lui De Morgan)
Interconectează circuite  Tipuri de circuite integrate logice (porţi logice,
integrate logice în decodificatoare, multiplexoare şi
montaje demultiplexoare);
 Utilizarea cataloagelor de circuite integrate logice
pentru identificarea terminalelor.
 Montaje pentru implementarea unor funcţii logice
(funcţii de 2, 3 şi 4 variabile);
 Realizarea montajelor cu circuite integrate logice
(cu porţi logice, decodificatoare, multiplexoare şi
demultiplexoare);
Verifică funcţionarea  Măsurarea nivelurilor de tensiune în punctele de
montajelor măsură stabilite.
 Interpretarea rezultatelor măsurărilor.
 Remedierea eventualelor defecte în montaje cu
circuite integrate logice (de componente, de
montaj, întreruperi, scurtcircuite).
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În

acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat.
Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev, profesorul trebuie să cunoască
stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) aplicând iniţial chestionare
sociometrice şi să folosească teoria inteligenţelor multiple.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute, se recomandă utilizarea următoarelor metode:
 probe orale: prezentări orale, descrieri, întrebări cu răspuns scurt, întrebări cu
răspuns structurat, prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei
opinii, exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate
logice, exerciţii de citire a foilor de catalog, studii de caz;
 probe scrise: itemi de asociere, itemi de completare, întrebări de tipul adevărat-
fals, întrebări tip grilă, exerciţii de scriere a funcţiilor logice sub formă de tabel
de adevăr şi forme canonice, rezolvare de exerciţii de simplificare a funcţiilor
logice, exerciţii de realizare a schemelor electrice corespunzătoare funcţiei logice
folosind simboluri, proiect de implementare a unor funcţii binare simple cu
circuite integrate logice;
 instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc
etapele realizării montajului, etapele verificării funcţionalităţii montajului şi
remedierii defectelor.

Nivelul : 2
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei

teme, în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului
instruit, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de
asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a
competenţelor dorite.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare utilizate de
cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită
pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele
teoretice: referate interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionări de
materiale înregistrate pe casete video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici,
proiecte, teste de evaluare etc.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare
materială. Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fără de
care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de
performanţă din SPP.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine
cronologică:
Tema 1: Sisteme de numeraţie, coduri numerice

1.1. Sisteme de numeraţie:
- zecimal;
- binar;
- binar-zecimal ( BCD);
- hexazecimal.
1.2. Conversia zecimal – binar, zecimal – BCD;
1.3. Coduri numerice
Tema 2: Elemente de algebră Boole

2.1. Proprietăţile algebrei Boole;
2.2. Funcţii logice;
2.3. Forme de exprimare a funcţiilor logice;
2.4. Minimizarea funcţiilor logice.
Tema 3: Porţi logice

3.1. Tipuri de porţi logice - ŞI, SAU, NU, ŞI-NU, SAU-NU, SAU
EXCLUSIV (simbol;funcţia logică îndeplinită, tabela de adevăr);
3.2. Sinteza funcţiilor logice cu porţi logice;
3.3. Familii de circuite logice (TTL, CMOS) – parametri limită;
3.4. Date de catalog;
3.5. Aplicaţii cu circuite integrate logice
Tema 4: Codificatoare, decodificatoare

4.1. Definiţie, simbol, tabela de adevăr.
4.2. Date de catalog.
4.3. Utilizări.

Nivelul : 2
Tema 5: Multiplexoare, demultiplexoare
5.3. Utilizări.
Tema 6: Comparatoare
6.3. Utilizări.
Recomandări pentru lucrări de laborator:
1. Identificarea circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi simbol;

2. Verificarea funcţionării porţilor logice;
3. Evaluarea cantitativă a parametrilor specifici ai circuitelor integrate digitale; utilizarea
cataloagelor
4. Verificarea funcţionării montajelor cu circuite integrate logice (codificatoare,
decodificatoare, multiplexoare, demultiplexoare şi comparatoare);
Recomandări pentru aplicaţii practice:
1. Lucrări practice de identificare a circuitelor integrate digitale în montaje,după aspect

fizic şi marcare;
2. Lucrări practice de montare / demontare a circuitelor integrate digitale;utilizarea
soclurilor;
3. Lucrări practice de organizare şi gestionare a unei magazii de circuite integrate;
4. Lucrări practice de utilizare a circuitelor integrate digitale în montaje;
5. Lucrări practice de identificare şi remediere a defectelor în montaje cu circuite integrate
digitale (defecte: de componente, de montaj, întreruperi, scurtcircuite).

Nivelul : 2
Modulul III
Lucrări de dezvoltare a reţelelor de comunicaţii
Programa este menită să dezvolte abilităţi. Dobândirea acestor abilităţi este esenţială
în pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru a se putea adapta la tehnologiile şi
la practicile de muncă în schimbare.
Acest modul va fi predat în clasa a XI-a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde un
număr total de 116 de ore care se parcurg în mod constant, pe întreaga durată a anului
şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată ), nefiind condiţionat sau
dependent de celelalte module din curriculum:
Repartizarea orelor pe forme de activitate este următoarea:
Total ore / an :116
din care:
29 ore laborator tehnologic
58 ore instruire practică
 Executarea lucrărilor pentru dezvoltarea reţelelor de comunicaţii

- Stabileşte structura reţelei existente şi perspectivele ei.
- Execută lucrările specifice noii reţele.
- Evaluează starea funcţională a reţelei.
 Comunicare şi numeraţie
- Citeşte şi utilizează documente scrise în limbaj de specialitate.
- Prelucrează şi interpretează grafic rezultatele obţinute pe o sarcină dată.
 Asigurarea calităţii
- Aplică normele de calitate în domeniul de activitate.
- Utilizează metode standardizate de asigurare a calităţii.
Unitate de
competenţă
Executarea Stabileşte structura Criterii de realizare a lucrărilor în reţea:
lucrărilor pentru reţelei existente şi  Identificarea locului de amplasare.
dezvoltarea perspectivele ei  Interpretarea documentaţiei de execuţie.
reţelelor de  Pregătirea lucrărilor.
telecomunicaţii Execută lucrările Tehnologia de instalare a:
specifice noii reţele  Cablurilor telefonice simetrice;
 Cablurilor coaxiale;
 Cablurilor TP (twisted pair);
 Cablurilor cu fibră optică.

Nivelul : 2
Unitate de
competenţă
Evaluează starea Documentaţia tehnică a reţelei :
funcţională a reţelei  Valori standardizate ale parametrilor;
 Abateri permise de la valori standard;
 Cauzele abaterilor.
Verificări tehnice specifice in reţea:
 Probe de scurtcircuit, de atingere, inversare
conductoare, fir la pământ, desperechere;
 Proba de diafonie şi atenuare.
Asigurarea Aplică normele de Executarea lucrărilor de instalare şi a verificărilor
calităţii calitate în domeniul de tehnice specifice cablurilor din reţea cu respectarea
activitate. standardelor de calitate.
Utilizează metode
standardizate de
asigurare a calităţii.
Comunicare şi Citeşte şi utilizează  Interpretarea valorilor parametrilor reţelei.
numeraţie documente scrise în  Studiul documentaţiei specifice reţelelor de
limbaj de specialitate. comunicaţii.
Prelucrează şi
interpretează grafic
rezultatele obţinute pe
o sarcină dată.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe

elev. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi
timpului alocat.
Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev, profesorul trebuie să cunoască
stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) aplicând iniţial chestionare
sociometrice şi să folosească teoria inteligenţelor multiple.
opinii, exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe cabluri, exerciţii de citire a
foilor de catalog, studii de caz;
 probe scrise: itemi de asociere, itemi de completare, întrebări de tipul adevărat-
fals, întrebări tip grilă, exerciţii de realizare a schemelor electrice
corespunzătoare reţelelor folosind simboluri, proiect de executare a unor reţele;
etapele realizării lucrării, etapele verificării funcţionalităţii reţelei şi remedierii
defectelor.

Nivelul : 2
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore , defalcate după cum
urmează:
29 ore – instruire teoretică (1 oră / săptămână )
29ore – laborator tehnologic (1 oră / săptămână )
58 ore –instruire practică.
Instruirea practică şi laboratorul se vor desfăşura în spaţii special amenajate, dotate
corespunzător, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Ordinea de tratare a temelor din curriculum rămâne la latitudinea cadrului didactic cu

condiţia respectării unor succesiuni logice în abordarea acestora. O variantă posibilă de
dezvoltare logică a conţinuturilor se poate prezenta astfel:
I. Criterii de realizare a lucrărilor în reţea:
 Identificarea locului de amplasare.

 Interpretarea documentaţiei de execuţie.
 Pregătirea lucrărilor.
II. Cabluri telefonice simetrice
Tema 1: Generalităţi
 Elemente constructive
 Clasificare, marcare, stratificare, identificare perechi
 Parametri mecanici, termici şi electrici
Tema 2: Tehnologia de instalare a reţelelor de cabluri simetrice
 Executarea canalizaţiei telefonice (executarea săpăturilor, montarea
tuburilor PVC, executarea camerelor de tragere)
 Instalarea subterană a cablurilor (în săpătură şi în canalizaţie);
rezolvarea situaţiilor speciale (încrucişări cu reţele electrice,
instalaţii gaze, infiltraţii de apă)
 Instalarea supraterană a cablurilor (pe stâlpi, pe faţadele clădirilor),
accesorii utilizate
III. Cabluri coaxiale
 Clasificare, marcare
Tema 2: Tehnologia de instalare a reţelelor de cabluri coaxiale
 Accesorii folosite. Conectori
IV. Cabluri optice
 Clasificare, marcare

Nivelul : 2
 Parametri mecanici, termici şi optici
Tema 2: Tehnologia de instalare a reţelelor de cabluri optice
 Accesorii folosite. Conectori. Joncţionare.
V. Cabluri twisted pair
 Clasificare, marcare, tipuri (UTP, FTP, STP)
Tema 2: Tehnologia de instalare a reţelelor de cabluri twisted pair
 Accesorii folosite. Conectori.
VI. Documentaţia tehnica a reţelei de comunicaţie
Tema 1: Parametri electrici şi de semnal

 Valori standardizate ale parametrilor
 Abateri permise de la valorile standard
 Cauze generatoare de abateri.
Tema 2: Verificări tehnice specifice reţelei
 Probe de deranjamente la conductoarele cablului
 Probe de determinare a atenuării şi diafoniei la cabluri.
1. Prezentarea aparatelor de măsură şi control specifice.

2. Prezentarea unor mostre de cabluri şi accesoriilor specifice.
3. Verificarea cablurilor de telecomunicaţii prin măsurarea unor parametri.
1. Utilizarea SDV de uz general şi specifice lucrărilor pe cabluri

2. Lucrări practice de joncţionare a cablurilor.
3. Lucrări practice de executare a conexiunilor prin reglete, conectori, mufe.
4. Lucrări practice de pozare a cablurilor de telecomunicaţii cu ajutorul clemelor, în
tuburi, în pat de cablu.
5. Lucrări practice de montare a instalaţiilor (nişe, cutii) terminale.
6. Lucrări practice de instalare a unui cablu aerian.
7. Lucrări practice de instalare a aparaturii terminale.

Nivelul : 2
STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
Modulul IV
Circuite electronice analogice
În conceperea programei pentru modulul Circuite electronice analogice s-a avut în

vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să
le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care componentele şi sistemele
electronice au căpătat un rol foarte important .
Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii, cuprinde un
număr total de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică
comasată. Din cele 120 ore, 30 ore sunt de laborator tehnologic, folosite pentru îndrumarea
în scopul elaborării unui proiect, care va constitui instrument de evaluare în vederea
certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii programului de la nivelul II.
 Realizarea circuitelor cu dispozitive electronice discrete
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitate de
competenţă
Realizarea Realizează surse Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune
circuitelor cu stabilizate de tensiune  Redresoare;
dispozitive  Filtre de netezire;
electronice  Stabilizatoare:
discrete  Schema bloc;
 Stabilizatoare cu compensare: serie, derivaţie.
Schema electrică şi funcţionare.
 Stabilizatoare cu reacţie. Schema electrică şi
funcţionare.
 Realizare practică. Verificarea funcţionalităţii
montajului.
Realizează Amplificatoare
amplificatoare 1. Amplificator de semnal mic (conexiune EC).
Schema electrică şi funcţionare.
2. Amplificator de putere:
 cu tranzistoare identice - schema electrică şi
funcţionarea.
 cu tranzistoare complementare - schema electrică şi
funcţionarea.
 Amplificatoare operaţionale:
 AO inversor – schema electrică şi amplificarea.
 AO neinversor – schema electrică şi amplificarea.
3. Realizare practică. Verificarea
funcţionalităţii montajului.
Nivelul : 2
Unitate de
competenţă
Realizează oscilatoare Oscilatoare
4. Oscilatoare LC în trei puncte: scheme
funcţionale, frecvenţa de oscilaţie.
5. Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului
de cuarţ, oscilatorul Colpitts cu cuarţ -
schema electrică.
6. Oscilatoare RC – scheme funcţionale.
7. Realizare practică. Verificarea
funcţionalităţii montajului.
Realizează circuite de Circuite de impulsuri
impulsuri  Circuite RC:
 de derivare - schema electrică, condiţia de derivare.
 de integrare - schema electrică, condiţia de integrare.
 Circuite de limitare.
 Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două
praguri de limitare - schemă electrică şi
funcţionarea, forma de undă a tensiunii de ieşire.
 Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu
două praguri de limitare - schemă electrică şi
funcţionarea, forma de undă a tensiunii de ieşire.
 Circuite basculante:
 Circuite basculante astabile - schema electrică
funcţională.
 Circuite basculante monostabile - schema electrică
funcţională.
 Circuite basculante bistabile - schema electrică
funcţională.
 Realizare practică. Verificarea funcţionalităţii
montajului.
Modulul « Circuite electronice analogice » este un ansamblu care poate fi parcurs

independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica
în diferite faze ale însuşirii.
opinii, exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate
logice, exerciţii de citire a foilor de catalog, studii de caz;
 probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare, cu întrebări de tipul
adevărat-fals, întrebări tip grilă sau proiecte simple;
 probe practice: montaje electronice;
etapele realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. Fişa de verificare nu
presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna

Nivelul : 2
realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele,
V. Sugestii metodologice
Procesul de formare/ învăţare/ instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:

- proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea
unităţilor de învăţare ;
- transpunerea proiectului în activităţi de învăţare concretă ;
- evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin
analiza feedback-ului obţinut.
asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare
materială. Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fără de
care nu este posibilă atingerea competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de
performanţă din SPP. Acolo unde este posibil instruirea se poate realiza şi în ateliere ale
agenţilor economici.
O variantă posibilă de dezvoltare logică a conţinuturilor se poate prezenta astfel:
Tema 1: Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune

 Redresoare;
 Filtre de netezire;
 Stabilizatoare:
 Schema bloc;
 Factorii de stabilizare;
 Stabilizatoare cu compensare: serie, derivaţie. Schema electrică şi
funcţionare.
 Stabilizatoare cu reacţie. Schema electrică şi funcţionare.
Tema 2: Amplificatoare
 Clasificarea amplificatoarelor;
8. Amplificator de semnal mic (conexiune EC). Schema electrică şi funcţionare.
9. Amplificator de putere:
 cu tranzistoare identice - schema electrică şi funcţionarea.
 cu tranzistoare complementare - schema electrică şi funcţionarea.
 Amplificatoare operaţionale:
 A.O. inversor - schema electrică şi amplificarea
 A.O. neinversor - schema electrică şi amplificarea
Tema 3: Oscilatoare
10. Oscilatoare LC în trei puncte: scheme de principiu, frecvenţa de oscilaţie.
11. Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ.,oscilatorul Colpitts cu
cuarţ - schema electrică.
 Oscilatoare RC - scheme de principiu.
Tema 4: Circuite de impulsuri

 Circuite RC:
 de derivare - schema electrică, condiţia de derivare.
Nivelul : 2
 de integrare - schema electrică, condiţia de integrare.
 Circuite de limitare.
 Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de
limitare - schemă electrică şi funcţionarea, forma de undă a tensiunii
de ieşire.
 Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de
limitare - schemă electrică şi funcţionarea, forma de undă a tensiunii
de ieşire.
 Circuite basculante:
 Circuite basculante astabile - schema electrică şi funcţionarea.
 Circuite basculante monostabile - schema electrică şi funcţionarea.
 Circuite basculante bistabile - schema electrică şi funcţionarea.
1. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice.

2. Vizualizarea tensiunilor de la intrarea şi ieşirea unui stabilizator.
3. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui amplificator..
4. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea circuitelor integrate liniare.
5. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui limitator serie şi derivaţie.
6. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unor circuite de derivare şi de integrare.
7. Aplicaţii ale circuitelor de impulsuri.
1. Lucrări practice de realizare a unei surse stabilizate de tensiune.

2. Lucrări practice de realizare a unui amplificator de semnal mic (conexiune EC).
3. Lucrări practice de realizare a limitatoarelor serie şi derivaţie.
4. Lucrări practice de realizare a circuitelor RC de derivare şi integrare.
5. Lucrări practice de realizare a circuitelor basculante.

Nivelul : 2
Modulul V
Întreţinerea reţelelor de comunicaţii

În conceperea programei pentru modulul întreţinerea reţelelor de comunicaţii s-a

avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate
care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care reţelele au căpătat un rol
foarte important .
Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii, cuprinde un
număr total de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică
comasată. Din cele 120 ore, 30 ore sunt de laborator tehnologic, folosite pentru îndrumarea
în scopul elaborării unui proiect, care va constitui instrument de evaluare în vederea
certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii programului de la nivelul II.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate
competenţele individuale agregate în modul):
 Întreţinerea reţelelor de comunicaţii

- Execută lucrări de întreţinere în reţeaua de comunicaţii.
- Diagnostichează starea tehnică a reţelei de comunicaţii
- Măsoară parametri funcţionali ai reţelei.
 Igiena şi securitatea muncii
- Aplică legislaţia şi reglementările privind securitatea şi sănătatea la locul de
muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor

-Ia măsuri pentru reducerea factorilor de risc de la locul de muncă.
 Lucrul în echipă
- Identifică sarcinile şi resursele necesare pentru atingerea obiectivelor.
- Îşi asumă rolurile care îi revin în echipă.
- Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor.
Unităţi de
competenţă
Execută lucrări de  Întreţinerea cablurilor de telecomunicaţii
Întreţinerea întreţinere în reţeaua de  Întreţinerea curentă
reţelelor de comunicaţii.  Întreţinerea preventivă
telecomunicaţii  Reparaţii capitale
Diagnosticarea stării  Deranjamentele cablurilor de telecomunicaţii

tehnice a reţelelor de  Tipuri de deranjamente
telecomunicaţii  Metode de localizare a deranjamentelor
 Tehnologii de înlăturare a deranjamentelor

Nivelul : 2
Măsoară parametrii  Caracteristicile cablurilor: continuitate,
funcţionali ai reţelei scurtcircuit, izolament, desperechere, atenuare,
diafonie, etanşeitate.
 Interpretarea rezultatelor măsurătorilor
 Graficul de activitate: periodicitatea verificărilor,
tipuri de verificări specifice lucrărilor de
întreţinere, documente de execuţie
Igiena şi Aplică legislaţia şi  Reguli specifice de protecţia muncii, de sănătate
securitatea reglementările privind la locul de muncă şi prevenirea şi stingerea
muncii securitatea şi sănătatea incendiilor la executarea lucrărilor de întreţinere a
la locul de muncă, liniilor de cabluri.
prevenirea şi stingerea
incendiilor.
Lucrul în Identifică sarcinile şi  Colaborarea cu membrii unei echipe, asumarea
echipă resursele necesare rolului, identificarea sarcinilor şi resurselor la
pentru atingerea executarea lucrărilor de întreţinere a cablurilor de
obiectivelor. comunicaţii.
Îşi asumă rolurile care
îi revin în echipă.
Colaborează cu
membrii echipei pentru
îndeplinirea sarcinilor.
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Modulul « Întreţinerea reţelelor de comunicaţii » este un ansamblu care poate fi

parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot
verifica în diferite faze ale însuşirii.
opinii, exerciţii de citire a documentaţiei tehnice, studii de caz;
 probe practice: executarea unor lucrări de întreţinere curentă sau preventivă,
localizarea unui deranjament;
etapele executării unei lucrări de întreţinere sau de identificare a unui
deranjament. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare
dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au
fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Nivelul : 2
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
Modulul VI
Reţele de comunicaţii si echipamente terminale

Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:

 lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie, alături de
competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică,
asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial;
 dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de
la formarea profesională într-o calificare;
 promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi
să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
Având în vedere că pentru Şcoala de Arte şi Meserii curriculumul are la bază
Standardele de Pregătire Profesională şi este construit modular, pe structura unităţilor de
competenţă pentru abilităţi cheie şi de competenţă tehnică şi profesională, curriculumul de
dezvoltare locală va viza, alături de celelalte module din trunchiul comun, atingerea de către
elev a acestor competenţe, în totalitatea lor.
În conceperea programei pentru modulul Reţele de comunicaţii si echipamente
terminale s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe
tehnice specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care reţelele
au căpătat un rol extrem de important.
Acest modul va fi predat în clasa a XI-a a Şcolii de Arte şi Meserii, cuprinde un
număr total de 58 ore care se parcurg în mod constant, pe întreaga durată a anului şcolar (cu
excepţia săptămânilor de instruire practică comasată ), nefiind condiţionat sau dependent de
celelalte module din curriculum. Din cele 58 ore, 14 ore sunt de laborator tehnologic şi 44
ore teorie.
II.Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul (din care au fost selectate
competenţele individuale agregate în modul):
 Analizarea reţelelor de comunicaţii şi a echipamentelor terminale
- Analizează structura reţelelor de comunicaţii.

- Utilizează reţeaua telefonică.
- Utilizează reţeaua de cablu TV.
- Utilizează reţeaua de date

Nivelul : 2
Unităţi de
competenţă
Analizează structura  Reţele de comunicaţii:
Analizarea reţelelor de comunicaţii.  Definiţii: telecomunicaţii, reţele de
reţelelor de comunicaţii
comunicaţii si a  Clasificarea reţelelor de
echipamentelor comunicaţii:
terminale - după configuraţie (stea, inel, arbore,
totală, mixtă)
- după tipul serviciilor: (telefonică,
de cablu tv. de date)
 Documente specifice reţelelor:
(planuri,documente de execuţie,
documentaţie tehnico economică, ordine de
execuţie lucrări, cărţi tehnice, standarde
tehnice standarde de calitate)
Utilizează reţeaua  Reţele telefonice publice PSTN

telefonică  Organizarea tehnică a reţelei
 Organizarea administrativă a reţelei
 Structura reţelei telefonice
 Terminale telefonice şi fax
 Reţele telefonice private PABX
 Structura unei reţele telefonice private
 Avantajele introducerii reţelelor private
 Facilităţi oferite de PABX
 Principii de programare a centralelor private
 Reţele ISDN
 Definiţie, caracteristici, tipuri
 Servicii ISDN
 Echipamente ISDN
Utilizează reţeaua de  Definiţie, caracteristici, funcţii

cablu TV.  Structura reţelelor de cablu tv. (antene,
receptoare, multiplexoare, cabluri magistrale, de
distribuţie şi de branşament, repetoare)

Nivelul : 2
Utilizează reţeaua de  Definiţie, caracteristici, funcţii
date  Arhitectura reţelelor de date
 Cablarea structurată a unei reţele de date
 Echipamente folosite în reţelele de date realizate
cu cabluri optice sau twisted pair (hub, switch,
router, convertor media)
Modulul « Reţele de comunicaţii si echipamente terminale » este un ansamblu

care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care
beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute, se recomandă
utilizarea următoarelor metode:
răspuns structurat, exerciţii de citire schemelor echipamentelor, exerciţii de
interpretare a informaţiilor din documentaţia de firmă, studii de caz;
 probe practice: programarea echipamentelor terminale şi CTA PABX;
etapele realizării sarcinilor de îndeplinit. Fişa de verificare nu presupune decât
bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei
sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat
cu succes.
Pentru dobândirea competenţelor menţionate în programa şcolară este necesară o

dotare corespunzătoare cu echipamente terminale, truse de scule, ghiduri de operare,
manuale de utilizare, îndrumare tehnice, ghiduri de întreţinere. Cadrele didactice pot folosi
accesul pe INTERNET, bibliotecile virtuale, pentru obţinerea acestora.
asimilare a cunoştinţelor şi formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Datorită complexităţii, procesul de formare trebuie desfăşurat în etape succesive, cu
reveniri, completări, studii de caz, exemplificări practice, exerciţii practice.
Dacă nivelul clasei o cere este bine să se reducă cantitatea de informaţii transmisă şi
să se revină asupra noţiunilor fundamentale.
Este recomandat ca în timpul orelor de teorie să li se furnizeze elevilor şi informaţii
referitoare la calitate, cum ar fi:
- Concepte şi standarde privind calitatea.
- Avantajele sistemelor calităţii bazate pe ISO 9000.
- Documentaţie privind sistemul calităţii (formulare, înregistrări, documente, cărţi,
dosare; instrucţiuni de lucru; proceduri; manualul calităţii - conţinut).
- Controlul proceselor de fabricaţie. Tehnici pentru controlul proceselor de
fabricaţie.
- Echipamente pentru control, măsurare şi încercare.

Nivelul : 2
- Activitatea de service (organizarea activităţii, importanţa şi elementele service-
ului).
- Calitatea serviciilor.
- Rolul şi atribuţiile personalului muncitor în asigurarea calităţii.
După parcurgerea acestui modul pe lângă cunoştinţele tehnice dobândite elevii vor
trebui să facă dovada dobândirii următoarelor valori şi atitudini:
- Responsabilitatea pentru asigurarea calităţii produselor şi a serviciilor.
- Adaptarea la cerinţele pieţei forţei de muncă şi la dinamica evoluţiei tehnologiei.
- Dezvoltarea spiritului de lucru în echipă.
Sugerăm o posibilă succesiune logică de abordare a conţinuturilor
I. Reţele şi servicii de telecomunicaţii

 Definiţii: telecomunicaţii, reţele de comunicaţii.
 Servicii oferite de reţelele de comunicaţii.
 Clasificarea reţelelor de comunicaţii:
- după configuraţie (stea, inel, arbore, totală,
mixtă).
- după tipul serviciilor: (telefonică, de cablu tv., de
date).
- după mediul de transmisie: (cabluri metalice, optice,
unde radio)
 Documente specifice reţelelor (planuri, documentaţie de execuţie,
documentaţie tehnico economică, ordine de execuţie lucrări, cărţi
tehnice, standarde tehnice, standarde de calitate).
II. Reţele telefonice publice PSTN

 Definiţie, funcţii şi caracteristici
 Organizarea tehnică a reţelei (distribuţie, comutaţie, transmisie)
 Organizarea administrativă a reţelei (rurală, urbană, interurbană şi
internaţională)
 Structura reţelei telefonice
- Terminale telefonice şi fax (funcţii, schema bloc,
semnalizări)
- Reţeaua liniilor de abonat
 cabluri – de branşament, de distribuţie, de transport
 instalaţii terminale – nişe, cutii
 repartitoare, subrepartitoare
- Reţeaua joncţiunilor
- Centrale telefonice (definiţie, tipuri de legături,
clasificări, schemă bloc, tratarea unui apel)
- Sisteme de transmisiuni (definiţii, funcţii, tipuri de
multiplexare, scheme bloc)
- Traseul unei legături în cazul unei comunicaţii
interurbane
III. Reţele telefonice private PABX

 Structura unei reţele telefonice private
 Avantajele introducerii reţelelor private
 Facilităţi oferite de PABX

Nivelul : 2
 Principii de programare a centralelor private
IV. Reţele ISDN

 Definiţie, caracteristici, tipuri
 Servicii ISDN
 Echipamente ISDN
V. Reţele de cablu TV
 Definiţie, caracteristici, funcţii
 Structura reţelelor de cablu tv. (antene, receptoare, multiplexoare,
cabluri magistrale, de distribuţie şi de branşament, repetoare)
VI. Reţele de date

 Definiţie, caracteristici, funcţii
 Arhitectura reţelelor de date
 Cablarea structurată a unei reţele de date
 Echipamente folosite în reţelele de date realizate cu cabluri optice
sau cabluri metalice (hub, switch, router, convertor media)
1. Elemente de proiectare a unei reţele simple LAN.

2. Programarea unei centrale de instituţie
3. Programarea unui terminal telefonic electronic
4. Programarea unui fax

Nivelul : 2
Modulul VII
Elemente de bază în Tehnologia Informaţiei (IT)
I. Notă introductivă
Modulul « Elemente de bază în Tehnologia Informaţiei » face parte din CDL –

curriculum In dezvoltare localǎ, aria curriculară Tehnologii şi are alocate 58 ore din care 44
ore de laborator care se vor desfăşura pe parcursul întregului an şcolar şi 14 ore de teorie.
Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în
standardele de pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului Naţional de
Calificări Profesionale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire
profesională specific calificării.
 Elemente de bază în Tehnologia Informaţiei
Unitatea de competenţă Competenţe Conţinut tematic

Asamblează, configurează - tipuri de sisteme de
şi întreţine un sistem calcul
personal de calcul - componentele unui
sistem de calcul (hardware
şi software)
- conectori (port serial,
paralel, USB, controlere)
- unităţi de stocare (FDD,
Elemente de bază în HDD, CD-ROM, CD-
Tehnologia Informaţiei RW, DVD)
- instalarea
componentelor hardware
(placa de bază, placa
video, drivere pentru
FDD, HDD, CD-ROM,
CD-RW, DVD)
- instalarea perifericelor
(imprimantă, scanner)
- dispozitive multimedia
(acceleratoare grafice,
placa de sunet, camere
digitale foto şi video)
Nivelul : 2
Instalează şi administrează - componentele unui
un sistem de operare din sistem de operare
familia Windows - sistemul de administrare
a fişierelor
- instrumente de
administrare (Control
Panel, System Tools)
- instalarea sistemelor de
operare
- upgradarea sistemelor
de operare din familia
Windows
Rezolvă probleme legate - identificarea
de funcţionarea sistemelor problemelor de
de calcul folosind asistentul funcţionare
oferit de sistemul de - tipuri de probleme
operare din familia hardware
Windows (Troubleshooting - tipuri de probleme
Software & Hardware) software
- folosirea instrumentelor
oferite de sistemul de
operare pentru rezolvarea
problemelor de
funcţionare
Modulul « Elemente de bază în Tehnologia Informaţiei » poate fi parcurs independent

oferind elevilor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice pe care beneficiarii le pot
verifica în diferite faze ale însuşirii lor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 interviul
 proiectul sau miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică,
modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport
 portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
 fişe de autoevaluare
 fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare
 fişe de lucru
Lista de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a
demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele,
Probele scrise pot fi: rezolvări de probleme în care se va solicita elevilor
recunoaşterea componentelor fizice ale unui sistem de calcul, modul lor de conectare, modul
de instalare a unui pachet de programe software, etc. Probele practice pot fi lucrări de
laborator. Probele orale propuse: prezentări orale, întrebări cu răspuns extins, susţinute de
desfăşurare de activităţi practice de asamblare a unui sistem de calcul, de instalare a
programelor software, de operare într-un sistem de operare, de folosire a programelor
utilitare. Ca instrumente de evaluare se pot elabora fişe de observare sistematică în care să
se precizeze tipurile de componente conectate, parametrii de funcţionare, precum şi referate
ale lucrării de laborator.
Nivelul : 2
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 58 ore , defalcate după cum urmează:
14 ore – instruire teoretică (1 oră/ 2 săptămâni )
44 ore – laborator (3 ore/ 2 săptămâni )
pe grupe de elevi, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Conţinuturile ce urmează a fi parcurse, în ordine cronologică, sunt prezentate mai
jos:
Tema 1: Informaţii de bază

 Norme de protecţia muncii
 Probleme de ergonomie
 Tipuri de calculatoare
 Interfaţa utilizator
 Setarea proprietăţilor ecranului pentru fiecare utilizator
 Tipuri de software de aplicaţie
 Procesul de bootare
 Componente hardware
 Conectori
 Unităţi de stocare a informaţiilor
 Dispozitive portabile
Tema 2: Asamblarea unui calculator (sistem de calcul)

 Tipuri de unităţi centrale
 Instalarea plăcii de bază
 Instalarea unităţilor de stocare
 Instalarea plăcii video
 Pornirea sistemului
 Upgradarea sistemului prin adăugare de componente hardware
Tema 3: Sisteme de operare
 Componentele unui sistem de operare
 Administrarea spaţiului de memorie
 Structura de fişiere în sistemele de operare Windows 9x, Windows
NT/2000, Windows XP
 Administrarea sistemului de calcul din Control Panel
 System Tools
 Procesul de instalare a sistemului de operare în toate versiunile de
mai sus
 Particularităţi ale sistemelor de operare Windows NT/2000,
Windows XP
 Instrumente multimedia (placa de sunet, CD-RW, DVD-RW,
camere foto şi video digitale)
Tema 4: Imprimarea
 Tipuri de imprimante
 Conectarea unei imprimante

Nivelul : 2
 Partajarea unei imprimante
 Administrarea serviciului de imprimare
Tema 5: Întreţinerea sistemului de calcul

 Cunoaşterea normelor de funcţionare
 Utilizarea instrumentelor de protecţie
 Întreţinerea dispozitivelor periferice
 Folosirea programelor utilitare (software antivirus, programe
arhivatoare, firewall)
 Resurse UPS
Tema 6: Rezolvarea problemelor în sistemul de calcul
 Instrumente de ajutor oferite de sistem pentru probleme hardware
(Troubleshooting)
 Instrumente de ajutor oferite de sistem pentru probleme software
specifice sistemelor de operare Windows 9x, Windows NT/2000
sau Windows XP
 Rezolvarea problemelor folosind comenzi în promptul DOS
 Probleme de imprimare
Recomandări pentru lucrări de laborator
1. Utilizarea schemelor de montaj pentru sistemele de calcul

2. Recunoaşterea componentelor hardware
3. Cunoaşterea modului corect de asamblare a componentelor hardware
4. Conectarea şi pornirea unui sistem de calcul
5. Instalarea unui sistem de operare
6. Configurarea unui sistem de calcul prin aplicaţia Control Panel
7. Folosirea instrumentelor de sistem pentru întreţinerea unui sistem de calcul (System
Tools)
8. Instalarea şi folosirea programelor utiltare (arhivatoare, programe antivirus, etc.)

Nivelul : 2
5.EXEMPLE DE INSTRUMENTE DE EVALUARE
1.Instrument de evaluare pentru certificarea unei competenţe tehnice din cadrul

modulului Circuite electronice analogice.
Evaluarea se referă la:
Titlul Unităţii: Realizarea circuitelor cu dispozitive electronice discrete

(2)
Competenţa: Realizează surse stabilizate de tensiune.

________________________________________________________________
Criterii de Performanţă:
(a) Identificarea blocurilor funcţionale din construcţia unei surse

stabilizate de tensiune.
(b) Recunoaşterea tipului de stabilizator de tensiune pe baza

schemei electrice a sursei stabilizate de tensiune.
(c) Explicarea rolului componentelor din schema electrică a sursei

stabilizate de tensiune.
(d) Realizarea montajului electronic al sursei stabilizate de

tensiune conform documentaţiei tehnice.
(e) Utilizarea metodelor adecvate pentru verificarea

funcţionalităţii montajului electronic al sursei stabilizate de
tensiune realizate.
Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă:
Blocuri funcţionale: transformator de reţea, redresor, filtru, stabilizator
Tipuri de stabilizatoare: parametrice, electronice cu compensare, electronice cu reacţie
Metode de verificare: vizuală, probe de verificare a continuităţii electrice, măsurarea

tensiunii în următoarele puncte ale montajului: în primarul şi
secundarul transformatorului, la ieşirea redresorului, după
filtru, la bornele elementului de referinţă, la bornele sarcinii.
În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 9 activităţi de evaluare

Nivelul : 2
INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI:
Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

 Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a încerca să le rezolvaţi.
 Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe, aduceţi acest lucru în atenţia
evaluatorului înainte de a începe proba.
 Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi
instrumentele necesare.
 Completaţi pe fişa de evaluare numele dvs. şi data susţinerii probei.
 Rezolvaţi toate sarcinile cuprinse în fişa de evaluare.
 Când aţi terminat, înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru această
probă şi montajele realizate.
Numele şi prenumele candidatului

Proba de evaluare
Competenţa: Realizează surse stabilizate de tensiune
A. Identificarea tipului de stabilizator de tensiune..

Aveţi la dispoziţie schemele electronice numerotate S1, S2, S3. Îndepliniţi următoarele sarcini:
Nr.
Activitate Evaluator Data
crt.
1 Asociaţi numărul schemei cu cu tipul de circuit studiat
Stabilizator cu Stabilizator cu Stabilizator
compensare serie compensare electronic
derivaţie cu reacţie
2 Explicaţi pentru schema S1 rolul fiecărei componente.
B. Realizarea montajul electronic al stabilizatorului de tensiune conform schemei date.

Aveţi la dispoziţie trei seturi de componente C1, C2, C3, câte unul pentru fiecare montaj pe
care urmează să-l realizaţi, corespunzător schemelor S1, S2, S3. Îndepliniţi următoarele sarcini:
Nr.
crt
5 Realizaţi montajul electronic al stabilizatorului cu compensare
serie conform schemei date.
6 Realizaţi montajul electronic al stabilizatorului cu compensare
derivaţie conform schemei date.
7 Realizaţi montajul electronic al stabilizatorului electronic cu
reacţie conform schemei date.
C. Verificarea montajului realizat.

Aveţi la dispoziţie un multimetru. Verificaţi continuitatea electrică şi măsuraţi tensiunea în punctele notate pe
fiecare schemă electrică.
Nr.
crt.
8 Verificaţi continuitatea electrică a montajului realizat.
9 Măsuraţi tensiunea electrică în punctele specificate.
Nivelul : 2
În continuare se prezintă un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei
competenţe tehnice din cadrul modulului Lucrări de dezvoltare a reţelelor de comunicaţii.
Competenţa 61.11.2 : Execută lucrările specifice noii reţele.
(a) Pozarea suporturilor de comunicaţie conform tehnologiei

folosite.
(b) Montarea accesoriilor specifice tipului de suport.
(c) Realizarea joncţionărilor conform noilor tehnologii.
(d) Instalarea echipamentelor terminale în reţea.
(d) Instalarea centralelor PABX.

________________________________________________________________
Suporturi de comunicaţii: cabluri telefonice simetrice, coaxiale, de tip twisted pair, cu

fibră optică.
Tehnologii de pozare: pozare aeriană (pe stâlpi şi clădiri), subterană (în săpătură, în
canalizaţie).
Joncţionări: cu manşoane universale, cu manşoane termocontractabile

cu dispozitive speciale pentru fibră optică.
Accesorii: cleme pentru cabluri, reglete de conexiune, conectori, mufe,

borne de marcaj, inele de prindere, manşoane de protecţie,
dibluri, holtzuruburi, pat de cablu, cutii terminale, cutii de
distribuţie, subrepartitoare, repartitoare.
Instrucţiuni pentru candidaţi

 Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a încerca să le rezolvaţi

Nivelul : 2

Proba de evaluare
Competenţa 1. Execută lucrări specifice noii reţele – realizarea reţelei

interne pentru o centrală de instituţie.
A. Realizarea joncţionărilor..
Având la dispoziţie materialele următoare: cabluri de telecomunicaţii, manşon universal, conectori, trusa
jonctorului, îndepliniţi următoarele sarcini:
Nr.
crt.
1 Pregătiţi capetele de cablu
2 Identificaţi perechile din cablu
3 Executaţi legăturile între conductoarele cablurilor folosind
conectori
4 Pregătiţi manşonul de joncţionare
5 Inchideţi manşonul
B. Fixarea conductoarelor circuitelor la noile dispozitive

Aveţi la dispoziţie un cablu telefonic, o cutie de distribuţie cu regletă de conexiune, un instrument de sertizare,
dibluri, bormaşină, cleme şi trusa electromecanicului. Îndepliniţi următoarele sarcini:
Nr.
crt
1 Fixaţi cutia de distribuţie pe zid
2 Pozaţi cablul până la cutie folosind materialele din dotare
3 Pregătiţi capetele de cablu pentru conexiune
4 Identificaţi perechile din cablu
5 Executaţi conexiunea la regletă folosind sertizorul
C. Executarea lucrărilor la posturile de abonat conform documentaţiei

Aveţi la dispoziţie formular tipizat şi următoarele materiale (priză telefonică, conductor de interior, cleme,
trusa electromecanicului). Îndepliniţi următoarele sarcini:
Nr.
crt.
1 Completaţi un ordin de serviciu pentru instalarea unui post
telefonic de abonat
2 Executaţi lucrările de instalare a unui post telefonic de abonat.
În continuare se prezintă un model de instrument de evaluare pentru certificarea unei

competenţe tehnice din cadrul modulului Întreţinerea reţelelor de comunicaţii
Competenţa 61.12.1. : Execută lucrări de întreţinere în reţeaua de comunicaţii.

Nivelul : 2
(a) Stabilirea operaţiilor specifice tipului de lucrare de întreţinere
din reţelele de comunicaţii.
(b) Alegerea SDV, AMC şi echipamentelor de lucru necesare

desfăşurării lucrărilor de întreţinere.
(c) Executarea operaţiilor conform documentaţiei tehnice.
________________________________________________________________
Reţele de comunicaţii: telefonice, cabluri TV, de date.
Tipuri de lucrări : lucrări de întreţinere curentă, lucrări de întreţinere preventivă,

lucrări de reparaţii capitale.
SDV: cleşti, sertizor, şurubelniţe, letcon, cuţite de cablu,

microreceptor portabil, scări, mandrin, platformă suspendată.
AMC: megohmmetru, MAVO, aparat Hickey, masă de verificare,

punţi de măsură, analizor de reţea.
Echipamente de lucru: salopetă, cască de protecţie, centură de siguranţă.
Documentaţie tehnică: standarde tehnice şi de calitate pentru reţele, norme tehnice

de consum , norme interne, instrucţiuni de lucru şi de
serviciu.
Instrucţiuni pentru candidaţi

 Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a încerca să le rezolvaţi

Proba de evaluare
Competenţa Execută lucrări de întreţinere în reţeaua de comunicaţii.
A. Stabilirea operaţiilor specifice tipului de lucrare şi executarea operaţiilor

conform documentaţiei.

Nivelul : 2
Având la dispoziţie: o nişă telefonică, cablu telefonic, reglete de conexiune, paftale, aţă de
cusut formă, fludor, letcon, trusă electromecanic îndepliniţi următoarele sarcini:
Nr.
crt.
1 Fixaţi nişa pe zid
2 Pozaţi cablul până la nişă
3 Pregătiţi capetele pentru conexiune
4 Identificaţi perechile cablului
5 Fixaţi regletele pe nişă
6 Fixaţi conductoarele pe regletă
7 Sudaţi conductoarele la reglete
8 Inscripţionaţi nişa
Competenţa 61.12.2. : Diagnostichează starea tehnică a reţelei de comunicaţii.
(a) Identificarea tipului de deranjament din reţea pe baza datelor

preliminare.
(b) Localizarea deranjamentului prin metode adecvate.
(c) Remedierea deranjamentului respectând tehnologiile specifice.

________________________________________________________________
Tipuri de deranjamente: deteriorarea izolaţiei şi mantalei, întreruperea conductoarelor

în cablu, diafonie, scurtcircuit, fir la pământ, protectoare
defecte.
Metode de localizare: de punte, prin impulsuri, cu analizorul de reţea.
Tehnologii de remediere specifice utilizând materiale, SDV, AMC,documentaţie

a deranjamentelor: tehnică, amenajarea spaţiului de lucru.
B Localizarea deranjamentului prin metode adecvate şi remedierea deranjamentului

respectând tehnologiile specifice.
Având la dispoziţie: fir de interior, cleme de fixare fir de interior, conector, priză,
şurubelniţă, cleşte, ciocan, trusă electromecanic, îndepliniţi următoarele sarcini:
Nr.
crt
1 Identificaţi deranjamentul la firul de interior
Nivelul : 2
2 Localizaţi deranjamentul la firul de interior
3 Inlocuiţi porţiunea de conductor defectă
4 Izolaţi firul de interior
Tabel de corelare a modulelor:

Nivelul : 2
Săptă Modul I Modul II Modul III Modul VI Modul VII
mâna (CD) (CD) (CD) (CDL) (CDL)
1. Dispozitive Circuite Lucrări de
2. electronice electronice dezvoltare a Reţele de
3. digitale reţelelor de comunicaţii
comunicaţii şi echipamente

Nivelul : 2
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15. teorie: teorie: teorie: teorie: teorie:
16. 1 oră / săpt. 1 oră / săpt. 1ore/sapt. 1,5 ore/sǎpt. 0,5 ore/sǎpt.
17.
18. laborator laborator laborator
19. tehnologic: tehnologic: tehnologic: laborator laborator
20. 1 oră / săpt. 2 ore / săpt. 1 oră/sapt tehnologic: tehnologic:
21. 0,5 ore/sǎpt. 1,5 ore/sǎpt.
22. instruire instruire instruire
23. practică: practică: practică:
24. 2 ore / săpt. 2 ore/sapt. 2 ore/sapt.
25.
26.
27.
28.
29.
30. Stagii de pregătire practică
31.
32. Modulul IV Modulul V
33.
34. Circuite electronice Întreţinerea reţelelor
35. analogice de comunicaţii
36. 120 ore 120 ore
37.
CD – curriculum diferenţiat; CDL – curriculum în dezvoltare locală

Observaţie:
Instruirea practică comasată se desfăşoară timp de 8 săptămâni care vor fi planificate fie la
sfârşitul anului şcolar, ca în tabelul de corelare, fie în timpul anului la decizia şcolii şi în
parteneriat cu agenţii economici

Nivelul : 2

Electronist Retele de Telecomunicatii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electronist Retele de Telecomunicatii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Program Phare TVET RO 0108.01

Şcoala de Arte şi Meserii

Domeniul: Electronică şi automatizări

Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.03

DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 2

Domeniul: Electronică şi automatizări

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 377 ore

Modulul I: Total ore/an 116

Modulul III: Total ore/an 116

Total ore/an:13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore

Stagii de pregătire practică 240 ore

Modulul IV: Total ore/an 120

Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an= 240 ore

Curriculum în dezvoltare locală 116 ore

Modulul VI: Total ore/an 58

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore

TOTAL 733 ore/an

DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 4

4. Utilizează reţeaua de date  

DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 5

Modulele din prezentul curriculum se studiază pe parcursul clasei a XI-a, Şcoala de

DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 6

În scopul învăţării centrate pe elev, profesorul trebuie să adapteze strategiile de

Plecând de la principiul incluziunii (şcoala primeşte orice copil în sistem, asigură

DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 8

Modulul « Dispozitive electronice » face parte din CD - curriculum diferenţiat al

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

 Utilizarea dispozitivelor electronice discrete

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 9

DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 10

DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 11

Modulul « Dispozitive electronice » poate fi parcurs independent oferind elevilor

Tema 1: Tranzistorul bipolar

Recomandări pentru lucrări de laborator

1. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice.

DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 13

1. Lucrări practice de identificare a componentelor: tranzistor bipolar, tranzistor cu efect de

DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 14

Circuite electronice digitale

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

 Utilizarea circuitelor integrate logice.

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

Modulul Circuite electronice digitale este construit pe baza unităţii de competenţă

DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 15

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În

DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 16

Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei

Tema 1: Sisteme de numeraţie, coduri numerice

Tema 2: Elemente de algebră Boole

Tema 3: Porţi logice

Tema 4: Codificatoare, decodificatoare

DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 17

Recomandări pentru lucrări de laborator:

1. Identificarea circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi simbol;

Recomandări pentru aplicaţii practice:

1. Lucrări practice de identificare a circuitelor integrate digitale în montaje,după aspect

DOMENIUL: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI 18

Lucrări de dezvoltare a reţelelor de comunicaţii

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

 Executarea lucrărilor pentru dezvoltarea reţelelor de comunicaţii

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor: