Electronist Aparate Si Echipamente de Electronica Profesiona

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului
Program Phare TVET RO 0108.01
CURRICULUM
pentru clasa a XI-a
Şcoala de Arte şi Meserii
Domeniul: Electronică şi automatizări

Specializarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de
electronică profesională
februarie 2005
2
Lista autorilor:
Chivu Cristina - prof. ing. gr. I - Grup Şc. Tehnologic ARO Cîmpulung - Argeş
Hurmuz Dinu - prof.ing. gr. I - Grup Şc. “Gh. Asachi”, Botoşani
Măniga Vasile - prof.ing. gr. I - Grup Şc. “Gh. Asachi”, Botoşani
Colectiv de revizuire:
Maniga Vasile - prof. ing., grad didactic I, Grupul Şcolar "Gheorghe Asachi", Botoşani
Iordache Florin - prof. ing., Colegiul Tehnic de Comunicaţii “N. V. Karpen”, Bacău
Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.03

Dr. ing. Roşu Dorin
3
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Anul de completare
clasa a XI-a
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul: Electronică şi automatizări

Calificarea: Electronist pentru aparate şi echipamente de electronică profesională
Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 377 ore

Modulul I: Total ore/an 116
Dispozitive electronice din care: laborator tehnologic 29
instruire practică 58
Modulul II: Total ore/an 145
Circuite electronice digitale din care : laborator tehnologic 58
Modulul III: Total ore/an 116

Circuite electronice de putere din care: laborator tehnologic -
Total ore/an: 13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore
Stagii de pregătire practică 240 ore

Modulul IV: Total ore/an 120
Circuite electronice analogice din care: laborator tehnologic 30
Modulul V: Total ore/an 120

Circuite electronice de măsurare, supraveghere din care: laborator tehnologic 30
şi control
Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an = 240 ore
Curriculum în dezvoltare locală 116 ore

Modulul VI: Total ore/an 116
Circuite electronice pentru PC şi auto din care: laborator tehnologic 58
Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore
TOTAL: 733 ore / an
4
2.ALCĂTUIREA MODULELOR
supraveghere
de măsurare,
pentru PC şi
Dispozitive
electronice
electronice
electronice
electronice
electronice
electronice
Verificare
de putere
analogice
şi control
Circuite
Circuite
Circuite
Circuite
Circuite
digitale
Unitatea de
auto
Competenţa
competenţe
Comunicare 3.Citeşte şi utilizează

şi numeraţie documente scrise în limbaj de  
(0,5 credite) specialitate.
4.Prelucrează şi interpretează
grafic rezultatele obţinute pe o  
sarcină dată.
Asigurarea 1.Aplică normele de calitate în
calităţii domeniul de activitate.
 
(0,5 credite) 2.Utilizează metode
standardizate de asigurare a  
calităţii.
Igiena şi 1.Aplică legislaţia şi
securitatea reglementările privind
muncii securitatea şi sănătatea la locul  
(0,5 credite) de muncă, prevenirea şi
stingerea incendiilor.
2.Ia măsuri pentru reducerea
factorilor de risc de la locul de  
muncă.
Lucrul în 1.Identifică sarcinile şi
echipă resursele necesare pentru  
(0,5 credite) atingerea obiectivelor.
2.Îşi asumă rolurile care îi
 
revin în echipă.
3.Colaborează cu membrii
echipei pentru îndeplinirea  
sarcinilor.
Utilizarea 1.Identifică dispozitivele
dispozitivelor electronice discrete.
 
electronice 2.Selectează dispozitivele
discrete
 
electronice discrete.
(2 credite) 3.Determină funcţionalitatea
dispozitivelor electronice  
discrete într-un montaj.
4.Verifică funcţionalitatea
dispozitivelor electronice  
discrete.
Realizarea 1.Realizează surse stabilizate
 
circuitelor cu de tensiune.
dispozitive 2.Realizează amplificatoare.  
electronice 3.Realizează oscilatoare.  
discrete 4.Realizează circuite de
(2 credite)  
impulsuri.
Utilizarea 1.Identifică circuite integrate  

5
supraveghere
de măsurare,
pentru PC şi
Dispozitive
electronice
electronice
electronice
electronice
electronice
electronice
Verificare
de putere
analogice
şi control
Circuite
Circuite
Circuite
Circuite
Circuite
digitale
Unitatea de
auto
Competenţa
competenţe
circuitelor logice.
integrate 2.Implementează funcţii binare
logice simple cu circuite integrate  
(2 credite) logice.
3.Interconectează circuite
 
integrate logice în montaje
4.Verifică funcţionarea
montajelor.
 
Utilizarea 1.Identifică dispozitive
circuitelor semiconductoare de putere cu  
electronice funcţionare în comutaţie.
de putere 2.Verifică funcţionalitatea
(2 credite) dispozitivelor semiconduc-
toare de putere cu funcţionare
 
în comutaţie.
3.Realizează circuite
electronice de putere specifice.
 
4.Execută măsurători specifice
circuitelor electronice de  
putere.
Utilizarea 1.Utilizează amplificatoare
circuitelor operaţionale.
 
electronice 2.Utilizează relee electronice.  
de măsurare, 3.Utilizează amplificatoare
supraveghere speciale din aparatura de
şi control  
măsură.
(1 credit)
Asamblarea 1.Execută instalarea hard a
 
şi întreţinerea unui sistem de calcul.
sistemelor de 2.Execută instalarea soft a unui
calcul sistem de calcul.
 
(1 credit) 3.Întreţine sistemul de calcul.  
6
3.NOTĂ DE PREZENTARE
Modululele din prezenta curriculă se studiază pe parcursul clasei a XI-a, Şcoala de Arte şi
Meserii, domeniul Electronică şi automatizări, calificarea Electronist pentru aparate şi
echipamente de electronică profesională corespunzătoare nivelului doi din cadrul Sistemului
Naţional de Calificări Profesionale. Proiectarea curriculară s-a realizat pe baza unităţilor de
competenţă din Standardul de Pregătire Profesională validat conform OMECT nr. 3106 din
22.01.2004 şi aprobat prin OMECT nr. 3257 din 19.02.2004. De asemenea curriculum calificării
Electronist pentru aparate şi echipamente de electronică profesională s-a elaborat ţinând cont şi
de:
 Competenţele dobândite de absolvenţii nivelului I de calificare in domeniul Electronică şi
Automatizări.
 Planul cadru de învăţământ pentru Şcoala de Arte şi Meserii – an de completare.
 Curriculum parcurs de elevi in clasele a IX-a si a X-a, Şcoala de Arte şi Meserii (SAM).
Prin programul de la nivelul doi, elevii vor dobândi suficiente abilităţi şi cunoştinţe care le
vor permite să continue pregătirea la nivelul trei, deşi unii dintre aceştia ar putea alege să îşi
găsească un loc de muncă. Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini de rutină şi predictibile.
La nivelul doi, prin unităţile de competenţă tehnice generale, elevii se vor familiariza cu:
asigurarea calităţii în domeniul de activitate, utilizarea dispozitivelor electronice discrete, realizarea
de circuite electronice cu dispozitive electronice discrete şi realizarea montajelor electronice cu
circuite integrate.
Unităţile de competenţă tehnice din cadrul programului de la nivelul doi îl vor înzestra pe
elev cu o gamă mai largă de abilităţi practice şi creative.
Parcurgerea conţinuturilor şi adecvarea strategiilor didactice vor viza şi formarea capacităţii
de analiză a nivelului de competenţe dobândite prin învăţare, în scopul orientării spre o anumită
carieră profesională şi dezvoltarea capacităţii de comunicare, folosind un limbaj specializat, specific
domeniului electronică şi automatizări.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 orientarea asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să le
pună mai bine în valoare;
 modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau
resurse didactice, datorită structurii sale elastice;
 permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;
 oferă deschidere maximă atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical.
Prin natura activităţilor de învăţare, elevii vor trebui pregătiţi pentru a evolua în situaţii
adaptative complexe, în care nici din punct de vedere profesional nu există răspunsuri "unice" sau
"cele mai bune".
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
moderne ale educaţiei:
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 Elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 Elevii au stiluri unice de învăţare. Ei învaţă în moduri diferite, cu viteză diferită şi din
experienţe diferite.
 Participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
 Elevii învaţă cel mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile
noi şi a le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens
cadrul didactic trebuie să aibă în vedere:
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil pe fişele de lucru;
7
 fixarea unor sarcini deschise, deoarece elevii mai buni le interpretează într-un mod mai
solicitant;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie sau grafic);
 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor prin:
 abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic);
 formarea unor grupe de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
 utilizarea verificării de către un coleg sau de către îndrumător.
 Diferenţierea răspunsului prin:
 utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi stabili obiective.
În scopul invăţării centrate pe elev , profesorul trebuie să adapteze strategiile de predare la

stilurile de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) şi să diferenţieze sarcinile şi timpul alocat
rezolvării lor prin:
 Gradarea sarcinilor de la simplu la complex utilizând fişe de lucru.
 Fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze la niveluri diferite.
 Fixarea de sarcini diferenţiate pentru indivizi sau grupuri diferite, în funcţie de abilităţi.
 Prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie, grafic).
 Utilizarea unor metode active-interactive (învăţare prin descoperire, învăţare
problematizată, învăţare prin cooperare, joc de rol, simulare).
 Utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor softuri
educaţionale specifice domeniului.
 Vizite la expoziţii tehnice şi agenţi economici din domeniul de pregătire
Plecând de la principiul incluziunii (şcoala primeşte orice copil în sistem, asigură orice
susţinere necesară ca fiind un drept şi acceptă că fiecare copil este diferit), se va avea în vedere
utilizarea de metode specifice pentru dezvoltarea competenţelor pentru acei elevi care prezintă
deficienţe integrabile, adaptându-le la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament
(utilizarea de programe individualizate, pregătirea de fişe individuale pentru elevii care au nevoie,
utilizarea instrumentelor ajutătoare de învăţare, aducerea de laude chiar şi pentru cele mai mici
progrese şi stabilirea împreună a paşilor următori).
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare
care sunt precizate in Standardul de Pregătire Profesională.
Pentru fiecare modul se evaluează numai competenţele corespunzătoare, evaluarea altor
competenţe nefiind relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte
abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.
Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă, prin aplicarea instrumentelor de
evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise, probe orale,
probe practice), iar la sfârşitul lui se realizează evaluare sumativă pentru verificarea atingerii
competenţelor. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului, alături
de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură
generală. Foaia matricolă va atesta absolvirea celor 3 (trei) ani ai Şcolii de Arte şi Meserii,
învăţământ obligatoriu şi an de completare.
Dobândirea competenţelor pentru nivelul doi de calificare se va certifica pe baza rezultatelor
obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competenţelor.
La încheierea cu succes a unei evaluări, este suficient un feedback de felicitare. În cazul
unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie
să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi
ocazii pentru reevaluare, precum şi a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. Pentru
recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către elev, dar numai în limitele
orarului şcolar. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument, deşi locul de desfăşuare a
evaluării poate fi modificat.
8
9
4. PREZENTAREA MODULELOR
CULTURĂ DE SPECIALITATE ŞI INSTRUIRE PRACTICĂ SĂPTĂMÂNALĂ
Modulul I
Dispozitive electronice
I. Notă introductivă
Modulul « Dispozitive electronice » face parte din CD - curriculum diferenţiat al culturii de

specialitate, aria curriculară Tehnologii şi are alocate 116 ore din care 58 ore de instruire practică
care se vor desfăşura pe parcursul întregului an şcolar şi 29 ore de laborator tehnologic. Prin
parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de
pregătire profesională, documente care stau la baza Sistemului Naţional de Calificări Profesionale.
Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul
 Utilizarea dispozitivelor electronice discrete
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:
Unitate de
Competenţe Conţinuturi tematice
competenţă
Utilizarea Identifică dispozitivele  Tranzistorul bipolar
dispozitivelor electronice discrete  Structură internă şi principiu de funcţionare;
electronice  Simbol, marcaj, aspect fizic (dispunerea
terminalelor pe capsulă );
 Tipuri de conexiuni: EC, BC, CC.
 Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J, TEC-MOS )
 Structură internă şi principiu de funcţionare;
 Simbol, marcaj, aspect fizic (dispunerea
 Tipuri de conexiuni: SC, DC, GC.
 Tiristorul
 Triacul
 Diacul
Selectează dispozitive  Tranzistorul bipolar
10
Unitate de
competenţă
electronice discrete  Parametri specifici.
 Valori limită ale parametrilor tranzistorului;
dependenţa de temperatură a parametrilor
tranzistorului.
 Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J, TEC-MOS )
 Parametri specifici.
 Valori limită ale parametrilor tranzistorului.
 Tiristorul
 Valori limită ale parametrilor tiristorului.
 Triacul
 Valori limită ale parametrilor triacului.
 Diacul
 Valori limită ale parametrilor diacului.
Determină  Tranzistorul bipolar
funcţionalitatea  Tipuri de conexiuni;
dispozitivelor  Regimuri de funcţionare;
electronice discrete  Circuite de polarizare;
într-un montaj  Caracteristici statice;
 Dreaptă de sarcină statică; punct static de
Verifică funcţionare.
funcţionalitatea  Circuite echivalente.
dispozitivelor  Tranzistoare cu efect de câmp ( TEC-J, TEC-MOS )
electronice discrete
 Tipuri de conexiune;
 Regimuri de funcţionare;
 Circuite de polarizare;
 Caracteristici statice;
 Dreaptă de sarcină statică.
 Tiristorul
 Caracteristica I= f (U).
 Triacul
 Diacul
 Măsurarea parametrilor dispozitivelor electronice
discrete.
 Defecte ale dispozitivelor electronice discrete:
 străpungerea joncţiunii,
 întreruperea joncţiunilor,
 modificarea parametrilor electrici..
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:
Modulul « Dispozitive electronice » poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe

teoretice şi abilităţi practice pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale însuşirii lor.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 interviul
11
 proiectul sau miniproiectul - prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de
organizare a ideilor şi materialelor într-un raport
 portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor.
 fişe de autoevaluare
 fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare
 fişe de lucru
Lista de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a
demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea
s-a încheiat cu succes.
Probele scrise pot fi: rezolvări de probleme în care se va solicita elevilor recunoaşterea
componentelor după simbol, recunoaşterea tipului de conexiune în care lucrează şi calcularea
P.S.F. – ului. Probele practice pot fi lucrări de laborator. Probele orale propuse: prezentări orale,
întrebări cu răspuns extins, susţinute de desfăşurare de activităţi practice de măsurare a parametrilor
de catalog ai componentelor electronice. Ca instrumente de evaluare se pot elabora fişe de
observare sistematică în care să se precizeze tipurile de componente electronice verificate,
parametrii verificaţi, corectitudinea verificării precum şi referate ale lucrării de laborator.
V. Sugestii metodologice:
Conţinuturile modulului sunt proiectate pentru 116 ore , defalcate după cum urmează:
29 ore – instruire teoretică (1 oră/ săptămână )
29 ore – laborator tehnologic (1 oră/ săptămână )
58 ore – instruire practică (2 ore / săptămână )
Instruirea practică se va desfăşura în spaţii special amenajate, dotate corespunzător, pe grupe
de elevi, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Conţinuturile ce urmează a fi parcurse, în ordine cronologică, sunt prezentate mai jos:
Tema 1: Tranzistorul bipolar

 Structură internă şi principiu de funcţionare.
 Simbol, marcaj, aspect fizic (dispunerea terminalelor pe capsulă ).
 Tipuri de conexiuni: EC, BC, CC.
 Regimuri de funcţionare.
 Parametri specifici: tensiuni, curenţi, puteri.
 Dependenţa de temperatură a parametrilor tranzistorului.
 Circuite de polarizare.
 Caracteristici statice.
 Dreaptă de sarcină statică; punct static de funcţionare.
 Circuite echivalente.
 Măsurări de parametri.
 Defecte: străpungerea joncţiunii, întreruperea joncţiunii, modificarea
parametrilor electrici.
Tema 2: Tranzistorul cu efect de câmp ( TEC-J, TEC-MOS )

 Principiul de funcţionare.
 Tipuri de conexiuni.
 Regimuri de funcţionare.
12
 Circuite de polarizare.
 Caracteristici statice.
 Dreaptă de sarcină statică.
Tema 3: Tiristorul
 Structură internă şi principiu de funcţionare.
 Valori limită ale parametrilor tiristorului.
Tema 4: Triacul
 Valori limită ale parametrilor triacului.
Tema 5: Diacul
 Valori limită ale parametrilor diacului.
Recomandări pentru lucrări de laborator
1. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice.

2. Măsurarea parametrilor specifici ai tranzistorului bipolar, tranzistorului cu efect de câmp,
tiristorului, triacului şi diacului.
3. Ridicarea caracteristicilor curent – tensiune ale dispozitivelor electronice.
Recomandări pentru aplicaţii practice
1. Lucrări practice de identificare a componentelor: tranzistor bipolar, tranzistor cu efect de câmp,

tiristor, triac, diac.
2. Lucrări practice de verificare a componentelor: tranzistor bipolar, tranzistor cu efect de câmp,
tiristor, triac, diac.
3. Lucrări practice de identificare a defectelor componentelor: tranzistor bipolar, tranzistor cu efect
de câmp, tiristor, triac, diac.
4. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor bipolare.
5. Lucrări practice de polarizare a tranzistoarelor cu efect de câmp.
13
Modulul II
Circuite electronice digitale
I. Notă introductivă:
Programa este menită să dezvolte abilităţi. Dobândirea acestor abilităţi este esenţială în
pregătirea pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru a se putea adapta la tehnologiile şi la
practicile de muncă în schimbare.
Acest modul va fi predat în clasa a XI-a a Şcolii de Arte şi Meserii şi cuprinde un număr
total de 145 de ore care se parcurg în mod constant, pe întreaga durată a anului şcolar (cu excepţia
săptămânilor de instruire practică comasată ), nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module
din curriculum:
Repartizarea orelor pe forme de activitate este următoarea:
Total ore / an 145
din care:
laborator tehnologic 58
 Utilizarea circuitelor integrate logice.
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:
Modulul Circuite electronice digitale este construit pe baza unităţii de competenţă tehnică
generală Utilizarea circuitelor integrate logice conform tabelului următor:
Unităţi de
competenţă
Utilizarea Identifică circuite  Porţi logice (ŞI, SAU, NU, ŞI-NU, SAU-NU,
circuitelor integrate logice. SAU EXCLUSIV);
integrate logice  Parametrii circuitelor integrate logice (VIH, VIL,
IIH, IIL, tPHL, tPLH);
 Codificatoare;
 Decodificatoare;
 Multiplexoare;
 Demultiplexoare
 Comparatoare
 Date de catalog.
Implementează funcţii  Funcţii logice: ŞI, SAU, NU, ŞI-NU, SAU-NU,
binare simple cu circuite SAU EXCLUSIV.
integrate logice.  Forme de reprezentare a funcţiilor logice (tabel de
adevăr, forme canonice);
 Axiomele şi teoremele algebrei Boole
(comutativitatea, asociativitatea, distributivitatea,
absorbţia, idempotenţa, dublă negare, regulile lui
unu şi zero, teorema lui De Morgan)
Interconectează circuite  Tipuri de circuite integrate logice (porţi logice,
14
Unităţi de
competenţă
integrate logice în decodificatoare, multiplexoare şi
montaje demultiplexoare);
 Utilizarea cataloagelor de circuite integrate logice
pentru identificarea terminalelor.
 Montaje pentru implementarea unor funcţii logice
(funcţii de 2, 3 şi 4 variabile);
 Realizarea montajelor cu circuite integrate logice
(cu porţi logice, decodificatoare, multiplexoare şi
demultiplexoare);
Verifică funcţionarea  Măsurarea nivelurilor de tensiune în punctele de
montajelor măsură stabilite.
 Interpretarea rezultatelor măsurărilor.
 Remedierea eventualelor defecte în montaje cu
circuite integrate logice (de componente, de
montaj, întreruperi, scurtcircuite).
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest
sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat.
Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev, profesorul trebuie să cunoască stilurile
de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi să
folosească teoria inteligenţelor multiple.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute, se recomandă utilizarea următoarelor metode:
 probe orale: prezentări orale, descrieri, întrebări cu răspuns scurt, întrebări cu răspuns
structurat, prezentare orală pregătită sub forma unei adresări sau unei opinii, exerciţii de
citire a inscripţionărilor de pe capsulele circuitelor integrate logice, exerciţii de citire a
foilor de catalog, studii de caz;
 probe scrise: itemi de asociere, itemi de completare, întrebări de tipul adevărat-fals,
întrebări tip grilă, exerciţii de scriere a funcţiilor logice sub formă de tabel de adevăr şi
forme canonice, rezolvare de exerciţii de simplificare a funcţiilor logice, exerciţii de
realizare a schemelor electrice corespunzătoare funcţiei logice folosind simboluri,
proiect de implementare a unor funcţii binare simple cu circuite integrate logice;
 instrumente de evaluare: fişe de observare sistematică prin care se urmăresc etapele
realizării montajului, etapele verificării funcţionalităţii montajului şi remedierii
defectelor.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme,
în funcţie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit, de
complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a
cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină
conţinuturile tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor
dorite.
Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de învăţare - predare utilizate de cadrele
didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită pe activităţile de
învăţare şi nu pe cele de predare, pe activităţile practice şi mai puţin pe cele teoretice: referate
15
interdisciplinare, documentarea cu ajutorul Internetului, vizionări de materiale înregistrate pe casete
video şi CD-uri, vizite de documentare la agenţii economici, proiecte, teste de evaluare etc.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială.
Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fără de care nu este posibilă
atingerea competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de performanţă din SPP.
Recomandăm în continuare conţinuturile ce urmează a fi parcurse în ordine cronologică:
Tema 1: Sisteme de numeraţie, coduri numerice

1.1. Sisteme de numeraţie:
- zecimal;
- binar;
- binar-zecimal ( BCD);
- hexazecimal.
1.2. Conversia zecimal – binar, zecimal – BCD;
1.3. Coduri numerice
Tema 2: Elemente de algebră Boole

2.1. Proprietăţile algebrei Boole;
2.2. Funcţii logice;
2.3. Forme de exprimare a funcţiilor logice;
2.4. Minimizarea funcţiilor logice.
Tema 3: Porţi logice

3.1. Tipuri de porţi logice - ŞI, SAU, NU, ŞI-NU, SAU-NU, SAU EXCLUSIV
(simbol;funcţia logică îndeplinită, tabela de adevăr);
3.2. Sinteza funcţiilor logice cu porţi logice;
3.3. Familii de circuite logice (TTL, CMOS) – parametri limită;
3.4. Date de catalog;
3.5. Aplicaţii cu circuite integrate logice
Tema 4: Codificatoare, decodificatoare

4.1. Definiţie, simbol, tabela de adevăr.
4.2. Date de catalog.
4.3. Utilizări.
Tema 5: Multiplexoare, demultiplexoare

5.3. Utilizări.
Tema 6: Comparatoare
6.3. Utilizări.
Recomandări pentru lucrări de laborator:
1. Identificarea circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi simbol;

2. Verificarea funcţionării porţilor logice;
3. Evaluarea cantitativă a parametrilor specifici ai circuitelor integrate digitale; utilizarea
cataloagelor
4. Verificarea funcţionării montajelor cu circuite integrate logice (codificatoare, decodificatoare,
multiplexoare, demultiplexoare şi comparatoare);
16
Recomandări pentru aplicaţii practice:
1. Lucrări practice de identificare a circuitelor integrate digitale în montaje,după aspect fizic şi

marcare;
2. Lucrări practice de montare / demontare a circuitelor integrate digitale;utilizarea soclurilor;
3. Lucrări practice de organizare şi gestionare a unei magazii de circuite integrate;
4. Lucrări practice de utilizare a circuitelor integrate digitale în montaje;
5. Lucrări practice de identificare şi remediere a defectelor în montaje cu circuite integrate digitale
(defecte: de componente, de montaj, întreruperi, scurtcircuite).
17
Modulul III
Circuite electronice de putere
Modulul « Circuite electronice de putere » se adresează elevilor din clasa a XI-a, Şcoala de
Arte şi Meserii, domeniul Electronică şi automatizări, specializarea « Electronist pentru aparate şi
echipamente de electronică profesională ». Proiectarea curriculară s-a realizat pe baza unităţilor de
competenţă din Standardul de Pregătire Profesională.
Prin corelarea planului de învăţământ cu numărul de credite alocate unităţilor de competenţă
aferente a rezultat parcurgerea lui pe durata anului şcolar astfel :
- 2 ore / săptămână pregătire teoretică
- 2 ore / săptămână instruire practică,
cu excepţia săptămânilor cu stagii de pregătire practică.
Modulul combină eficient competenţe tehnice specializate privind utilizarea dispozitivelor
semiconductoare de putere cu funcţionare în comutaţie, realizarea circuitelor electronice de putere
specifice şi efectuarea de măsurători.
Utilizarea programei se face prin corelarea conţinuturilor tematice cu condiţiile de
aplicabilitate a criteriilor de performanţă aferente competenţelor din SPP.
 Utilizarea circuitelor electronice de putere.
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unitate de
competenţă
Întreţinerea şi Utilizează dispozitive  Fenomenul de comutaţie.
exploatarea semiconductoare de  Tipuri de dispozitive semiconductoare de putere cu
circuitelor putere cu funcţionare în funcţionare în comutaţie (tranzistorul bipolar de
electronice de comutaţie putere, dioda Shockley, tiristorul, triacul, tiristorul cu
putere blocare pe poartă, tranzistorul de putere MOS,
tranzistorul unijoncţiune).
 Criterii de alegere a dispozitivelor semiconductoare
de putere cu funcţionare în comutaţie (simbol,
marcaj, capsulă, dispunere terminale, parametrii,
domenii de utilizare).
Verifică  Circuite de polarizare ale dispozitivelor
funcţionalitatea semiconductoare de putere cu funcţionare în
dispozitivelor comutaţie.
semiconductoare de  Parametri: curenţi, tensiuni, puteri.
putere cu funcţionare în  Defecte ale dispozitivelor semiconductoare de putere
comutaţie cu funcţionare în comutaţie (întrerupere, scurtcircuit,
modificare valori parametrii nominali).
Realizează circuite  Tipuri de convertoare (c.a.-c.c.; c.c.-c.a.; c.a.-c.a.;

electronice de putere c.c.-c.c.).
specifice.  Scheme ale circuitelor electronice de putere.
18
Unitate de
competenţă
 Mărimi de intrare şi de ieşire ale circuitelor
Execută măsurători electronice de putere (tensiuni, curenţi) – desenare,
specifice circuitelor vizualizare.
electronice de putere.  Montarea aparatelor de măsură (multimetre
analogice şi digitale, frecvenţmetru, osciloscop,
generatoare test) în circuite electronice de putere
pentru verificare continuitate, vizualizare, măsurare.
Modulul « Electronică de putere » este un ansamblu care poate fi parcurs independent

oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în diferite faze ale
însuşirii.
Se recomandă activităţi de genul:
- identificarea dispozitivelor semiconductoare de putere dintr-un set dat;
- identificarea terminalelor unui dispozitiv semiconductor de putere dat;
- identificarea dispozitivelor defecte dintr-un set dat;
- precizarea defectului pentru un dispozitiv semiconductor de putere defect dat;
- poziţionarea corectă a unui dispozitiv semiconductor de putere lipsă într-un montaj dat;
- identificarea unui circuit electronic de putere după schemă;
- precizarea rolului funcţional al componentelor circuitelor electronice de putere după
schemă;
- realizarea unui circuit electronic de putere pe bază de documentaţie tehnică;
- identificarea punctelor de măsurare în circuite electronice de putere;
- verificarea, măsurare tensiuni / curenţi, vizualizare forme de undă în circuite electronice
de putere;
Pentru evaluarea competentelor incluse în programa şcolară se recomandă utilizarea unor
metode si instrumente moderne de evaluare :
 Fişe de lucru (în clasă, acasă).
 Fişe de autoevaluare.
 Fişe cu itemi rezolvare de probleme, itemi de completare, itemi cu alegere multiplă,
itemi cu alegere duală.
 Proiectul sau miniproiectul prin care se evaluează metodele de lucru folosite de elev,
utilizarea eficientă a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor din dotare, modul de
organizare a ideilor şi resurselor materiale, acurateţea tehnică a execuţiei.
 Portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o modalitate de
înregistrare a performanţelor elevilor pe o anumită durată de timp.
Ordinea de tratare a temelor aferente conţinuturilor din curriculum rămâne la latitudinea
cadrelor didactice, cu condiţia respectării succesiunii logice în abordarea acestora. O variantă
posibilă de dezvoltare logică a conţinuturilor se poate prezenta astfel:
19
Tema 1: Dispozitive semiconductoare de putere cu funcţionare în comutaţie.
1. Starea de blocare. Starea de conducţie.
2. Tranzistorul bipolar de putere (simbol, marcaj, capsulă, dispunere terminale,
domenii de utilizare, parametrii, defecte).
3. Dioda pnpn – Shockley (simbol, marcaj, capsulă, dispunere terminale, domenii de
utilizare, parametrii, defecte).
4. Tiristorul (simbol, marcaj, capsulă, dispunere terminale, domenii de utilizare,
parametrii, defecte).
5. Triacul (simbol, marcaj, capsulă, dispunere terminale, domenii de utilizare,
parametrii, defecte).
6. Tranzistorul de putere MOS cu structură verticală (simbol, marcaj, capsulă,
dispunere terminale, domenii de utilizare, parametrii, defecte).
7. Tranzistorul unijoncţiune (simbol, marcaj, capsulă, dispunere terminale, domenii
de utilizare, parametrii, defecte).
Tema 2: Convertoare c.a.-c.c. Redresoare polifazate.

1. Redresor trifazat necomandat cu punct median (schemă, funcţionare, forme de
undă ale semnalelor de intrare şi ieşire).
2. Redresor trifazat în punte necomandată (schemă, funcţionare, forme de undă ale
semnalelor de intrare şi ieşire).
3. Redresor trifazat comandat cu punt median (schemă, funcţionare, forme de undă
ale semnalelor de intrare şi ieşire).
4. Redresor trifazat comandat cu diodă de nul (schemă, funcţionare, forme de undă
ale semnalelor de intrare şi ieşire).
5. Utilizarea aparatelor de măsură pentru testare, vizualizare forme de undă şi
măsurare parametrii.
Tema 3: Convertoare c.c.-c.a. Invertoare.

1. Caracteristici. funcţii. Clasificare. Domenii de aplicabilitate.
2. Invertoare cu tiristoare (schemă, funcţionare, forme de undă ale semnalelor de
intrare şi ieşire):
- invertoare monofazate (cu tensiune de ieşire dreptunghiulară, cu tensiune
de ieşire sintetică, cu tensiune de ieşire dreptunghiulară).
- invertoare polifazate.
3. Invertoare cu tranzistoare (schemă, funcţionare, forme de undă ale semnalelor de
intrare şi ieşire).
4. Reglarea tensiunii de ieşire a invertorului.
5. Utilizarea aparatelor de măsură pentru testare, vizualizare forme de undă şi
măsurare parametrii.
Tema 4: Convertoare c.a.-c.a.

1. Clasificare.
2. Variatoare de putere pentru tensiuni alternative (scheme, funcţionare, forme de
undă ale semnalelor de intrare şi ieşire).
- contactoare statice
- variatoare monofazate
- variatoare trifazate
3. Convertoare de frecvenţă (schemă, funcţionare, forme de undă ale semnalelor de
intrare şi ieşire).
Tema 5: Convertoare c.c.-c.c.

1. Convertoare c.c.-c.c. indirecte (grup invertor – generator).
2. Convertoare de c.c. cu element disipativ (surse stabilizatoare liniare).
20
2.1. Parametrii stabilizatoarelor.
2.2. Clasificarea stabilizatoarelor de tensiune continuă.
2.3. Stabilizatoare parametrice.
2.4. Stabilizatoare cu reacţie liniare.
2.5. Protecţia stabilizatoarelor.
3. Variatoare c.c.-c.c. (choppere).
4. Variatoare c.c.-c.c. cu raport de transformare subunitar (schemă, circuite
echivalente, funcţionare, forme de undă).
5. Variatoare c.c.-c.c. cu raport de transform0are supraunitar (schemă, circuite
6. Variatoare c.c.-c.c. cu raport de transformare oarecare (schemă, circuite
7. Variatoare c.c-c.c. cu stingere forţată (schemă, funcţionare, circuite echivalente,
forme de undă).
1. Lucrări practice de identificare a dispozitivelor semiconductoare de putere cu funcţionare în

comutaţie.
2. Lucrări practice de verificare a dispozitivelor semiconductoare de putere cu funcţionare în
comutaţie.
3. Lucrări practice de identificare a defectelor dispozitivelor semiconductoare de putere cu
funcţionare în comutaţie.
4. Realizarea de redresoare.
5. Identificarea şi remedierea defectelor redresoarelor.
6. Realizarea de stabilizatoare de tensiune.
7. Identificarea şi remedierea defectelor stabilizatoarelor de tensiune.
8. Realizarea unui variator de tensiune alternativă monofazată pentru reglarea iluminării unui bec.
9. Realizarea unui variator de tensiune alternativă monofazată pentru reglarea temperaturii.
10. Realizarea unui convertor multiplicator de tensiune.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,

pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Navigare pe Internet în scopul documentării.
 Vizionări de materiale video (casete video, CD-uri).
 Vizite de documentare la agenţii economici din zona geografică.
 Discuţii.
 Explicaţii oferite elevului.
Evaluarea continuă este condiţionată de precizările conţinute de criteriile de performanţă şi
de probele de evaluare introduse în standardul de pregătire profesională.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:
 Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
capacităţilor, atitudinilor faţă de o sarcină dată, comunicării.
 Investigaţia.
 Metoda proiectului prin care se evaluează modalităţile de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi
materialelor într-un raport.
 Autoevaluarea prin care elevul compară nivelul la care a ajuns cu obiectivele şi standardele
educaţionale şi îşi poate impune un program propriu de învăţare.
 Tema în clasă.
 Tema pentru acasă.
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:
 Fişe de observaţie (pentru probe practice).
21
 Fişe test (pentru probe scrise).
 Fişe de autoevaluare (pentru probe orale şi scrise).
 Proiectul.
 Portofoliul.
Bibliografie:
1. C. Rădoi, P. Svasta, V. Lăzărescu, D. Stoichescu, I. Liţă, Aparate, echipamente şi instalaţii de

electronică profesională, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.
2. I. Ristea, C.A.Popescu, Stabilizatoare de tensiune, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983.
3. P. Constantin ş.a., Electronică industrială, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
22
STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ
Modulul IV
Circuite electronice analogice
În conceperea programei pentru modulul Circuite electronice analogice s-a avut în vedere
necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le ofere
posibilitatea de a activa într-un domeniu în care componentele şi sistemele electronice au căpătat un
rol foarte important .
Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii, cuprinde un număr total
de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. Din cele 120 ore,
30 sunt de laborator tehnologic, folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect, care va
constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii
programului de la nivelul II.
 Utilizarea circuitelor electronice de putere.
Unitate de
competenţă
Realizarea Realizează surse Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune
circuitelor cu stabilizate de tensiune  Redresoare;
dispozitive  Filtre de netezire;
electronice  Stabilizatoare:
discrete  Schema bloc;
 Stabilizatoare cu compensare: serie, derivaţie.
Schema electrică şi funcţionare.
 Stabilizatoare cu reacţie. Schema electrică şi
funcţionare.
 Realizare practică. Verificarea funcţionalităţii
montajului.
Realizează Amplificatoare
amplificatoare 1. Amplificator de semnal mic (conexiune EC).
Schema electrică şi funcţionare.
2. Amplificator de putere:
 cu tranzistoare identice - schema electrică şi
funcţionarea.
 cu tranzistoare complementare - schema electrică şi
funcţionarea.
 Amplificatoare operaţionale:
 AO inversor – schema electrică şi amplificarea.
 AO neinversor – schema electrică şi amplificarea.
3. Realizare practică. Verificarea
funcţionalităţii montajului.
Realizează oscilatoare Oscilatoare
4. Oscilatoare LC în trei puncte: scheme
23
Unitate de
competenţă
funcţionale, frecvenţa de oscilaţie.
5. Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului
de cuarţ, oscilatorul Colpitts cu cuarţ -
schema electrică.
6. Oscilatoare RC – scheme funcţionale.
7. Realizare practică. Verificarea
Realizează circuite de Circuite de impulsuri
impulsuri  Circuite RC:
 de derivare - schema electrică, condiţia de derivare.
 de integrare - schema electrică, condiţia de integrare.
 Circuite de limitare.
 Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două
praguri de limitare - schemă electrică şi
funcţionarea, forma de undă a tensiunii de ieşire.
 Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu
două praguri de limitare - schemă electrică şi
funcţionarea, forma de undă a tensiunii de ieşire.
 Circuite basculante:
 Circuite basculante astabile - schema electrică
funcţională.
 Circuite basculante monostabile - schema electrică
funcţională.
 Circuite basculante bistabile - schema electrică
funcţională.
 Realizare practică. Verificarea funcţionalităţii
montajului.
Modulul « Circuite electronice analogice » este un ansamblu care poate fi parcurs

independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în
diferite faze ale însuşirii.
 probe scrise: fişe de evaluare cu itemi de completare, cu întrebări de tipul adevărat-fals,
întrebări tip grilă sau proiecte simple;
 probe practice: montaje electronice;
realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. Fişa de verificare nu presupune
decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei
sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu
succes.
V. Sugestii metodologice
24
Procesul de formare/ învăţare/ instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:
- proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală – la proiectarea
unităţilor de învăţare ;
- transpunerea proiectului în activităţi de învăţare concretă ;
- evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza
feedback-ului obţinut.
Instruirea se va realiza în laboratoare tehnologice şi ateliere cu o bună dotare materială.
Conducerea şcolii va identifica surse financiare pentru dotarea acestora, fără de care nu este posibilă
atingerea competenţelor menţionate în programă, conform criteriilor de performanţă din SPP. Acolo
unde este posibil instruirea se poate realiza şi în ateliere ale agenţilor economici.
O variantă posibilă de dezvoltare logică a conţinuturilor se poate prezenta astfel:
Tema 1: Schema bloc a unei surse stabilizate de tensiune

 Redresoare;
 Filtre de netezire;
 Stabilizatoare:
 Schema bloc;
 Factorii de stabilizare;
 Stabilizatoare cu compensare: serie, derivaţie. Schema electrică şi
funcţionare.
 Stabilizatoare cu reacţie. Schema electrică şi funcţionare.
Tema 2: Amplificatoare
 Clasificarea amplificatoarelor;
8. Amplificator de semnal mic (conexiune EC). Schema electrică şi funcţionare.
9. Amplificator de putere:
 cu tranzistoare identice - schema electrică şi funcţionarea.
 cu tranzistoare complementare - schema electrică şi funcţionarea.
 Amplificatoare operaţionale:
 A.O. inversor - schema electrică şi amplificarea
 A.O. neinversor - schema electrică şi amplificarea
Tema 3: Oscilatoare
10. Oscilatoare LC în trei puncte: scheme de principiu, frecvenţa de oscilaţie.
11. Oscilatoare cu cuarţ: proprietăţile cristalului de cuarţ.,oscilatorul Colpitts cu cuarţ -
schema electrică.
 Oscilatoare RC - scheme de principiu.
Tema 4: Circuite de impulsuri

 Circuite RC:
 de derivare - schema electrică, condiţia de derivare.
 de integrare - schema electrică, condiţia de integrare.
 Circuite de limitare.
 Limitatoare serie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de
limitare - schemă electrică şi funcţionarea, forma de undă a tensiunii de ieşire.
 Limitatoare derivaţie: cu un prag de limitare şi cu două praguri de
limitare - schemă electrică şi funcţionarea, forma de undă a tensiunii de
ieşire.
25
 Circuite basculante:
 Circuite basculante astabile - schema electrică şi funcţionarea.
 Circuite basculante monostabile - schema electrică şi funcţionarea.
 Circuite basculante bistabile - schema electrică şi funcţionarea.
Recomandări pentru lucrări de laborator:
1. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice.

2. Vizualizarea tensiunilor de la intrarea şi ieşirea unui stabilizator.
3. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui amplificator..
4. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea circuitelor integrate liniare.
5. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unui limitator serie şi derivaţie.
6. Vizualizarea semnalelor de la intrarea şi ieşirea unor circuite de derivare şi de integrare.
7. Aplicaţii ale circuitelor de impulsuri.
1. Lucrări practice de realizare a unei surse stabilizate de tensiune.

2. Lucrări practice de realizare a unui amplificator de semnal mic (conexiune EC).
3. Lucrări practice de realizare a limitatoarelor serie şi derivaţie.
4. Lucrări practice de realizare a circuitelor RC de derivare şi integrare.
5. Lucrări practice de realizare a circuitelor basculante.
26
Modulul V
Circuite electronice de măsurare, supraveghere şi control
În conceperea programei pentru modulul Circuite electronice de măsurare, supraveghere

şi control s-a avut în vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice
specializate care să le ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care componentele şi
sistemele electronice au căpătat un rol foarte important .
Acest modul va fi predat în clasa a XI a a Şcolii de Arte şi Meserii, cuprinde un număr total
de 120 de ore şi se va parcurge în patru săptămâni de instruire practică comasată. Din cele 120 ore,
30 sunt de laborator tehnologic, folosite pentru îndrumarea în scopul elaborării unui proiect, care va
constitui instrument de evaluare în vederea certificării competenţelor obţinute în urma parcurgerii
programului de la nivelul II.
 Comunicare şi numeraţie.
 Igiena şi securitatea muncii.
 Utilizarea circuitelor electronice de măsurare, supraveghere şi control.
Unităţi de
competenţă
Comunicare şi Citeşte şi utilizează  Documente din surse specializate (manuale, articole,
numeraţie documente scrise în reviste, studii, Internet, documentaţii tehnice) în
limbaj de specialitate legătură cu evoluţia circuitelor electronice de
măsurare, supraveghere şi comandă, cu soluţii
tehnice adoptate, caracteristicile tehnice şi cerinţele
de calitate impuse acestora.
 Documentaţia specifică pentru sarcini de lucru:
registre, bonuri evidenţe simple, jurnale,
corespondenţa oficială, CV-uri.
Prelucrează şi  Formule şi algoritmi de calcul pentru determinarea
interpretează grafic parametrilor unor circuite electronice de măsurare,
rezultatele obţinute pe supraveghere şi comandă..
o sarcină dată  Mijloace grafice de reprezentare a circuitelor
electronice de măsurare, supraveghere şi comandă
(scheme bloc, scheme electrice, scheme de echipare,
scheme de cablaj).
 Mijloace grafice de reprezentare şi interpretare a
rezultatelor măsurărilor în circuitele electronice de
măsurare, supraveghere şi comandă (grafice de
reprezentare a mărimilor caracteristice, scheme
logice pentru stabilirea funcţionalităţii
echipamentelor).
 Reprezentarea grafică corecta a rezultatelor (scara,
legenda, forma îngrijită, acurateţe, toleranta).
27
Unităţi de
competenţă
Igiena şi Aplică legislaţia şi  Drepturi şi responsabilităţi la locul de muncă în
securitatea muncii reglementările privind funcţie de normele prevăzute la instructajele de
securitatea şi sănătatea protecţia muncii
la locul de muncă,  Mijloace de protecţie la locul de muncă.
prevenirea şi stingerea  Situaţii care pun în pericol securitatea individuală şi
incendiilor. colectivă (absenţa mijloacelor de protecţie,
integritatea mijloacelor de protecţie).
Ia măsuri pentru  Factori de risc la locul de muncă (substanţe
reducerea factorilor de periculoase, viruşi, bacterii, curenţi de aer,
risc de la locul de temperatură, umiditate, ventilaţie, zgomote, vibraţii,
muncă. radiaţii).
 Mijloace de raportare a prezenţei factorilor de risc
(rapoarte orale şi scrise).
 Metode de înlăturare a factorilor de risc (remedierea
defecţiunilor apărute la echipamentele de protecţie,
respectarea normelor de protecţie).
Utilizarea Utilizează  Definirea şi clasificarea amplificatoarelor
circuitelor amplificatoare operaţionale după simbol, marcaj, tip capsulă,
electronice de operaţionale. dispunere terminale, familie.
măsurare,  Parametrii amplificatoarelor operaţionale: curentul
supraveghere şi de polarizare, curentul de intrare, impedanţa de
control intrare, amplificarea în tensiune în buclă deschisă,
impedanţa de ieşire.
 Circuite cu amplificatoare operaţionale: repetorul de
tensiune, amplificatorul neinversor, amplificatorul
inversor, amplificatorul diferenţial, amplificatorul
sumator, circuitul integrator, circuitul derivator,
comparatoare.
 Metode de verificare a funcţionalităţii circuitelor
electronice cu amplificatoare operaţionale
(vizualizarea semnalelor de intrare şi de ieşire, probe
de verificare a continuităţii electrice).
Utilizează relee  Relee electronice: tipuri (de tensiune, de timp,
electronice fotoelectrice, de temperatură, magnetice, detectoare
capacitive şi inductive), principii de funcţionare.
 Realizarea montajelor electronice ale releelor
conform documentaţiei tehnice.
 Metode de verificare a funcţionalităţii releelor
electronice (vizualizarea semnalelor de intrare şi de
ieşire, probe de verificare a continuităţii electrice).
Utilizează  Amplificatoare speciale utilizate în aparatura de
amplificatoare speciale măsură: de instrumentaţie, izolatoare.
utilizate în aparatura de  Metode de verificare a funcţionalităţii montajelor
măsură. electronice ale amplificatoare speciale utilizate în
aparatura de măsură (vizualizarea semnalelor de
intrare şi de ieşire, probe de verificare a continuităţii
electrice).
28
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare
Modulul « Circuite electronice de măsurare, supraveghere şi control » este un ansamblu

care poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii
le pot verifica în diferite faze ale însuşirii.
 probe practice: montaje electronice;
realizării montajului şi verificării funcţionalităţii lui. Fişa de verificare nu presupune
decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei
sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu
succes.
cunoştinţelor şi formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
Se recomandă următoarea parcurgere a conţinuturilor, grupate pe teme:
Tema 1: Amplificatoare operaţionale – generalităţi.

1. Definiţie.
2. Clasificare.
3. Familii de amplificatoare operaţionale.
Tema 2: Parametrii amplificatoarelor operaţionale.

1. Curentul de polarizare.
2. Curentul de intrare .
3. Impedanţa de intrare.
4. Amplificarea în tensiune în buclă deschisă.
5. Impedanţa de ieşire.
Tema 3: Circuite cu amplificatoare operaţionale.

1. Repetorul de tensiune: schemă, funcţionare, parametrii, verificarea funcţionalităţii.
2. Amplificatorul neinversor: schemă, funcţionare, parametrii, verificarea funcţionalităţii.
3. Amplificatorul inversor: schemă, funcţionare, parametrii, verificarea funcţionalităţii.
4. Amplificatorul diferenţial: schemă, funcţionare, parametrii, verificarea funcţionalităţii.
5. Amplificatorul sumator: schemă, funcţionare, parametrii, verificarea funcţionalităţii.
6. Circuitul integrator: schemă, funcţionare, parametrii, verificarea funcţionalităţii.
7. Circuitul derivator: schemă, funcţionare, parametrii, verificarea funcţionalităţii.
8. Comparatoare: schemă, funcţionare, parametrii, verificarea funcţionalităţii.
Tema 4: Relee electronice.

29
1. Definiţie. Schemă bloc. Funcţii. clasificare.
2. Relee de tensiune şi curent.
 Relee de tensiune continuă
 cu un singur prag – detectorul de polaritate, relee cu diodă Zener, circuite
integrate comparatoare, detectorul de nul, detectarea semnalelor în fază,
detectoare de vârf, circuitul trigger Schmidt;
 cu două praguri – cu diode Zener, comparator cu fereastră cu două AO,
comparator cu fereastră cu un singur AO, comparator cu fereastră cu
circuite comparatoare integrate, comparator pe mai multe intervale,
comparator cu fereastră cu circuite logice.
 Relee de tensiune alternativă.
 Relee de curent.
3. Relee de timp.
 Relee de timp cu prelucrare analogică
 Relee de timp cu prelucrare digitală.
4. Relee fotoelectrice.
 Circuite de separare galvanică.
 Circuitul supraveghetor de flacără.
 Bariere optice.
5. Relee de temperatură.
 Relee de temperatură cu divizor potenţiometric.
 Relee de temperatură cu punte de măsurat.
6. Relee magnetice.
 Relee magnetice bazate pe efectul corpurilor metalice de închide liniile de câmp
magnetic.
 Relee magnetice bazate pe efect Hall.
7. Detectoare capacitive şi inductive.
Tema 5: Amplificatoare speciale utilizate în aparatura de măsură.

1. Amplificatoare de instrumentaţie.
2. Amplificatoare izolatoare.
Bibliografie:
1. C. Rădoi, P. Svasta, V. Lăzărescu, D. Stoichescu, I. Liţă, Aparate, echipamente şi instalaţii de

electronică profesională, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.
2. E. Simion, C. Miron, L. Feştilă, Montaje electronice cu circuite integrate analogice, Editura
Dacia, Cluj Napoca, 1986.
30
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
Modulul VI
Circuite electronice pentru PC şi auto
Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:

 lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie, alături de competenţele
personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea
responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial;
 dobândirea cunoştinţelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la
formarea profesională într-o calificare;
 promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să
devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
Având în vedere că pentru Şcoala de Arte şi Meserii curriculumul are la bază Standardele de
Pregătire Profesională şi este construit modular, pe structura unităţilor de competenţă pentru
abilităţi cheie şi de competenţă tehnică şi profesională, curriculumul de dezvoltare locală va viza,
alături de celelalte module din trunchiul comun, atingerea de către elev a acestor competenţe, în
totalitatea lor.
În conceperea programei pentru modulul Circuite electronice pentru PC şi auto s-a avut în
vedere necesitatea ca elevii să dobândească un set de competenţe tehnice specializate care să le
ofere posibilitatea de a activa într-un domeniu în care sistemele de calcul au căpătat un rol extrem
de important.
Acest modul va fi predat în clasa a XI a Şcolii de Arte şi Meserii, cuprinde un număr total de
116 ore care se parcurg în mod constant, pe întreaga durată a anului şcolar (cu excepţia
săptămânilor de instruire practică comasată ), nefiind condiţionat sau dependent de celelalte module
din curriculum. Din cele 116 ore, 58 sunt de laborator tehnologic.
 Asigurarea calităţii.
 Lucrul în echipă.
 Asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul.
Unităţi de
competenţă
Asigurarea Aplică normele de  Norme de calitate specifice lucrărilor de asamblare şi
calităţii calitate în domeniul de întreţinere a sistemelor de calcul şi de întreţinere a
activitate calculatoarelor auto; instrucţiuni de lucru, caiete de
sarcini, norme interne.
 Criterii şi indicatori de calitate naţionali, europeni şi
internaţionali specifici lucrărilor de asamblare şi
întreţinere a sistemelor de calcul şi de întreţinere a
calculatoarelor auto.
 Cerinţe de calitate impuse de normative care
reglementează activitatea de asamblare şi întreţinere
a sistemelor de calcul ca proces (intrări, dezvoltare,
ieşiri) şi de întreţinere a calculatoarelor auto.
31
Unităţi de
competenţă
Utilizează metode  Modele de management al calităţii.
standardizate de  Metode standardizate de asigurare a calităţii.
asigurare a calităţii  Proceduri specifice metodelor standardizate de
asigurare a calităţii.
 Indicatori şi criterii specifice privind calitatea
lucrărilor de asamblare şi întreţinere a sistemelor de
calcul şi şi de întreţinere a calculatoarelor auto.
 Etapele şi acţiunile de evaluare, autoevaluare şi
controlul calităţii lucrărilor efectuate.
Lucrul în echipă Identifică sarcinile şi Activităţi de lucru în echipă pentru atingerea unor
resursele necesare obiective informaţionale, organizatorice, acţionale cu
pentru atingerea tematică specifică asamblării şi întreţinerii sistemelor de
obiectivelor. calcul şi întreţinerii calculatoarelor auto prin care elevii
să identifice:
 Sarcini specifice membrilor unei echipe care are ca
obiectiv obţinerea unor informaţii privind
asamblarea şi întreţinerea sistemelor de calcul şi
întreţinerea calculatoarelor auto.
 Obiective şi sarcini specifice echipei de asamblare a
sistemelor de calcul.
 Resurse necesare atingerii obiectivelor.
 Obiective şi sarcini specifice echipei de întreţinere a
sistemelor de calcul.
 Obiective şi sarcini specifice echipei de întreţinere a
calculatoarelor auto.
Îşi asumă rolurile care Activităţi de lucru în echipă cu obiective informaţionale
îi revin în echipă organizatorice şi acţionale specifice asamblării şi
întreţinerii sistemelor de calcul şi întreţinerii
calculatoarelor auto prin care elevii să fie capabili să
stabilească şi să aprecieze:
 poziţii individuale în grup (inclus, exclus,
subordonat, coordonator, iniţiator, raportor).
 atitudini în grup (sprijin, implicare, interes,
încurajare, motivare, solidarizare)
 participarea la derularea acţiunilor grupului
(finalizare sarcini proprii, distribuire sarcini în
echipă, supravegherea finalizării unor operaţiuni,
raportarea rezultatelor.)
Colaborează cu Activităţi de lucru în echipă cu obiective informaţionale,
membrii echipei pentru organizatorice şi acţionale specifice asamblării şi
îndeplinirea sarcinilor întreţinerii sistemelor de calcul şi întreţinerii
calculatoarelor auto prin care elevii să dobândească
abilităţi de:
 recunoaştere a competenţelor membrilor echipei
(pregătire profesională, poziţia faţă de grup,
atitudini, grad de motivare, interese)
 corelare a sarcinilor individuale cu cele ale echipei
(explicaţii de sarcini, încadrare în timp, respectarea
unui plan comun, asigurarea echilibrului de sarcini
32
Unităţi de
competenţă
în echipă, negocierea sarcinilor).
 adoptare a unor măsuri de eficientizarea a lucrului în
echipă (verificări ale calităţii sarcinilor, corecţii şi
adaptări ale planului comun, recunoaşterea
meritelor).
Asamblarea şi Execută instalarea hard  Componentele unui sistem de calcul: carcasa, sursa
întreţinerea a unui sistem de calcul. de alimentare, placa de bază (procesorul, memoria),
sistemelor de porturile I / O (serial, paralel, USB, IDE, de
calcul dischete), unitatea de dischetă, unitatea de hard-disc,
unitatea de CD-ROM, CD-R/RW, tastatura şi
dispozitivul de indicare (mouse-ul), placa video şi
monitorul, placa de sunet şi difuzoarele, modem-ul,
placa de reţea, accesoriile (radiatoare / ventilatoare,
cabluri, conectori, elemente de fixare), scannere,
imprimante:
- tipuri constructive
- dimensiuni
- montare mecanică a componentei şi a
accesoriilor
- interconectare.
 Criterii de alegere a componentelor unui sistem de
calcul: performanţe, fiabilitate, preţ.
 Scule utilizate în procesul de instalare: scule simple
pentru operaţiile de asamblare şi dezasamblare (chei
tubulare, şurubelniţe cap cruce, şurubelniţe cap stea,
şurubelniţe cu lama plată, dispozitiv de introducere
a cipurilor, dispozitiv de extragere a cipurilor), scule
de lipit şi dezlipit.
 Documentaţie de firmă utilizată în procesul de
instalare: cărţi tehnice ale componentelor unui
sistem de calcul, manuale, reviste de specialitate.
Execută instalarea soft  Sistem de operare: instalare, configurare, facilităţi
a unui sistem de calcul. (partajare, formatare, lucrul cu directoare şi fişiere,
monitorizarea sistemului).
 Soft de aplicaţie pentru placa de bază, tastatură,
mouse, placa de sunet, placa video, modem, placa
de reţea, monitor, scanner, imprimantă: instalare,
configurare.
Întreţine sistemul de  Proceduri de întreţinere preventivă activă: curăţarea
calcul. sistemului de praf, ştergerea şi lubrifierea
conectoarelor şi contactelor existente în sistem,
repoziţionarea componentelor montate în socluri,
curăţarea tastaturii şi a mouse-ului, defragmentarea
fişierelor, reformatarea hard-discului, protecţia
contra viruşilor.
 Proceduri de întreţinere preventivă pasivă:
examinarea mediului de lucru, încălzirea şi răcirea
sistemului, pornirea / oprirea sistemului, asigurarea
unei împământări corecte a reţelei de alimentare,
protejarea faţă de perturbaţiile tensiunii de
alimentare.
33
Unităţi de
competenţă
 Realizarea copiilor de siguranţă.
 Proceduri de întreţinere a calculatoarelor auto:
curăţarea de praf, ştergerea şi lubrifierea contactelor
şi conectoarelor, repoziţionarea componentelor
montate în socluri, instalarea softului de aplicaţie.
Observaţie:
Activităţile specifice întreţinerii calculatoarelor auto nu constituie obiectul evaluării
unităţilor de competenţă agregate în acest modul.
Modulul « Circuite electronice pentru PC şi auto » este un ansamblu care poate fi parcurs
independent oferind elevilor cunoştinţe şi abilităţi precise pe care beneficiarii le pot verifica în
diferite faze ale însuşirii.
Se recomandă activităţi de genul:
- instalarea sursei de alimentare, a plăcii de bază, a microprocesorului, a hard disc-ului, a
floppy disc-ului, a CD-ROM / CD-R/RW;
- instalarea dispozitivelor de intrare (tastatură, mouse, scanner);
- instalarea dispozitivelor audio (plăci de sunet, difuzoare);
- instalarea dispozitivelor video (plăci video, monitoare);
- instalarea imprimantei;
- instalarea sistemului de operare;
- defragmentarea hard disc-ului;
- reformatarea hard disc-ului;
- utilizarea softului de aplicaţie;
- conectare / deconectare în L.A.N;
- întreţinerea generală a sistemului de calcul.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a competenţelor prevăzute, se recomandă utilizarea
următoarelor metode:
structurat, exerciţii de citire a inscripţionărilor de pe componentele sistemelor de calcul,
exerciţii de interpretare a informaţiilor din documentaţia de firmă, studii de caz;
 probe practice: sisteme de calcul asamblate şi întreţinute;
realizării lucrării. Fişa de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare
dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate
toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.
V. Sugestii metodologice
Pentru dobândirea competenţelor menţionate în programa şcolară este necesară o dotare

corespunzătoare cu sisteme de calcul, truse de scule, ghiduri de operare, manuale de utilizare,
îndrumare tehnice ale sistemelor, ghiduri de întreţinere hard. Cadrele didactice pot folosi accesul pe
INTERNET, bibliotecile virtuale, pentru obţinerea acestora.
cunoştinţelor şi formare a deprinderilor, proprii grupului instruit.
34
Elevilor li se vor prezenta reguli de comportament privind:
 accesul limitat la informaţiile private aflate pe sistemele de calcul pe care le
întreţine;
 condiţiile în care poate copia, şterge, redenumi sau modifica în orice alt mod
softul de pe sistemele pe care le întreţine;
 responsabilitatea faţă de integritatea informaţiilor aflate pe sistemele pe care le
întreţine;
 prevederi incluse în legislaţia referitoare la proprietatea intelectuală şi a a
drepturilor de autor;
 reguli de protecţie a muncii şi PSI.
Datorită complexităţii procesul de formare trebuie desfăşurat în etape succesive, cu reveniri,
completări, studii de caz, completări, studii de caz, exemplificări practice, exerciţii practice.
Dacă nivelul clasei o cere este bine să se reducă cantitatea de informaţii transmisă şi să se
revină asupra noţiunilor fundamentale.
Este recomandat ca în timpul orelor de teorie să li se furnizeze elevilor şi informaţii
referitoare la calitate, cum ar fi:
- Concepte şi standarde privind calitatea.
- Avantajele sistemelor calităţii bazate pe ISO 9000.
- Documentaţie privind sistemul calităţii (formulare, înregistrări, documente, cărţi, dosare;
instrucţiuni de lucru; proceduri; manualul calităţii - conţinut).
- Controlul proceselor de fabricaţie. Tehnici pentru controlul proceselor de fabricaţie.
- Echipamente pentru control, măsurare şi încercare.
- Activitatea de service (organizarea activităţii, importanţa şi elementele service-ului).
- Calitatea serviciilor.
- Rolul şi atribuţiile personalului muncitor în asigurarea calităţii.
După parcurgerea acestui modul pe lângă cunoştinţele tehnice dobândite elevii vor trebui să
facă dovada dobândirii următoarelor valori şi atitudini:
- Responsabilitatea pentru asigurarea calităţii produselor şi a serviciilor.
- Adaptarea la cerinţele pieţei forţei de muncă şi la dinamica evoluţiei tehnologiei.
- Dezvoltarea spiritului de lucru în echipă.
Bibliografie:
 Paul Borza, Monica Dascălu, Costin Gavrilescu, Calculatorul personal, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1999;
 Vlad Popescu, Multimedia, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000;
 Bogdan Mîţu, Dan Crişu, Internet & World Wide Web, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000;
 Scott Mueller, PC – depanare şi modernizare, Editura Teora, Bucureşti, 1999;
 Manuale de utilizare a sistemelor de calcul.
5.EXEMPLE DE INSTRUMENTE DE EVALUARE
1.Instrument de evaluare pentru certificarea unei competenţe tehnice din cadrul modulului
Circuite electronice discrete.
Evaluarea se referă la:
Titlul Unităţii: Realizarea circuitelor cu dispozitive electronice discrete
35
Competenţa: Realizează surse stabilizate de tensiune.
________________________________________________________________________________
Criterii de Performanţă:
(a) Identificarea blocurilor funcţionale din construcţia unei surse

stabilizate de tensiune.
(b) Recunoaşterea tipului de stabilizator de tensiune pe baza schemei

electrice a sursei stabilizate de tensiune.
(c) Explicarea rolului componentelor din schema electrică a sursei

stabilizate de tensiune.
(d) Realizarea montajului electronic al sursei stabilizate de tensiune

conform documentaţiei tehnice.
(e) Utilizarea metodelor adecvate pentru verificarea funcţionalităţii

montajului electronic al sursei stabilizate de tensiune realizate.
Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Performanţă:
Blocuri funcţionale: transformator de reţea, redresor, filtru, stabilizator
Tipuri de stabilizatoare: parametrice, electronice cu compensare, electronice cu reacţie
Metode de verificare: vizuală, probe de verificare a continuităţii electrice, măsurarea

tensiunii în următoarele puncte ale montajului: în primarul şi
secundarul transformatorului, la ieşirea redresorului, după filtru, la
bornele elementului de referinţă, la bornele sarcinii.
În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 9 activităţi de evaluare
36
INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI:
Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

 Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a încerca să le rezolvaţi.
 Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe, aduceţi acest lucru în atenţia
evaluatorului înainte de a începe proba.
 Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi
instrumentele necesare.
 Completaţi pe fişa de evaluare numele dvs. şi data susţinerii probei.
 Rezolvaţi toate sarcinile cuprinse în fişa de evaluare.
 Când aţi terminat, înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru această probă şi
montajele realizate.
Numele şi prenumele candidatului

Proba de evaluare
Competenţa: Realizează surse stabilizate de tensiune
A. Identificarea tipului de stabilizator de tensiune..

Aveţi la dispoziţie schemele electronice numerotate S1, S2, S3. Îndepliniţi următoarele sarcini:
Nr.
Activitate Evaluator Data
crt.
1 Asociaţi numărul schemei cu cu tipul de circuit studiat
Stabilizator cu Stabilizator cu Stabilizator
compensare serie compensare electronic
derivaţie cu reacţie
2 Explicaţi pentru schema S1 rolul fiecărei componente.

B. Realizarea montajul electronic al stabilizatorului de tensiune conform schemei date.

Aveţi la dispoziţie trei seturi de componente C1, C2, C3, câte unul pentru fiecare montaj pe care
urmează să-l realizaţi, corespunzător schemelor S1, S2, S3. Îndepliniţi următoarele sarcini:
Nr.
crt
5 Realizaţi montajul electronic al stabilizatorului cu compensare
serie conform schemei date.
6 Realizaţi montajul electronic al stabilizatorului cu compensare
derivaţie conform schemei date.
7 Realizaţi montajul electronic al stabilizatorului electronic cu
reacţie conform schemei date.
C. Verificarea montajului realizat.

Aveţi la dispoziţie un multimetru. Verificaţi continuitatea electrică şi măsuraţi tensiunea în punctele notate pe fiecare
schemă electrică.
Nr.
crt.
8 Verificaţi continuitatea electrică a montajului realizat.
9 Măsuraţi tensiunea electrică în punctele specificate.
37
Circuite electronice de putere.
Titlul Unităţii: Utilizarea circuitelor electronice de putere
Competenţa: Execută măsurători specifice circuitelor electronice de putere.
Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de

Criterii de performanţă
performanţă evaluare
(a) Citirea schemelor Circuite electronice de putere: convertoare c.a.- Listă de
electrice ale circuitelor c.c.(redresoare polifazate necomandate şi verificare
electronice de putere. comandate); convertoare c.c.-c.a. (invertoare); bazată pe
convertoare c.a.-c.a.(variatoare c.a.-c.a., observare
convertoare de frecvenţă indirecte, convertoare de
frecvenţă directe); convertoare c.c.-c.c. (indirecte,
cu element disipativ comandat, variatoare c.c.-
c.c.)
(b) Identificarea punctelor de Puncte de măsurare: Listă de
măsurare în schemele - măsurare tensiuni verificare
electrice ale circuitelor - vizualizare forme de undă. bazată pe
electronice de putere observare
(c) Identificarea punctelor de
măsurare fizic, în
circuitele electronice de
putere
(d) Montarea aparatelor în Aparate de măsurare: Listă de
punctele de măsurare ale - multimetre analogice verificare
circuitelor electronice de - multimetre digitale bazată pe
putere. - frecvenţmetre observare
(e) Determinarea valorilor - osciloscoape
mărimilor măsurate. - generatoare de test
INSTRUCŢIUNI PENTRU EVALUATOR
Având în vedere că evaluarea implică probe practice, o fişă de observaţie, semnată de

evaluator, este singurul tip de dovadă acceptată. Evaluatorul trebuie să verifice capacitatea elevului,
comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fişa cu
răspunsuri corecte) sau / şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să îndeplinească cu succes
fiecare sarcină.
Sarcina: Având la dispoziţie un multimetru analogic, un osciloscop şi un circuit de putere (montaj

şi schemă cu forme de undă ) realizaţi următoarele:
 specificaţi denumirea circuitului
 explicaţi funcţionarea circuitului
 identificaţi punctele de măsurare a tensiunilor pe fiecare înfăşurare din secundar şi a
tensiunii pe sarcină
 vizualizaţi tensiunea pe sarcină
 determinaţi valoarea medie şi frecvenţa pulsaţiilor tensiunii pe sarcină.
38
Timp de lucru: 1 oră
(a) Citirea schemelor electrice ale circuitelor electronice de putere
Confirmare Evaluator Data

1.Precizarea denumirii corecte a circuitului.
2.Interpretarea corectă a simbolurilor din schemă.
3.Enunţarea rolului funcţional al elementelor din schemă
nominalizate.
4.Explicarea funcţionării circuitului.
(b) Identificarea punctelor de măsurare în schemele electrice ale circuitelor electronice de

putere.
(c) Identificarea punctelor de măsurare fizic, în circuitele electronice de putere.

5.Indicarea punctelor de măsurare a tensiunii pe o
înfăşurare secundară în schemă.
6.Indicarea punctelor de măsurare a tensiunii pe o
înfăşurare secundară în circuit.
7.Indicarea punctelor de măsurare / vizualizare a tensiunii
pe sarcină în schemă.
8.Indicarea punctelor de măsurare / vizualizare a tensiunii
pe sarcină în circuit.
(d) Montarea aparatelor în punctele de măsurare ale circuitelor electronice de putere.

(e) Determinarea valorilor mărimilor măsurate.

9.Montarea corectă a multimetrului analogic.
10.Citirea indicaţiilor multimetrului.
11.Montarea corectă a osciloscopului.
12.Vizualizrea şi interpretarea oscilogramelor.
13.Determinarea frecvenţei tensiunii pe sarcină.
39
Circuite electronice de măsurare, supraveghere şi control.
Titlul Unităţii: Utilizarea circuitelor electronice de măsurare, supraveghere şi

control
Competenţa: Utilizează relee electronice.
Criterii de performanţă Condiţii de Aplicabilitate a Criteriilor de Probe de

Performanţă evaluare
(a) Identificarea tipurilor de Relee electronice: Listă de
relee electronice în - de tensiune verificare
scheme electrice date. - de timp bazată pe
(b) Explicarea principiului de - fotoelectrice observare
funcţionare al releelor - de temperatură
electronice pe baza - magnetice
schemelor electrice. - detectoare capacitive şi inductive.
(c) Realizarea montajelor
electronice ale releelor
conform documentaţiei
tehnice.
(d) Aplicarea metodelor Metode de verificare: Listă de
adecvate pentru - vizualizarea formelor de undă verificare
verificarea funcţionalităţii - probe de verificare a continuităţii electrice bazată pe
releelor electronice. observare
INSTRUCŢIUNI PENTRU EVALUATOR
Având în vedere că evaluarea implică probe practice, o fişă de observaţie, semnată de

evaluator, este singurul tip de dovadă acceptată. Evaluatorul trebuie să verifice capacitatea elevului
comparând modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare ( fişa cu
răspunsuri corecte) sau / şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să îndeplinească cu succes
fiecare sarcină.
Sarcina:
Având la dispoziţie schema unui releu electronic, schema de cablaj a circuitului, un
multimetru şi un osciloscop:
a) Precizaţi denumirea circuitului şi rolul său funcţional.
b) Explicaţi funcţionarea circuitului precizând rolul elementelor circuitului.
c) Solicitaţi componentele necesare şi realizaţi montajul.
d) Puneţi în funcţiune montajul.
e) Precizaţi punctele de măsurare necesare verificării funcţionalităţii montajului.
f) Verificaţi continuitatea electrică a circuitului.
g) Vizualizaţi tensiunea U1, U2 etc. ( tensiunile indicate în funcţie de circuitul ales).
h) Determinaţi valorile parametrilor circuitului.(parametrii denumiţi în funcţie de
circuitul ales – P1, P2 etc.)
Timp de lucru: 3ore
40
(a) Identificarea tipurilor de relee electronice în scheme electrice date.
(b) Explicarea principiului de funcţionare al releelor electronice pe baza schemelor electrice.

1. Precizarea denumirii corecte a circuitului şi a rolului
funcţional al acestuia
2. Explicarea funcţionării circuitului
3. Precizarea corectă a rolului elementelor circuitului.
(c) Realizarea montajelor electronice ale releelor conform documentaţiei tehnice.

4. Realizarea listei de materiale şi componente necesare
5. Plantarea corectă a componentelor
6. Executarea corectă a lipiturilor
7. Punerea în funcţiune a montajului
8. Efectuarea probelor de continuitate electrică
(d) Aplicarea metodelor adecvate pentru verificarea funcţionalităţii releelor electronice.

8.Indicarea punctelor de măsurare pentru stabilirea
9.Montarea corectă a osciloscopului şi vizualizarea
tensiunilor solicitate
10.Montarea corectă a multimetrului şi alegerea corectă a
poziţiei comutatorului modului de lucru.
11. Determinarea valorilor parametrilor solicitaţi
41
Tabel de corelare a modulelor:
Săptămâna Modul I Modul II Modul III Modul VI

(CD) (CD) (CD) (CDL)
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10. Dispozitive Circuite Circuite Circuite
11. electronice electronice electronice de electronice
12. digitale putere pentru PC
13. şi auto
14.
15. teorie: teorie: teorie: teorie:
16. 1 oră / săpt. 1 oră / săpt. 2 ore / sapt. 1oră / săpt.
17.
18. laborator laborator instruire practică: instruire practică:
19. tehnologic: tehnologic: 2 ore/sapt. 3 ore/sapt.
20. 1 oră / săpt. 2 ore / săpt.
21.
22. instruire practică: instruire practică:
2 ore / săpt. 2 ore/sapt.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32. Stagii de pregătire practică Stagii de pregătire practică
Modulul IV Modulul V
33.
34.
Circuite electronice Circuite electronice de măsurare,
35. analogice supraveghere şi control
36.
37.
CD – curriculum diferenţiat; CDL – curriculum în dezvoltare locală
Observaţie:
Instruirea practică comasată se desfăşoară timp de 8 săptămâni care vor fi planificate fie la
sfârşitul anului şcolar, ca în tabelul de corelare, fie în timpul anului la decizia şcolii şi în parteneriat
cu agenţii economici.
42

Electronist Aparate Si Echipamente de Electronica Profesiona

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Electronist Aparate Si Echipamente de Electronica Profesiona

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Program Phare TVET RO 0108.01

Şcoala de Arte şi Meserii

Domeniul: Electronică şi automatizări

Asistenţă UIP PHARE TVET RO 0108.03

Domeniul: Electronică şi automatizări

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală 377 ore

Modulul III: Total ore/an 116

Total ore/an: 13 ore/săptămână x 29 săptămâni = 377 ore

Stagii de pregătire practică 240 ore

Modulul V: Total ore/an 120

Total ore/an: 30 ore/săptămână x 8 săptămâni/an = 240 ore

Curriculum în dezvoltare locală 116 ore

Total ore/an: 4 ore/săptămână x 29 săptămâni =116 ore

TOTAL: 733 ore / an

Comunicare 3.Citeşte şi utilizează

Utilizarea 1.Identifică circuite integrate  

În scopul invăţării centrate pe elev , profesorul trebuie să adapteze strategiile de predare la

Modulul « Dispozitive electronice » face parte din CD - curriculum diferenţiat al culturii de

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

 Utilizarea dispozitivelor electronice discrete

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:

Modulul « Dispozitive electronice » poate fi parcurs independent oferind elevilor cunoştinţe

Tema 1: Tranzistorul bipolar

Tema 2: Tranzistorul cu efect de câmp ( TEC-J, TEC-MOS )

Recomandări pentru lucrări de laborator

1. Utilizarea cataloagelor pentru selectarea componentelor electronice.

Recomandări pentru aplicaţii practice

1. Lucrări practice de identificare a componentelor: tranzistor bipolar, tranzistor cu efect de câmp,

Circuite electronice digitale

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

 Utilizarea circuitelor integrate logice.

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor:

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Tema 1: Sisteme de numeraţie, coduri numerice

Tema 2: Elemente de algebră Boole

Tema 3: Porţi logice

Tema 4: Codificatoare, decodificatoare

Tema 5: Multiplexoare, demultiplexoare

Recomandări pentru lucrări de laborator:

1. Identificarea circuitelor integrate digitale după aspect fizic şi simbol;

1. Lucrări practice de identificare a circuitelor integrate digitale în montaje,după aspect fizic şi

Circuite electronice de putere

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

 Utilizarea circuitelor electronice de putere.

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Realizează circuite  Tipuri de convertoare (c.a.-c.c.; c.c.-c.a.; c.a.-c.a.;

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare:

Modulul « Electronică de putere » este un ansamblu care poate fi parcurs independent

Tema 2: Convertoare c.a.-c.c. Redresoare polifazate.

Tema 3: Convertoare c.c.-c.a. Invertoare.

Tema 4: Convertoare c.a.-c.a.

Tema 5: Convertoare c.c.-c.c.

Recomandări pentru aplicaţii practice:

1. Lucrări practice de identificare a dispozitivelor semiconductoare de putere cu funcţionare în

Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,

1. C. Rădoi, P. Svasta, V. Lăzărescu, D. Stoichescu, I. Liţă, Aparate, echipamente şi instalaţii de

Circuite electronice analogice

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

 Utilizarea circuitelor electronice de putere.

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare: