Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURRICULUM
pentru
CLASA a XI-a
2013
AUTORI:
Ing. Maria Luminiţa NICHITA profesor grad didactic I , Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară
"Elena Doamna", Galaţi
Coordonare C.N.D.I.P.T.:
FLORENȚA CLAUDIA DUMITRU - inspector de specialitate
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Clasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară Tehnologii
I. Pregătire practică
Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia
publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL
Observaţie:
Succesiunea săptămânilor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, respectiv a
zilelor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, se poate hotărî diferenţiat, de la caz la
caz, de către unităţile şcolare de comun acord cu agenţii economici.
Modulul I: RECEPŢIONAREA ŞI PREGĂTIREA MATERIILOR PRIME ŞI
AUXILIARE ÎN VEDEREA OBŢINERII ULEIULUI
1. Notă introductivă
1
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.
7
4. Conţinutul formării
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.
9
- activităţi practice:
- Selectarea vaselor şi dozatoarelor adecvate pentru materii solide şi lichide.
- Dozarea materiilor prime şi auxiliare folosite la fabricarea uleiului şi produselor din ulei.
- Realizarea operaţiilor de pregătire conform instrucţiunilor tehnologice.
- Citirea parametrilor de lucru pe parcursul executării operaţiilor de dozare şi pregătire.
- Igienizarea vaselor şi utilajelor utilizate pentru dozarea şi pregătirea materiilor prime şi auxiliare.
- Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.
- Analiza caracteristicilor senzoriale şi fizico-chimice ale materiilor prime şi auxiliare folosite la
fabricarea uleiului şi produselor din ulei.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
Fişe de observaţie;
Fişe test;
Fişe de lucru;
Fişe de autoevaluare;
Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.
10
8. Bibliografie
1. Banu C., Manualul inginerului, vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti , 1999.
2. Barariu I. , ş.a, Materii prime şi materiale folosite în industria alimentară, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1992.
3. Milcu V., Nichita M.L., ş.a, Pregătire de bază în industria alimentară, Ed. Oscar Print,
Bucureşti, 2000.
4. Puzdrea D., Singer M., Utilajul şi tehnologia în industria alimentară extractivă -
Tehnologia uleiurilor vegetale (manual pentru cls. a XI-a, licee industriale ), Ed. Didactică
şi pedagogică, Bucureşti, 1984.
5. *** Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din sectoarele
alimentare, 2000.
6. Colecţie de STAS-uri de analize pentru industria uleiului şi produselor din ulei.
7. Normative interne, instrucţiuni tehnologice, caiete de sarcini
8. Cataloage, pliante, reviste de specialitate
11
Modulul II: FABRICAREA ULEIULUI
1. Notă introductivă
Modulul „Fabricarea uleiului” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii
calificării profesionale „Operator în industria uleiului”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2
ani, şi are alocat un număr de 294 ore conform planului de învăţământ, din care:
126 ore – laborator tehnologic
168 ore – instruire practică
13
calităţii uleiului rafinat.
Rezultatul învăţării 4: Deserveşte instalaţiile de rafinare
Exploatarea utilajelor şi instalaţiilor folosite la Alimentează utilajele şi instalaţiile de Pregătirea şi încărcarea utilajelor şi
obţinerea uleiului rafinat. rafinare. instalaţiilor de obţinere a uleiului rafinat.
Norme securitate şi sănătate în muncă pentru Evacuează semifabricatelor din utilajele Evacuarea semifabricatelor din utilajele şi
lucrările de obţinere a uleiului rafinat. sau instalaţiile de rafinare. instalaţiile de rafinare.
Analizează consecinţele nerespectării Respectarea măsurilor de securitate şi
normelor de securitate şi sănătate în sănătate în muncă la exploatarea utilajelor
muncă. folosite în obţinerea uleiului rafinat.
Rezultatul învăţării 5: Pregăteşte diferite sortimente de ulei brut pentru rafinare
Sortimente de ulei brut supuse rafinării. Identifică sortimentele de ulei brut. Caracterizarea sortimentele de ulei brut în
Operaţiile de pregătire a diferitele sortimente de Execută operaţiile de pregătire a uleiului funcţie de materia primă.
ulei brut pentru rafinare. brut pentru rafinare. Controlarea analitică uleiul brut şi
Norme securitate şi sănătate în muncă pentru Verifică parametrii de lucru şi analizează stabilizarea lui în vederea rafinării.
lucrările de pregătire a uleiului brut pentru consecinţele nerespectariii normelor de Supravegherea parametrilor de lucru la
rafinare. securitate şi sănătate în muncă. pregătirea pentru rafinare.
Respectarea măsurilor de securitate şi
sănătate în muncă la pregătirea uleiului
pentru rafinare.
Rezultatul învăţării 6: Identifică metodele specifice pentru rafinarea diferitelor sortimente de ulei
Metode moderne de rafinare a uleiului brut. Clasifică metodele moderne de rafinare. Identificarea metodelor mederne de
Tehnologia rafinării uleiului brut prin metode Caracterizează metodele moderne de rafinare a uleiului brut.
moderne. rafinare. Descrierea metodelor moderne de rafinare
Norme securitate şi sănătate în muncă pentru Rafinează uleiul brut. Supravegherea parametrilor de lucru la
lucrările de obţinere a uleiului rafinat prin metode Verifică parametrii de lucru şi analizează pregătirea pentru rafinare.
moderne. consecinţele nerespectariii normelor de Respectarea măsurilor de securitate şi
securitate şi sănătate în muncă. sănătate în muncă la pregătirea uleiului
pentru rafinare.
Rezultatul învăţării 7: Deserveşte instalaţiile moderne de rafinare
Exploatarea utilajelor şi instalaţiilor moderne Alimentează utilajele şi instalaţiile Pregătirea şi încărcarea utilajelor şi
folosite la obţinerea uleiului rafinat. moderne de rafinare. instalaţiilor de obţinere a uleiului rafinat.
Norme securitate şi sănătate în muncă pentru Evacuează semifabricatele din utilajele sau Evacuarea semifabricatelor din utilajele şi
lucrările de obţinere a uleiului rafinat. instalaţiile de rafinare. instalaţiile de rafinare.
Analizează consecinţele nerespectării Respectarea măsurilor de securitate şi
14
normelor de securitate şi sănătate în sănătate în muncă la exploatarea utilajelor
muncă. folosite în obţinerea uleiului rafinat.
15
4. Conţinutul formării
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.
17
Instalaţii moderne necesare pentru rafinarea uleiurilor brute,
Instrucţiuni tehnologice,
Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Fabricarea uleiului” trebuie să fie abordate într-o
manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de
nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Fabricarea uleiului ” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ,
noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere
din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în
unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
Elaborarea de referate interdisciplinare;
Exerciţii de documentare;
Navigare pe Internet în scopul documentării;
Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
Vizite de documentare la agenţii economici;
Discuţii.
18
aparaturii, reactivilor chimici şi indicatorilor, de analiză a consecinţelor nerespectării normelor de
securitate şi sănătate în muncă, de descriere a operaţiilor tehnologice;
- exerciţii aplicative de comparare a metodelor de rafinare clasice cu cele moderne, a rezultatelor
obţinute cu standardele de calitate, normativele interne, instrucţiunile tehnologice, caietele de
sarcini;
- activităţi practice:
- Executarea operaţiilor din faza de prelucrare a materiilor prime oleaginoase.
- Alimentarea utilajelor şi instalaţiilor de prelucrare a materiilor prime.
- Evacuarea semifabricatelor din utilaje sau instalaţii.
- Citirea parametrii de lucru din faza de prelucrare a materiilor prime oleaginoase.
- Analiza calităţii uleiului brut.
- Executarea operaţiilor de pregătire a uleiului brut pentru rafinare.
- Alimentarea utilajelor şi instalaţiilor de rafinare.
- Evacuarea semifabricatelor din utilajele sau instalaţiile de rafinare.
- Executarea operaţiilor din faza de rafinare a uleiului brut
- Verificarea parametrilor de lucru din faza de rafinare a uleiului brut.
- Determinarea calităţii uleiului rafinat
- Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
Finală
Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
Fişe de observaţie;
Fişe test;
Fişe de lucru;
Fişe de autoevaluare;
Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
19
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1. Banu C., Manualul inginerului, vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti , 1999.
2. Barariu I. , ş.a, Materii prime şi materiale folosite în industria alimentară, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1992.
3. Milcu V., Nichita M.L., ş.a, Pregătire de bază în industria alimentară, Ed. Oscar Print,
Bucureşti, 2000.
4. Puzdrea D., Singer M., Utilajul şi tehnologia în industria alimentară extractivă -
Tehnologia uleiurilor vegetale (manual pentru cls. a XI-a, licee industriale ), Ed. Didactică
şi pedagogică, Bucureşti, 1984.
5. *** Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din sectoarele
alimentare, 2000.
6. Colecţie de STAS-uri de analize pentru industria uleiului şi produselor din ulei.
7. Normative interne, instrucţiuni tehnologice, caiete de sarcini
8. Cataloage, pliante, reviste de specialitate
20
Modulul III: Fabricarea margarinei şi a shorteningurilor
1. Notă introductivă
22
Defectele emulsiei de margarină şi Alimentează utilajele pentru obţinerea Pregătirea şi încărcarea utilajelor şi
măsurile de remediere a acestor defecte. margarinei şi shorteningurilor. instalaţiilor de obţinere a margarinei şi
Evacuează margarina şi shorteningurile shorteningurilor
din utilaje. Evacuarea semifabricatelor din utilajele şi
Analizează consecinţele nerespectării instalaţiile de obţinere a margarinei şi
normelor de securitate şi sănătate în muncă shorteningurilor.
Respectarea măsurilor de securitate şi
sănătate în muncă la exploatarea utilajelor
folosite în obţinerea margarinei şi
shorteningurilor.
23
4. Conţinutul formării
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.
6. Sugestii metodologice
25
- exerciţii de identificare a semifabricatelor, a sortimentelor de margarină şi shorteninguri, a
operaţiilor din fazele de obţinere şi prelucrarea a emulsiei de margarină, operaţiilor din fazele de
obţinere shorteningurilor, a părţilor componente corespunzătoare utilajelor şi instalaţiilor adecvate
operaţiilor tehnologice, a parametrilor tehnologici, a defectelor şi măsurilor de remediere, a
indicilor de calitate ai margarinei şi shorteningurilor, a vaselor, ustensilelor, aparaturii, reactivilor
chimici şi indicatorilor;
- exerciţii aplicative şi practice de determinare a calităţii margarinei şi shorteningurilor, de
verificare şi citire a parametrilor tehnologici, de clasificarea a shorteningurilor, de descriere a
operaţiilor din fazele de obţinere şi prelucrarea a emulsiei de margarină, respectiv de obţinere
shorteningurilor, de analiză a consecinţelor nerespectării normelor de securitate şi sănătate în
muncă, de determinare a indicilor de calitate ai margarinei şi shorteningurilor, de selectare a vaselor,
ustensilelor, aparaturii, reactivilor chimici şi indicatorilor;
- exerciţii aplicative de comparare a rezultatelor obţinute cu standardele de calitate, normativele
interne;
- activităţi practice:
- Executarea operaţiilor din faza de obţinere a emulsiei de margarină.
- Supravegherea parametrilor de lucru din faza de preparare a emulsiei de margarină.
- Executarea operaţiilor din faza de prelucrare a emulsiei de margarină.
- Supravegherea parametrilor de lucru din faza de prelucrare a emulsiei de margarină.
- Executarea operaţiilor tehnologice din procesul de fabricare a shorteningurilor.
- Alimentarea utilajelor pentru fabricarea margarinei şi shorteningurilor.
- Evacuarea semifabricatelor, margarinei şi shorteningurilor din utilaje.
- Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.
- Analiza calitativă a margarinei, respectiv a shorteningurilor.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a.În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b.Finală
Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
Fişe de observaţie;
Fişe test;
Fişe de lucru;
Fişe de autoevaluare;
26
Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1. Banu C., Manualul inginerului, vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti , 1999.
2. Barariu I. , ş.a, Materii prime şi materiale folosite în industria alimentară, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.
3. Milcu V., Nichita M.L., ş.a, Pregătire de bază în industria alimentară, Ed. Oscar
Print, Bucureşti, 2000.
4. Puzdrea D., Singer M., Utilajul şi tehnologia în industria alimentară extractivă -
Tehnologia uleiurilor vegetale (manual pentru cls. a XI-a, licee industriale ), Ed.
Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1984.
5. *** Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din sectoarele
alimentare, 2000.
6. Colecţie de STAS-uri de analize pentru industria uleiului şi produselor din ulei.
7. Normative interne, instrucţiuni tehnologice, caiete de sarcini
8. Cataloage, pliante, reviste de specialitate
27
Modulul IV: AMBALAREA ŞI DEPOZITAREA ULEIULUI, MARGARINEI
ŞI SHORTENINGURILOR
1. Notă introductivă
29
industria uleiului.
Rezultatul învăţării 4: Prezintă condiţiile de depozitare
Depozite pentru ulei, margarină şi shorteninguri Identifică condiţiile de depozitare pentru Descrierea depozitelor pentru ulei,
Modalităţi de depozitare a semifabricatelor şi ulei, margarină şi shorteninguri. margarină şi shorteninguri.
produselor finite în industria uleiului. Depozitează semifabricatele şi produsele Aplicarea modalităţilor de depozitare
Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în finite din industria uleiului. adecvate semifabricatelor sau produselor
muncă. Respectă normele specifice de securitate şi finite.
sănătate în muncă. Aplicarea normelor specifice de securitate
şi sănătate în muncă la ambalarea
semifabricatelor şi produselor finite din
industria uleiului.
30
4. Conţinutul formării
Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Ambalarea şi depozitarea uleiului, margarinei şi
shorteningurilor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de
particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Ambalarea şi depozitarea uleiului, margarinei şi shorteningurilor” poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se
recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul
economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
Elaborarea de referate interdisciplinare;
Exerciţii de documentare;
Navigare pe Internet în scopul documentării;
Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
Vizite de documentare la agenţii economici;
Discuţii.
32
- exerciţii aplicative şi practice de enumerare a caracteristicilor ambalajelor, de descriere a
operaţiei de ambalare, de prezentare a defecţiunilor ce pot apărea la maşinile şi instalaţiile de
ambalare, de analiză a consecinţelor nerespectării normelor de securitate şi sănătate în muncă;
- exerciţii aplicative de comparare a rezultatelor cu instrucţiunile tehnologice;
- activităţi practice:
- Executarea operaţiilor tehnologice de pregătire a semifabricatelor şi produselor finite pentru
ambalare.
- Depozitarea semifabricatelor, uleiului şi produselor din ulei.
- Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.
Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a.În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b.Finală
Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
33
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.
8. Bibliografie
1. Banu C., Manualul inginerului, vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti , 1999.
2. Barariu I. , ş.a, Materii prime şi materiale folosite în industria alimentară, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1992.
3. Milcu V., Nichita M.L., ş.a, Pregătire de bază în industria alimentară, Ed. Oscar Print,
Bucureşti, 2000.
4. Puzdrea D., Singer M., Utilajul şi tehnologia în industria alimentară extractivă -
Tehnologia uleiurilor vegetale (manual pentru cls. a XI-a, licee industriale ), Ed. Didactică
şi pedagogică, Bucureşti, 1984.
5. *** Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din sectoarele
alimentare, 2000.
6. Normative interne, instrucţiuni tehnologice, caiete de sarcini
7. Cataloage, pliante, reviste de specialitate
34