Sunteți pe pagina 1din 34

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A


ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr. .......... la OMEN nr. ............. din ....................

CURRICULUM
pentru

CLASA a XI-a

ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI

pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:

Operator în industria uleiului

Domeniul de pregătire de bază: INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Domeniul de pregătire generală: INDUSTRIE ALIMENTARĂ

Aria curriculară TEHNOLOGII

2013
AUTORI:

Ing. Monica – Anca CREŢU profesor, Colegiul Agricol Fălticeni

Ing. Maria Luminiţa NICHITA profesor grad didactic I , Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară
"Elena Doamna", Galaţi

Coordonare C.N.D.I.P.T.:
FLORENȚA CLAUDIA DUMITRU - inspector de specialitate
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Clasa a XI-a
Învăţământ profesional de 2 ani
Aria curriculară Tehnologii

Calificarea: Operator în industria uleiului


Domeniul de pregătire de bază: INDUSTRIE ALIMENTARĂ
Domeniul de pregătire profesională generală: INDUSTRIE ALIMENTARĂ

I. Pregătire practică

Modulul I. Recepţionarea şi pregătirea materiilor prime şi auxiliare în vederea obţinerii


uleiului
Total ore: 147
din care: laborator tehnologic 63
instruire practică 84
Modulul II. Fabricarea uleiului
Total ore: 294
din care: laborator tehnologic 126
instruire practică 168
Modulul III. Fabricarea margarinei şi a shorteningurilor
Total ore: 294
din care: laborator tehnologic 126
instruire practică 168

Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

II. Stagiu de pregătire practică - CDL*


Modulul IV. Ambalarea şi depozitarea uleiului, margarinei şi shorteningurilor
Total ore: 150
din care Laborator tehnologic -
Instruire practică 150

Total ore/an = 30 ore/săptămână x 5 săptămâni/an = 150 ore/an

TOTAL GENERAL: 885 ore /an

Notă:
1. Orele de laborator tehnologic şi orele de instruire practică se pot desfăşura atât în
laboratoarele şi atelierele unităţii de învăţământ, cât şi la operatorul economic/ instituţia
publică parteneră pentru pregătirea practică.
2. Stagiul de pregătire practică CDL* se realizează la operatorul economic/ instituţia publică
parteneră; pentru a răspunde nevoilor angajatorilor din sectorul IMM, stagiul de pregătire
practică poate fi organizat şi în unitatea de învăţământ, conform cadrului legal în vigoare.
LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE
PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

 PREGĂTIREA MATERIILOR PRIME ŞI AUXILIARE


 OBŢINEREA ULEIULUI DIN ALTE MATERII PRIME OLEAGINOASE
 METODE MODERNE DE RAFINARE A ULEIULUI BRUT
 FABRICAREA MARGARINEI ŞI A SHORTENINGURILOR
 AMBALAREA ŞI DEPOZITAREA ULEIULUI, MARGARINEI ŞI
SHORTENINGURILOR
ORDINEA DE PARCURGERE A MODULELOR

Ordinea de parcurgere a modulelor este prezentată orientativ, astfel încât în funcţie de


condiţiile în care se asigură desfăşurarea stagiului de pregătire practică, această schemă se poate
modifica.

Modulul I. Recepţionarea şi pregătirea materiilor prime şi auxiliare în vederea


obţinerii uleiului - 7 săptămâni
Modulul II. Fabricarea uleiului - 14 săptămâni
Modulul III. Fabricarea margarinei şi a shorteningurilor - 14 săptămâni
Modulul IV. Ambalarea şi depozitarea uleiului, margarinei şi
shorteningurilor - 5 săptămâni

Observaţie:
Succesiunea săptămânilor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, respectiv a
zilelor de laborator tehnologic şi a celor de instruire practică, se poate hotărî diferenţiat, de la caz la
caz, de către unităţile şcolare de comun acord cu agenţii economici.
Modulul I: RECEPŢIONAREA ŞI PREGĂTIREA MATERIILOR PRIME ŞI
AUXILIARE ÎN VEDEREA OBŢINERII ULEIULUI

1. Notă introductivă

Modulul „Recepţionarea şi pregătirea materiilor prime şi auxiliare în vederea obţinerii


uleiului” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Operator în
industria uleiului”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 147 ore
conform planului de învăţământ, din care:
 63 ore – laborator tehnologic
 84 ore – instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Operator în industria


uleiului” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea
pregătirii profesionale.

Modulul „Recepţionarea şi pregătirea materiilor prime şi auxiliare în vederea obţinerii


uleiului” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Pregătirea
materiilor prime şi auxiliare din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Industrie alimentară.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

 PREGĂTIREA MATERIILOR PRIME ŞI AUXILIARE


3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: RECEPŢIONAREA ŞI PREGĂTIREA MATERIILOR PRIME ŞI AUXILIARE ÎN VEDEREA OBŢINERII ULEIULUI


Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare1
Rezultatul învăţării 1: Recunoaşte materiile prime şi auxiliare utilizate la fabricarea uleiului şi produselor din ulei
 Materii prime şi auxiliare utilizate în cadrul  Identifică materiile prime şi auxiliare  Caracterizarea materiile prime şi auxiliare
procesului tehnologic de fabricare a utilizate în fabricile de procesare a uleiului. utilizate în fabricile de procesare a
uleiului şi produselor din ulei.  Identifică caracteristicile senzoriale ale uleiului.
 Caracteristici senzoriale şi fizico-chimice materiilor prime şi auxiliare utilizate la  Descrierea caracteristicilor senzoriale ale
ale materiilor prime şi auxiliare folosite la fabricarea uleiului şi a produselor din ulei. materiilor prime şi auxiliare.
fabricarea uleiului şi a produselor din ulei.  Analizează caracteristicile fizico-chimice  Determinarea caracteristicilor fizico-
ale materiilor prime şi auxiliare folosite la chimice ale materiilor prime şi şi
fabricarea uleiului şi a produselor din ulei. auxiliare.
Rezultatul învăţării 2: Dozează materiile prime şi auxiliare
 Dozarea materiilor prime şi auxiliare  Selectează vasele şi dozatoarele adecvate  Identificarea vaselor şi dozatoarelor
utilizate la fabricarea uleiului şi produselor pentru materii solide şi lichide. utilizate pentru dozarea materiilor solide
din ulei.  Dozează materiile prime şi auxiliare. şi lichide.
 Igienizează vasele şi dozatoarele utilizate  Executarea operaţiei de dozare a
pentru dozarea solidelor şi lichidelor. materiilor prime şi auxiliare.
 Executarea operaţiei de igienizare a
vaselor şi dozatoarelor utilizate pentru
dozarea solidelor şi lichidelor.
Rezultatul învăţării 3: Realizează pregătirea materiilor prime şi auxiliare
 Utilaje şi instalaţii pentru pregătirea  Identifică părţile componente ale utilajelor  Descrierea părţilor componente ale
materiilor prime şi auxiliare. şi instalaţiilor utilizate pentru pregătirea utilajelor şi instalaţiilor utilizate pentru
materiilor prime şi auxiliare. pregătirea materiilor prime şi auxiliare.
 Realizează operaţiile de pregătire conform  Executarea operaţiilor de pregătire
instrucţiunilor tehnologice. conform instrucţiunilor tehnologice.
 Citeşte parametrii de lucru pe parcursul  Verificarea parametrilor de lucru pe
executării operaţiei de pregătire. parcursul executării operaţiei de pregătire.

1
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.
7
4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:


1. Materii prime şi auxiliare utilizate la fabricarea uleiului şi produselor din ulei
1.1. Materii prime şi auxiliare utilizate la fabricare a uleiului şi produselor din ulei
1.2. Caracteristici senzoriale şi fizico-chimice ale materiilor prime şi auxiliare folosite la
fabricarea uleiului şi a produselor din ulei
2. Dozarea materiilor prime şi auxiliare utilizate la fabricarea uleiului şi produselor din ulei
2.1. Dozarea materiilor prime şi auxiliare utilizate la fabricarea uleiului şi produselor din
ulei
3. Pregătirea materiilor prime şi auxiliare utilizate la fabricarea uleiului şi produselor din ulei
3.1. Utilaje şi instalaţii pentru pregătirea materiilor prime şi auxiliare

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pregătirea practică se va efectua în atelierele şcoală sau la agenţii economici şi în laboratorul


tehnologic.
1. Materii prime şi auxiliare utilizate la fabricarea uleiului şi produselor din ulei
 Materii prime şi auxiliare,
 Machete, planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Normative interne, colecţie de STAS–uri din Industria alimentară,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Vase, ustensile şi aparatură de laborator,
 Reactivi chimici şi indicatori,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.
2. Dozarea materiilor prime şi auxiliare utilizate la fabricarea uleiului şi produselor din ulei
 Materii prime şi auxiliare,
 Machete, planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Fişe tehnice ale utilajelor şi instalaţiilor necesare pentru dozarea materiilor prime şi auxiliare,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Utilaje şi instalaţii necesare pentru dozarea materiilor prime şi auxiliare,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.
3. Pregătirea materiilor prime şi auxiliare utilizate la fabricarea uleiului şi produselor din ulei
 Materii prime şi auxiliare,
 Machete, planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Fişe tehnice ale utilajelor şi instalaţiilor necesare pentru pregătirea materiilor prime şi
auxiliare,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Utilaje şi instalaţii necesare pentru pregătirea materiilor prime şi auxiliare,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.
6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Recepţionarea şi pregătirea materiilor prime şi
auxiliare în vederea obţinerii uleiului” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată,
ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Recepţionarea şi pregătirea materiilor prime şi auxiliare în vederea obţinerii
uleiului” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse
didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ
sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe
menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici;
 Discuţii.
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat
fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Recepţionarea şi
pregătirea materiilor prime şi auxiliare în vederea obţinerii uleiului”, se recomandă următoarele
activităţi de învăţare:
- exerciţii de identificare a materiilor prime şi auxiliare folosite la fabricarea uleiului şi produselor
din ulei, a caracteristicilor senzoriale şi fizico-chimice ale materiilor prime, a metodelor de analiză
corespunzătoare, a vaselor, ustensilelor şi aparaturii de laborator şi reactivilor chimici, a părţilor
componente ale utilajelor şi instalaţiilor folosite pentru recepţie, dozare şi pregătire .
- exerciţii aplicative şi practice de selectare a materiilor prime şi auxiliare folosite la fabricarea
uleiului şi produselor din ulei, de determinare a caracteristicilor senzoriale şi fizico-chimice ale
materiilor prime şi auxiliare, de selectare a vaselor, usensilelor, aparaturii, reactivilor chimici şi
indicatorilor, de selectare a vaselor şi dozatoarelor adecvate pentru materii solide şi lichide, a
utilajelor şi instalaţiilor adecvate pentru pregătirea materiilor prime şi auxiliare, de descriere a
operaţiilor tehnologice;
- exerciţii aplicative de comparare a rezultatelor obţinute cu standardele de calitate, normativele
interne, instrucţiunile tehnologice;

9
- activităţi practice:
- Selectarea vaselor şi dozatoarelor adecvate pentru materii solide şi lichide.
- Dozarea materiilor prime şi auxiliare folosite la fabricarea uleiului şi produselor din ulei.
- Realizarea operaţiilor de pregătire conform instrucţiunilor tehnologice.
- Citirea parametrilor de lucru pe parcursul executării operaţiilor de dozare şi pregătire.
- Igienizarea vaselor şi utilajelor utilizate pentru dozarea şi pregătirea materiilor prime şi auxiliare.
- Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.
- Analiza caracteristicilor senzoriale şi fizico-chimice ale materiilor prime şi auxiliare folosite la
fabricarea uleiului şi produselor din ulei.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b. Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.

10
8. Bibliografie

1. Banu C., Manualul inginerului, vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti , 1999.
2. Barariu I. , ş.a, Materii prime şi materiale folosite în industria alimentară, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1992.
3. Milcu V., Nichita M.L., ş.a, Pregătire de bază în industria alimentară, Ed. Oscar Print,
Bucureşti, 2000.
4. Puzdrea D., Singer M., Utilajul şi tehnologia în industria alimentară extractivă -
Tehnologia uleiurilor vegetale (manual pentru cls. a XI-a, licee industriale ), Ed. Didactică
şi pedagogică, Bucureşti, 1984.
5. *** Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din sectoarele
alimentare, 2000.
6. Colecţie de STAS-uri de analize pentru industria uleiului şi produselor din ulei.
7. Normative interne, instrucţiuni tehnologice, caiete de sarcini
8. Cataloage, pliante, reviste de specialitate

11
Modulul II: FABRICAREA ULEIULUI

1. Notă introductivă

Modulul „Fabricarea uleiului” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii
calificării profesionale „Operator în industria uleiului”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2
ani, şi are alocat un număr de 294 ore conform planului de învăţământ, din care:
 126 ore – laborator tehnologic
 168 ore – instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Operator în industria


uleiului” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea
pregătirii profesionale.

Modulul „Fabricarea uleiului” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice


specializate Obţinerea uleiului din alte materii prime oleaginoase din standardul de pregătire de
nivel 2 şi competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Metode moderne de rafinare
a uleiului brut din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Industrie alimentară.

2. Unităţile de competenţe la care se referă modulul

 OBŢINEREA ULEIULUI DIN ALTE MATERII PRIME OLEAGINOASE


 METODE MODERNE DE RAFINARE A ULEIULUI BRUT
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: FABRICAREA ULEIULUI


Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare2
Rezultatul învăţării 1: Prelucrează materiile prime
 Operaţiile de prelucrare a materiilor prime  Identifică operaţiile din faza de prelucrare  Descrierea operaţiilor de prelucrare a
oleaginoase. a materiilor prime oleaginoase. materiilor prime oleaginoase cu
 Execută operaţiile din faza de prelucrare a remedierea defectelor de fabricatie.
materiilor prime oleaginoase.  Realizarea operaţiilor de prelucrare a
 Citeşte parametrii de lucru din faza de materiilor prime oleaginoase conform
prelucrare a materiilor prime oleaginoase. instrucţiunilor tehnologice.
 Analizează calitatea uleiului brut.  Identificarea parametrilor de lucru din
faza de prelucrare a amateriilor prime
oleaginoase.
 Verificarea senzorială şi fizico-chimică a
calităţii uleiului brut.
Rezultatul învăţării 2: Deserveşte utilajele de obţinere a uleiului brut
 Exploatarea utilajelor şi instalaţiilor folosite la  Alimentează utilajele şi instalaţiile de  Pregătirea şi încărcarea utilajelor şi
obţinerea uleiului brut. prelucrare a materiilor prime. instalaţiilor de obţinere a uleiului brut.
 Norme securitate şi sănătate în muncă pentru  Evacuează semifabricatelor din utilaje sau  Evacuarea semifabricatelor din utilaje şi
lucrările de obţinere a uleiului brut. instalaţii. instalaţii.
 Analizează consecinţele nerespectării  Respectarea măsurilor de securitate şi
normelor de securitate şi sănătate în sănătate în muncă la exploatarea utilajelor
muncă. folosite în obţinerea uleiului brut.
Rezultatul învăţării 3: Realizează rafinarea diferitelor sortimente de uleiuri brute
 Rafinarea uleiurilor brute.  Identifică operaţiile din faza de rafinare a  Prezentarea operaţiilor din faza de rafinare
 Controlul calitativ al uleiurilor brute uleiului brut. a uleiului brut.
 Execută operaţiilor din faza de rafinare a  Realizarea operaţiilor de rafinare a
uleiului brut diferitelor sortimente de uleiuri brute
 Verifică parametrii de lucru din faza de conform instrucţiunilor tehnologice.
rafinare a uleiului brut.  Citirea parametrilor de lucru din faza de
 Determină calitatea uleiului rafinat. rafinare a uleiului brut.
 Verificarea senzorială şi fizico-chimică a
2
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.

13
calităţii uleiului rafinat.
Rezultatul învăţării 4: Deserveşte instalaţiile de rafinare
 Exploatarea utilajelor şi instalaţiilor folosite la  Alimentează utilajele şi instalaţiile de  Pregătirea şi încărcarea utilajelor şi
obţinerea uleiului rafinat. rafinare. instalaţiilor de obţinere a uleiului rafinat.
 Norme securitate şi sănătate în muncă pentru  Evacuează semifabricatelor din utilajele  Evacuarea semifabricatelor din utilajele şi
lucrările de obţinere a uleiului rafinat. sau instalaţiile de rafinare. instalaţiile de rafinare.
 Analizează consecinţele nerespectării  Respectarea măsurilor de securitate şi
normelor de securitate şi sănătate în sănătate în muncă la exploatarea utilajelor
muncă. folosite în obţinerea uleiului rafinat.
Rezultatul învăţării 5: Pregăteşte diferite sortimente de ulei brut pentru rafinare
 Sortimente de ulei brut supuse rafinării.  Identifică sortimentele de ulei brut.  Caracterizarea sortimentele de ulei brut în
 Operaţiile de pregătire a diferitele sortimente de  Execută operaţiile de pregătire a uleiului funcţie de materia primă.
ulei brut pentru rafinare. brut pentru rafinare.  Controlarea analitică uleiul brut şi
 Norme securitate şi sănătate în muncă pentru  Verifică parametrii de lucru şi analizează stabilizarea lui în vederea rafinării.
lucrările de pregătire a uleiului brut pentru consecinţele nerespectariii normelor de  Supravegherea parametrilor de lucru la
rafinare. securitate şi sănătate în muncă. pregătirea pentru rafinare.
 Respectarea măsurilor de securitate şi
sănătate în muncă la pregătirea uleiului
pentru rafinare.
Rezultatul învăţării 6: Identifică metodele specifice pentru rafinarea diferitelor sortimente de ulei
 Metode moderne de rafinare a uleiului brut.  Clasifică metodele moderne de rafinare.  Identificarea metodelor mederne de
 Tehnologia rafinării uleiului brut prin metode  Caracterizează metodele moderne de rafinare a uleiului brut.
moderne. rafinare.  Descrierea metodelor moderne de rafinare
 Norme securitate şi sănătate în muncă pentru  Rafinează uleiul brut.  Supravegherea parametrilor de lucru la
lucrările de obţinere a uleiului rafinat prin metode  Verifică parametrii de lucru şi analizează pregătirea pentru rafinare.
moderne. consecinţele nerespectariii normelor de  Respectarea măsurilor de securitate şi
securitate şi sănătate în muncă. sănătate în muncă la pregătirea uleiului
pentru rafinare.
Rezultatul învăţării 7: Deserveşte instalaţiile moderne de rafinare
 Exploatarea utilajelor şi instalaţiilor moderne  Alimentează utilajele şi instalaţiile  Pregătirea şi încărcarea utilajelor şi
folosite la obţinerea uleiului rafinat. moderne de rafinare. instalaţiilor de obţinere a uleiului rafinat.
 Norme securitate şi sănătate în muncă pentru  Evacuează semifabricatele din utilajele sau  Evacuarea semifabricatelor din utilajele şi
lucrările de obţinere a uleiului rafinat. instalaţiile de rafinare. instalaţiile de rafinare.
 Analizează consecinţele nerespectării  Respectarea măsurilor de securitate şi

14
normelor de securitate şi sănătate în sănătate în muncă la exploatarea utilajelor
muncă. folosite în obţinerea uleiului rafinat.

15
4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:


1. Prelucrarea materiilor prime şi auxiliare
1.1. Operaţii de prelucrare a materiilor prime oleaginoase.
2. Utilaje pentru obţinerea uleiului brut
2.1. Exploatarea utilajelor şi instalaţiilor folosite la obţinerea uleiului brut.
2.2. Norme securitate şi sănătate în muncă pentru lucrările de obţinere a uleiului brut.
3. Rafinarea sortimentelor de ulei brut
3.1. Rafinarea uleiurilor brute.
3.2. Controlul calitativ al uleiurilor brute
4. Instalaţii de rafinare a uleiurilor brute
4.1. Exploatarea utilajelor şi instalaţiilor folosite la obţinerea uleiului rafinat.
4.2. Norme securitate şi sănătate în muncă pentru lucrările de obţinere a uleiului rafinat.
5. Pregătirea sortimentelor de ulei pentru rafinare
5.1. Sortimente de ulei brut supuse rafinării.
5.2. Operaţii de pregătire a diferitele sortimente de ulei brut pentru rafinare.
5.3. Norme securitate şi sănătate în muncă pentru lucrările de pregătire a uleiului brut
pentru rafinare.
6. Metode specifice pentru rafinarea sortimentelor de ulei
6.1. Metode moderne de rafinare a uleiului brut.
6.2.Tehnologia rafinării uleiului brut prin metode moderne.
6.3. Norme securitate şi sănătate în muncă pentru lucrările de obţinere a uleiului rafinat prin
metode moderne.
7. Instalaţii moderne de rafinare
7.1. Exploatarea utilajelor şi instalaţiilor moderne folosite la obţinerea uleiului rafinat.
7.2. Norme securitate şi sănătate în muncă pentru lucrările de obţinere a uleiului rafinat.

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.

2. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pregătirea practică se va efectua în atelierele şcoală sau la agenţii economici şi în


laboratorul tehnologic.
1. Prelucrarea materiilor prime şi auxiliare
 Materii prime şi auxiliare,
 Machete, planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Fişe tehnice ale utilajelor şi instalaţiilor necesare pentru prelucrarea materiilor prime şi
 auxiliare,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Normative interne, colecţie de STAS–uri din Industria alimentară,
 Vase, ustensile şi aparatură de laborator,
 Reactivi chimici şi indicatori,
 Machete ale utilajelor şi instalaţiilor necesare pentru prelucrarea materiilor prime şi auxiliare,
 Utilaje şi instalaţii necesare pentru prelucrarea materiilor prime şi auxiliare,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.
2. Utilaje pentru obţinerea uleiului brut
 Machete, planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Fişe tehnice ale utilajelor şi instalaţiilor necesare pentru obţinerea uleiului brut,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Utilaje şi instalaţii necesare pentru obţinerea uleiului brut,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.
3. Pregătirea sortimentelor de ulei pentru rafinare
 Sortimente de ulei brut,
 Machete, planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Fişe tehnice ale instalaţiilor necesare pentru pregătirea uleiului brut,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Utilaje necesare pentru pregătirea uleiurilor brute,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.
4. Rafinarea sortimentelor de ulei brut
 Sortimente de ulei brut,
 Planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Normative interne, colecţie de STAS–uri din Industria alimentară,
 Vase, ustensile şi aparatură de laborator,
 Reactivi chimici şi indicatori,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.
5. Instalaţii de rafinare a uleiurilor brute
 Sortimente de ulei brut,
 Machete, planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Fişe tehnice ale instalaţiilor necesare pentru rafinarea uleiului brut,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Instalaţii necesare pentru rafinarea uleiurilor brute,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.
6. Metode specifice pentru rafinarea sortimentelor de ulei
 Sortimente de ulei brut,
 Pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.
7. Instalaţii moderne de rafinare
 Sortimente de ulei brut,
 Machete, planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Fişe tehnice ale instalaţiilor necesare pentru rafinarea uleiului brut,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,

17
 Instalaţii moderne necesare pentru rafinarea uleiurilor brute,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.

6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Fabricarea uleiului” trebuie să fie abordate într-o
manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de
nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Fabricarea uleiului ” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ,
noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere
din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în
unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici;
 Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat


fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Fabricarea uleiului”,
se recomandă următoarele activităţi de învăţare:
- exerciţii de identificare a semifabricatelor, a sortimentelor de ulei, a operaţiilor din faza de
prelucrare a materiilor prime oleaginoase, a operaţiilor din faza de rafinare a uleiului brut, respectiv
a metodelor de rafinare, a părţilor componente corespunzătoare utilajelor şi instalaţiilor adecvate
operaţiilor tehnologice, a parametrilor tehnologici, a indicilor de calitate ai semifabricatelor şi
produselor finite, a vaselor, ustensilelor, aparaturii, reactivilor chimici şi indicatorilor;
- exerciţii aplicative şi practice de determinare a calităţii uleiului brut, de verificare şi citire a
parametrilor tehnologici, de caracterizare a metodelor moderne de rafinare, de descriere a
operaţiilor din faza de rafinare a uleiului brut, respectiv a metodelor de rafinare, de determinare a
indicilor de calitate ai semifabricatelor şi produselor finite, de selectare a vaselor, ustensilelor,

18
aparaturii, reactivilor chimici şi indicatorilor, de analiză a consecinţelor nerespectării normelor de
securitate şi sănătate în muncă, de descriere a operaţiilor tehnologice;
- exerciţii aplicative de comparare a metodelor de rafinare clasice cu cele moderne, a rezultatelor
obţinute cu standardele de calitate, normativele interne, instrucţiunile tehnologice, caietele de
sarcini;
- activităţi practice:
- Executarea operaţiilor din faza de prelucrare a materiilor prime oleaginoase.
- Alimentarea utilajelor şi instalaţiilor de prelucrare a materiilor prime.
- Evacuarea semifabricatelor din utilaje sau instalaţii.
- Citirea parametrii de lucru din faza de prelucrare a materiilor prime oleaginoase.
- Analiza calităţii uleiului brut.
- Executarea operaţiilor de pregătire a uleiului brut pentru rafinare.
- Alimentarea utilajelor şi instalaţiilor de rafinare.
- Evacuarea semifabricatelor din utilajele sau instalaţiile de rafinare.
- Executarea operaţiilor din faza de rafinare a uleiului brut
- Verificarea parametrilor de lucru din faza de rafinare a uleiului brut.
- Determinarea calităţii uleiului rafinat
- Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.

19
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Banu C., Manualul inginerului, vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti , 1999.
2. Barariu I. , ş.a, Materii prime şi materiale folosite în industria alimentară, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1992.
3. Milcu V., Nichita M.L., ş.a, Pregătire de bază în industria alimentară, Ed. Oscar Print,
Bucureşti, 2000.
4. Puzdrea D., Singer M., Utilajul şi tehnologia în industria alimentară extractivă -
Tehnologia uleiurilor vegetale (manual pentru cls. a XI-a, licee industriale ), Ed. Didactică
şi pedagogică, Bucureşti, 1984.
5. *** Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din sectoarele
alimentare, 2000.
6. Colecţie de STAS-uri de analize pentru industria uleiului şi produselor din ulei.
7. Normative interne, instrucţiuni tehnologice, caiete de sarcini
8. Cataloage, pliante, reviste de specialitate

20
Modulul III: Fabricarea margarinei şi a shorteningurilor

1. Notă introductivă

Modulul „Fabricarea margarinei şi a shorteningurilor” face parte din pregătirea practică


necesară dobândirii calificării profesionale „Operator în industria uleiului”, clasa a XI-a,
învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 294 ore conform planului de învăţământ,
din care:
 126 ore – laborator tehnologic
 168 ore – instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Operator în industria


uleiului” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea
pregătirii profesionale.

Modulul „Fabricarea margarinei şi a shorteningurilor” reuneşte competenţe din unitatea


de competenţe tehnice specializate Fabricarea margarinei şi a shorteningurilor din standardul de
pregătire de nivel 2, domeniul Industrie alimentară.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

 FABRICAREA MARGARINEI ŞI A SHORTENINGURILOR


3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: FABRICAREA MARGARINEI ŞI A SHORTENINGURILOR


Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare3
Rezultatul învăţării 1: Obţine emulsia de margarină
 Tehnologia de fabricare a emulsiei de  Indică operaţiile din faza de obţinere a  Enumerarea operaţiilor din faza de
margarină. emulsiei de margarină. obţinere a emulsiei de margarină.
 Defectele emulsiei de margarină şi modalităţile  Descrie operaţiile din faza de obţinere a  Descrierea operaţiilor din faza de obţinere
de remediere. emulsiei de margarină. a emulsiei de margarină.
 Execută operaţiile din faza de obţinere a  Realizarea operaţiilor din faza de obţinere
emulsiei de margarină. a emulsiei de margarină conform
 Prezintă defectele şi măsurile de instrucţiunilor tehnologice.
remediere la emulsia de margarină.  Descrierea defectelor şi a măsurilor de
remediere la emulsia de margarină.
Rezultatul învăţării 2: Prelucrează emulsia de margarină
 Prelucrarea emulsiei de margarină.  Prezintă operaţiile din faza de prelucrare a  Descrierea operaţiilor din faza de obţinere
emulsiei de margarină a emulsiei de margarină.
 Execută operaţiile din faza de prelucrare a  Realizarea operaţiilor din faza de
emulsiei de margarină. prelucrare a emulsiei de margarină
 Supraveghează parametrii de lucru din conform instrucţiunilor tehnologice.
faza de prelucrare a emulsiei de margarină.  Verificarea parametrilor de lucru din faza
 Identifică defectele ce pot apărea la de prelucrare a emulsiei de margarină.
emulsia de margarină şi cauzele care au  Prezentarea defectelor emulsiei de
dus la apariţia acestora. margarină şi a cauzelor ce le pot genera.
Rezultatul învăţării 3: Obţine shorteningurile
 Tehnologia de obţinere a shorteningurilor.  Clasifică shorteningurile  Clasificarea shorteningurilor în funcţie de
 Descrie operaţiile din faza de obţinere a diferite criterii.
shorteningurilor.  Caracterizarea operaţiilor din faza de
 Execută operaţiile din faza de obţinere a obţinere a shorteningurilor.
shorteningurilor.  Executarea operaţiilor din faza de obţinere
a shorteningurilor.

Rezultatul învăţării 4: Deserveşte utilajele specifice obţinerii margarinei şi shorteningurilor


3
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.

22
 Defectele emulsiei de margarină şi  Alimentează utilajele pentru obţinerea  Pregătirea şi încărcarea utilajelor şi
măsurile de remediere a acestor defecte. margarinei şi shorteningurilor. instalaţiilor de obţinere a margarinei şi
 Evacuează margarina şi shorteningurile shorteningurilor
din utilaje.  Evacuarea semifabricatelor din utilajele şi
 Analizează consecinţele nerespectării instalaţiile de obţinere a margarinei şi
normelor de securitate şi sănătate în muncă shorteningurilor.
 Respectarea măsurilor de securitate şi
sănătate în muncă la exploatarea utilajelor
folosite în obţinerea margarinei şi
shorteningurilor.

23
4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:


1. Obţinerea emulsiei de margarină
1.1. Tehnologia de fabricare a emulsiei de margarină.
1.2. Defectele emulsiei de margarină şi modalităţile de remediere.
2. Prelucrarea emulsiei de margarină
3. Shorteninguri
3.1. Tehnologia de obţinere a shorteningurilor.
4. Utilaje pentru obţinerea margarinei şi shorteningurilor
4.1. Defectele emulsiei de margarină şi măsurile de remediere a acestor defecte.

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pregătirea practică se va efectua în atelierele şcoală sau la agenţii economici şi în laboratorul


tehnologic.
1. Obţinerea emulsiei de margarină
 Semifabricate,
 Planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Normative interne, colecţie de STAS–uri din Industria alimentară,
 Vase, ustensile şi aparatură de laborator,
 Reactivi chimici şi indicatori,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.
2. Prelucrarea emulsiei de margarină
 Sortimente margarină,
 Planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Normative interne, colecţie de STAS–uri din Industria alimentară,
 Vase, ustensile şi aparatură de laborator,
 Reactivi chimici şi indicatori,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.
3. Shorteninguri
 Sortimente shorteninguri,
 Planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Normative interne, colecţie de STAS–uri din Industria alimentară,
 Vase, ustensile şi aparatură de laborator,
 Reactivi chimici şi indicatori,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.
4. Utilaje pentru obţinerea margarinei şi shorteningurilor
 Machete, planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Fişe tehnice ale utilajelor şi instalaţiilor necesare pentru fabricarea margarinei şi
shorteningurilor,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Utilaje şi instalaţii necesare pentru fabricarea margarinei şi shorteningurilor,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Fabricarea margarinei şi a shorteningurilor” trebuie


să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu
care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Fabricarea margarinei şi a shorteningurilor” poate încorpora, în orice moment
al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în
laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform
recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici;
 Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat


fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Fabricarea
margarinei şi a shorteningurilor”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

25
- exerciţii de identificare a semifabricatelor, a sortimentelor de margarină şi shorteninguri, a
operaţiilor din fazele de obţinere şi prelucrarea a emulsiei de margarină, operaţiilor din fazele de
obţinere shorteningurilor, a părţilor componente corespunzătoare utilajelor şi instalaţiilor adecvate
operaţiilor tehnologice, a parametrilor tehnologici, a defectelor şi măsurilor de remediere, a
indicilor de calitate ai margarinei şi shorteningurilor, a vaselor, ustensilelor, aparaturii, reactivilor
chimici şi indicatorilor;
- exerciţii aplicative şi practice de determinare a calităţii margarinei şi shorteningurilor, de
verificare şi citire a parametrilor tehnologici, de clasificarea a shorteningurilor, de descriere a
operaţiilor din fazele de obţinere şi prelucrarea a emulsiei de margarină, respectiv de obţinere
shorteningurilor, de analiză a consecinţelor nerespectării normelor de securitate şi sănătate în
muncă, de determinare a indicilor de calitate ai margarinei şi shorteningurilor, de selectare a vaselor,
ustensilelor, aparaturii, reactivilor chimici şi indicatorilor;
- exerciţii aplicative de comparare a rezultatelor obţinute cu standardele de calitate, normativele
interne;
- activităţi practice:
- Executarea operaţiilor din faza de obţinere a emulsiei de margarină.
- Supravegherea parametrilor de lucru din faza de preparare a emulsiei de margarină.
- Executarea operaţiilor din faza de prelucrare a emulsiei de margarină.
- Supravegherea parametrilor de lucru din faza de prelucrare a emulsiei de margarină.
- Executarea operaţiilor tehnologice din procesul de fabricare a shorteningurilor.
- Alimentarea utilajelor pentru fabricarea margarinei şi shorteningurilor.
- Evacuarea semifabricatelor, margarinei şi shorteningurilor din utilaje.
- Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.
- Analiza calitativă a margarinei, respectiv a shorteningurilor.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a.În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b.Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:
 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;

26
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Banu C., Manualul inginerului, vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti , 1999.
2. Barariu I. , ş.a, Materii prime şi materiale folosite în industria alimentară, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.
3. Milcu V., Nichita M.L., ş.a, Pregătire de bază în industria alimentară, Ed. Oscar
Print, Bucureşti, 2000.
4. Puzdrea D., Singer M., Utilajul şi tehnologia în industria alimentară extractivă -
Tehnologia uleiurilor vegetale (manual pentru cls. a XI-a, licee industriale ), Ed.
Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1984.
5. *** Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din sectoarele
alimentare, 2000.
6. Colecţie de STAS-uri de analize pentru industria uleiului şi produselor din ulei.
7. Normative interne, instrucţiuni tehnologice, caiete de sarcini
8. Cataloage, pliante, reviste de specialitate

27
Modulul IV: AMBALAREA ŞI DEPOZITAREA ULEIULUI, MARGARINEI
ŞI SHORTENINGURILOR

1. Notă introductivă

Modulul „Ambalarea şi depozitarea uleiului, margarinei şi shorteningurilor” face parte


din stagiul de pregătire practică - CDL necesar dobândirii calificării profesionale „Operator în
industria uleiului”, clasa a XI-a, învăţământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 150 ore
conform planului de învăţământ, din care:
 150 ore – instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competenţe specifice calificării „Operator în industria


uleiului” în perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în practicarea acestei calificări şi în continuarea
pregătirii profesionale.

Modulul „Ambalarea şi depozitarea uleiului, margarinei şi shorteningurilor” reuneşte


competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Ambalarea şi depozitarea uleiului,
margarinei şi shorteningurilor din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Industrie
alimentară.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

 AMBALAREA ŞI DEPOZITAREA ULEIULUI, MARGARINEI ŞI


SHORTENINGURILOR
3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: AMBALAREA ŞI DEPOZITAREA ULEIULUI, MARGARINEI ŞI SHORTENINGURILOR


Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare4
Rezultatul învăţării 1: Pregăteşte semifabricatele şi produsele finite pentru ambalare
 Semifabricate şi produse finite ce sunt  Identifică tipurile de semifabricate şi  Clasificarea tipurilor de semifabricate şi
ambalate în fabricile de obţinere a uleiurilor produse finite ce urmează a fi ambalate. produse finitece sunt ambalate în industria
comestibile şi/sau margarinei.  Prezintă operaţiile de pregătire a uleiului.
 Operaţii de pregătire a semifabricatelor şi semifabricatelor şi produselor finite pentru  Descrierea operaţiilor de pregătire a
produselor finite din industria uleiului pentru ambalare. semifabricatelor şi produselor finite.
ambalare.  Execută operaţii de pregătire a  Realizarea practică a operaţiilor de
 Modalităţi de efectuare a operaţiilor de semifabricatelor şi produselor finite pentru pregătire a semifabricatelor şi produselor
pregătire a semifabricatelor şi produselor finite ambalare finite pentru ambalare.
obţinute în industria uleiului pentru ambalare.
Rezultatul învăţării 2: Prezintă metodele de ambalare
 Tipuri de ambalaje utilizate în industria  Identifică tipurile de ambalaje utilizate în  Caracterizarea ambalajelor utilizate în
uleiului. industria uleiului. industria uleiului.
 Modalităţi de ambalare a semifabricatelor şi  Enumeră caracteristicile ambalajelor  Pregătirea pentru ambalare a
produselor finite. utilizate în industria uleiului. semifabricatelor şi produselor finite din
 Execută operaţiile de pregătire a industria uleiului.
semifabricatelor şi produselor finite pentru
ambalare.
Rezultatul învăţării 3: Deserveşte maşinile şi instalaţiile de ambalare
 Maşini şi instalaţii de ambalare.  Prezintă principiul de funcţionare şi părţile  Enumerarea părţilor componente ale
 Defecţiuni ale maşinilor şi instalaţiilor de componente ale maşinilor şi instalaţiilor de maşinilor şi instalaţiilor de ambalare şi
ambalare. ambalare şi ambalează semifabricate şi ambalarea semifabricatelor şi produselor
 Norme specifice de securitate şi sănătate în produse finite din industria uleiului. finite.
muncă  Prezintă defecţiunile ce pot apărea la  Descrierea defecţiunilor ce pot apărea la
maşinile şi instalaţiile de ambalare din maşinile şi instalaţiile de ambalare.
industria uleiului.  Aplicarea normelor specifice de securitate
 Respectă normele specifice de securitate şi şi sănătate în muncă la ambalarea
sănătate în muncă. semifabricatelor şi produselor finite din
4
Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanță din standardele de pregătire profesională.

29
industria uleiului.
Rezultatul învăţării 4: Prezintă condiţiile de depozitare
 Depozite pentru ulei, margarină şi shorteninguri  Identifică condiţiile de depozitare pentru  Descrierea depozitelor pentru ulei,
 Modalităţi de depozitare a semifabricatelor şi ulei, margarină şi shorteninguri. margarină şi shorteninguri.
produselor finite în industria uleiului.  Depozitează semifabricatele şi produsele  Aplicarea modalităţilor de depozitare
 Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în finite din industria uleiului. adecvate semifabricatelor sau produselor
muncă.  Respectă normele specifice de securitate şi finite.
sănătate în muncă.  Aplicarea normelor specifice de securitate
şi sănătate în muncă la ambalarea
semifabricatelor şi produselor finite din
industria uleiului.

30
4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:


1. Pregătirea semifabricatelor şi produselor finite pentru ambalare
1.1. Semifabricate şi produse finite.
1.2 . Operaţii de pregătire a semifabricatelor şi produselor finite din industria uleiului pentru
ambalare.
1.3. Modalităţi de pregătire a semifabricatelor şi produselor finite obţinute în industria
uleiului pentru ambalare.
2. Metode de ambalare
2.1. Tipuri de ambalaje utilizate în industria uleiului.
2.2. Modalităţide ambalare a semifabricatelor şi produselor finite
3. Maşini şi instalaţii de ambalare
3.1. Maşini şi instalaţii de ambalare.
3.2. Defecţiuni ale maşinilor şi instalaţiilor de ambalare.
3.3. Norme specifice de securitate şi sănătate în muncă
4. Condiţii de depozitare
4.1. Depozite pentru ulei, margarină şi shorteninguri
4.2. Modalităţi de depozitare a semifabricatelor şi produselor finite în industria uleiului
4.3. Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări
de laborator şi de instruire practică.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale


minime:
1. Pregătirea semifabricatelor şi produselor finite pentru ambalare
 Semifabricate, sortimente de margarină şi shorteninguri,
 Planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer.
2. Metode de ambalare
 Materiale de ambalare,
 Pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer.
3. Maşini şi instalaţii de ambalare
 Machete, planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Fişe tehnice ale utilajelor şi instalaţiilor necesare pentru fabricarea shorteningurilor,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Maşini şi instalaţii de ambalare a uleiului, margarinei şi shorteningurilor,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.
4. Condiţii de depozitare
 Planşe, pliante, cataloage, reviste de specialitate,
 Set de fişe de lucru şi de documentare,
 Retroproiector/videoproiector,
 Computer,
 Instrucţiuni tehnologice,
 Fişe de protecţie a muncii, echipament specific de protecţie a muncii.

6. Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului ,,Ambalarea şi depozitarea uleiului, margarinei şi
shorteningurilor” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de
particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau
conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale
colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică
şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Modulul „Ambalarea şi depozitarea uleiului, margarinei şi shorteningurilor” poate
încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se
recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul
economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Acestea vizează următoarele aspecte:
 aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,
practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;
 îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului
(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal,
instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu
activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de
idei, etc.;
 folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele
cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;
 însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea
spre autoinstruire, spre învăţare continuă.
Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,
pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:
 Elaborarea de referate interdisciplinare;
 Exerciţii de documentare;
 Navigare pe Internet în scopul documentării;
 Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri);
 Vizite de documentare la agenţii economici;
 Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat


fiecare dintre rezultatele învăţării.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Ambalarea şi
depozitarea uleiului, margarinei şi shorteningurilor”, se recomandă următoarele activităţi de
învăţare:
- exerciţii de identificare a semifabricatelor şi produseor finite, materialelor de ambalare, a părţilor
componente corespunzătoare utilajelor şi instalaţiilor adecvate ambalării, a condiţiilor de depozitare
corespunzătoare produselor finite;

32
- exerciţii aplicative şi practice de enumerare a caracteristicilor ambalajelor, de descriere a
operaţiei de ambalare, de prezentare a defecţiunilor ce pot apărea la maşinile şi instalaţiile de
ambalare, de analiză a consecinţelor nerespectării normelor de securitate şi sănătate în muncă;
- exerciţii aplicative de comparare a rezultatelor cu instrucţiunile tehnologice;
- activităţi practice:
- Executarea operaţiilor tehnologice de pregătire a semifabricatelor şi produselor finite pentru
ambalare.
- Depozitarea semifabricatelor, uleiului şi produselor din ulei.
- Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă.

7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul
didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în
care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a.În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor
învăţării
 Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de
metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.
 Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.
 Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi
la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în
Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.
b.Finală
 Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:


 Fişe de observaţie;
 Fişe test;
 Fişe de lucru;
 Fişe de autoevaluare;
 Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,
itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de
tip rezolvare de probleme.
Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
 Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a
bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a
ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de
elevi.
 Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei
înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.
 Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile
extraşcolare etc.
În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ
pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură
dată.

33
Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul
de pregătire profesională.

8. Bibliografie

1. Banu C., Manualul inginerului, vol. II, Editura Tehnică, Bucureşti , 1999.
2. Barariu I. , ş.a, Materii prime şi materiale folosite în industria alimentară, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1992.
3. Milcu V., Nichita M.L., ş.a, Pregătire de bază în industria alimentară, Ed. Oscar Print,
Bucureşti, 2000.
4. Puzdrea D., Singer M., Utilajul şi tehnologia în industria alimentară extractivă -
Tehnologia uleiurilor vegetale (manual pentru cls. a XI-a, licee industriale ), Ed. Didactică
şi pedagogică, Bucureşti, 1984.
5. *** Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din sectoarele
alimentare, 2000.
6. Normative interne, instrucţiuni tehnologice, caiete de sarcini
7. Cataloage, pliante, reviste de specialitate

34

S-ar putea să vă placă și