S.C. BARANY GROUP INFRASTRUCTURI S.R.L. Str. 22 Decembrie, nr.7A, Borsa, jud.

Maramures J24/202/2012

PROIECT NR 15/2013

5. CONSTRUCTII METALICE Confectiile metalice ce fac obiectul documentatiei, se refera la stalpii si riglele structurii de rezistenta principale, elemente de rigidizare, structura elementelor de inchidere. 5.1. GENERALITATI A Elementele, subansamblele si structurile metalice se vor executa conform planurilor de executie predate de proiectant. Orice modificare in ceea ce priveste tipodimensiunile, calitatile, forma elementelor etc. se va face doar cu acceptul proiectantului. Erorile neesentiale si neconcordantele (greseli in extras, cotele de lungimi partiale), care nu afecteaza rezistenta si stabilitate constructiei, vor fi operate de catre executant si comunicate proiectantului. B Executia structurii metalice, verificarea calitatii si receptia lucrarilor se vor face, in genral, pe baza STAS 767/0 - 88 "Constructii civile, industriale si agricole. Constructii de otel. Conditii tehnice generale de calitate" Prevederile acestui standard sunt valabile numai in masura in care ele nu contravin prevederilor prezentului Caiet de sarcini, care completeaza, precizeaza si modifica unele dispozitii din actul normativ mai sus citat. C Conducerea uzinei executante va numi un colectiv tehnic coordonator care va conduce uzinarea, care va raspunde de buna calitate a lucrarilor pe tot timpul executiei. Sarcinile si raspunderile coordonatorului si ale colectivului tehnic vor fi stabilite de conducerea intreprinderilor si vor fi aduse la cunostinta beneficiarului si proiectantului. Din colectivul tehnic trebuie sa faca parte un inginer sudor, care va conduce lucrarile de sudura. D Lucrarile de sudura vor fi conduse ai supravegheate permanent, in fiecare schimb de lucru, de catre un maistru sudor sau de un muncitor specialist sudor - autorizat ca maistru - ajutat de un responsabil pe schimb al utilajelor de sudare. Maistri sudori si muncitorii specialisti vor fi scolarizati si instruiti de inginerul sudor. E Fiecare sudor autorizat va poseda un numar si un poanson cu acest numar, pentru marcarea prin poansonare a cusaturilor pe care le executa. Lista sudorilor autorizati, cu numarul poansonului, va fi comunicata beneficiarului si proiectantului. F Lucrarile de montaj pe santier vor fi conduse de un inginer cu experienta in asemenea lucrari. Pentru fiecare schimb va fi permanent pe santier un maistru montator care va conduce si supraveghea lucrarile de montaj. G Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate, pe faze de executie, de un delegat permanent al beneficiarului (inspector de santier atestat I.S.C.). Documentatia ce trebuie elaborata de uzina producatoare Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari uzina constructoare intocmeste documentatia de executie, care trebuie sa cuprinda: a) toate operatiile de uzinare pe care le necesiata realizarea elementelor, incepand de la debitare si terminand cu expedierea lor; b) tehnologia de debitare si de taiere; c) procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa asigure

S.C. BARANY GROUP INFRASTRUCTURI S.R.L. Str. 22 Decembrie, nr.7A, Borsa, jud. Maramures J24/202/2012

PROIECT NR 15/2013

imbinarilor sudate cel putin aceleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate; Procesul tehnologic pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda: - piese desenate cu cote pentru fiecare reper; - procedee de debitare a pieselor si de prelucrare a muchiilor, cu notarea clasei de calitate a taieturilor; - marcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza; - tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate; - forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda, conform datelor din proiect sau - in lipsa acestora conform STAS 6662-74 si STAS 6726-85; - marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos: electrozi, fluxuri; - modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansamble; - procedeele de sudare; - regimul de sudare; - ordinea de executie a cusaturilor sudate; - ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor; - modul de prelucrare a cusaturilor sudate; - tratamentele termice, daca se considera necesare; - ordinea de asamblare a subansamblurilor; - planul de control nedistructiv (Rntgen, gamma sau ultrasonic) al imbinarilor; - planul de prelucrare a epruvetelor pentru incercari distructive; - regulile si metodele de verificare a calitatii, pe faze de executie, conform cap.4 din STAS 767/0-88 si prevederilor prezentului caiet. Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe imbinari de proba. Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare, prevazuta a se aplica la fiecare subansamblu diferit, se va executa cate o serie de placi de proba. In vederea realizarii in bune conditii a subansamblelor sudate, intreprinderea executanta va intocmi fise tehnologice pe baza procedeelor tehnologice de mai sus (vezi anexele 6, 7, 8). La intocmirea fiselor si proceselor tehnologice, se va avea in vedere respectarea dimensiunilor si cotelor din proiect precum si calitatea lucrarilor, in limita tolerantelor admise prin STAS 707/0-88 si prin prezentul caiet de sarcini. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza structura metalica Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj, care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si de utilajele de care se dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare la montaj. Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa semnaleze orice lipsuri sau nepotriviri constate. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda: - spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier ale elementelor de constructii; - organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat ce se folosesc;

S.C. BARANY GROUP INFRASTRUCTURI S.R.L. Str. 22 Decembrie, nr.7A, Borsa, jud. Maramures J24/202/2012

PROIECT NR 15/2013

- verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse; - pregatirea si executia elementelor de montaj; - verificarea cotelor si nivelurilor indicate in proiect pentru constructia montata; - ordinea de montaj a elementelor; - metode de sprijinire si asigurare a stabilitatii elementelor in fazele intermediare de montaj. 5.2. EXECUTIA CONFECTIILOR La executarea confectiilor s-au utilizat urmatoarele laminate: - otel I STAS 565 - 1986 - otel U format la rece STAS 7835/2 - 1980 - otel rotund STAS 333 - 1987 - tabla groasa STAS 437 - 1987 Laminatele utilizate trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate cerute de normativele: - STAS 767/0 - 1988. Constructii de otel. Conditii tehnice generale de calitate; - STAS 500/1 - 1978. Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale de calitate; - STAS 505 - 1986. Table groase. Conditii tehnice generale de calitate. Marcile si clasele de calitate ale otelurilor prevazute in proiect nu pot fi schimbate fara acordul in scris al proiectantului. Laminatele vor fi marcate conform STAS 7596 - 1980 si se vor lua toate masurile necesare pentru a elimina probabilitatile de confuzie in toate fazele de executie. Confectiile metalice se vor executa in ateliere, in varianta sudata. Dupa efectuarea trasarii, piesele vor fi debitate astfel incat elementele sa respecte dimensiunile din proiect. Muchiile vizibile ale pieselor debitate prin taiere cu flacara oxi-acetilenica se vor rectifica prin polizare. La executatrea sudurilor se vor respecta normativele: - STAS 8325 - 1977 Procedee de sudare - STAS 7365 - 1974 Pozitii de sudare - STAS 9398 - 1983 Clase de calitate a sudurilor - STAS 6662 - 1987 Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea manuala cu arc electric si cu gaze. - STAS 9101 - 1977. Abateri limita la dimensiuni - STAS 12643 - 1988. Controlul vizual al imbinarilor sudate prin topire - C 150 - 1984. Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel. Se vor lua masurile necesare astfel incat tensiunile si deformatiile reziduale din sudura sa fie minime. Astfel, se recomanda: - sudurile groase vor fi executate in mai multe straturi; - sudurile lungi, pe ambele parti, vor fi executate in pasi, pe tronsoane mici, alternativ pe cele doua parti; - ansamblele se sudeaza de la interior spre exterior; - sudurile care duc la rigidizarea puternica a ansamblului vor fie executate pe cat posibil ultimele; - se va intocmi un program de executare a sudurilor, cu respectarea regulilor tehnologice de reducere a tensiunilor si deformatiilor.

S.C. BARANY GROUP INFRASTRUCTURI S.R.L. Str. 22 Decembrie, nr.7A, Borsa, jud. Maramures J24/202/2012

PROIECT NR 15/2013

Pentru reducerea deformatiilor din sudura, se pot face detensionari prin incalzire locala a elementelor cu flacara oxi-acetilenica. Materialele de baza sunt indicate in planurile de executie, pentru fiecare reper in parte. Eventualele schimbari ale marcilor si claselor de calitate ale laminatelor prevazute in proiect nu sunt admise decat cu aprobarea scrisa a proiectantului. Toate laminatele folosite trebuie sa corespunda standardelor in vigoare si sa fie livrate conform acestora. Laminatele din otel trebuie sa fie insotite de certificate de calitate si sa fie marcate de catre uzina producatoare. Intreprinderea de uzinare a pieselor si subansamblurilor metalice trebuie sa verifice corespondenta dintre datele cuprinse in certificatele de calitate si cele din STAS 500/2 - 89. Intreprinderea de uzinare verifica - la fiecare lot de produse laminate de aceleasi tip, aprovizionate de aceeasi otelarie, sau de la alta unitate - calitatea laminatelor, prin analize chimice si incercari mecanice. Incercarile mecanice si tehnologice sunt: - incercarea la tractiune, conform STAS 200-87 si STAS 5540/2- 82; - indoirea la rece, conform STAS 777-80; - incovoierea prin soc, pe epruvete cu crestatura in V sau U, dispusa perpendicular pe suprafa]a tablei, conform STAS 5540/8-88 si STAS 9261/81. Laminatele livrate din bazele de aprovizionare trebuie sa fie insotite de certificate de calitate, conform prevederilor STAS 500/1-89. Materialele de adaos, respectiv electrozii pentru sudare manuala, vor corespunde prevederilor STAS 1125//1-91 si 1125/2-81. Pentru imbinarile de rezistenta cu suruburi obisnuite, prevazute ca atare in proiect, se vor folosi suruburi semiprecise sau precise, conform STAS 4272-89, cu piulite conform STAS 1071 89, din grupa de caracteristici mecanice 4.6. pentru piese din OL37 si 6.6 pentru piese din OL52. Pentru imbinarea cu suruburi a profilelor U si I se vor folosi saibe conform STAS2248/80. 5.3 CONDITII DE CALITATE A PIESELOR, ELEMENTELOR, SUBANSAMBLELOR SI CUSATURILOR SUDATE Abaterile dimensionale ale pieselor si elementelor Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele specificate in STAS 767/0-88, cu urmatoarele limitari si precizari: a) Abateri limita la lungimea pieselor secundare:+ 2 ... - 4 mm b) Abateri limita la lungimea grinzilor principale:+0 ...... - 6 mm In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si tronsoane, abaterile

S.C. BARANY GROUP INFRASTRUCTURI S.R.L. Str. 22 Decembrie, nr.7A, Borsa, jud. Maramures J24/202/2012

PROIECT NR 15/2013

la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj +2 ...... 3 mm

Conditii de calitate a cusaturilor sudate: - Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional, vizual - prin examinare exterioara si cu lupa, - prin ciocanire, cu lichide penetrante,exceptional si prin sfredelire. - Abaterile dimensionale si de forma ale cusaturilor sudate si defectele de suprafata neadmise sunt cele din tab.7 din Normativul C150 - 84. La examinarea exterioara si cu lichide penetrante nu se admit: - fisuri sau crapaturi de nici un fel; - crestaturi de topire (santuri marginale) mai adanci de 5% din grosimea pieselor sudate, dar cel mult 1 mm la piese mai groase de 30 mm; - cratere; - cratere initiale si finale; - suprainaltari sau adancituri neadmise; - suduri cu solzi pronuntati sau rizuri perpendiculare pe directia longitudinala a cusaturilor; - scurgeri de metal sau stropi reci inglobati in cusaturi Daca exista dubii asupra calitatii sudurilor de colt, se admit si gauriri de control, si anume maximum o gaura de 8-12 mm diametru la 2 .... 4 m lungime de cusatura sudata, dupa care aceasta se umple cu sudura. La examinarea prin gaurire nu se admit defecte ca: - lipsa de patrundere la radacina sau intre straturi; - incluziuni de zgura in filoane la radacina cusaturii; - lipsa de topire pe margini sau intre straturi. - Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor, corespunzatoare claselor de calitate din proiect, sunt cele din tab.3 din Normativul C150-99. - Defectele interioare ale cusaturilor sudate, in functie de clasa de calitate din proiect, sunt cele din Normativul C150-99 si anume din tab.6 (pentru cusaturile cap la cap si pentru cusaturile de colt). - Remedierea eventualelor defecte, constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final, se stabileste de inginerul sudor al uzinei, responsabil cu lucrarea. Crestaturile marginale, denivelarile mai mari sub cota sau craterele neumplute,mai adanci, se vor poliza si umple cu sudura. Remedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunderi etc., din cusaturile sudate, se fac prin inlaturarea portunii cu defecte si resudare. Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin: - polizare sau taiere cu discuri abrazive; - rabotare; - daltuire sau craituire cu dalta pneumatica; - taiere prin procedeul arc-aer Toate remedierile se insemneaza cu vopsea pe piesa remediata si se trec in "fisele de urmarire a executiei". 5.4.TRANSPORTUL CONFECTIILOR Elementele executate pe santier vor fi transportate la santier astfel incat se nu se deformeze si sa nu

S.C. BARANY GROUP INFRASTRUCTURI S.R.L. Str. 22 Decembrie, nr.7A, Borsa, jud. Maramures J24/202/2012

PROIECT NR 15/2013

fie afectat stratul de protectie cu zinc. Unele bare ale elementelor cu zabrele, care au un capat liber, vor fi prinse de celelalte bare cu piese suplimentare, astfel ca sa nu se produca deformatii in fazele de transport si manipulare. 5.5. MONTAJUL ELEMENTELOR Operatiile de montaj se realizeaza prin imbinarea elementelor uzinate. Aceste tipuri de imbinari impun o executie exacta, tolerantele fiind foarte mici. Din acest motiv, inaintea inceperii montajului propriu-zis, trebuie efectuate unele operatii legate de verificarea elementelor existente si eventuala lor corectie. In acest scop se verifica existenta certificatelor de calitate ale materialelor si a buletinelor de control pe faze de executie a elementelor, dimensiunile si aspectul general al elementelor si al imbinarilor, precum si axele si cotele elementelor existente pe care urmeaza sa se monteze noile elemente de constructie metalica si zonele lor de imbinare. Orice abatere de la tolerantele admise prin normative sau prin proiect se rezolva numai cu avizul proiectantului structurii. Tot in cadrul lucrarilor pregatitoare generale, se executa, conform fisei tehnologice, diverse lucrari: schele, esafodaje, se stabilesc traseele si statiile viitoare ale macaralelor de montaj, se asigura dispozitivele de ridicare, dispozitive care se proiecteaza si se executa special pentru fiecare gen de element netipizat. De asemenea, se verifica punerea la punct a accesului macaralei de montaj si a mijloacelor de transport. Toate elementele structurilor metalice se monteaza numai pe baza de fisa tehnologica, in care sunt rezolvate in detaliu fazele de lucru si operatiile de executat. Montarea grinzilor metalice Lucrarile pregatitoare pentru montarea grinzilor Pregatirea grinzii propriu-zise consta in: - verificarea dimensiunilor si geometriei grinzii conform proiectului; - verificarea existentei pe grinda a eventualelor piese pentru prinderea in macara; - marcarea cu vopsea a axelor longitudinale ale grinzilor; Lucrari de montaj propriu-zis Montarea grinzilor se realizeaza astfel: - cu ajutorul dispozitivului corespunzator se agata grinda in macara si se transporta la locul de montaj; - se aseaza grinda pe stalpi; - se executa imbinarea conform proiectului. Imbinarea elementelor pe santier se va face cu suruburi. Pentru a se putea realiza imbinarea tronsoanelor cadrelor transversale (stalpi, rigle) se va face premontaj in atelier. Gaurile in piesele de prindere se executa cu un diametru mai mic, urmand ca diametrul final sa se realizeze odata cu ambele piese imbinate. Elementele de contravintuire sunt prevazute cu dispozitive de strangere filetate. Antreprenorul va elabora fisele tehnologice ale montajului, in care sa fie precizata ordinea de montaj, astfel ca sa se asigure stabilitatea elementelor si sa se asigure protectia muncii. 5.6. PROTECTIA ANTICOROZIVA Elementele se protejeaza impotriva coroziunii prin aplicarea unui strat de grund si a doua straturi de

S.C. BARANY GROUP INFRASTRUCTURI S.R.L. Str. 22 Decembrie, nr.7A, Borsa, jud. Maramures J24/202/2012

PROIECT NR 15/2013

vopsea. In prealabil trebuie facuta curatirea suprafetelor de rugina, grasimi, zgura, etc prin sablare. Sistemul de protectie ignifuga si intumescenta asigura si protectia anticoroziva.

Vopsirea finala se face dupa terminarea montarii definitive. Rosturile si locurile in care s-ar putea aduna apa se astupa cu chit din miniu de plumb. Dupa repararea straturilor de vopsea date in uzina se aplica ultimul strat de vopsea. Vopseaua trebuie sa fie uniforma, aderenta, fara basici, fara locuri neacoperite sau acoperite inegal. 5.7. VERIFICARI NECESARE Controlul executiei confectiilor si montajul, face parte integranta din procesul de productie si se organizeaza pe urmatoarele faze: a. Verificarea calitatii materialelor prin confruntarea datelor inscrise in certificat de calitate si prevederile din proiect si norme. b. Verificarea laminatelor c. Verificarea imbinarilor sudate. Conditiile minime pentru clasele de calitate a imbinarilor sudate sunt precizate in Normativul C150 1984. d. Verificarea formei si dimensiunilor elementelor Verificarea pozitiei finale a elementeor dupa montaj trebuie sa precizeze cel putin: - dezaxarile stalpilor la baza si la partea superioara; - abaterile riglelor fata de axele teoretice Valorile maxime admise ale acestor abateri, sunt prescrise in STAS 767/0 - 1986, tabelul 1, 2, 3, iar modul de verificare pe diferite faze de control si executie se dau in tabelul 1 al aceluiasi normativ. Rezultatele controlului pe diferite faze se inscriu in documente tipizate si se tin in evidenta. Nu se trece la alta faza de executie pana nu se remediaza defectiunile semnalate la faza precedenta. Verificarea vizuala a aspectului, este o operatie de control obligatorie la toate fazele procesului tehnologic, de la aprovizionarea cu materiale pana la receptia finala. 5.8 CONTROLUL CALITATII SI URMARIREA IN EXPLOATARE Controlul pe parcursul executiei are drept scop urmarirea respectarii calitatii executiei, a prevederilor din prezentul caiet de sarcini si din procesul tehnologic de uzinare, in toate fazele de executie. Cu ocazia controalelor pe parcursul executiei, se va da o atentie deosebita calitatii, geometriei, suprafetelor, prelucrarii rosturilor, asamblarii si executiei corecte a prinderilor provizorii, respectarii tehnologiei de sudare si calitatii cusaturilor sudate. In vederea urmaririi efectuarii controalelor in timpul executiei, se va infiinta un "registru de control", ce va fi tinut la biroul sectiei sau atelierului ce executa lucrarea. In acest registru se vor trece urmatoarele: - data controlului; - cine a facut controlul; - constatarile facute si masurile luate; - semnatura persoanelor care au efectuat controlul

S.C. BARANY GROUP INFRASTRUCTURI S.R.L. Str. 22 Decembrie, nr.7A, Borsa, jud. Maramures J24/202/2012

PROIECT NR 15/2013

Verificarea calitatii lucrarilor de constructii - montaj, pe faze, se va face conform programelor de control al calitatii, ce constituie parte a proiectului.

In primul an de exploatare, investitorul trebuie sa urmareasca starea constructiilor metalice, in special: - daca incarcarile reale le depasesc pe cele avute in vedere la proiectare; - daca nu apar in elementele de constructii deformatii vizibile; - starea imbinarilor; - daca nu apar fisuri in imbinari sau in materialul de baza; - comportarea protectiei contra coroziunii. Daca se semnaleaza defecte sau deformatii vizibile se va anunta imediat proiectantul pentru indicarea masurilor de remediere. LA EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SE VOR RESPECTA SI REGLEMENTARILE TEHNICE DE REFERINTA IN DOMENIU, EVENTUAL APARUTE DUPA INTOCMIREA PREZENTULUI CAIET DE SARCINI!