NORMATIV PRIVIND CALITATEA MBINARILOR SUDATE DIN OTEL

ALE CONSTRUCTIILOR CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Indicativ C150-84
nlocuieste C150-72
Cuprins

1. GENERALITATI
1.1. Prezentul normativ stabileste conditiile de calitate, pe care trebuie sa le ndeplineasca
mbinarile din otel, sudate continuu prin topire, ale constructiilor civile, industriale si agricole,
exploatate n domeniul superior temperaturii de 40 oC.
1.2. Conditiile tehnice generale de calitate, pentru constructiile din otel ce se ncadreaza n
limitele prezentului normativ, sunt cele stabilite n STAS 767/0-77 "Constructii civile, industriale si
agricole. Constructii de otel. Conditii tehnice generale de calitate".
1.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplica:
- constructiilor din otel laminat la cald, cu grosime mai mica de 4 mm;
- recipientilor si rezervoarelor n care se depoziteaza materiale cu grad de periculozitate mai
mare ca 1 (definit conform "Instructiunilor tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate
a mbinarilor sudate la conducte tehnologice" I 27-82), precum si conductelor tehnologice pentru
transportul acestora;
- constructiilor sudate care intra n competenta ISCIR, RNR, sau n alcatuirea utilajelor,
instalatiilor industriale, podurilor si celor din domeniul nuclear si hidrotehnic, care nu sunt alcatuite
si dimensionate potrivit STAS 10108/0-78.
Pentru o mai buna cunoastere a domeniului de folosire a normativului, n anexa 1 este data o
lista exemplificativa de constructii civile, industriale si agricole, care nu este limitativa.
1.4. Prevederile din prezentul normativ sunt obligatorii si aceleasi pentru toti factorii care participa
la proiectarea si executia constructiilor sudate din otel, indiferent daca mbinarea lor se face ntr-o
unitate industriala, n atelierele unitatilor de constructii-montaj sau pe santiere, la montaj.
1.5. mbinarile sudate din otel sunt clasificate n cinci clase de calitate notate C 1...C5, ca urmare a
stabilirii defectelor pe produsul finit.
n toate cazurile cnd este necesar a se realiza mbinari sudate din clasele C 1...C3 trebuie ca
unitatile specializate sau santierele sa fie dotate cu mijloace de executie, control si cadre
calificate care corespund conditiilor prezentului normativ.
1.6. La realizarea mbinarilor sudate direct pe santier se vor respecta conditiile de executie din
prezentul normativ, iar controlul va fi mai exigent, efectundu-se verificari n numar mai mare,
conform capitolelor 4 si 5 din prezentul normativ.

1.7. Conditiile de calitate din prezentul normativ sunt stabilite pe principiul realizarii n mbinarea
sudata a unor rezistente minime egale cu ale otelului folosit n element.
[top]

2. PARAMETRI DE CALITATE DEFINITI N PROIECTARE

Continutul documentatiei elaborate de proiectant n faza "Detalii de executie" - DE
2.1. Documentatia tehnica elaborata de proiectant va fi ntocmita n conformitate cu prevederile
STAS 767/0-77; reprezentarea si notarea mbinarilor sudate pe desene se vor face n
conformitate cu STAS 735-79 "Desen tehnice. Reprezentarea si notarea mbinarilor sudate".
2.2. Documentatia tehnica elaborata de proiectant trebuie sa cuprinda urmatoarele detalii si
conditii de calitate a mbinarilor sudate, care devin obligatorii pentru executant, din momentul
acceptarii proiectului si nu pot fi modificate ulterior fara avizul proiectantului:
- marci si clase de calitate ale otelurilor;
- dimensiunile pieselor care se mbina;
- detalii de trasare a pieselor, de taiere si modul de prelucare a marginilor care ramn libere
(nesudate);
- detalii de forma si dimensiuni ale rosturilor mbinarilor;
- modul de prelucrare finala a mbinarilor sudate;
- marcarea cusaturilor care trebuie sa fie detensionate;
- clasa de calitate a mbinarii sudate;
- categoria de executie a elementului (definita conform punctelor 2.14 a si 2.14 b);
- marcarea pe desene a mbinarilor de montaj (daca este cazul);
- ordinea de asamblare a constructiilor care se confectioneaza direct pe santier, n pozitie finala;
- conditii de receptie a elementului cap de serie, pentru elemente tipizate care se executa pentru
prima data n productie;
- memoriu si desene pentru ncercarea in situ a constructiilor importante, care se ncadreaza n
prevederile STAS 1336-80 "Constructii. ncercarea in situ a constructiilor prin ncercari statice".
2.3. Pentru constructii din categoria A proiectantul va ntocmi caiete de sarcini continnd si alte
conditii n afara celor prevazute la punctul 2.2. n functie de importanta constructiei si modul de
executie, caietul de sarcini poate contine conditii de calitate superioare celor din prezentul
normativ (calitatea otelurilor, materialelor de adaos, tehnologii de sudare, defecte admise,
procentaje, si metode de control nedistructiv, ncercari suplimentare etc.).

Prevederi privind proiectarea mbinarilor sudate

2.4. La proiectarea mbinarilor sudate se va tine seama de:
- evitarea pe ct posibil a mbinarilor sudate de montaj, la elementele solicitate dinamic;
- decalarea nnadirilor n sectiuni a pieselor din care sunt alcatuite elementele;
- evitarea modurilor de alcatuire a elementelor care favorizeaza aparitia eforturilor remanente sau
a deformatiilor peste limitele admise, n timpul operatiilor de sudare;
- evitarea modurilor de alcatuire a elementelor solicitate dinamic care favorizeaza concentrarile
de eforturi;
- evitarea pozitiilor de sudare peste cap si vertical descendenta, printr-o alcatuire a elementelor
care sa permita executarea mbinarilor de montaj n pozitie orizontala (la masa sau n jgheab),
orizontala n plan vertical sau n pozitie vertical ascendenta.
2.5. Conditiile de calitate referitoare la debitarea pieselor, de prelucrare a marginilor si a rosturilor
pentru sudare (forma mbinarii sudate), sunt date n tabelul 3, n functie de clasele de calitate ale
mbinarilor sudate. Se vor folosi cu prioritate tipurile de mbinari prevazute n anexa 2.
2.6. Executantul constructiei metalice poate modifica forma mbinarilor si dimensiunile rosturilor,
fara acordul prealabil al proiectantului, n cazul n care se aplica tehnologii de sudare omologate
n proiect si n conditiile stabilite n cap. 3.
Forma suprafetei, dimensiunile si prelucrarile finale ale cusaturilor si prelucrarile marginilor libere
prevazute n proiect nu pot fi modificate fara avizul proiectantului.
Alegerea otelurilor
2.7. Pentru constructii civile, industriale si agricole se folosesc, n mod curent, otelurile urmatoare:
- oteluri de uz general pentru constructii:
STAS 500/1-78 "Conditii tehnice generale de calitate";
STAS 500/2-80 "Marci";
- oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosfera:
STAS 500/3-80 "Marci";
- oteluri pentru tevi fara sudura, de uz general:
STAS 8183-80; "Marci si conditii tehnice de calitate";
- table de otel pentru constructii sudate din otel cu granulatie fina:
STAS 9021-80 "Conditii tehnice de calitate".

2.8. Pentru conditiile de calitate suplimentare, prevazute n tabelul 1, proiectantul va obtine

acordurile prealabile ale unitatilor care confectioneaza constructia din otel si ale furnizorilor
otelului si laminatelor. Latura economica va fi reglementata de proiectant conform prevederilor
legale.

Tabelul 1

Conditii de
Grupa de oteluri calitate obligatorii
pentru fabricant Clasa de calitate
1

2
STAS 9021-80

Conditii de calitate suplimentare

Conditiile cerute

Detalierea conditiilor functie de simboluri

3
C1

1+2+8

C2

1+8

C3

C4

C5

STAS 395-80
STAS 424-80
STAS 425-80
STAS 500/1-78
STAS 500/2-80
STAS 505-78
STAS 564-80
STAS 565-80
STAS 3480-80

C1

1+2+3+7

C2

1+3+7

C3

C4

C5

STAS 404/1-80
STAS 404/2-80
Oteluri pentru tevi STAS 530/1-80
fara sudura, de uz STAS 530/2-80
STAS 8183-80
general

C1

1+4+5+6+7

C2

1+4+5+6+7

C3

4+6

C4

6. Incercarea de aplatisare, conform STAS 111-79

"Incercari tehnologice ale tevilor din otel"

C5

7. Verificarea compozitiei chimice pe produs

C1

1+2+3+7

C2

1+3+7

C3

C4

C5

Oteluri cu
granulatie fina

Oteluri de uz
general pentru
constructii

STAS 500/3-80
Oteluri de uz
general pentru
constructii
rezistente la
coroziune
atmosferica

1. Livrarea produselor laminate in stare

normalizata cu marginile taiate inainte de
normalizare
2. Controlul defectoscopic nedistructiv al tablelor
pentru oteluri de la clasa 3 in sus (inclusiv)
3. Energia de rupere kV pentru produse cu grosimi
cuprinse intre 6...12 mm
4. Livrarea tevilor cu verificarea caracteristicilor
mecanice pe probe prelevate din lot (nu pe baza
prelucrarilor statistice periodice, cum prevede
STAS 8183-80 punctul 2.2)
5.Energia de rupere kV pentru tevi

8. Garantarea unghiului minim de indoire a probei

incarcate longitudinal cu sudura, conform STAS
7784-74 "Incercarile metalelor. Incercarea la
indoire a epruvetelor incarcate cu sudura
longitudinala

Nota: Conditiile suplimentare necesita intelegere prealabila cu fabricantul, sau precizare in

comanda, dupa cum sunt prevazute in standardele de produs.
2.9. Proiectantului i revine obligatia notarii corecte cu simbolurile complete si clare, a otelurilor
prevazute n documentatie n conformitate cu standardele de marca si produs, precum si cu
prevederile din tabelul 1, functie de clasele de calitate ale mbinarii sudate. tab.1 tab.1
2.10. Alegerea otelurilor si prescrierea conditiilor de calitate se fac n functie de urmatoarele
criterii:

- criterii de rezistenta; conform STAS 10108/0-78 "Constructii civile, industriale si agricole.

Calculul elementelor din otel";
- criterii de evitare a ruperii fragile; conform STAS R 8542/79 "Alegerea otelurilor pentru
constructii metalice";
- criterii de sudabilitate; conform STAS 7194-79 "Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza";
- criterii economice.
2.11. Raspunderile legate de folosirea otelurilor revin factorilor care contribuie la realizarea
constructiilor sudate dupa cum urmeaza:
- comportarea metalurgica la sudare, n functie de caracteristicile garantate prin standarde, este
asigurata de producatorii otelurilor si ai laminatelor;
- comportarea otelului fata de o anumita tehnologie de sudare se asigura prin omologarea
tehnologiilor de sudare de catre unitatea care executa constructia sudata sau prin folosirea unor
tehnologii omologate n alte unitati si verificate periodic potrivit punctelor 3.24...3.26;
- proiectantul asigura:

alegerea otelurilor dupa criterii de rezistenta, de evitare a ruperii fragile si economice;

alegerea otelurilor functie de comportarea metalurgica la sudare garantata de producator;
comportarea otelului n cadru constructiei sudate, n ceea ce priveste sudabilitatea, n
conditiile definite de STAS 7194-79.

2.12. Proiectanul este factorul unic care poate aviza nlocuirea otelurilor prevazute n
documentatia tehnica, indiferent daca nlocuirea este totala (marca si clasa de calitate) sau
partiala (caracteristici chimice, mecanice...).

Tabelul 2
CRITERII PENTRU ALEGEREA CLASEI DE CALITATE A IMBINARILOR SUDATE

Mod de
solicitar
e

Categoria A de executie a elementelor

Categoria B de executie a elementelor

Solicitare statica

Solicitare statica

Solicitare dinamica

Solicitare dinamica

Tipul
Compresi
Compresiu
Compresiu
Compresi
solicitar
Intindere
Intindere
Intindere
Intindere
une
ne
ne
une
ii
<0,7 >0,7 <0,7 >0,7
Marime
s
Rs
Rs
Rs <0,7 >0,7 <0,7 >0,7 <0,7 >0,7 <0,7 >0,7
a
<0,7 >0,7 <0,7 >0,7 R
efortulu Rs Rs Rs Rs <0,7 >0,7 <0,7 >0,7 Rs
Rs Rs
Rs Rs Rs Rs
Rs
i unitar
R R R R
Temper N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P N P
atura
minima

de
proiect
are
C1

- - - - - - X - - - X - X - X X - - - - - - - - - - - - - - X -

C2

- - X - X - - X X - - X - X - - - - - - - - X - - - X - X - - X

C3

C4

- X - - - - - - - - - - - - - - X - - X - X - - - X - - - - - -

C5

- - - - - - - - - - - - - - - - - - X - - - - - - - - - - - - -

- - X - X - - - X - - - - - - - X - - X - - X - - - X - X - -

unde:
Rs - rezistenta de calcul a sudurii la solicitarea respectiva
R - rezistenta de calcul la oboseala
N - temperatura negativa
P - temperatura pozitiva

Alegerea (stabilirea) clasei de calitate a mbinarilor sudate

2.13. Alegerea (stabilirea) clasei de calitate a unei mbinari sudate se face numai de catre
proiectantul elementului de rezistenta, n conformitate cu tabelul 2, n functie de urmatoarele
criterii:
- categoria de executie a elementului;
- modul de solicitare.
- tipul solicitarii;
- marimea eforturilor unitare;
- temperatura minima de proiectare (definita conform STAS R 8542-79 - vezi anexa 7).
2.14. Categoria de executie a elementului este definita conform STAS 767/0-77 cu urmatoarele
precizari:
a) n categoria de executie A se nscriu elementele care ndeplinesc cel putin una din urmatoarele
conditii:
- sunt exploatate sub temperatura minima de proiectare de 20 oC, inclusiv (definita conform
STAS R 8542-79);
- intra n alcatuirea cailor de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare III, IV si V
(definite STAS 10101/2 A 2-78 "Actiuni n constructii. Actiuni datorita procesului de exploatare.

ncarcari datorite podurilor rulante") si au minim o sectiune n care eforturile unitare depasesc
90% din rezistenta de calcul (R), sau 70% din rezistenta de calcul la oboseala (gR);
- intra n alcatuirea platformelor, estacadelor s.a., supuse direct la vibratii ce depasssc 0,5
milioane cicluri pe durata constructiei sau 10 mii cicluri pe an;
- intra n alcatuirea unor structuri speciale cu deschideri care depasesc 36 m;
- elemente de rezistenta din alcatuirea buncarelor sau recipientilor care contin materiale cu grad
de periculozitate egal cu 1 (conform instructiunilor tehnice I 27-82);
- avarierea elementului ar putea avea drept consecinta pierderea de vieti omenesti sau pagube
mari, care ar putea afecta economia nationala (fermele de acoperis din expozitii, sali de sport cu
tribune, hale cu destinatie speciala s.a.m.d.);
- alte necesitati tehnice justificate de proiectant.
b) Categoria de executie B cuprinde restul elementelor, care nu ndeplinesc nici una din conditiile
prevazute pentru categoria A, cum ar fi:
- stlpii si fermele halelor industriale exploatate deasupra temperaturii minime de proiectare de
20oC cu deschideri sub 36 m, indiferent de grupa de functionare a podurilor rulante;
- caile de rulare pentru poduri rulante din grupele de functionare I si II (STAS 10101/2 A 2-78);
- elemente secundare de acoperis;
- elemente de rezistenta pentru pereti;
- sustineri de instalatii sau utilaje care nu se ncadreaza ntr-un regim special;
- elemente de rezistenta din alcatuirea buncarelor sau recipientilor care contin materiale cu grad
de periculozitate egal cu 0 (confom instructiunilor tehnice I 27-82).
2.15. Modul de solicitare a fost grupat n doua mari categorii, dupa modul de actionare a
ncarcarilor:
- solicitari statice;
- solicitari dinamice.
2.16. Tipul de solicitare predominant se considera acela pentru care valoarea eforturilor unitare
(compresiune, ntindere, forfecare, echivalente s.a.m.d.) depaseste 70% din valoarea absoluta a
efortului unitar maxim.
Se disting doua categorii de solicitari:
- compresiune;
- ntindere sau forfecare.

2.17. Marimea eforturilor unitare pune n evidenta relatia dintre efortul unitar si novicitatea
defectelor din cordoanele de sudura. tab. 2 tab. 2
Au fost stabilite urmatoarele trepte:
- 70% din rezistenta sudurii pentru solicitari statice (RS) la elementele din ambele categorii de
executie si pentru solicitari dinamice la elementele din categoria B de executie;
- 70% din rezistenta sudurii la oboseala (R) pentru elementele din categoria A de executie.
2.18 Temperatura minima de proiectare a elementului, definita conform STAS R 8542-79
reprezinta un criteriu cu doua trepte:
- temperatura pozitiva;
- temperatura negativa.
2.19. Clasele de calitate ale mbinarilor sudate trebuie sa fie stabilite corect, deoarece exagerarile
pot conduce la remedieri costisitoare si inutile sau la ntrzieri n realizarea investitiei.
[top]

3. EXECUTIA MBINARILOR SUDATE

3.1. Conditiile prevazute n acest capitol sunt aceleasi pentru toate unitatile care executa mbinari
sudate, indiferent daca mbinarile sunt de asamblare (ntre piese) sau de montaj (ntre
elementele) si daca se executa n unitati industriale, n atelierele unitatilor de constructii-montaj
sau pe santiere.
3.2. Unitatea care executa mbinari sudate are obligatia verificarii documentatiei elaborata de
proiectant n ceea ce priveste:
- exactitatea cotelor, a numarului de piese si elemente continute de planurile de ansamblu, detaliu
si extrase;
- detaliile si conditiile de calitate prevazute la punctul 2.2 din prezentul normativ, obligatorii pentru
continutul documentatiei elaborate de proiectant si care nu necesita acordul prealabil al
executantului;
- conditiile de calitate prevazute n caietul de sarcini pentru constructii din categoria A de
executie.
3.3 Erorile neesentiale si neconcordantele care nu afecteaza rezistenta si stabilitatea constructiei
se nteleg erorile de calcul al greutatilor din extrasele de laminate si cotele de lungimi partiale ale
pieselor eronate fata de cota generala care este verificabila.
n cazul constatarii unor defectiuni importante, care implica modificari de solutie si refacerea unor
parti din documentatie, aceasta va fi restituita beneficiarului iar pregatirea lucrului va fi oprita.

La proiectele tip executantul nu poate face nici un fel de modificari fara avizul proiectantului
(inclusiv cele din categoria erorilor neesentiale si a neconcordantelor).
3.4 Pentru sudarea mbinarilor din clasele de calitate C 1, C2 si C3 se vor folosi numai tehnologii de
sudare omologate n conformitate cu STAS 11400-80.
3.5. Furnizorul elementelor, care alcatuiesc o constructie din otel, are obligatia livrarii acestora n
ordinea ceruta prin contract de catre ntreprinderea de montaj sau, n lipsa acestor precizari, n
ordinea fireasca care sa asigure succesiunea lucrarilor de montaj.
Continutul documentatiei tehnologice de executie a constructiei sudate
3.6. Unitatea, care executa mbinari sudate are obligatia ntocmirii unei documentatii tehnologice
de confectionare a constructiei, fara de care nu se va introduce n fabricatie nici o comanda si
care trebuie sa contina cel putin urmatoarele:
- marca si clasa de calitate a otelurilor, inclusiv conditiile de calitate suplimentare cerute de
proiectant sau de tehnologia de sudare omologata;
- operatiile de debitare si prelucrare a pieselor din laminate cu indicarea clasei lor de calitate ale
taieturilor si a conditiilor de calitate;
- operatiile de asamblare a pieselor, continnd:

ordinea de asamblare;
prinderea provizorie;
mpiedicarea deformatiilor
parametrii de sudare conform tehnologiilor omologate;
prentmpinarea starilor de eforturi remanente;
asigurarea tolerantelor impuse;

- operatiile de prelucrare finala si de tratare termica ale mbinarilor sudate sau ale elementelor, n
scopul detensionarii (daca este cazul);
- clasa de calitate pentru fiecare mbinare sudata;
- controlul pe faze si final, cuprinznd:

modul de verificare n timpul procesului de productie a tehnologiei de sudare omologare;

planul de control nedistructiv (ordinea, metodele folosite, procentaje);

- ncercarile pe probe din oteluri si pe mbinarile sudate (daca este cazul);

- documentatie legata de modul de protectie anticoroziva, manipulare, depozitare si transport;
- indicatii asupra SDV-urilor ce vor fi folosite cum ar fi sabloanele pentru piese cu geometrie
complicata, benzile marcate, s.a.;
- solutii pentru remedierea defectelor cu respectarea prevederilor prezentului normativ.

3.7. Documentatia pentru mbinarile sudate din clasele 4 si 5 care pot fi executate fara tehnologii
omologate, va contine datele prevazute la pct. 3.6, cu exceptia parametrilor de sudare conform
tehnologiei omologate care se vor nlocui cu urmatoarele date:
- procedeul de sudare;
- materialele de sudare;
- schita cu forma si dimensiunile rostului;
- ordinea de sudare;
- pozitia de sudare;
- regimul de sudare;
- numarul de straturi.
3.8. Pentru mbinarile de montaj executate pe santiere, documentatia va cuprinde suplimentar:
- tehnologia de preasamblare (daca este cazul);
- ordinea fazelor de montaj;
- masuri pentru asigurarea stabilitatii constructiei n timpul montajului.
Alegerea formei (tipului) mbinarii sudate
3.9. Pentru sudarea manuala cu arc electric si sudarea automata si semiautomata cu arc electric
acoperit se vor folosi tipurile de mbinari indicate n anexa 2 (extrase din STAS 6662-81 "mbinari
sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea manuala cu arc electric si cu gaze" si STAS
6726-75 "mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor cu arc electric
acoperit").
3.10. Pentru alte procedee de sudare formele si dimensiunile rosturilor mbinarilor sudate se vor
executa conform:
- STAS 7502-75 "mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor prin
procedeele MIG si MAG (Mediu de gaz inert si activ);
CONDITII DE CALITATE PENTRU TAIEREA OTELURILOR SI FORMA MBINARILOR
SUDATE

Taierea si prelucrarea pieselor:

Forma (tipul) mbinarii sudate:
Prencalzirea
laminatelor n
scopul taierii

Margini libere:

Rosturile imbinarilor sudate

Aschiere

Taiere termica;

Foarfece:

Prelucrari

Fierastrau:
Foarfece:

Formele si
dimensiunile

Modul de
prelucrare a

fierastrau; disc
abraziv
2

termice
4

1. Obligatie pentru Se admit

Nu se
Se admite
otelurile cu
conditionat:
recomanda.
conditionat:
granulatie fina,
conform STAS
1. Conditiile
Se admite
1. Conditiile
9021-80
normale din
conditionat:
normale din
2. Recomandabila STAS 10564/1STAS 10564/1pentru toate
81 - clasa 1.1.1 1. Prelucrarea 81
otelurile livrate n pentru taieri pe ulterioara prin - clasa 1.1.1.
stare normalizata elemente, cu
pentru calitatea
aschiere pe
nainte de taiere. minim o
taieturilor
grosimea de
mbinare n
mbinarilor din
2...3 mm.
clasa
clasele C1 si
2. Cu
C1sau C2.
C2;
remedierea
- clasa 2.2.2.
- clasa 2.2.2,
defectelor
pentru C3.
pentru C3;
constatate
2. Rugozitate
2. Se
nedistructiv,
Rmax = 50 microni prin control
ndeparteaza
conf. STAS
bavurile.
ultrasonic,
5730/2-75
3. Eventualele
lichide
"Starea
penetrante, sau fisuri trebuiesc
suprafetelor.
topite complet
pulberi
Prescrierea
magnetice. Nu fisuri trebuiesc
rugozitatii si a
la sudare.
se admit:
ondulatiei
- fisuri
suprafetei".
- bavuri
3. Nu se admit - dislocari de
fisuri
structura.

Se admit cu
Nu se
conditia
recomanda.
ncadrarii
taieturilor n
Se admite cu
clasa 3.3.3, conf. ndepartarea
STAS 10564/1- bavurilor
81

Se admite cu
conditia
ncadrarii
taieturilor n
clasa 3.3.3.
conform STAS
10564/1-81

Disc abraziv:

rosturilor:

radacinilor

Se recomanda 1. Nu se admit
rosturi taiate cu
foarfecele.
2. Taierea
rosturilor cu
fierastraul si
discul abraziv
se admite cu
ncadrarea prin
asimilare n
clase conform
STAS 10564/18
- clasa 1.1.1.
pentru mbinari
din clasele C1
si C2
- clasa 2.2.2.
pentru C3
3. Se
ndeparteaza
bavurile.
4. Eventualele
fisuri, trebuiesc
topite complet
Nu se
la sudare.
recomanda din
motive
1. Se admit
economice
taieturi cu
foarfeca, cu
ndepartarea
bavurilor.
2. Pentru
fierastrau si
disc abraziv,
taieturile
trebuie sa
rezulte n clasa
3.3.3, conform
STAS 0564/1811

1. Pentru
1. Nu se admit
tehnologii
curatirea
omologate se radacinii prin
admite oricare daltuire.
din mbinari
2. Se
sudate conform recomanda
STAS 6662-81, curatirea
STAS 6726-75, radacinii prin
STAS 7502-75, procedeul arcSTAS 8958-80, aer
STAS 9559-82; 3. Se
2. Forma
recomanda
suprafetei
finisarea cu
cusaturii si
discul abraziv,
prelucrarile
dupa curatirea
finale
radacinii,
prevazute n
indiferent de
proiect nu pot fi procedeu, pna
modificate de la luciu metalic
catre
si eliminarea
executant.
tuturor
3. Pentru
concentratorilor
proiecte si
de eforturi.
ntreprinderi cu
grad mai mic Se recomanda
de tehnicitate curatirea
se recomanda radacinii prin
tipurile de
procedeul arcmbinari sudate aer.
din anexa 2
4. Nu se admite
procedeul de
sudare cu
gaze.
5. mbinarile n
muchie se
admit numai la
clasa C5.

1.
co
cu
2.
po
pe
ad
ru
pr
lim
ab
ad
pe
di
3.
gr
ta
re
as
av
pr
pe
ca
nu
n
ab
ad
pe
di

Nota: Conditiile de taiere a marginilor libere sunt impuse, pentru un element de constructie, de
clasa cea mai mare a uneia dintre mbinarile sudate care asambleaza piesele ntre ele (sau
elementele ntre ele n situatia mbinarilor de montaj).
Tabelul 4
CONDITII DE CALITATE PENTRU MATERIALE DE ADAOS

Clasa de
calitate

Conditii de calitate obligatorii

pentru fabricant:

Conditii de calitate suplimentare

Tipul nvelisului
sau al fluxului

1. Electrozi nveliti STAS

1125/1-81

1. Verificarea continutului de hidrogen difuzibil

conform STAS 10047/1-81, pentru electrozi folositi la Numai fluxuri si
sudarea otelurilor de la clasa 3 n sus (inclusiv), pe
electrozi bazici
- oteluri de uz general grupa I. fiecare lot.
STAS 1125/2-81
2. Verificarea sensibilitatii la fisurare la cald conform
STAS 10221-75, pe fiecare lot de fabricatie.
- oteluri cu granulatie fina
grupa II. STAS 1125/3-81
3. Caracteristicile mecanice si compozitia chimica a
2. Srma din otel STAS 1126- metalului depus, pe probe din fiecare lot de
fabricatie, conform STAS 7356/1, 2, 3, 4-80 si STAS
80
10953-77.
Se admit fluxuri
3. Fluxuri topite STAS 9477/1si electrozi
4. Verificarea compatibilitatii cu otelurile, pe probe
79
titanici
din fiecare lot de livrare, conform STAS 11281/1,279.

C1

C2

C3

C4; C5

- STAS 8958-80 "mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudare prin procedeul WIG
(Mediu de gaz inert cu electrod nefuzibil);
- STAS 9559-82 "mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudare electrica n baie de
zgura".
3.11. Este indicata realizarea cusaturilor cu acces pe ambele parti ale mbinarii sudate.

Prevederi privind folosirea, taierea si prelucrarea otelurilor

3.12. Unitatile care confectioneaza constructii sudate au obligatia introducerii n fabricatie, numai
a laminatelor cu certificate de calitate complete si cu marcaje dupa care pot fi identificate.
Nu este permisa introducerea n lucrare a unor materiale care prezinta degradari neremediate
dobndite n timpul depozitarii, manipularii si transportului (coroziune, deformare, deteriorari prin
lovire s.a.).
3.13. Unitatile care executa constructii sudate pot efectua controale de calitate asupra
materialelor folosite (otel si material de adaos) prin laboratoarele proprii, emitnd buletine de
analize si ncercari, ceea ce nu absolva de raspundere unitatile furnizoare.
3.14. Operatiile de debitare a pieselor, precum si cele de prelucrare a marginilor libere si a
rosturilor pentru sudare trebuie sa respecte conditiile prevazute n tabelul 3, diferentiate pe
clasele de calitate ale mbinarilor sudate.
3.15. Remedierea defectelor taieturilor si a rosturilor se face prin polizare, aschiere sau
completare cu sudura, pna la obtinerea conditiilor de calitate necesare, fara a iesi din clasele de
toleranta impuse pentru dimensiuni.
Prevederi privind folosirea materialelor de adaos
3.16. Unitatile care executa mbinari sudate poarta responsabilitatea introducerii n fabricatie a
materialelor de adaos corespunzatoare unor tehnologii de sudare omologate pentru clasele de
calitate C1, C2 si C3 si conforme cu documentatia de sudare pentru clasele de calitate C4 si C5.
3.23. Este interzisa folosirea poansoanelor care nu sunt delimitate de un contur nchis (pentru
eliminarea concentratorilor de eforturi).
3.17. Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de
executie si trebuie sa corespunda conditiilor de calitate diferentiate pe clase n tabelul 4.3.
3.18. n ceea ce priveste introducerea n fabricatie a materialelor de adaos, unitatile de executie
au obligatii similare cu cele prevazute la punctele 3.12 si 3.13 pentru laminare.
Prevederi privind calificarea sudorilor si identificarea cusaturilor executate
3.19. Unitatile care executa mbinari sudate sunt obligate sa utilizeze sudori autorizatii intern si
verificati periodic, sudori autorizati ISCIR sau RNR.
Autorizatia interna este valabila n cadrul ntreprinderii timp de 2 ani de la verificarea calificarii
sudorului n conditiile STAS 9532/1-74 "Examinarea si autorizarea sudorilor. Prescriptii generale"
si STAS 9532/2-74 "Examinarea si autorizarea sudorilor. Examenul practic al sudorilor pentru
otel" si trebuie sa fie renoita printr-un nou examen la expirarea ei.
3.20. Fiecare sudor autorizat va primi un poanson cu o marca distincta cu care este obligat sa
marcheze cusaturile executate n vederea identificarii ulterioare.
Unitatea de executie este obligata sa tina un registru cu evidenta sudorilor si a poansoanelor.

3.21. mbinarile sudate din clasele C1, C2, C3 si C4 vor fi poansonate, conditie obligatorie pentru
admiterea la controlul final, indiferent daca mbinarea este de asamblare sau montaj.
3.22. Poansonul se aplica n urmatoarele conditii:
- la 50 mm de cusatura;
- un singur poanson pentru cusaturi care nu depasesc 500 mm;
- cel putin cte doua poansoane la capete pentru cusaturi mai lungi de 500 mm, fara a depasi
2000 mm ntre ele;

marca poansonului trebuie sa fie vizibila, scoasa n evidenta printr-un marcaj suplimentar
(vopsea diferita la culoare de fond, creta rezistenta la intemperii...).

Tehnologia de sudare
3.24. Unitatile care executa mbinari sudate au obligatia utilizarii unor tehnologii de sudare
omologate si verificate n timpul procesului de fabricatie, n conformitate cu prevederile STAS
11400-80 "Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a otelurilor", sau echivalente (ISCIR,
RNR ...).
Omologarea si verificarea tehnologiilor de sudare se face sub ndrumarea si raspunderea
responsabilului tehnic cu sudura al unitatii de executie sau al ntreprinderii. tab. 4
Responsabilul tehnic cu sudura tine evidenta fiselor de omologare care se recomanda a fi
ntocmite conform modelului din anexa 1 a prescriptiilor tehnice ISCIR cu indicativul CR 7-79.
Modul de verificare a tehnologiilor de sudare omologate va fi stabilit de responsabilul tehnic cu
sudura, cu exceptia situatiilor pentru care proiectantul a prevazut verificari pe lucrare, n caietul
de sarcini, numai la constructii din categroria A de executie.
3.25. La conditiile de verificare a tehnologiilor de sudare prevazute n STAS 11400-80 se fac
urmatoarele precizari:
a. calitatea otelului si a materialelor de sudare se verifica prin prezentarea certificatelor de calitate
complete, la fiecare proba martor ncercata;
b. probele martor constituie mijlocul de verificare a tehnologiei de sudare aplicata si se executa n
conditiile procesului de executie, odata cu lucrarea pe care o reprezinta, de aceiasi sudori, n
proportie (numar de bucati) stabilita prin caietul de sarcini sau de catre responsabilul tehnic cu
sudura n lipsa caietului de sarcini, pe marci de oteluri si procedee de sudare;
c. probele martor se controleaza integral prin verificarea aspectului, a dimensiunilor geometrice si
cu radiatii penetrante, nainte de prelevarea epruvetelor pentru ncercare, trebuind sa
ndeplineasca conditiile de calitate pentru clasa C 1 (tabelele 7, 8 si 9).
d. epruvetele se preleveaza si se prelucreaza prin aschiere din probe martor, n conformitate cu
prevederile STAS 5540/1/77 "ncercari ale mbinarilor sudate cap la cap. Probe si epruvete";
e. conditiile pentru ncercarea epruvetelor prelevate din probe martor sunt prevazute n tabelul 5.

3.26. n situatiile n care la ncercarile pe epruvete prelevate din probe martor se obtin rezultate
sub valorile minime prevazute n tabelul 5, se va opri executia si se va proceda la expertizarea
elementelor de executie.
3.27. Se interzice sudarea otelurilor la temperaturi sub + 5oC, fara masuri speciale prescrise n
tehnologia de sudare.
Remedieri
3.28. Remedierile necesare aducerii unei mbinari sudate, n clasa de calitate impusa, n cazul n
care nu sunt precizate n documentatia tehnologica de executie, se stabilesc de catre
responsabilul cu sudura din unitatea de executie, urmare a controlului efectuat pe fiecare faza.
3.29. Remedierile se recomanda a se face de acelasi sudor care a executat si cusatura initiala.
Remedierile se vor executa cu o tehnologie de sudare (avizata de responsabilul tehnic cu sudura
al unitatii de executie) care sa permita obtinerea unor deformatii si tensiuni interne minime pe
ansamblul constructiei.
Remedierea defectelor n acelasi loc se admite a se face:
- maxim de 2 ori la constructii din otel carbon sudate cu procedeul MAG/MIG;
- maximum de 3 ori pentru restul otelurilor si a procedeelor de sudare nespecificate mai nainte.
3.30. n cazul n care la mbinarile sudate cap la cap s-a atins numarul remedierilor admise si
este necesar a se elimina defectul intern din cusatura nca o data, se va taia cusatura complet si
se va intercala un cupon de element laminat (cornier, teava, tabla) cu lungimea minima de 200
mm, care se va suda de ambele parti numai prin sudura cap la cap, avnd rostul identic cu al
mbinarii initiale. La elementele din categoria A de executie se va cere avizul prealabil al
proiectantului pentru solutia de remediere stabilita.
3.31. Pentru remedierea defectelor nu se admit operatii care pot masca sau produce alte defecte
sau modificari periculoase n structura otelului, cum ar fi: stemuirea, baterea cu ciocanul,
ndreptari la rece care duc la fisurari ( vezi STAS 767/0-77.3.1.1.).
Tabelul 5
CONDITII DE CALITATE PENTRU NCERCARI PE EPRUVETE PRELEVATE DIN PROBE
MARTOR (SUDATE)

Tipul mbinarii

ncercarea

Numarul epruvetelor
Modul de ncercare prelevate din fiecare
proba martor
3

Tractiune

STAS 5540-2-82
"ncercarea la
tractiune".

2 buc.

ndoire

STAS 5540/3-81

2 buc. cu radacina

Cap la cap

Modul de
interpretare a
rezultatelor

Valori admise
pentru
rezultate

Fiecare rezultat
peste valoarea
admisa.

Minim
valorile
impuse
Fiecare rezultat sub pentru otel n

"ncercari ale
mbinarilor sudate
cap la cap.
ncercarea la
ndoire".

pe fata comprimata. valoarea admisa.

Pentru cusaturi
simetrice se reduc la
jumatate.

ncovoiere prin soc. STAS 5540/4-77

3 buc. n cusatura 3 Media rezultatelor
"ncercarea la
buc. n ZIT
pe 3 epruvete peste standardele
de produs.
ncovoiere prin soc".
valoarea admisa

De colt

Aplatisare (pentru
tevi).

STAS 5540/6-77
"ncercarea de
aplatisare".

2 buc.

Fiecare rezultat sub

valoarea admisa.

Duritate.

STAS 5540/5-77
"ncercarea de
duritate".

1 buc.

Fiecare rezultat sub Max. 280 HV

valoarea admisa. pentru OL
37. Max. 310
HV pentru
OL 44. Max.
350 HV
pentru OL
52.
Diferenta
ntre ZIT si
otel, sau ZIT
si cusatura;
max. 100 HV.

Tractiune

STAS 5976/1-82 pe 3 buc.

epruvete plate cu
3 buc.
eclise.

Forfecare
Duritate

STAS 5976/1-82
1 buc.
"ncercari ale
mbinarilor sudate n
colt".

Macrostructura pe
probe longitudinale

STAS 10952/1-77
1 buc.
"Sudarea metalelor.
Analiza
metalografica a
mbinarilor sudate
prin topire"

Fiecare rezultat
peste valoarea
admisa.

Minim 70%
din valorile
impuse
pentru otel

Maxim 350
HV Diferenta
Fiecare rezultat sub ntre ZIT si
valoarea admisa. otel sau ZIT
si cusatura:
max. 100 HV.
Defecte din
sectiunea
longitudinala sub
valorile admise.

Valorile
admise
pentru clasa
C1 din
tabelul 9

Nota:
Pentru probele cu rezultate sub valorile admise, se vor executa contraprobe la un numar dublu de
bucati.
Nu se admite extinderea ncercarilor n caz de rezultate negative pe contraprobe.
Responsabilul tehnic cu sudura poate hotar reducerea numarului de epruvete, n mod justificat,
n functie de tehnologia de sudare adoptata.

3.32. Se admite remedierea defectelor prin urmatoarele procedee:

- polizare;
- rabotare;
- ncarcare cu sudura;
- taierea prin procedeul arc-aer si resudare;
- ndreptari la rece n conditiile prevazute n STAS 767/0-77 capitolul 3;
- ndreptari la cald la temperaturi prescrise, care nu produc transformari n compozitia otelurilor,
sau stari de tensiuni remanente.
3.33. Remedierile se verifica obligatoriu si integral prin controlul aspectului vizual si controlul cu
radiatii penetrante.
[top]

4. CONTROLUL NEDISTRUCTIV A MBINARILOR SUDATE

Verificarea aspectului
4.1. Verificarea aspectului constituie o operatiune de control obligatorie si eliminatorie, pe
laminate, piese si mbinari sudate n toate fazele de executie, n scopul depistarii defectelor de
suprafata si a zonelor cu eventuale abateri geometrice.
Controlul aspectului se face vizual n procent de 100% pentru toate laminatele, piesele si
mbinarile sudate, pe toata lungimea si suprafata lor, nainte de vopsirea elementelor si dupa
ndepartarea zgurii, n conditiile prevazute de tabelul 6.
4.2. Controlul aspectului n faza finala se face pe ambele fete ale mbinarii sudate, pe o latime
adiacenta de minimum 250 mm n stnga si dreapta cordonului de sudura cuprinznd si
verificarea existentei poansonului sudorului n conditiile prevazute la punctul 3.22.
4.3. Degradarile laminatelor produse prin coroziune sau manipulare nu trebuie sa depaseasca
conditiile impuse la livrare.
4.4. Defectele admise pentru debitarea si prelucrarea pieselor sunt prevazute n tabelul 3.
4.5. Defectele admise n faza finala, pe mbinarea sudata sunt prevazute n tabelul 7.
Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata
4.6 Masurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafata,
constituie o operatie de control obligatorie si eliminatorie pentru piesele care depasesc conditiile
prevazute n tabelul 3 si pentru mbinarile sudate n tabelul 4.

4.7. Verificarea calitatii taieturilor se face cu ajutorul tehnicilor indicate n STAS 10564/1-81
"Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale taieturilor", care prevad si modurile de
masurare ale abaterilor si defectelor.
4.8. Masuratorile se fac cu mijloace ce ofera precizie minima de 0,2 mm pentru marimi liniare si
20 pentru marimi unghiulare, n locurile cu aspect necorespunzator, depistate vizual, pe lungimile
care ar putea prezenta abateri geometrice, sau n absenta acestora, prin sondaj la procentele
minime prevazute n tabelul 6.
Pentru mbinari sudate scurte (maxim 500 mm) procentul se aplica asupra numarului total de
bucati; pentru cusaturile de lungime mare calculatia se face la totalul n metri liniari.
Aplicarea instrumentelor pe cusatura se va face n cel putin 3 puncte pentru o mbinare scurta
sau un metru liniar de mbinare de lungime mare, pentru fiecare abatere si defect mentionate.
4.9. Pna la tipizarea mijloacelor de verificare a dimensiunilor geometrice, pe cusatura,
laboratoarele care emit buletine de control vor folosi dotarile existente provenite din import,
asimilare sau conceptie proprie, cu obligatia de a dispune cel putin de sublere, lupe si sabloane
calibrate pentru tipodimensiunile cusaturilor cap la cap si de colt prevazute n documentatia dupa
care s-au executat mbinarile sudate.
Se recomanda dotarea laboratoarelor cu instrumentul de masura a carui fisa tehnica se gaseste
n anexa 6, instrument cu care pot fi masurate toate abaterile geometrice prescrise n STAS
9101-77 "mbinari sudate. Abateri limita la dimensiuni fara indicatii de tolerante".
Tabelul 6
CONTROLUL NEDISTRUCTIV PE FAZE AL MBINARILOR SUDATE, METODE SI PROCENTE

Nr.
crt.

Faze

Verificarea aspectului

Clase

C1

C2 C3 C4 C5

1 La scoaterea
laminatelor
din depozit 100 100 100 100 100

Verificarea
dimensiunilor
geometrice

Controlul cu radiatii
penetrante

Controlul combinat
(ultrasonic + radiatii
penetrante)

Controlul cu lichide
penetrante si
controlul cu pulberi
magnetice

C1

C2

C3

C4

C5

C1

C2

C3

C4

- 100 100 -

2 Dupa
operatiile de
debitare
(margini
libere sau
rosturi care
se sudeaza) 100 100 100 100 100 25 20 15 10

C5 C1 C2 C3 C4 C5 C1

C2 C3 C4 C5

tul

3 Dupa
operatiile de
prelucrare a
rosturilor
100 100 100 100 100 25 20 15 10

- 100 100 -

4 Dupa
prelucrarea
radacinii

100 100 100 100 100

- 100 100 -

5 Dupa fiecare
trecere
100 100 100 100 100

- 100 100 -

50 25 10

15 10

- 100 100

- 100 100 -

6 Pe faza
finala
100 100 100 100 100 25 20 15 10
7 Dupa
remedieri

50 25 10

100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100

Note:
1. Pentru sudarea automata procentajele controlate cu radiatii penetrante pot fi reduse pna la
jumatate.
2. Pentru mbinari executate la montaj pe santiere procentajele controlate se dubleaza
(dimensiuni geometrice, control combinat, control cu radiatii penetrante).
3. Pentrul controlul combinat: control ultrasonic / control cu radiatii penetrante
4. Controlul cu lichide penetrante si pulberi magentice se foloseste n cazuri speciale, prin
prescriere n caietul de sarcini.

Tabelul 7
VERIFICAREA ASPECTULUI MBINARILOR SUDATE DEFECTE PE SUPRAFATA SI
ABATERI GEOMETRICE

Defecte admise pentru clasele de calitate

Simbol si reprezentare conform STAS 7084/181. Defectele mbinarilor sudate prin topire.
Clasificare si terminologie.

C1

C2

C3

C4

C5

101...106

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

de
ata

2017;516

de
ata

d 0,05 L

d 0,10 L

d 0,15 L

d 0,20 L

s=a>10 mm

s=a>10 mm

s=a>10 mm

s=a>10 mm

dmax 2 mm

dmax 3 mm

dmax 4 mm

dmax 5 mm

s=a 10 mm s=a 10 mm s=a 10 mm

s=a 10 mm

dmax 1 mm

dmax 1,5mm

dmax 2,5mm

Nu se admit

Se admit cu Se admit cu
Se admit cu
adncimea
adncimea
adncimea s/5
s/10 (a/10) la s/10 (a/10) la
(a/5) la distanta
distanta
distanta
D 100 mm
D 200 mm D 100 mm

dmax 2 mm

d 0,30 L

2024;517

e si
ri
oase

uni
la
ata

Se admit fisuri
transversale (102)
la distanta de min.
100mm

301...304

Nu se admit

Se admit cu
adncimea s/5
(a/5)

d 0,05 L

d 0,10 L

d 0,15 L

d 0,20 L

s=a>10 mm

s=a>10 mm

s=a>10 mm

s=a>10 mm

dmax 2 mm

dmax 3 mm

dmax 4 mm

dmax 5 mm

s=a 10 mm s=a 10 mm

s=a 10 mm

dmax 1 mm

dmax 2 mm

dmax 1,5 mm

d=

par
s=a 10 mm
dmax 2,5 mm

5011...5012

turi
ale

Nu se admit

506

i de
opit
atura
l de
)

de
re la
ri
ale,
sau
enta

Se admit cu Se admit cu
adncimea
adncimea
s/20 (a/20) si s/20 (a/20) si
l 0,05 L
l 0,10 L

Se admit cu
adncimea s/10
(a/10) si
l 0,30 L

Se admit:
1. Suduri cap
Se admit:
1. Suduri cap la cap e
abaterile limita
la cap e
Se admit:
Se admit:
abaterile limita de la clasa
mijlo-cie
STAS
1.
Suduri
cap
la
1.
Suduri
cap la
de la clasa
9101-77
fina STAS
cap e
cap e abaterile Nu se admit
9101-77
abaterile limita de limita de la clasa
2. Suduri de la clasa mijlocie grosolana STAS
2. Nu se admit colt: e
STAS 9101-77
9101-77
la suduri de abaterile de la
colt
clasa fina
STAS 9101-77

Nu se admite Nu se admite Nu se admite

Se admit cu
adncimea s/10
(a/10) si
l 0,15 L

l 0,15 L

l 0,30 L

e de
a:

re

502
503

tate

e
re

504
509

Se admit cu Se admit cu Se admit cu

abaterile de la abaterile de la abaterile de la
clasa fina
clasa fina
clasa mijlocie
conform STAS conform STAS conform STAS
9101-77
901-77
9101-77

pire 511
513

Se admit cu
abaterile de la
clasa mijlocie
conform STAS
9101-77

Se admit cu
abaterile de la
clasa grosolana
conform STAS
9101-77

514

a
606

ta
a

515

a la
na,
sau
enta
vi)

Se admite cu Se admite cu Se admite cu

Se admite cu
Se admite cu
adncimea
adncimea
adncimea
adncimea s/10 si adncimea s/10,
s/20 si
s/20 si
s/10 si
defect continuu
l 0,5 L
l 0,15 L
l 0,25 L
l 0,5 L

cte

gere

(pe
, sau

510 (sudura perforata)

Nu se admite

601 (amorsarea arcului lnga cordon)

Nu se admite

Una la 300 mm

602

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

Se admit 3 stropi
la 300 mm

Se admit

m pe

ra
a

603
605

de
(pe
sau
m pe

Nu se admit

i 0,1 a

tiu la
nerea
or
n colt

i 0,1 a

i 0,2 a

Se admit

i 0,2 a

i 0,3 a
-

i 1 mm

i 1 mm

i 2 mm

i 2 mm

i 3 mm

Clasa mijlocie
conform STAS
9101-77

Clasa grosolana
conf. STAS 910177

Clasa fina
Clasa fina Clasa mijlocie
eri
Simbolizare si clasificare conform STAS 9101conform STAS conform STAS conform STAS
rice
77
9101-77
9101-77
9101-77
Nota:

1. ncadrarea n clase de calitate se face pe baza defectului care conduce la clasa inferioara, n
cazul existentei a doua tipuri de defecte diferite pe lungimea examinata.
2. Pentru combinatii de 3 tipuri de defecte diferite (sau mai multe), clasa rezultata se majoreaza
cu o unitate (declasare).
3. Caracteristicile geometrice ale mbinarilor sudate sunt notate conform STAS 795-79
- S = grosimea pisesei celei mai subtiri (din mbinarea cap la cap)
- a = grosimea cusaturii n colt egala cu latimea triunghiului isoscel maxim, nscris n sectiunea
cusaturii
4.10. n cazul nerealizarii conditiilor prevazute n tabelul 3 pentru taieturi si prelucrari n rosturi si
n tabelul 4 pentru mbinari sudate finite, se va produce astfel:
a) se va extinde controlul la un numar sau lungimi duble de mbinari fata de cele prescrise la
controlul initial;
b) daca si n acest caz se mai gasesc defecte care declaseaza chiar o singura mbinare, se va
trece la o a doua extindere a controlului prin verificarea restului mbinarilor sudate, astfel ca n
final procentajul controlat sa fie 100%.
Este obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise constatate la controlul initial, la prima
sau a doua extindere, dupa care mbinarea va fi supusa din nou controlului.
Controlul ultrasonic combinat

4.11. Controlul ultrasonic nu este obligatoriu dar poate fi folosit de unitatile dotate corespunzator,
ca mijloc de triere a mbinarilor cu defecte, interpretarea finala a rezultatelor urmnd a fi facuta
numai dupa controlul cu radiatii penetrante (control combinat).
4.12. Controlul ultrasonic se foloseste n faza finala de executie, n proportii diferentiate pe clase
de calitate dupa cum rezulta din tabelul 6
4.13. Zonele controlate cu radiatii penetrante trebuie sa respecte proportiile minime prevazute n
tabelul 6, chiar daca la controlul ultrasonic nu au fost triate ca avnd defecte:
- 15% pentru clasa C 1;
- 10% pentru clasa C 2;
- 5% pentru clasa C 3
4.14. Se controleaza ultrasonic numai mbinarile sudate cap la cap, n conditiile prevazute n
STAS 9552-81 "Controlul ultrasonic al mbinarilor sudate cap la cap prin topire".
4.15. Verificarea, reglarea si calibrarea defectoscoapelor ultrasonice, a palpatorilor si a instalatiei
n asamblu se face cu ajutorul blocurilor de calibrare n conformitate cu standardele:
- STAS 7802/1-79 "Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor - Conditii
tehnice generale de calitate";
- STAS 7802/2...5-79 "Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor - Bloc
de calibrare A1 ... A4."
4.16. Examinarea ultrasonica a mbinarilor sudate n cadrul controlului combinat se va face n
conformitate cu prescriptiile ISCIR CR 4-81 "Examinarea cu ultrasunte a mbinarilor sudate cap la
cap, prin topire, realizate cu material de adaos" cu urmatoarele precizari:
a. detectarea zonelor cu defecte se face prin compararea semnalului reflectat, cu un nivel de
referinta, stabilit pe blocuri cu defecte etalon;
b. mbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri, provenite din discontinuitati, ale
caror amplitudini se situeaza sub 50% din nivelul de referintta se considera admise, indiferent de
clasa de calitate prescrisa;
c. mbinarile care la examinarea ultrasonica prezinta ecouri cu amplitudine peste 50% se
considera admise indiferent de clasa, daca discontinuitatile se ncadreaza n limitele acceptate de
prescriptia ISCIR CR 4-81 art. 19...22;
d. mbinarile care la examinarea ultrasonica sunt respinse conform prevederilor ISCIR CR 4-81
vor fi supuse controlului cu radiatii penetrante, n scopul stabilirii defectelor interne si ncadrarii n
clase de calitate conform prevederilor prezentului normativ.
4.17. Controlul ultrasonic se executa nainte de vopsirea pieselor sau elementelor.
4.18. Personalul care executa controlul ultrasonic si interpreteaza rezultatele trebuie sa fie
autorizat conform prescriptiei ISCIR CR 11-82.

4.19. n cazul n care, n final, sunt gasite mbinari sudate cu defecte neadmise pentru clasa
respectiva, acestea vor fi remediate si radiografiate din nou.
Pentru restul mbinarilor sudate necontrolate se extinde controlul combinat dupa aceleasi reguli
cu cele stabilite pentru controlul cu radiatii penetrante, adica dublarea procentajelor initiale la
prima extindere si control integral (procentaj 100%) la a doua extindere (punctele 4.30...4.33).
Controlul cu radiatii penetrante
4.20. Controlul cu radiatii penetrante este o operatie de control obligatorie n procentajele stabilite
si se practica, de regula, n faza finala, pe mbinarea sudata nainte de vopsire numai pe
elemente sudate acceptate la controalele anterioare.

Tabelul 8
CONTROLUL MBINARILOR SUDATE CU RADIATII PENETRANTE DEFECTE INTERIOARE
ALE MBINARILOR CAP LA CAP

efectul si
simbolul
conform
AS 829978
2

Defecte admise pentru clasele de calitate

Simbol si prescurtare conform
STAS 7084/1-81

Ob
C1

C2

C3

C4

C5

2011 ... 2016

d 0,15 L

d 0,25 L

d 0,35 L

d 0,45 L

s > 10 mm

s > 10 mm

s > 10 mm

s > 10 mm

dmax 3 mm

dmax 4 mm

dmax 5 mm

dmax 5 mm

luri diferite
Aa ... Ae

ncluziuni
de diferite
Ba ... Bc

d 0,5 L
s 10 mm

s 10 mm

s 10 mm

s 10 mm

dmax 1,5mm

dmax 2 mm

dmax 2,5mm

dmax 3 mm

d
dimens
defec
paralela
sud

304; 3011 ... 3022

d 0,10 L

d 0,15 L

d 0,25 L

d 0,35 L

s > 10 mm

s > 10 mm

s > 10 mm

s > 10 mm

dmax 2 mm

dmax 3 mm

dmax 4 mm

dmax 5 mm

d 0,40 L

s 10 mm

s 10 mm

s 10 mm

s 10 mm

dmax 1 mm

dmax 1,5mm

dmax 2 mm

dmax 2,5mm

l 0,05 L

l 0,10 L

l 0,15 L

l 0,25 L

s > 10 mm

s > 10 mm

s > 10 mm

s > 10 mm

bmax 2 mm

bmax 3 mm

bmax 4 mm

bmax 4 mm

s 10 mm

s 10 mm

s 10 mm

s 10 mm

bmax 1 mm

bmax 1,5mm

bmax 2 mm

bmax 2 mm

4011 ... 4013

Lipsa de
re laterala,
au ntre
traturi C

Nu se admite

Pentru l
topire
stra
identific
dubiu, v
admise
bmax p
sporite

402

patrundere
cusaturi
ilaterale
Db

bxl 0,05x
xsxL

bxl 0,10x
xsxL

bxl 0,15x
xsxL

bxl 0,2x
xsxL

bxl 0,3x
xsxL

Pen
nepatru
la cus
unilatera
tabelul 7
7

101 ... 106

uri diferite
Ea ... Ec

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

Nu se admit

Se admit fisuri
transversale [Eb]
la dist. de min.
100 mm

ecte de
ma:

ces de
undere,
picaturi
)

prafata
egulata
)

5041
514

Vezi tabelul 7. Defecte de suprafata

5011; 5012

estaturi
)
Nota:
1. Lungimea considerata (L=10 s) reprezinta zona cu aglomerarea maxima de defecte.
2. ncadrarea n clase de calitate se face pe baza defectului care conduce la clasa inferioara, n
cazul existentei a 2 tipuri de defecte diferite n lungimea examinata.
3. Pentru combinatii de 3 tipuri de defecte diferite (sau mai multe) clasa rezultata se majoreaza
cu o unitate (declasare)
4. Dimensiunea "s" reprezinta grosimea piesei celei mai subtiri din mbinare: (notatie conform
STAS 735-79).
5. Defectele de suprafata aparute pe radiografii se mentioneaza pe buletinele de control cu
radiatii penetrante; pentru ncadrare n clase de calitate defectele de suprafata se compara cu
valorile admise n tabelul 7.
Tabelul 9
CONTROLUL MBINARILOR SUDATE DEFECTE INTERIOARE ALE MBINARILOR DE COLT

Defectul si
mbolul conform
TAS 8299-78.
lasificarea si
imbolizarea Simbol si prescurtare conform STAS
defectelor
7084/1-81
mbinarilor
sudate prin
pire pe baza
adiografiilor
2

Defecte admise pentru clasele de calitate

Obs.
C1

C2

C3

C4

C5

2011 ... 2016

d 0,15 L

d 0,25 L

d 0,35 L

d 0,45 L

a > 10 mm

a > 10 mm

a > 10 mm

a > 10 mm

dmax 3 mm

dmax 4 mm

dmax 5 mm

dmax 6 mm

luri diferite Aa
... Ae

d 0,5 L

304; 3011 ... 3022

a 10 mm

a 10 mm

a 10 mm

a 10 mm

dmax 1,5 m

dmax 2 mm

dmax 2,5mm

dmax 3 mm

d 0,10 L

d 0,15 L

d 0,25 L

d 0,35 L

a > 10 mm

a > 10 mm

a > 10 mm

a > 10 mm

dmax 2 mm

dmax 3 mm

dmax 4 mm

dmax 5 mm

cluziuni solide
erite Ba ... Bc

psa de topire
aterala, sau
tre straturi C

d = dimens
defectelor p
cu axul su

d 0,40 L
a 10 mm

a 10 mm

a 10 mm

a 10 mm

dmax 1 mm

dmax 1,5mm

dmax 2 mm

dmax 2,5mm

d 0,05 L

d 0,10 L

d 0,15 L

d 0,25 L

a > 10 mm

a > 10 mm

a > 10 mm

a > 10 mm

bmax 2 mm

bmax 3 mm

bmax 4 mm

a 10 mm

a 10 mm

a 10 mm

bmax 1 mm

bmax 1,5mm

bmax 2 mm

4011 ... 4013

Nu se admit

Pentru lip
bmax 4 mm topire ntre
identificat
dubiu va
admise pen
a 10 mm
pot fi spor
50%
bmax 2 mm

402

patrundere la
cusaturi
aterale de colt
cu rosturile
relucrate De

b x L
0,05 a x L

b x L
0,15 a x L

b x L
0,2 a x L

b x L
0,3 a x L

Se admite defect continuu: L L

402

patrundere la
duri de colt cu
rosturile
neprelucrate
unilaterale si
ilaterale) Db

b x L
0,10 a x L

bmax a/3
bmax a/10

bmax a/15

bmax 7 mm

101 ... 106

isuri diferite
Ea ... Ec

Nu se admit

Defecte de
forma:

Nu se admit

Nu se admit

bmax a/3

bmax a/2

Se admit fisuri
transversale
Nu se admit
(Eb) la
distanta de
min. 100 mm

5041;

xces de
rundere sau
aturi (Fa)

514;
5011;

uprafata
egulata (Fb)

Vezi tabelul 7. Defecte de suprafata

5012;

estaturi (Fc)
Nota:
1. Lungimea considerata (L = 10 a) reprezinta zona cu aglomerarea maxima de defecte.
2. ncadrarea n clase de calitate se face pe baza defectului care conduce la clasa inferioara n
cazul existentei a doua tipuri de defecte diferite n lungimea examinata.
3. Pentru combinatii de trei tipuri diferite (sau mai multe) clasa rezultata se majoreaza cu o
unitate.
4. Dimensiunea "a" reprezinta grosimea cusaturii n colt, egala cu naltimea triunghiului isoscel
maxim, nscris n sectiunea cusaturii.

5. Defectele de suprafata constatate se mentioneaza pe buletinele de control; pentru ncadrare n

clase de calitate; defectele de suprafata se compara cu valorile admise n tabelul 7.
6. Controlul defectelor interioare la mbinarile de colt prin metode nedistructive se va aplica numai
dupa stabilirea conditiilor de investigare si interpretare printr-o prescriptie legala.
7. ncadrarea n clase de calitate a cusaturilor de colt se poate face n baza defectelor interioare
constatate prin examinare macroscopica pe probe sectionate (sau rupte) longitudinal.

4.21. Se admit la controlul cu radiatii penetrante numai mbinarile sudate pentru care se cunosc
cel putin urmatorii factori:
- forma si dimensiunile mbinarii, modul de prelucrare a radacinii;
- poansonul sudorului.
4.22. Se controleaza cu radiatii penetrante numai mbinarile sudate cap la cap. ncadrarea n
clase de calitate a cusaturilor de colt se va face n baza rezultatelor obtinute prin celelalte metode
de control.
4.23. Pentru mbinarile sudate scurte (maximum 500 mm), proportia se aplica numarului total de
bucati; pentru cusaturile de lungime mare calculatia se face la totalul n metri liniari, rezultnd un
numar de filme care se pozitioneaza conform planului de control nedistructiv ntocmit de catre
unitatea care executa mbinarile dupa cum se prevede la punctul 3.6.
4.24. Rezultatele controlului cu radiatii penetrante conduc la ncadrarea mbinarilor sudate n
clase de calitate, n baza identificarii defectelor interioare si a compararii cu limitele admise n
tabelul 8.
4.25. Rezultatele controlului cu radiatii penetrante se trec n buletinele tipizate al caror model se
gaseste n anexa 5.
4.26. Controlul cu radiatii penetrante se executa n conditiile prevazute n STAS 6606-75
"Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul mbinarilor sudate prin topire", cu urmatoarele
precizari:
- se foloseste numai tehnica de control tip A;
- se recomanda utilizarea surselor de radiatii X si Ir 192;
- marcarea pe elemente a zonelor controlate este obligatorie n scopul identificarii cu filmele
radioagrafice; se recomanda marcarea prin poansonare, sau vopsirea cu ulei;
- directia de iradiere trebuie sa fie normala la suprafata
- indicatorii pentru stabilirea calitatii imaginii (ICI) vor fi precizati n documentatia tehnologica de
confectionare a constructiei sudate, fiind alesi n conformitate cu prevederile STAS 10137-78
"Defectoscopie cu radiatii penetrante. Indicatori pentru stabilirea calitatii imaginii".
- radiografiile se examineaza n conditiile prevazute n STAS 10138-82 "Defectoscopie cu radiatii
penetrante. Conditii de observare a radiografiilor", cu completarile din tabelul 10.

4.27. Vor fi luate n considerare numai radiografiile care ndeplinesc urmatoarele conditii:
- suprafata mbinarii sa fie curata, fara vopsea, zgura, stropi s.a.m.d.;
- filmul expus sa contina simbolurile si reperele (litere, cifre din plumb si ICI) necesare identificarii
vizibile si clare;
- calitatea imaginii determinata pe baza de ICI sa fie sub valorile din tabelul 10.

Tabelul 10
CONDITII DE CALITATE A IMAGINII RADIOGRAFICE

Indicatori cu trepte
si gauri
Grosimea piesei de
otel, mm.

Indicatori n fire

Diametrul gaurii
vizibile pe
radiografie mm

Diametrul firului
vizibil pe
radiografie, mm

Simbolul firului

0..6

0,40

0,16

14

6...8

0,50

0,20

13

8...10

0,63

0,25

12

10...16

0,80

0,32

11

16...25

1,00

0,40

10

25...32

1,25

0,50

32....40

1,25

0,63

40...60

1,60,

0,80

Nota: Radiografiile care nu se ncadreaza n conditiile de calitate din acest tabel nu pot fi luate n
consideratie.
4.28. Interpretarea filmelor radiografice si ncadrarea n clase de calitate se vor face numai de
personal specializat, absolventi ai cursurilor CSEN pentru utilizarea izotropilor radioactivi,
absolventi ai cursurilor de defectoscopie nedistructiva organizate de Centrul de pregatire si
specializare a cadrelor n domeniul nuclear al CSEN sau personal atestat conform prescriptiei
ISCIR CR 11-82.
4.29. Unitatile care efectueaza controlul cu radiatii penetrante, au obligatia si raspunderea
respectarii normelor n vigoare privind protectia mpotriva radiatiilor, astfel nct persoanele

expuse profesional sau ntmplator sa nu acumuleze doze maxime peste limitele admise n STAS
5942-73 "Protectia mpotriva radiatiilor nucleare. Doze maxime admise".
Extinderea controlului cu radiatii penetrante
4.30. Extinderea controlului cu radiatii penetrante este o operatie obligatorie, n cazul nencadrarii
unei mbinari sudate n conditiile clasei de calitate impuse.
4.31. Responsabilul CTC mpreuna cu elaboratorul documentatiei tehnologice de confectionare a
constructiei sudate stabilesc planul si proportiile extinderii controlului cu radiatii penetrante.
4.32. Prima extindere a controlului cu radiatii penetrante se face prin dublarea procentajelor
prevazute n tabelul 6 pentru controlul initial al mbinarilor sudate scurte si prin dublarea
numarului de filme radiografice gasite cu defecte pentru mbinarile lungi.
4.33. n cazul depistarii unor mbinari sudate declasate n urma efectuarii primei extinderi, se va
proceda prin extinderea controlului cu radiatii penetrante si asupra restului mbinarilor din
elementele care alcatuiesc furnitura pregatita pentru livrare astfel ca n final procentajul controlat
sa fie 100%.
4.34. Se admite ca extinderea controlului radiografic sa fie nlocuita cu controlul ultrasonic
combinat, cu respectarea prevederilor de la punctul 4.11... 4.19.
Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice
4.35. Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice constituie operatiuni de
control complementare si au scopul punerii n evidenta a defectelor de suprafata sau din stricta
vecinatate (n adncime).
4.36. Aceste doua metode de control se vor folosi numai n situatii speciale, prevazute n caietul
de sarcini si numai cu acordul executantilor. Se recomanda utilizarea lor n urmatoarele situatii
bine justificate:
- la mbinari sudate etanse (rezervoare, buncare, recipienti s.a.m.d.);
- la mbinari sudate ntre piese de grosimi reduse, executate ntr-o singura trecere, maximum
doua, pe faza finala;
- la controlul suprafetelor, dupa operatiile de debitare, pe margini care ramn libere sau rosturi
care se sudeaza;
- dupa operatiile de prelucrare a rosturilor si dupa fiecare trecere la executie sudurilor;
- pentru depistarea fisurilor la mbinari sudate de importanta deosebita, ca metode de control
complementara.
4.37. Proportiile controlului cu lichide penetrante si controlului cu pulberi magnetice, n situatiile
aratate la punctul 4.36 se gasesc n tabelul 6, pe faze de executie.
4.38. Se recomanda utilizarea lichidelor penetrante si a pulberilor magnetice n suspensie.

4.39. mbinarile sudate controlate cu lichide penetrante si pulberi magnetice trebuie sa

ndeplineasca urmatoarele conditii:
- suprafata pe ambele fete sa fie curata, nevopsita, fara zgura, tunder neaderent, noroi sau ulei;
- nu pot fi controlate mbinarile sudate care au fost supuse unui tratament de suprafata care ar
putea masca unele defecte (de ex.: polizarea suprafetei);
- sa permita accesul pe ambele fete.
4.40. Controlul cu lichide penetrante se practica conform prevederilor STAS 10214-75
"Defectoscopie nedistructica. Controlul cu lichide penetrante".
4.41. Controlul cu pulberi magnetice se practica conform prevederilor STAS 8539-78
"Defectoscopie cu pulberi magnetice".
4.42. Pentru mbinarile sudate la care se prevede controlul cu lichide penetrante si pulberi
magnetice, caietul de sarcini trebuie sa contina si conditiile de interpretare a rezultatelor
controlului, inclusiv defectele admise. Se recomanda prescriptiile cu ISCIR indicativele CR 6-78
"Examinarea cu lichide penetrante a mbinarilor sudate ale elementelor instalatiilor mecanice sub
presiune si de ridicat" si CR 8-79 "Examinarea cu pulberi magnetice a mbinarilor sudate ale
elementelor instalatiilor mecanice sub presiune".
[top]

5. RECEPTIA MBINARILOR SUDATE

Prevederi comune
5.1. Receptia mbinarilor sudate face parte integranta din receptia elementelor sudate, a
subansamblelor sudate si a constructiilor sudate, fiind reglementata de aceleasi legi, normative si
regulamente.
Controlul calitatii mbinarilor sudate se executa dupa regulile si n conditiile stabilite n prezentul
normativ care completeaza din punct de vedere tehnic urmatoarele reglementari:
- legea nr. 7/1977 privind calitatea produselor si serviciilor, (pentru elemente sudate executate n
unitati industriale);
- legea nr. 8/1977 privind asigurarea durabilitatii constructiilor sigurantei n exploatare,
functionalitati si calitatii constructiilor, (pentru constructii sudate n pozitie finala si elemente
sudate executate n atelierele specializate sau santierele unitatilor de constructii-montaj);
- "Regulamentul privind receptia, expedierea si primirea marfurilor precum si stabilirea
raspunderii expeditorului, carausului sau destinatarului, cu circulatia marfurilor ntre organizatiile
socialiste", aprobat cu HCM 941/1959;
- STAS 767/0-77 (cap. 5) "Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii
tehnice generale de calitate";

- "Normativul pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si de instalatii aferente" indicativ C

56-75;
- "Sistemul de evidenta n activitatea de control tehnic al calitatii constructiilor", aprobat conform
avizului nr. 271/21.06.1980 al Comisiei Guvernamentale pentru rationalizarea sistemului de
evidenta n unitatile socialiste.
5.2. Receptiile pe faze nu absolva unitatea executanta de raspundere pentru viciile ascunse sau
defectiunile produse din culpa sa si constatate ulterior.
5.3 Controlul calitatii mbinarilor sudate este supus si prevederilor programului de control ntocmit
conform legii 8/1977; la acest control va participa beneficiarul, precum si proiectantul.
5.4. Pentru elementele confectionate n numar mai mare de 20 bucati sau de complexitate
deosebita se va executa un element cap de serie, care va fi receptionat de executant si dupa caz
de beneficiar.
Proiectantul participa la receptia capului de serie la elementele tipizate executate prima data n
productie si la cele de complexitate deosebita pentru care s-au facut precizari referitoare la
receptie n caietul de sarcini.
5.5. Fata de prevederile STAS 767/0-77 cap. 5, care reglementeaza modul de receptie a
constructiilor din otel, se aduc n continuare o serie de precizari privind verificarile necesare pe
diferite faze, pentru asigurarea calitatii mbinarilor sudate.
Verificari pentru receptia elementelor sudate n unitati industriale (uzine) si n atelierele
unitatilor de constructii
5.6. Verificarile de calitate asupra mbinarilor sudate trebuie sa respecte regulile din prezentul
normativ pentru toate constructiile.
5.7 Receptia n uzina a elementelor sudate se face conform prevederilor STAS 767/0-77 articolul
5.1. Se recomanda ca la receptia de uzina sa participe si delegati ai ntreprinderii de montaj.
5.8. Pentru atelierele unitatilor de constructii prezenta delegatului ntreprinderii de montaj la
receptie este obligatorie, la elementele mentionate la punctul 5.4.
Verificari pentru receptia elementelor sudate la primire pe santier
5.9. La primirea pe santier sunt obligatorii verificarile prevazute n STAS 767/0-77 articolul 5.2, n
scopul depistarii si eliminarii degradarilor dobndite n timpul manipularii si transportului.
n ceea ce priveste verificarea mbinarilor sudate, n cazul n care la receptia din uzina nu a
participat delegatul ntreprinderii de montaj, se vor face sondaje asa cum se arata la punctele
5.10...5.12.
5.10. Verificarea aspectului se face vizual, pe mbinari curatate n prealabil de vopsea prin
procedee care nu mascheaza defectele de suprafata. Se recomanda arderea cu flacara si
curatirea cu peria de srma.
Procentajele controlate prin sondaj vor fi:

- 10% pentru clasele C 1 si C 2;

- 5% pentru clasele C 3 si C 4.
5.11. mbinarile controlate vizual vor fi verificate si prin masurarea dimensiunilor geometrice si a
defectelor de suprafata conform prevederilor din prezentul normativ.
5.12. n cazul n care se constata existenta unor defecte n mbinari, care nu se ncadreaza n
clasele de calitate consemnate n documentele de nsotire, se va chema furnizorul pentru
recontrolarea ntregii furnituri si eventuale remedieri, fara de care nu se va trece la faza
urmatoare de executie.
Verificari asupra elementelor care se mbina prin sudare pe santier
5.13. Unitatea de montaj are obligatia verificarii distantelor ntre mbinarile de montaj prin sudare,
indiferent de clasa de calitate a mbinarii sudate, pentru toate elementele, subansamblele sau
piesele din otel, nainte de ridicarea n pozitie finala.
Elementele care prezinta abateri peste valorile admise n tabelul 1 din STAS 767/0-77 nu vor fi
montate fara avizul proiectantului, care va decide asupra necesitatilor de remediere, sau
returnare la furnizor, cu care ocazie se ntocmeste o nota de constatare conform prevederilor
legale.
5.14. Pentru elementele care se mbina la montaj prin cusaturi din clasele de calitate C 1 ... C 3
se va executa un premontaj la sol, nainte de ridicarea n pozitie finala, cu care ocazie se vor
efectua toate operatiile de ajustare necesare, astfel nct capetele ce se mbina prin sudare sa se
ncadreze n abaterile admise n STAS 767/0-77 tabelul 1.
Se vor depista si remedia deteriorarile aparute n timpul transportului, depozitarii si manipularilor.
Se considera elemente admise acele elemente pentru care rosturile mbinarii sunt pregatite n
conditiile de calitate prevazute de prezentul normativ, fapt care se consemneaza n procese
verbale de lucrari ascunse conform prevederilor legale.
5.15. Fac exceptie de la prevederile punctului 5.14 constructiile sudate de dimensiuni mari care
se asambleaza prin sudare direct n pozitie finala (cum sunt buncarele si rezervoarele), fiind
alcatuite din piese taiate sau din elemente spatiale.
Verificarea calitatii mbinarilor sudate la montaj
5.16. Pe parcursul executiei mbinarilor sudate de montaj se va da atentie deosebita verificarilor
periodice ale tehnologiilor de sudare utilizate, indiferent daca sunt omologate sau nu.
Verificarile se fac conform punctelor 3.24 ... 3.27 pe probe martor n proportiile stabilite prin
caietul de sarcini sau de catre responsabilul tehnic cu sudura al ntreprinderii de constructiimontaj, n absenta caietului de sarcini.
n cazul n care rezultatele pe epruvetele prelevate din probleme martor nu se ncadreaza n
valorile admise n tabelul 5, se va opri executia si se va proceda la nlaturarea deficientelor
tehnologice si expertizarea mbinarilor executate.
5.17. Conditiile de calitate pentru mbinarile de montaj sunt cele prevazute n diferitele capitole
ale prezentului normativ.

5.18. Controlul calitatii mbinarilor de montaj urmeaza aceleasi reguli cu cele stabilite pentru
mbinarile sudate executate n industrie si ateliere ale unitatilor de constructii, cu exceptia
verificarilor prin sondaj pentru care au fost prevazute n tabelul 6 procentaje majorate la dublu
(verificarea dimensiunilor geometrice, control cu radiatii penetrante sau control combinare).
[top]

ANEXA 1

LISTA EXEMPLIFICATIVA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE, SI

AGRICOLE CARE SE NCADREAZA N DOMENIUL NORMATIVULUI C 150-84
1. Constructii civile si social-culturale:

structuri etajate;
structuri speciale folosite la deschideri mari;
structuri spatiale pentru acoperisuri;
structuri cu acoperis suspendat.

2. Hale industriale:

structuri n cadere transversale cu diverse scheme statice, cu sau fara cai pentru poduri
rulante;
structuri n cadre longitudinale cu diverse scheme statice, cu sau fara cai pentru poduri
rulante;
structuri etajate;
structuri speciale folosite la deschideri foarte mari.

3. Constructii industriale si agricole cu destinatie diferita:

baracamente;
scari, pasarele de circulatie;
estacade pentru poduri rulante;
estacade pentru cai ferate n incinte industriale;
platforme pentru utilaje;
galerii pentru diferite mijloace de transport.

4. Constructii pentru sustineri diferite:

turnuri cu diferite destinatii;

piloni pentru antene;
stlpi pentru transport energie electrica;
turle de foraj si productie;
stlpi si estacade pentru conducte.

5. Constructii din tabla groasa:

recipienti si rezervoare n care se depoziteaza materiale cu grad de periculozitate 0 si 1;

buncare n care nu se depoziteaza materiale toxice, inflamabile sau cu pericol de

explozie;
conducte de mari dimensiuni, de presiune redusa prin care sunt transportate fluide cu
grade de periculozitate 0 si 1. anexa 2 - 5 pag

[top]

ANEXA 2

FORME (TIPURI) DE IMBINARI SUDATE UZUALE

1. SUDURI CAP LA CAP
2. SUDURI DE COLT
Dimensiuni n mm

Denumirea Simb.
sudurii sudurii

Forma rostului

Forma mbinarii

Dimensiunile rostului
Gros.
metalului
de baza
C
b
c
h
s
grade
4...6

0...2

6...10

1...3

(4...6)

(1...3)

(-)

(-)

4...20

0...1

6...22

0...4

22...30

5...7

30...40

7...9

40...50

9...11

Sudura n I

Conditii
execut

Sudarea
executa p
perna de
pe suport
cupru, sa
flux-cupru

Sudarea
ambele p
Prima su
se execu
pe perna
flux, cu
curatirea
radacinii

Sudura n I
pe suport

Sudura n
V

Sudura n
V

Sudura n
V pe suport

4...6

0...2

6...12

1...3

(4...8)

(-)

(4...8)

(-)

(-)

4...6

1...3

6...8

2...4

8...10

2...5

Sudura d
completa
se execu
manual s
semiauto
n CO2, d
curatirea
radacinii

Sudarea
executa p
suport de
otel. Nu s
va folosi
clasele C
C2 dect
pentru te

(4..20) (55...65) (1...3) (0...2)

8...12

30...50

2...4

2...4

12...20

30...50

3...5

3...5

20...30

0...50

4...6

4...6

(4..20) (55...65) (0...2) (1...3)

14...30

0...4

(-)

(-)

(> 6)

50...60

0...4

(20...40) (3...8)

4...20

25...35

2...7

0...2

20...30

25...35 4...10 0...2

30...50

25...35 6...10 0...2

Nu se va
folosi la
clasele C
C2 dect
pentru te

Sudura d
completa
se execu
manual, s
semiauto
n CO2, d
curatirea
radacinii

Sudarea
executa p
suport de
otel

Sudura n
V/I

8...16

30...50

0...1

5...7

16...20

30...50

0...1

6...8

20...24

30...50

0...1

7...9

Sudare
automata
ambele p
dupa
curatirea
radacinii

Sudura n
K
> 15

Sudura n
X

Sudura n
L cu
margini
suprapuse

10...50

(> 4)

>4

Sudura n
L cu
pregatirea

0...1

6...8

(12..40) (55...65) (1...3) (0...2)

14...60

Sudura n
X fara
umar

45...60

30...60

0...4

30...60 1.5...3

(-)

(0...2)

0...2

5...7

(-)

(4..20) (45...55) (0...3) (1...3)

Se poate
aplica si l
suduri n
Curatirea
radacinii

(-)

Prima su
se execu
pe perna
flux n ca
nu se
utilizeaza
suporti,
deschide
rostului b
1mm

Prima su
se execu
pe perna
4...15 flux.
Curatirea
radacinii
(-)

(-)

Se admit
sudarea
pozitie
orizontala
sau n po
orizontala
jgheab,
continua
discontin

Nu se
recomand
la clasele
si C2

marginilor
n V

10...20

40...50

0...2

3...4

Curatirea
radacinii

Sudura n
L cu
pregatirea
marginilor
n V

(5..20) (55...65) (1...3) (1...3)

(-)

Nu se
recomand
la clasele
si C2

5...25

45

3...6

Sudura n
T

Sudura n
T cu
pregatirea
marginilor
n K

>5

0...1

(> 4)

(-)

(0...2)

(-)

(-)

> 10

0...2

(12..40) (45...55) (1...3) (0...2)

10...20

45...60

0...1

3...4

20...40

45...60

0...2

4...6

40...60

45...60

0...2

4...6

Sudura d
completa
se execu
manual s
semiauto
n CO2, d
curatirea
radacinii

Se admit
sudarea
pozitie
orizontala
sau n po
orizontala
jgheab pe
parte sau
ambele p
continuu
discontin
curatirea
radacinii

Curatirea
radacinii
obligatori

Nota:
1. Pentru tehnologii omologate nu se impun conditii de executie.
2. Indicatiile din paranteza sunt pentru sudarea manuala cu arc electric.
3. mbinarea care nu are indicatii n paranteza nu se executa manual.
[top]

ANEXA 3

9. LISTA PRESCRIPTIILOR CONEXE

STANDARDE GENERALE
1. STAS 735-79
2. STAS 767/0-77
3. STAS 1336-80
4. STAS 5500-74
Reconf. 1980
5. STAS 5555-1-81
6. STAS 5555-2-80
7. STAS 5730/1-75
8. STAS 5942-73
9. STAS 6914-75
10. STAS 7009-79
11. STAS 7365-74
Reconf. 1980
12. STAS R 8542-79
13. STAS 8600-79

- Desen tehnice. Reprezentarea si notarea mbinarilor

sudate.
- Constructii civile, industriale si agricole. Constructii
din otel. Conditii tehnice generale de calitate.
- Constructii. ncercarea in situ a constructiilor prin
ncarcari statice.
- Metalografie. Defecte. Terminologie.
Sudarea metalelor. Terminologie generala.
- Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Clasificare
si terminologie.
- Starea suprafetelor. Notiuni generale.
- Protectia mpotriva radiatiilor nucleare. Doze
maxime admise.
- Defectoscopie ultrasonica. Terminologie.
- Constructii civile, industriale si agroozotehnice.
Tolerante si asamblari n constructii. Terminologie.
- Sudarea metalelor. Pozitii principale de sudare.
- Alegerea otelurilor pentru constructii metalice.
- Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
Tolerante si asamblari n constructii. Sistem de
tolerante.

14. STAS 10041-75

- Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie.
15. STAS 10043-75
- Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie.
16. STAS 10101/2 A2-78 - Actiuni n constructii. Actiuni datorite procesului de
exploatare. ncarcari datorite podurilor rulante.
17. STAS 10108/0-78
- Constructii civile, industriale si agricole. Calculul
elementelor din otel.
18. STAS 11613-81
- Taierea termica a metalelor. Clasificare si
terminologie.
CALITATEA OTELURILOR
1. STAS 395-80
2. STAS 404/1-80
3. STAS 404/2-80
4. STAS 424-80
5. STAS 425-80
6. STAS 500/1-78
8. STAS 500/3-80
9. STAS 505-78
10. STAS 530/1-80
11. STAS 530/2-80
12. STAS 564-80
13. STAS 565-80
14. STAS 3480-80
15. STAS 8183-80
16. STAS 9021-80

- Otel laminat la cald Otel lat

- Tevi din otel, fara sudura, laminate la cald pentru
constructii cu destinatie comerciala.
- Tevi din otel, fara sudura, laminate la cald pentru
constructii.
- Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale.
- Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi neegale.
- Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.
- Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la
coroziune atmosferica. Marci.
- Otel laminat la cald, Table groase. Conditii tehnice
de calitate.
- Tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece,
pentru constructii cu destinatie comerciala.
- Tevi din otel, fara sudura, trase sau laminate la rece,
pentru constructii.
- Otel laminat la cald. Otel U.
- Otel laminat la cald. Otel I.
- Otel laminat la cald. Tabla striata.
- Oteluri pentru tevi fara sudura de uz general. Marci
si conditii tehnice
- Table de otel pentru constructii sudate din otel cu
granulatie fina. Conditii tehnice de calitate.

NCERCARILE OTELURILOR
1. STAS 200-75
Reconfirmat 1981
2. STAS 777-80
3. STAS 1111-79
4. STAS 1400-75
Reconfirmat 1981
5. STAS 6638-79
6. STAS 6718-76
7. STAS 6774-79
8. STAS 6833-79

- ncercarile metalelor. ncercarea la tractiune.

- ncercarile metalelor. ncercarea la ndoire.
- ncercari tehnologice ale tevilor din otel.
- ncercarile metalelor. ncercarea la ncovoiere prin
soc pe epruvete cu crestatura n U.
- ncercarile metalelor. Determinarea limitei de
curgere a otelurilor la temperaturi ridicate.
- ncercarile metalelor. ncercarea la tractiune a
tevilor.
- ncercarea de ncovoiere prin soc dupa mbatrnirea
artificiala.
- ncercarile metalelor. ncercarea de ncovoiere prin
soc la temperaturi scazute.

9. STAS 7324-75
10. STAS 7511-81
11. STAS 7925-67
Reconfimat 1976
12. STAS 8027-78
13. STAS 8394-69
Reconfirmat n 1976
14. STAS 8525-70
Reconfirmat n 1976
15. STAS 8894/1-80
16. STAS 10251-80
17. STAS 10290-75
Reconfirmat n 1982
18. STAS 10703-76
19. STAS 11399-80
20. STAS 11417-80

- ncercarile metalelor. Luarea probelor din otel,

pentru ncercarile mecanice.
- ncercarile metalelor. ncercarea de ncovoiere prin
soc pe epruvete cu cretatura n V.
- ncercarile metalelor. Asezarea probelor la
ncercarile de duritate.
- ncercarea metalelor. ncercarea la oboseala cu
sarcini axiale.
- Luarea probelor din metale si aliaje neferoase
pentru ncercarea la tractiune.
- ncercarile metalelor. ncercarea de duritate
superficiala ROCKWELL (scarile N si T).
- ncercarile metalelor. ncercarea de rupere prin fluaj
a otelului, la temperaturi ridicate. Elemente si conditii
tehnice de executie a ncercarii.
- ncercarile metalelor. ncercarea de duritate prin
zgriere.
- ncercarile metalelor. ncercarea la tractiune.
Determinarea caracteristicilor elastice.
- ncercarile metalelor. ncercarea de duritate
ROCKWELL (scarile B, F, G).
- ncercarile metalelor. ncercarea la oboseala prin
rasucire.
- ncercarile metalelor. ncercarea la tractiune pe
directia grosimii.

NCERCARILE MBINARILOR SUDATE

1. STAS 5540/1-77
2. STAS 5540/2-82
3. STAS 5540/3-81
4. STAS 5540/4-77
5. STAS 5540/5-77
6. STAS 5540/6-77
7. STAS 5976/1-82
8. STAS 7356/1-80
9. STAS 7356/2-80
10. STAS 7356/3-80
11. STAS 7356/4-80
12. STAS 7748-74
Reconfirmare 1981
13. STAS 9261-73

- ncercari ale mbinarilor sudate cap la cap. Probe si

epruvete.
- ncercari ale mbinarilor sudate cap la cap.
ncercarea la tractiune.
- ncercari ale mbinarilor sudate cap la cap.
ncercarea de ndoire.
- ncercari ale mbinarilor sudate cap la cap.
ncercarea la ncovoiere prin soc.
- ncercari ale mbinarilor sudate cap la cap.
ncercarea de duritate.
- ncercari ale mbinarilor sudate cap la cap.
ncercarea de aplatisare.
- ncercari mecanice ale mbinarilor sudate n colt.
- ncercarile mecanice ale metalului depus prin sudare
manuala cu arc electric, cu electrozi nveliti.
- ncercarile mecanice ale metalului depus prin sudare
cu arc electric sub strat de flux.
- ncercarile mecanice ale metalului depus prin sudare
cu arc electricn mediu de gaz protector.
- ncercarile mecanice ale metalului depus prin sudare
electrica n baie de zgura.
- ncercarile metalelor. ncercarea la ndoire a
epruvetelor ncarcate cu sudura longitudinala.
- ncercarile metalelor. ncercarea la ncovoiere prin

Reconfirmare 1981
14. STAS 9759-74
Reconfirmare 1982
15. STAS 10014-81
16. STAS 10047/1-81
17. STAS 10221-75
Reconfirmare 1981
18. STAS 10882-77
19. STAS 10952/1-77
Reconfirmare 1982
20. STAS 10953-77
Reconfirmare 1982
21. STAS 11281/1-79
22. STAS 11281/2-79

soc pe epruvete ncarcate cu sudura.

- ncercarile metalelor. Determinarea patrunderii la
sudarea cu arc electric.
- Sudarea metalelor. Determinarea caracteristicilor de
depunere ale electrozilor nveliti.
- Sudarea metalelor. Determinarea continutului de
hidrogen difuzibil din metalul depus cu electrozi
nveliti prin metoda extragerii n vid.
- ncercarile metalelor. ncercarea la fisurare la cald a
metalului depus prin sudare.
- ncercarile metalelor. ncercarea de fisurare la rece a
mbinarilor din otel sudate cu arc electric.
- Sudarea metalelor. Analiza metalografica a
mbinarilor sudate prin topire.
- Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru
determinarea compozitiei chimice a metalului depus.
- ncercarile metalelor. Determinarea compatibilitatii
materialelor de sudare cu metalul de baza la sudarea
prin topire. Sudate cu electrozi nveliti.
- ncercarile metalelor. Determinarea compatibilitatii
materialelor de sudare cu metalul de baza la sudarea
prin topire. Sudarea cu arc electric sub flux.

SUDAREA OTELURILOR
1. STAS 1125/1-81
2. STAS 1125/2-81
3. STAS 1125/1-81

4. STAS 1125/4-82
5. STAS 1125/5-83
6. STAS 1125/6-82
7. STAS 1126/4-80
8. STAS 6662-81
9. STAS 6726-75
Reconfirmare 1981
10. STAS 7194-79
11. STAS 7502-75
12. STAS 8958-80

- Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru sudarea

otelurilor. Conditii tehnice generale de calitate.
- Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru sudarea
otelurilor carbon si slab aliate. Tipuri si conditii tehnice
de calitate.
- Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru sudarea
otelurilor cu granulatie fina si a otelurilor utilizate la
temperaturi scazute. Tipuri si conditii tehnice de
calitate.
- Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru sudarea
otelurilor termorezistente. Tipuri si conditii tehnice de
calitate.
- Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru sudarea
otelurilor inoxidabile si refractare. Tipuri si conditii
tehnice de calitate.
- Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru ncarcare
prin sudare. Tipuri si conditii tehnice de calitate.
- Sudarea metalelor. Srma din otel pentru sudare.
- mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la
sudarea manuala cu arc electric si cu gaze.
- mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la
sudarea otelurilor cu arc electric acoperit.
- Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baza.
- mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la
sudarea otelurilor prin procedeele MIG si MAG.
- mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la
sudare prin procedeul WIG.

13. STAS 9477/1-79

14. STAS 9532/1-74
Reconfirmare 1979
15. STAS 9532/2-74
Reconfirmare 1980
16. STAS 9559-82
17. STAS 11400-80

- Fluxuri topite pentru sudarea otelurilor. Marci si

conditii tehnice de calitate.
- Examinarea si autorizarea sudorilor. Prescriptii
generale.
- Examinarea si autorizarea sudorilor. Examenul
practic al sudorilor pentru otel.
- mbinari sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la
sudare electrica n baie de zgura.
- Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a
otelurilor.

CONTROLUL MBINARILOR SUDATE

1. STAS 5730/2-75
2. STAS 6606-75
Reconfirmare 1981
3. STAS 6656-80
4. STAS 7084/1-81
5. STAS 7802/1-79
6. STAS 7802/2-79
7. STAS 7802/3-79
8. STAS 7802/4-79
9. STAS 7802/5-79
10. STAS 8299-78
11. STAS 8539-78
12. STAS 8866-82
13. STAS 9101-77
14. STAS 9552-74
Reconfirmare 1981
15. STAS 10137-78
16. STAS 10138-75
Reconfirmare 1982
17. STAS 10214-75
Reconfirmare 1982
18. STAS 10354-81
19. STAS 10564/1-81
20. STAS 10564/2-81

- Starea suprafetelor. Prescrierea rugozitatii si a

ondulatiei suprafetei.
- Defectoscopie cu radiatii penetrante. Controlul
mbinarilor sudate prin topire.
- Defectele produselor laminate, extrudate si trase din
otel. Clasificare si terminologie.
- Defectele mbinarilor sudate prin topire. Clasificare
si terminologie.
- Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea
defectoscoapelor. Conditii tehnice generale de
calitate.
- Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea
defectoscoapelor. Bloc de calibrare A1.
- Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea
defectoscoapelor. Bloc de calibrare A2.
- Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea
defectoscoapelor. Bloc de calibrare A3.
- Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea
defectoscoapelor. Bloc de calibrare A4.
- Clasificarea si simbolizarea defectelor mbinarilor
sudate prin topire pe baza radiografiilor.
- Defectoscopie cu pulberi magnetice.
- Controlul ultrasonic al bramelor, tablelor groase si al
tevilor.
- mbinari sudate. Abateri limita la dimensiuni fara
indicatii de tolerante.
- Controlul ultrasonic al mbinarilor sudate cap la cap
prin topire.
- Defectoscopie cu radiatii penetrante. Indicatori
pentru stabilirea calitatii imaginii.
- Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de
observare a radiografiilor.
- Defectoscopie nedistructiva. Control cu lichide
penetrante.
- Defecte ale suprafetelor taiate termic. Clasificare si
terminologie.
- Taierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale
taieturilor.
- Taierea cu plasma a metalelor. Clase de calitate ale

taieturilor.
NORMATIVE PRESCRIPTII
1. I. 27-82
2. C. 36-78 ISCIR
3. CR 4-81 ISCIR
4. CR 6-78 ISCIR
5. CR 8-79 ISCIR
6. CR 11-82
7. CR 20-80 ISCIR
8. * * *

- "Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea

clasei de calitate a mbinarilor sudate la conducte
tehnologice".
- "Prescriptii tehnice privind examinarea cu
ultrasunete cu tablelor folosite n construirea si
repararea instalatiilor mecanice sub presiune".
- "Prescriptii tehnice pentru examinarea cu
ultrasunete a mbinarilor sudate cap la cap prin topire,
realizate cu material de adaos".
- "Prescriptii tehnice pentru examinarea cu lichide
penetrante a mbinarilor sudate ale elementelor
instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat".
- "Prescriptii tehnice privind examinarea cu pulberi
magnetice a mbinarilor sudate ale elementelor
instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat".
- "Prescriptii tehnice pentru autorizarea personalului
care executa examinari nedistructive la instalatiile
mecanice sub presiune si de ridicat".
- "Prescriptii tehnice privind examinarea cu radiatii
penetrante a mbinarilor sudate cap la cap ale
instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat".
- Sistemul de evidenta n activitatea de control tehnic
al calitatii constructiilor.

[top]

ANEXA 4.1.

STAS PRIVIND MBINARI SUDATE. ABATERI LIMITA LA DIMENSIUNI FARA

INDICATIV DE TOLERANTE
STAS 9101-77
Abateri limita la dimensiuni fara indicatii de toleranta
1. Prezentul standard stabileste abaterile limita pentru dimensiunile fara indicatii de toleranta ale
mbinarilor din otel sudate prin topire.
OBSERVATIE - n cazul constructiilor sudate care intra n competenta unor organizatii de
supraveghere tehnica (ISCIR, Registrul Naval etc.) vor fi respectate prescriptiile tehnice ale
acestor organizatii.
2. Prin dimensiuni fara indicatii de toleranta, se nteleg acele dimensiuni pentru care este
satisfacatoare precizia corespunzatoare conditiilor obisnuite de executie, obtinuta fara masuri
tehnologice speciale.

3 Tinnd seama de diferentele posibile n executia mbinarilor sudate, prezentul standard

stabileste trei clase de abateri limita:
- fina;
- mijlocie;
- grosolana.
Clasa de abateri limita la dimensiunile mbinarii sudate tehnice indicata n desenele de executie
sau n documentele scrise ale documentatiei tehnice de executie.
4. ABATERI LIMITA
4.1. Clasele de abateri limita din prezentul standard se refera la:
- dimensiunile cusaturii (lungime, latime, grosime);
- forma si pozitia mbinarii (denivelare si unghiul dintre piese).
4.2 Abateri limita la dimensiunile cusaturii
Dimensiuni n mm
4.2.1. Abaterile limita n lungimea cusaturilor sudate sunt conform tabelului 1.
Tabelul 1

Clasa de abateri limita

Lungimea nominala a
cusaturii
fina

mijlocie

grosolana

l
Abateri limita

l 30

30< l 120

120< l 315

315< l 1000

1000< l 2000

12

2000< l 4000

16

4000< l 8000

21

8000< l 12000

10

27

12000< l 16000

12

32

16000< l 20000

14

36

l > 20000

16

40

4.3. Abateri limita la forma si pozitia mbinari sudate

4.3.1. Denivelari admise ntre piese
4.3.1.1. Denivelarile admise, n cazul mbinarii pieselor cu grosimi egale sau neegale, sunt
conform tabelului 5.

Tabelul 5

Clasa de abateri limita

Tipul sudurii

Schema mbinarii

fina

mijlocie groasa

Denivelari admise
Rectilini Unilateral
e
a

0,1s 2

0,1s 3

0,25s
5

Bilaterala

(0,1s+0,5) (0,1s+0,5) 0,25s

2
5
5

Curbilinie

4.4.2. Abateri limita la latime

Abaterile limita e la latimea cusaturilor sudate sunt conform tabelului 2.
Tabelul 2

Clasa de abateri limita

Tipul
sudurii

Felul
rostului

Schema mbinarii

fina

mijlocie

grosolana

abateri limita

unilaterala

+6

+8

+10

+3

+3

+3

neprelucrat

e=b+e

bilaterala

e1=b+e

unilaterala

e1=e+e
prelucrat

+4

+6

+8

+2

+2

+2

bilaterala

e1=e+e

4.2.3. Abateri limta la grosime

4.2.3.1. Abaterile limita s la grosimea cusaturilor cap la cap sunt conform tabelului 3
Tabelul 3

Tipul

Schema mbinarilor

Clasa de abateri limita

fina

mijlocie

grosolana

sudurii
abateri limita

unilaterala

+(1+0,050)
3+1

+(1+0,10)
3+1

+(1+0,150) 5+
1

nu se admit

+(0,5+0,080)
2,5+0,5

bilaterala

unilaterala

nu se admit

bilaterala

4.2.3.2. Abaterile limita Da si Dk la grosimea cusaturilor sudate n colt sunt conform

tabelului 4.
Tabelul 4

Clasa de abateri limita

Schema mbinarii

fina

mijlocie

grosolana

abateri limita

+(0,5+0,1a) 2+
0,5

+(1+0,1a) 3+1

+(1+0,2a) 5+1

nu se admit

+(0,3+0,05a) 1
+3

+(0,3+0,05a)
2+3

+(0,5+0,1a)+0,5

+(1,0+0,1a)+0,5

+(2+0,2a)+0,5

4.3.1.2. La mbinarii cu suduri rectilinii denivelarile se masoara pe ambele parti, lund n

considerare valoarea maxima. La mbinarii cu suduri curbilinii se masoara si se ia n
considerare numai denivelarea din exteriorul curburii.
4.3.1.3. n cazul mbinarii pieselor cu grosimi neegale, denivelarea se masoara la capatul
piesei mai groase s1, care a fost tesita pna la grosimea piesei mai subtiri s pe o parte (fig.
1a) sau pe ambele parti (fig. 1b).
4.3.1.4. n cazul sudarii pieselor cu grosimi neegale, cu denivelari admise din clasa de
abateri grosolane se admite ca piesa mai groasa sa fie fara tesire (fig. 2) daca diferenta
ntre grosimi (s -s) nu depaseste valorile din tabelul 5.
Tabelul 6

s1-s

4...6

7...11

12...25

>25

4.3.1.5. n cazul pieselor placate aliniate pe partea placata (fig. 3), se admite o denivelare c =
0,3t1, t1 fiind grosimea metalului de placare cel mai subtire, fara sa fie depasite valorile din tabelul
6.
n cazul pieselor placate, aliniate pe parte neplacata (fig. 4), se admit denivelarile cu valorile din
tabelul 6, n conditiile prelucrarii rosturilor conform STAS 10595-76. fig. 4, fig. 5
4.3.2. Abateri limita la unghiurile ntre piese
Abaterile limita la unghiurile ntre piese, n grade pentru sau n mm/m pentru AP p, functie de
lungimea de referinta n, sunt conform tabelului 7.

Tabelul 7

Clasa de abateri limita

fina

mijlocie

Lungimea de
referinta

grosolana

abateri limita

APp
mm/m

APp
mm/m

APp
mm/m

n 315

20

45

13

1o30

26

315<n 1000

15

4,5

30

1o15

22

n>1000

10

20

1o

18

Lungimea de referinta n pentru masurarea abaterilor limita se indica n documentatia tehnica a

produsului, specificndu-se pe desen si punctul de referinta. n fig. 5 sunt date cteva exemple
de notare pe desen a punctului de referinta.
5. NOTARE
Clasa de abateri limita si numarul prezentului standard se indica printr-o nota n cmpul desenului
al mbinarii sudate.

Exemplu: Clasa mijlocie STAS 9101-77

n cazul n care clasa de abatere limita nu este aceeasi pentru toate tipurile mbinarilor, clasele de
abateri limita respective vor fi mentionate separat.
Exemplu: Lungimea cusaturii, clasa grosolana
Restul abaterilor, clasa mijlocie STAS 9101-77
n cazuri de necesitate, se pot indica si valorile abaterilor limita corespunzatoare clasei de
abateri.
Exemplu: Lungimea cusaturii, clasa mijlocie STAS 9101-77.

6. MODUL DE VERIFICARE A DIMENSIUNILOR FARA INDICATII DE TOLERANTA

6.1. n standardul sau n documentatia tehnica a produsului se stabilesc dimensiunile fara indicatii
de toleranta care trebuie verificata si proportia verificarilor.
6.2. Pentru verificarea dimensiunilor fara indicatii de toleranta se utilizeaza aparate de masurat
obisnuite.
La aprecierea ncadrarii valorilor efective masurate, n cmpul de toleranta, se va tine seama de
eroarea tolerata a aparatului de masurat, respectiv se admit ca valorile abaterilor efective sa
depaseasca valorile abaterilor limita prescrise cu valoarea acestei erori.
[top]

ANEXA 4.2.

STAS PRIVIND TAIEREA CU OXIGEN A METALELOR CLASE DE CALITATE

A METALELOR
STAS 10564/1-81
1. GENERALITATI
1.1. Obiect
Prezentul standard stabileste clasele de calitate a suprafetelor metalelor rezultate prin taierea
termica cu oxigen, denumite n continuare taieturi.
1.2 Domeniu de aplicare
Prevederile prezentului standard se refera la piesele metalice cu grosimea cuprinsa ntre 3 si 100
mm inclusiv, taiate cu oxigen, manual sau cu masini de taiere.
OBSERVATIE - Daca grosimea taieturii depaseste 100 mm, criteriile de apreciere a calitatii
taieturii se stabilesc n documentatia tehnica a produsului.

1.3 Clasificare si terminologie

Conform STAS 10354-81 si STAS 11613-81
2. CLASE DE CALITATE
2.1 La stabilirea claselor de calitate ale taieturii se iau n consideratie urmatoarele criterii:
- denivelarea suprafetei taieturii;
- adncimea rizurilor;
- numarul si dimensiunile defectelor locale;
- rotunjirea muchiei taieturii
Obeservatie - Rotunjirea muchiei este criteriu facultativ.
2.1.1 Clasele de calitate, functie de denivelarea suprafetei taieturii, conform tabelului 1.
Tabelul 1
Dimensiuni n mm

Clasa de calitate

Grosimea taieturii

Denivelare (d)

De la 3 pna la 10

0...0,2

0,2...0,45

0,45...0,85

> 0,85

Peste 10 pna la 20

0...0,25

0,25...0,5

0,5 ..1

>1

Peste 20 pna la 40

0...0,3

0,3 ...0,6

0,6 ...1,4

> 1,4

Peste 40 pna la 60

0...0,4

0,4 ...0,7

0,7 ...1,8

> 1,8

Peste 60 pna la 100

0...0,5

0,5 ...0,8

0,8 ...2,2

> 2,2

2.1.2 Clasele de calitate functie de adncimea rizurilor, conform tabelului 2.

Tabelul 2
Dimensiuni n mm

Clasa de calitate

Grosimea taieturii

Adncimea rizurilor (h)

De la 3 pna la 10

0...0,11

0,11...0,23

0,23...0,34

> 0,34

Peste 10 pna la
20

0...0,14

0,14 ...0,2
7

0,27 ...0,4
1

> 0,41

Peste 20 pna la
40

0...0,18

0,18 ...0,3
5

0,35 ...0,5
4

> 0,54

Peste 40 pna la
60

0...0,22

0,22 ...0,4
5

0,45 ...0,7

> 0,7

Peste 60 pna la
100

0...0,28

0,28 ...0,6

0,6 ...0,9

> 0,9

2.1.3 Clasele de calitate functie de numarul si dimensiunile defectelor locale pe metru de lungime
de taietura, conform tabelului 3.
Tabelul 3
Dimensiuni n mm

Clasa Numarul
de
defectelor
calitate locale pe

Grosimea taieturii
3...10

>10...25

>25...50

>50...100

3...10

>10...25

>25...50

>50...100

Adncimea maxima a defectului

Latimea maxima a defectului

metru (n)
0,4

0,5

0,8

1,2

2,0

2,5

4,0

6,0

10,0

0,5

0,9

1,2

1,6

2,4

3,5

5,0

8,0

12,0

1,2

1,5

2,0

3,0

5,0

6,0

10,0

14

>1

> 1,2

> 1,5

> 2,0

> 3,0

> 5,0

> 6,0

> 10,0

> 14,0

Observatie - Defectele locale cuprind: cratere, capete netaiate si defecte de amorsare

2.1.4 Clasele de calitate functie de rotunjirea muchiei taieturii, conform tabelului 4.

Tabelul 4
Dimensiuni n mm

Clasa de calitate

Grosimea taieturii

Raza de rotunjire (r)

De la 3 pna la 10

Peste 10 pna la 20

Peste 20 pna la 40

Peste 40 pna la 60

Peste 60 pna la 100

0...0,23

0,23...0,35

0,35...0,6

> 0,6

0...0,25

0,25...0,40

0,40...0,70

> 0,70

0...0,30

0,30...0,50

0,50...0,95

> 0,95

0...0,35

0,35...0,65

0,65...1,25

> 1,25

0...0,40

0,40...0,80

0,80...1,55

> 1,55

Observatie - n cazul n care dimensiunea masurata coincide cu limita superioara a domeniului

unei clase de calitate, taietura se ncadreaza n clasa de calitate inferioara.

2.2 Calitatea taieturii se prescrie prin clasele de calitate stabilite pentru cele patru criterii conform
pct. 2.1.
2.3 Indicatii privind verificarea calitatii taieturilor sunt date n anexa.
3. SIMBOLIZAREA CALITATII TAIETURILOR
3.1 Calitatea taieturii se reprezinta printr-un numar de patru (sau trei) cifre si se noteaza pe
desene folosind semnul din fig. 1:
3.2. Exemple de notare
3.2.1 Notarea calitatii taieturii cu:
- denivelarea - clasa de calitate 2;
- adncimea rizurilor - clasa de calitate 1;
- defecte locale - clasa de calitate 1;
- raza de rotunjire - clasa de calitate 2, se face ca n fig. 2:
3.2.2 Notarea calitatii taieturii cu:
- denivelari, clasa de calitate 1;
- adncimea rizurilor, clasa de calitate 2;
- defecte locale, clasa de calitate 1, se face ca n fig.3:
[top]