Normativ Pentru Verificarea Calitătii Si Receptia Lucrărilor de Constructii Si Instalatii Aferente

NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALITTII SI RECEPTIA LUCRRILOR
DE CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE

Indicativ C 56-85
nlocuieste C 56-75
Cuprins
* CAIETUL I
* CAIETUL II - Terasamente
* CAIETUL III - Consolidri si mbinttiri funciare ale terenurilor
* CAIETUL IV - Fundatii
* CAIETUL V - Beton simplu, beton armat si beton precomprimat
* CAIETUL VI - Lucrri hidrotehnice, hidroenergetice, navigatii portuare, metrou
* CAIETUL VII - Cintre, sprijiniri si cofraje
* CAIETUL VIII - Zidrii si placaje
* CAIETUL IX - Tenuieli
* CAIETUL X - Placaje
* CAIETUL XI - Zugrveli, vopsitorii, tapete
* CAIETUL XII - Pardoseli
* CAIETUL XIII - Scri, balcoane si parapete
* CAIETUL XIV - Izolatii
* CAIETUL XV - Tmplrie si dulgherie
* CAIETUL XVI - Geamuri
* CAIETUL XVII - nvelitori si tinichegerii
* CAIIETUL XVIII - Sobe, cosuri si ventilatii naturale
* CAIETUL XIX - Constructii dia otel
* CAIETUL XX - Protectie contra agentilor agresivi
* CAIETULXXI - Imbrcminti rutiere
* CAIETUL XXII - Ci ferate suprastructur
Caietul I. PREVEDERI GENERALE

1.1. Prezentul normativ cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc lucrrile de
constructii si instalatii aferente acestora, precum si verificrile ce trebuie efectuate pentru a se constata dac aceste
conditii au fost ndeplinite.
1.2. Pentru categoriile de lucrri ascunse necuprinse n acest normativ, se vor aplica aceleasi prevederi generale,
mpreun cu conditiile de calitate din prescriptiile tehnice specifice categoriilor respective.
1.3. Respectarea conditiilor tehnice de calitate ce trebuie urmrit n primul rnd de sefii formatiilor de lucru si de
personalul tehnic anume nsrcinat cu conducerea lucrrilor, n cadrul activittii sale de ndrumare si supraveghere.
Separat de acestea, se efectueaz verificri :
a) pe parcursul executrii, pentru toate categoriile de lucrri ce compun obiectele de investitii, nainte ca ele s
devin ascunse prin acoperire cu (sau nglobate n) alte categorii de lucrri sau elemente de constructii;
b) la terminarea unei faze de lucru ;
c) Ia receptia preliminar a obiectivelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investitii.
Verificrile de la poz. a si b se efectueaz conform Instructiunilor pentru verificarea calittii si receptionarea
lucrrilor ascunse la constructii si instalatii aferente", din anexa 1.1 a prezentelor prevederi generale, iar cele de la
pozitia c, conform reglementarilor n vigoare privind receptia obiectivelor de investitii.
1.4. Prezenta prescriptie se aplic integral la lucrrile de constructii si instalatii pentru cldiri (locuinte, socialculturale, industriale si agrozootehnice) si la obiectele de deservire ale acestora (retele edilitare, unitti etc.) Pentru
alte tipuri de lucrri pe lng prezenta prescriptie se va tine seama si de prescriptiile tehnice specifice sau n
lipsa acestora de conditii tehnice speciale, predate odat cu proiectul.
1.5. Toate conditiile tehnice de calitate cuprinse n prezenta prescriptie sunt extrase din prescriptiile tehnice de
proiectare, executie si receptie, n vigoare la data aprobrii sale. pentru lucrri de constructii si instalatii aferente, si
a cror aplicare este obligatorie. Listele complete ale acestor prescriptii sunt cuprinse n indicatoarele de standarde,
publicate anual de I.R.S. si n listele normativelor tehnice n vigoare (publicate anual n Buletinul Constructiilor).
Principalele prescriptii tehnice, aplicabile la verificrile din prezenta prescriptie, sunt mentionate la fiecare capitol n
parte.
[top]
2. DISPOZITII COMUNE
2.1. Verificarea calittii lucrrilor Se face n scopul confirmrii corespondentei acestora cu proiectul, cu prescriptiile
tehnice specifice si cu prezentul normativ, n limitele indicatorilor de calitate si a abaterilor admisibile, prevzute de
acestea.
Dispozitiile de santiere, date de beneficiar si proiectant cu respectarea normelor legale n vigoare au aceeasi
putere ca si proiectul de executie, din punct de vedere al verificrilor de efectuat.
2.2. Frecventele verificrilor sunt mentionate n prescriptiile tehnice specifice si n prezentul normativ. In cazuri
speciale, proiectantul poate prevedea n mod justificat mrirea acestor frecvente.
2.3. n toate cazurile n oare vreun rezultat provenit dintr-o verificare vizual sau ncercare efectuat pe parcurs,
referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea lucrrilor, depseste n sens defavorabil
abaterile admisibile, prevzute n proiecte sau n prescriptiile tehnice, decizia asupra continurii lucrrilor nu va
putea fi luata dect pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.
2.4. Este cu desvrsire interzis a se proceda la executarea de lucrri, care s nglobeze sau s ascund defecte
ale structurilor de rezistent sau care s mpiedice accesul si repararea corect sau consolidarea acestora.
2.5. In cazul n care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrri sau la receptiile preliminare), n scopul
obtinerii de date asupra corectitudinii verificrilor si nregistrrilor efectuate pe parcurs, se va proceda astfel :
- dac un singur rezultat este necorespunztor, se mai efectueaz nc o serie alctuit dintr-un numr egal de
sondaje ;
- dac un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunztor, toate verificrile prevzute n prescriptiile
tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refcute, cu aceleasi metode sau cu alte metode care s dea rezultate
echivalente.
2.6. La cererea presedintelui comisiei de receptie preliminar a obiectului, ntreprinderea executant va ntocmi o
prezentare sintetic a tuturor verificrilor si ncercrilor efectuate pe parcursul lucrrilor si pe faze de lucrri;
aceast prezentare trebuie s cuprind pe scurt:
- date asupra frecventei verificrilor si probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, n comparatie cu
prevederile prescriptiilor tehnice ;
- interpretarea statistic a rezultatelor ncercrilor efectuate (pentru fiecare tronson si dup caz pe ansamblu),
n comparatie cu valorile normate (sau de control) si cu abaterile admisibile, cuprinse n prescriptiile tehnice ;
- lista ncercrilor suplimentare efectuate pentru cazurile n care probele de control prescrise au dat rezultate
nesatisfctoare, precum si msurile aplicate n cazurile n care aceste rezultate s-au confirmat;
- lista si descrierea sumar a remedierilor efectuate cu artarea succint a cauzelor care le-au fcut necesare.
Aceast prezentare mpreun cu documentele primare de verificare (registre de procese-verbale pentru verificarea
calittii lucrrilor ce devin ascunse, trebuie s furnizeze comisiei de receptie mpreun cu sondajele sale proprii dovada indubitabil c lucrrile executate se nscriu n conditiile de calitate prevzute n proiecte si prescriptii
tehnice specifice, n limitele abaterilor admisibile.
2.7. Pentru receptia preliminar sau final a obiectelor de constructii, cu instalatii aferente, proiectantul va prezenta
la cererea comisiei de receptie nota prevzut de reglementrile n vigoare, cuprinznd precizri asupra aplicrii
proiectului, observatiile sale asupra calittii lucrrilor, punctul su de vedere asupra conditiilor n care receptia poate
fi admis, confirmarea ndeplinirii obligatiilor de predare a indicatiilor asupra normalei ei folosiri si exploatri,
2.8. Comisia de receptie este obligat a cerceta existenta documentelor ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor
si care privesc verificrile de calitate si rezultatele ncercrilor efectuate anterior, precum si documentele privind
cazurile prevzute la pct. 2.3. de mai sus.
n toate cazurile privind elementele structurale de constructii sau instalatii, n care aceste documente lipsesc sau
consemneaz verificri efectuate cu o frecvent mai mic dect aceea prevzut n proiecte si prescriptiile tehnice
sau n care rezultatele nu corespund conditiilor de calitate prescrise, comisiile de receptie preliminar, nu pot
admite receptia dect dac prin ncercri si cercetri suplimentare directe si expertize tehnice se dovedeste c
obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat si executat si c poate fi exploatat n conditii normale. In
toate celelalte cazuri, comisia de receptie preliminar este obligat a proceda conform reglementrilor privind
efectuarea receptiilor.
2.9. La controlul si receptia lucrrilor se va urmri respectarea etalonului. Etalonul n principiu va fi primul element
prefabricat confectionat (element de fundatie, carcas), primul apartament etc. ; etalon acceptat de CTC, iar n
unele cazuri de proiectant sau beneficiar.
[top]
3. PROCEDEE DE VERIFICARE
3.1. In functie de momentul efecturii verificrilor conform pct. 1.2. acestea se refer la :
a) Determinarea prin msurtori a corespondentei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din punct
de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de rezemare;
b) Existenta documentelor de atestare a calittii materialelor semiprefabricatelor, prefabricatelor si aparatelor
utilizate ;
c) Efectuarea ncercrilor si probelor impuse de proiecte si prescriptiile tehnice si ntocmirea documentelor cu
rezultatele acestora precum si a proceselor verbale de lucrri ascunse;
d) Examinarea existentei si continutului documentatiei si proceselor verbale mentionate mai sus precum si a
sintezelor si concluziilor acestora ;
e) Verificarea direct prin sondaj si efectuarea de ncercri suplimentare n vederea formrii convingerii organelor
de control si comisiilor de receptie asupra corectitudinii si valabilittii documentelor ncheiate anterior.
[top]
4. CONTINUTUL CAIETELOR
4.1. Principalele conditii de calitate si verificrile de efectuat sunt cuprinse n urmtoarele caiete, pe categorii de
lucrri :
CAIETUL II : Terasamente.
III: Consolidri si mbunttiri ale terenurilor.
IV: Fundatii.
V: Beton simplu, beton armat si beton precomprimat.
VI : Lucrri hidrotehnice, hidroenergetice, navigatii portuare, metrou.
VII : Cintre, sprijiniri si cofraje.
VIII : Zidrii si pereti.
IX : Tencuieli.
X : Placaje.
XI : Zugrveli, vopsitorii, tapete.
XII: Pardoseli
XIII: Scri, balcoane si parapete
XIV: Izolatii
XV: Tmplrie si dulgherie
XVI: Geamuri
XVII: nvelitori si tinichigerii
XVIII: Sobe, cosuri si ventilatii naturale
XIX : Constructii dia otel.
XX: Protectie contra agentilor agresivi.
XXI; Imbrcminti rutiere.
XXII: Ci ferate suprastructur.
XXIII: Instalatii electrice.
XXIV: Instalatii de centralizri, electrodinamic si electromecanic, mecanizare si automatizare a triajelor, bloc de
linie automat, bariere automate la treceri la nivel si telecomunicatii feroviare, telecomenzi.
XXV : Instalatii, echipamente si retele exterioare de telecomunicatii.
XXVI : Instalatii sanitare.

XXVII: Instalatii de nclzire.
XXVIII : Instalatii de ventilare, climatizare si nclzire cu aer cald.
XXIX : Instalatii de gaze.
XXX : Conducte magistrale de transport lichide.
NOTA : Caietele XXII XXX au fost abrogate fiind incluse in normativul C 56/2002.
[top]
CAIETUL II TERASAMENTE
1. Domeniul de utilizare
1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic tuturor lucrrilor de terasamente (spturi si umpluturi de pmnt n
constructii de cldiri, ci ferate, drumuri si hidrotehnice n mod diferentiat, dup destinatia si tipul constructiei din
care fac parte.
1.2. Pentru cazul unor lucrri speciale, prevederile prezentului capitol se vor completa prin conditii tehnice speciale,
anexate proiectului.
2. Prevederi generale
2.1. Orice lucrare de terasamente va fi nceput dup efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului,
trasrilor reperilor cotei zero, etc. consemnat ntr-un proces verbal ncheiat de delegatii beneficiarului,
proiectantului si executantului.
2.2. nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se va verifica ntreaga trasare pe teren, att n ansamblu ct si
pentru fiecare obiect n parte, determinndu-se dac se ncadreaz n abaterile prevzute n anexa I.I. n cazu ln
care aceste abateri sunt depsite, ncercrile nu pot fi ncepute dect cu acordul scris al proiectantului.
2.2. La verificrile pe faze de lucrri se vor efectua de ctre comisia respectiv, eventual n colaborare cu
specialistii geotehnicieni, sondaje de verificare a corectitudinii proceselor verbale de lucrri ascunse, cu o frecvent
de minimum 1/10 din cele prescrise pentru verificrile pe parcursul lucrrilor, iar receptia preliminar de minim 1/20
din acestea sau alte tipuri de verificri pe care comisia le crede de cuvint. n cazul unor rezultate
necorespunztoare se va proceda conform caietului I, pct. 2.5.
2.4. Se va verifica de asemenea dac stratul de pmnt vegetal a fost recuperat dup decapare si a fost depozitat
corect n vederea unor noi utilizri.
2.5. n toate cazurile n care lucrrile sau unele categorii de lucrri se execut n mai multe etape (de ex.
terasamente, etc, pentru ci de comunicatii, canale, etc), verificrile se vor efectua dup fiecare etap.
2.6. n cazul n care spturile au fost executate n conditii speciale (de ex., sub ap, cu sau fr epuismente,
hidromecanizare, forare, etc), se va verifica n mod special dac nu s-au produs dislocri, afuieri etc, si se va
consemna n procesul verbal de lucrri ascunse eventualele deficiente si msurile de ndreptare aplicate, conform
indicatiilor scrise ale proiectantului
[top]
CAPITOLUL I. CONSTRUCTII, LOCUINTE,SOCIAL-CULTURALE INDUSTRIALE SI

AGROZOOTEHNICE CU OBIECTELE DE DESERVIRE AFERENTE (RETELE EDILITARE,
Cl DE ACCES etc.)
1.1. La terminarea lucrrilor de spturi pentru fundatii se va verifica pentru fiecare n parte dimensiunile si cotele
de nivel realizate si se vor compara cu dimensiunile din proiect; n cazul depsirii oricrei dintre abaterile admisibile,
este interzis nceperea executrii corpului fundatiilor nainte de a se fi efectuat toate corecturile necesare aducerii
spatiului respectiv n limitele admisibile.
1.2. n toate cazurile n care se constat c la cota de nivel stabilit pentru proiect natura terenului nu corespunde
cu aceea avut n vedere la proiectare, solutia de continuare a lucrrilor nu poate fi stabilit dect pe baza unei
dispozitii scrise a proiectantului.
Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face fie prin probe de laborator, fie prin penetrare static sau
dinamic. Aceste probe se vor face cel putin cte una la fiecare 200 m 2 suprafat de sptur si minimum 3 pentru
fiecare obiect.
1.3. nainte de nceperea executrii corpului fundatiilor se va ncheia un proces verbal de lucrri ascunse, semnat
de beneficiar, constructor si proiectant; n procesul verbal se vor nscrie si toate modificrile introduse fat de
proiect.
1.4. Umpluturile (perne) de pmnt, nisip, balast, pietris sau piatr spart, care servesc drept consolidare a
terenului de fundare si pe care se aseaz direct fundatii, trebuie tratate ca lucrri speciale, verificndu-se
- corespondenta cu prevederile proiectului a naturii terenului pe care se aseaz, n aceleasi conditii ca si pentru
fundatia propriu-zis (pct. 1.2 si 1.3 de mai sus);
- calitatea materialului utilizat pentru aceast umplutur, neadmitndu-se nici o abatere de la proiect. n sfera de
granulozitate, pentru care se admit abateri de 5% fat de componentele de sorturi ;
- respectarea tehnologiei de compactare prevzut n proiect;
- realizarea gradului de compactare prevzut n proiect; determinrile se vor face pe toat grosimea pernei, cte
una pentru fiecare strat elementar prevzut a se compacta cel putin una la fiecare 20 m 3 material compactat n
zonele n care conditiile de compactare sunt dificile se vor face probe suplimentare ;
- abaterea admisibil fat de gradul de compactare prevzut n proiect este de : - 2% pentru medie si 5% pentru
toate buletinele de ncercri si rezultatele verificrilor mentionate mai sus se vor consemna n procese verbale de
lucrri ascunse.
1.5. Umpluturile compactate cu maiul greu urmeaz acelasi regim ca si al pernelor de la pct. 1.4.
1.6. Pentru umpluturile de pmnt utilizate pentru platforme, ci de acces pietonale sau cu circulatie auto usoar,
sistematizri verticale, completarea spturilor de fundatie sau pentru conducte sub pardoseli etc, se va verifica :
- ndeprtarea pmntului vegetal si a altor straturi indicate n proiect;
- corespondenta cu proiectul a naturii pmntului utilizat si a tehnologiei de compactare ;
- realizarea gradului de compactare (D), conf. STAS 1913/13-1983 a gradului de ndesare (In) a densittii
pmntului n stare uscat (Pd) rezistentei la penetrare static pe con (R p) sau dinamic (Rd), date prin proiect.
Verificrile se vor efectua pentru fiecare strat elementar n parte si pentru toat grosimea umpluturii ; frecventa lor
va fi de una la fiecare 50...100 m3 pmnt compact.
Abaterile admisibile fat de gradul de compactare prevzut n proiect sunt :
- pentru sistematizri verticale : mediu - 10% ; minimum -15%
- jurul fundatiilor si subsolurilor si sub pardoseli; mediu 5% ; minim - 8% ;
- la santuri de conducte : mediu - 5% ; minim 8%
Rezultatele acestor verificri se vor nscrie n procesele-verbale de lucrri ascunse.
1.7. n cazul pmnturilor sensibile la umezire, n afar de verificrile de la pct. 1.1...1.6 se vor mai verifica si
conditiile cuprinse n normativul P.777 si n special :
- asigurarea colectrii si evacurii apelor din precipitatii sau din surse accidentale, pe toat durata executrii,
lucrrilor de constructii si instalatii;
- mentinerea ultimului strat, de 30...50 cm al spturii pn n ziua in care se ncepe betonarea n zona respectiv ;
- excluderea pmnturilor necoezive (drenante), a molozului, a bulgrilor etc, la executarea umpluturilor si
realizarea gradului de compactare a acestora cu abateri admisibile n limita a 1/4 din cele prevzute la pct. 1.6.
- executarea umpluturilor si trotuarelor (definitive sau provizorii), imediat dup ce constructia a depsit nivelul
terenului nconjurtor.
La verificarea pe faze de lucrri si receptia preliminar, comisiile respective vor executa sondaje n punctele critice
sau oare prezint dubiu, pentru a verifica dac umiditatea pmntului de sub fundatii si din jurul lor se gseste In
limitele prescrise de normativul P.7/77. De asemenea, comisiile vor verifica dac s-au luat msurile necesare pentru
a se evita umezirea ulterioar a pmntului de sub fundatii sau din jurul lor.
[top]
CAPITOLUL 2 TEBASAMENTE PENTRU INFRASTRUCTURA CAILOR FERATE SI

DRUMURILOR
n afara prevederilor STAS 2914-76, se vor aplica obligatoriu si urmtoarele :
2.1. n verificarea trasrilor si reperilor, prevzut la pct. 2.2. din prevederi generale, se include si aceea a
dimensiunilor si cotelor de nivel ale amprizei cii ferate sau a drumului, ale platformei, ale santurilor, ale drumurilor,
picioarelor taluzelor, lucrrilor de aprare.
Abaterile admisibile la dimensiunile respective sunt date n anexa II.2.1.
2.2.n lucrri de spturi, se vor verifica :
- corespondenta dintre natura straturilor ntlnite si prevederile proiectului.
- dimensiunile si pozitiile debleelor si taluzelor n comparatie cu proiectul si cu abaterile admisibile ;
- realizarea pantelor longitudinale si transversale prevzute n proiect, inclusiv ale santurilor de la fundul debleelor
si santurilor de gard sau a altor dispozitive de colectare si evacuare a apelor.
- asigurarea planeittii si pantei transversale a platformei din pmnt situate sub straturile drenante. conform STAS
3197/2-79.
- existenta unor posibilitti de dizlocri, lunecri, a unor infiltratii, izvoare, precum si realizarea prevederilor
proiectului de legtur cu nlturarea efectelor nocive ale acestora.
Lista abaterilor admisibile este dat n anexa II.2.2.
Verificrile pe parcurs se vor efectua pentru toate elementele componente ale terasamentelor respective si se vor
nregistra n procese verbale de lucrri ascunse.
In cazul n care apar infiltratii, izvoare, dislocri, lunecri, neprevzute n proiect, executantul lucrrilor va nstiinta
telefonic sau telegrafic pe beneficiar si proiectant, pentru a lua mpreun si n cel mai scurt timp msurile necesare.
La verificrile pe faze de lucrri si la receptia preliminar, comisiile respective vor efectua - n afara examinrii
existentei si continutului actelor ncheiate pe parcurs - si un numr de sondaje de verificare a corectitudinii acestor
acte ; numrul acestor sondaje se stabileste de comisia respectiv, conf. procedurii de la pct. 2.3 ; 2.4 si 2.5 din
caietul I.
2.3. La lucrri de umpluturi de pmnt (ramblee) se vor verifica pe parcurs :
- calitatea pmntului ntrebuintat, care trebuie s fie din aceiasi categorie cu cel prevzut n proiect sau admis de
prescriptia tehnic specific ; se admite o abatere de +5% la compozitia straturilor granulare prescrise ;
- eliminarea stratului vegetal pe grosimea prescris;
- formele geometrice si pozitiile tuturor elementelor componente ale rambleului, inclusiv supranltrile,
supralrgirile si lucrrile anexe (dreruri, aprri, consolidri ale stratului pe care se aseaz, santuri de gard, trepte
de nfrtire, racorduri la lucrrile de art), precum si ale gropilor de mprumut (inclusiv asigurarea curgerii din ele a
apelor de precipitatii) ;
- existenta unor posibilitti de instabilitate si a msurilor de prevenire sau ndeprtare a efectelor acestora ;
- respectarea tehnologiei de compactare (inclusiv a grosimii straturilor elementare) si dac se prevede n proiect, a
aceleia de stabilizare ;
- realizarea gradului de compactare sau de ndesare (cu luarea n considerare a indicatorilor de la pct. 3.7) pe toat
grosimea umpluturii; dac proiectul nu prevede astfel, se vor lua probe pentru fiecare 50 cm grosime a rambleului si
minimum cte o serie din fiecare 200 m2 de suprafat de platform.
Abaterile admisibile sunt date n anexa II.2.3.
Rezultatele verificrilor de mai sus se vor nscrie n procese verbale de lucruri ascunse (formular 9 -13-107).
n verificrile pe faze de lucrri si la receptia preliminar se va proceda ca Ia pct. 2.2. (ultimul aliniat).
ANEXA II.2.1.
TOLERANTELE SI ERORILE ADMISIBILE la msurarea distantelor, unghiurilor si nchiderilor de drumuire, pentru
lucrrile de ci ferate (conform STAS 9824-2/75
1. Msurri directe a distantelor n teren, cu panta p"
-
n care: Td este toleranta, n m

2. Msurarea unghiurilor orizontale, n tur de orizont, serie complet.
- cu teodolit :
- cu tachimetre :
n care T este toleranta la msurarea unghiurilor, n s
6 si 50 - eroarea de punctare a aparatului respectiv ;
n - numrul directiilor msurate, in tur de orizont.
3. nchiderea pe orientare a drumurilor destinate planurilor de situatie band, executate n lungul traseelor.
n care: f este eroarea unghiular a drumuirii, dat n proiect;

- precizia dispozitivului de citire;
n numrul statiilor de drumuire
4. ncheierea drumurilor de nivelment geometric.
- nivelment de ordinul III (la traseele cilor ferate principale).
- nivelment de ordinul IV (la traseele cilor ferate secundare).
TIII, TIV, TV sunt tolerantele respective, n mm.

L lungimea traseului de nivelment, n km.
- nivelment trigonometric (admis la studiile preliminare)
5. Tolerante la tasare :
a) la reconstituirea punctelor principale din axul traseului, din reteaua de sprijin, prin intersectii directe sau
indirecte : 0,20 m;
b) cnd axul traseului trece prin sau n vecintatea unor puncte obligate :
- pentru nscrierea traseului pe tabliere metalice sau fat de rampe, persoane si cheiuri: 0,04 m ;
- idem in axul lucrrilor de art (tunele, viaducte si poduri) : 0,10 m ;
- idem fat de lucrri situate n afara distantelor gabaritice (garduri, stlpi, cldiri etc.) : 0,30 m.
Tolerantele pentru drumuri sunt conform STAS 9824/3-74.
ANEXA II.2.2
TOLERANTELE ADMISE
la trasarea pe teren a constructiilor (STAS 9824/1-75)
1. Tolerantele admise la trasarea constructiilor pe orizontal pentru lungimi.
Tabelul 1
Lungimi n m
Tolerante n cm
Tolerante
coordonate
rectan-
25
50
100
150
200
250
gulare de trasare T/d1

Not: Pentru lungimi intermediare, tolerantele se stabilesc prin interpolare.
Tolerantele prevzute n tabelul de mai sus se majoreaz, functie de panta terenului, cu suporturile din tabelul 2.
Tabelul 2
Panta terenurilor (p) n
grade
p3
3<p10
10<p15
p>15
Sporul de pant %
zero
25
50
100
2. Pentru unghiuri, toleranta de trasare este 10.

3. Toleranta admis la trasarea reperului de cota 0,00 este de 1 cm.
ANEXA II.2.3
GRADUL DE COMPACTARE ADMISIBIL
Fat de gradul de compactare stabilit prin proiect conform STAS 2914-76 (tabelul 2)
Nr
crt
Zone de
terasament, la
care se prescrie
gradul de
compactare, n %
fat de cel din
proiect
Gradul decompactare admisibil, n functie de

natura pmntului
Necoeziv
Primii 30 cm ai
terenului
natural
de sub un rambleu
cu nltimea (h)
de:
Coeziv
Imbrcminti
permanente
Imbrcminti
semipermanente
Imbrc
minti
permane
nte
Imbrc
minti
permane
nte
100
95
97
93
95
92
92
90
100
97
100
97
100
97
97
94
95
92
92
90
100
100
100
100
h2,00m
h>2,00m
2
In
corpul
rambleelor,
cu
adncimea (h) sub
patul drumului:
h0,50m
0,5h2,00m
h>2,00m
n
deblee,
pe
adncimea
de
0,30 m sub patul
drumului
Not: Gradul de compactare este raportul dintre densitatea aparent n stare uscat (P ef) a materialului din
terasament si densitatea aparent n stare uscat (P max) a materialului obtinut n laborator prin metoda Proctor
normal.
* Se va evita fenomenul de nfoiere superficial.
ANEXA II.4
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZ
Observatie important
Orice modificri ulterioare n cursul prescriptiilor din lista de mai jos ca si orice noi prescriptii aprute dup intrarea
in vigoare a celei de fat sunt obligatorii chiar dac nu concord cu prevederile din textul prezentului normativ.
In consecint, utilizatorii prezentei prescriptii trebuie s mentin la curent lista de mai jos, introducnd treptat n ea
modificrile sau completrile survenite.
1. STAS 5091-71 Terasamente. Prescriptii generale.
2. STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii generale.
3. STAS 2916-73 Lucrri de drumuri si ci ferate. Protejarea taluzelor si santurilor de scurgere a
apelor.
4. STAS 8389-82 Lucrri de mbunttiri funciare. Diguri. Conditii tehnice si metode de verificare.
5. STAS 8388-81 Lucrri de mbunttiri funciare. Retele de desecare. Conditii tehnice si metode de
verificare.
6. STAS 6054-77 Terenul de fundatie. Adncimea de nghet.
7. STAS 1913/1-82 Terenul de fundatie. Pmnturi. Determinarea umidittii.
8. STAS 2745-69 Terenul de fundatie. Urmrirea tasrii constructiilor prin metode topografice.
9. STAS 9824/0-74 Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.
10. STAS 9824/1-75 Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.
11. STAS 9824/2-75 Trasarea pe teren a liniilor de cale ferat.
12. STAS 9824/3-74 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.
13. STAS 9850-74 Lucrri de mbunttiri funciare. Verificarea compactrii terasamentelor.
14. C 169-83 Normativ pentru executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale (Buletinul Constructiilor nr.1/1984)
15. P.70-79 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea constructiilor pe pmnturi cu umflri
si contractii mari (Buletinul Constructiilor nr. 4/ 1979).
16. C.29-85 Normativ privind mbunttirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice
(Buletinul Constructiilor nr. 5/1978).
17. C.61-74 Instructiuni tehnice pentru determinarea tasrilor constructiilor de locuinte social-culturale
si industriale prin metode topografice (Buletinul Constructiilor nr. 4/1975).
18. P.7-77 Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe (Buletinul
Constructiilor ar. 5/1978).
19. C.182-77 Normativ pentru executarea mecanizat a terasamentelor de drumuri (Buletinul
Constructiilor nr. 11/1977).
20. C.D.12-64 Normativ conditionat (departamental) privind executarea straturilor de pmnt stabilizat
cu var si ciment n platforma terasamentelor de cale ferat (Aprobat de MTTc cu ord. nr. 537/1965).
21. C.168-80 Instructiuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensibile Ia umezire si a nisipurilor
fine prin silicatizare si electrosilicatizare (Buletinul Constructiilor nr. 12/1980).
[top]
CAPITOLUL 3 TERASAMENTE PENTRU LUCRRI HIDROTEHNICE SI DE MBUNTTIRI

FUNCIARE
1. Domeniul de aplicare
1.1. - Lucrrile hidrotehnice si de mbunttiri funciare la care verificarea calittii se face potrivit prevederilor
prezentului normativ sunt: canalele si rambleele de canale, barajele cu nltimea maxim de 15 m, digurile,
platformele si pernele de loess pentru fundarea constructiilor hidrotehnice realizate din pmnturi coezive si/sau
necoezive cu dimensiunea maxim a granulei de 20 mm.
Aceste verificri nu se aplic terasamentelor executate din piatr spart, bolovnis sau anrocamente, barajelor cu.
nltimea peste 15 m si celorlalte lucrri care se execut potrivit unor conditii speciale prevzute n proiectele de
executie.
2. Verificri pe faze de lucrri
2.1. - Verificrile terasamentelor se vor face pe etape de executie pentru : amplasarea obiectivelor, efectuarea
lucrrilor pregtitoare, respectarea formei si dimensiunilor lucrrilor, aspectul acestora, caracteristicile terenului de
fundare si a pmnturilor pentru realizarea umpluturilor, obtinerea compactittii, modul si ordinea lor de executie.
Se va urmri ncadrarea lucrrilor executate n prevederile proiectului si. prescriptiilor tehnice n vigoare.
2.2. - Metodele si regulile de verificare pentru lucrrile hidrotehnice si de mbunttiri funciare, care se ncadreaz
n prezentul normativ, se vor face potrivit :
- STAS 5091/71 Prescriptii generale ;
- STAS 8387/79 Retele de irigatii ;
- STAS 8388/81 Retele de desecare ;
- STAS 8389/82 Diguri;
- STAS 8390/81 Lucrri de combaterea eroziunii solului ;
- STAS 9850/83 Verificarea compactrii terasamentelor.
2.3. - Potrivit prevederilor detaliate n standardele mentionate la pct. 2.2. verificrile pentru :
- respectarea amplasamentului lucrrilor se fac pe baza proceselor verbale de amplasare ;
- pregtirea amprizei lucrrilor si gropilor de mprumut, pe baza proceselor verbale de lucrri ascunse ;
- respectarea formei si dimensiunilor lucrrilor, prin ridicri topometrice ;
- verificarea conditiilor de aspect se face vizual.
2.4. - n conditiile prevzute prin proiect si prescriptiile tehnice n vigoare lucrrile trebuie s se ncadreze n
abaterile limit admisibile pentru amplasamente, dimensiunile sectiunii transversale, pantele longitudinale, cele ale
taluzurilor, nivelarea terasamentelor prevzute n anexa II.3.1. (tabel 13).
n cazul n care nu corespund proiectului sau nu se ncadreaz n limitele abaterilor admisibile, lucrrile trebuie
remediate sau refcute.
2.5. - Caracteristicile terenului de fundare si ale pmnturilor de umplutur se verific pe baza proceselor verbale
ncheiate pe parcursul executiei, la care se anexeaz rezultatele determinrilor de laborator si msurile indicate de
proiectant, n cazul unor necorespondente fat de situatia prevzut la proiectare.
2.6. - Stabilirea caracteristicilor de compactare ale pmnturilor de umplutur se face prin ncercri Proctor (conf.
STAS 1913/1383), realizndu-se o ncercare la fiecare schimbare de strat si cel putin una la 200010.000 m 3
material compact (v. STAS 985083).
2.7. - Verificarea realizrii compactittii proiectate se face pe baza analizei pe tronsoane a rezultatelor probelor
efectuate n timpul executiei lucrrilor. Se compar media si minimile valorilor realizate ale gradului de compactare
(D) pentru rambleele din materiale coezive, sau ale gradului de indesare (I D) pentru cele din materiale necoezive
cu valorile indicate n tabelele 1, respectiv 2, din anexa II.3.2
Densitatea punctelor de prelevare a probelor este dat n tabelul 3, anexa II.3.2.
2.8.- La verificrile compactrii pe faze de lucrri si la receptiile preliminare se pot efectua si sondaje cu prelevri
de probe, pentru verificarea corectitudinii determinrilor efectuate n cursul executiei, conform prevederilor pct. 2.3.,
2.4., 2.5. din caietul I. si 2.2. din prezentul capitol. Pentru probele prelevate se vordetermina, dup caz, valorile D
sau DD conform STAS 9580/74.
Eventual, pentru materiale coezive, se pot folosi si metode fr prelevri de probe ca : penetrarea static, dinamic,
metode radiometrice etc.
2.9. - Se aplic calificativa compactrii tronsonului analizat de la "nesatisfctor - foarte bine", corespunztor
prevederilor STAS 838982 (tabel 3, anexa II.3.2.). n cazurile specificate de STAS 838982, se va reface
lucrarea.
2.10. - n zonele cu conditii de executie dificile (compactri manuale, racordri cu alte lucrri, ncastrri n versanti,
zone de ntoarcere a utilajului) se prevd puncte suplimentare de verificare. n aceste zone valorile (D) sau (I D) pot
avea valorile minime din tabelul 1, respectiv 2, anexa II.3.2.
2.11. Odat cu verificarea calittii rambleelor realizate se vor verifica si msurile de protectie a taluzurilor (nierbare,
pereere, etc.) precum si alte lucrri aferente (drenuri, rigole, fascine, blocaje, etc). Se va verifica corespondenta cu
prevederile proiectului prin sondaje, refcndu-se apoi temeinic zonele respective.
ANEXA II.3.1
ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU RETELE DE IRIGATII. CONFORM STAS 8387-79
Tabelul nr.1
- Dimensiuni n mm Caracteristici
Felul lucrrilor
Parametrii
Abateri limit
admisibile
Observatii
Retele care
alimenteaz instalatii
mobile de presiune
Distanta dintre 2
canale sau 2 conducte
0,01 l
Retele aferente irigrii

prin curgere la
suprafat si prin
jgheaburi
Pe toat lungimea
canalului
Jgheaburi
Aliniament ntre
stlpi consecutivi
Conducte
Aliniament ntre 2
tronsoane succesive,
la conducte din azbociment si din beton
armat precomprimat
Amplasamente
0,005 L
l lungimea aripei de
udare
L distanta ntre ultimele

canale permanente
0,03
0,15
OBSERVATIE Nu se admit cumulri de abateri la aliniamentele conductelor si jgheaburilor

ANEXA II.3.1 (continuare)
Dimensiuni
Canale de pmnt
n rambleu si n
debleu
Canale
necptusite,
ltimea de fund (b) pentru:
0,10
Pentru canale cptusite

ltimea de fund (b)
b>1,5
0,07
0,07
0,75 b 1,5
0,05
0,05
b<0,75
0,03
Canale
necptusite,
ltimea la gur (B) pentru:
0,15
B>6,0
0,10
2,0 B 6,0
0,07
B<2,0
Canale cptusite, ltimea
la gur (B) pentru:
0,10
0,07
0,05
B>6,0
2,0 B 6,0
B<2,0
Adncimea canalului (h)
pentru:
h>0,5
0,5 h 2,0
0,03
-0,03+0,05
0,07
h<2,0
Dimensiuni
Canale de pmnt
n rambleu si n
debleu
Ltimea coronamentului
canalelor necptusite (a)
pentru:
0,1
0,07
h 2,0
h<2,0
pentru canale cptusite
(a) pentru:
0,1
0,05
h 2,0
h<2,0
Cota fundului canalului
cptusit
si
necptusit
pentru:
0,05
0,03
Cu conditia s nu
depseasc
abatere
admisibil pentru pant
h 2,0
h<2,0
Cota
pentru:
coronamentului
h<0,5
0,5 h 2,0
0,03
-0,03+0,05
0,07
h<2,0
Dimensiuni
nclinarea
taluzurilor
pentru canale cptusite si
necptusite
0,05
Cu conditiile:
s
nu
depseasc
abaterea ltimii la fund (b) si
la gur (B) a canalelor
- nsumarea eventualelor
abateri la ambele taluzuri s
nu depseasc 0,05
- abaterile sunt accidentale.
Abaterea se consider fat
de valoarea absolut a
nclinrii
prevzut
n
proiect.
Jgheaburi
Denivelri
locale
ale
fundului si taluzelor pe
0,03
care se aplic cptuselile

nltimea de gard h2
0,1
- grosimea cptuselii
0,1
- grosimea stratului de
egalizare
0,1
Cota de pozare a fundului

jgheabului
0,01
Fat
de
dimensiunile
prevzute n proiect
Fat de cota proiectat

Dimensiuni
Pante
Jgheaburi
Abateri de la verticalitate,
a
stlpilor,
furcilor,
paharelor
Nu
admit
Conducte
Cota fundului santului de

pozare
0,05
Cu conditia s nu depseasc abaterea admisibil

pentru pant
Adncimea de la nivelul
terenului la cota generatoarei superioare n m: - la
conducte din azbociment
sau din beton simplu
0,12
Cu
exceptia
situatiilor
specia-le de traversare a
cilor de circulatie, care se
va face conform prescriptiilor
tehnice n vigoare
- la conducte din beton

precomprimat sau din otel
0,10
La
retele
care
se
amplaseaz
n
terenuri
macroporice sen-sibile la
nmuiere se vor adopta
msuri conf. Prescri-ptiilor
tehnice n vigoare
0,05
Fat de panta proiectat pe

o lungime minim de 1 km,
cu conditia s nu depsesc
abaterea admisibil la cota
fundului canalului sau santului de pozare a conductei
Canale si santuri
de
pozare
a
conductelor
se

0,03
Fat de panta proiectat pe

o lungime minim de 1 km,
cu conditia s nu depsesc
cota de pozare a fundului
jgeabului
Indici de ndesare
-0,03
Fat de indicii prevzuti n

proiect, n puncte izolate, cu
conditia ca indicele mediu s
fie egal sau mai mare ca
valoarea indicilor de compactare prevzuti n proiect
Greutatea
volumetric
uscat medie, t/mc
0,04
Pe baza rezultatelor probelor

prelevate fat de cea
stabilit initial de laboratorul
de santier
Jgheburi
ndesare
- rambleele canalelor
- fundatia stlpilor
jgheburilor
- panta conductelor
umplutura
astuparea
santurilor
pozare
la
de
a
conductelor
Nivelare
Nivelarea capital
a terenului
Denivelri accidentale
0,05
Fat de cotele proiectate
ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU RETELE DE DESECARE CONFORM STAS 8388-69

Tabelul 2
- (dimensiuni n mm) Caracteristici
Parametrii
1
Amplasament
e
Abateri limit admisibile

Manual
Mecanizat
Devieri maxime la lungimi ale

canalelor de:
0,3
- pn la 500
0,7
- de la 500 pn la 1000
1,5
Observatii
- de la 1000 pn la 2500
Dimensiuni
Ltimea la fund pentru b>1,5
0,07
+0,20--0.15
0,5 b 1,5
0,05
+0,15--0.10
b<0,5
0,03
0,10
0,20
0,07
0,15
0,05
Ltimea la gur pentru

b>1,5
0,75 b 1,5
b<0,75
Cu conditia ca prin
abaterea ltimii la fund si
ltimii la gur, abaterile
nclinrii taluzelor s nu
depseasc
5% din
valoarea acesteia
ANEXA II 3.1 Tabelul 2 (continuare)

Dimensiuni
0,10
0,20
0,05
0,10
Cota coronamentului
0,05
+0,10- -0,05
Cota fundului canalului pentru:
+0,05
+0,10-
h 2,0
h<2,0
h 1,5
-0,10
La canale cu sectiuni
mixte
- cu conditia de a nu se
depsi abaterea admisibil pentru pant
- n cazuri speciale de
executie n etape a
lucrrilor se pot admite
(n primele etape) n mod
provizoriu, abateri mai
mari, cu realizarea unor
conditii minime stabilite
de proiectant si
beneficiar pentru
evacuarea apelor din
sistem
h<1,5
Panta
La canale cu lungimi peste 5

km
La canale cu lungimi pn la 5
km
Nivelare
+0,05-
+0,03
-0,10
0,05
0,10
0,03
0,05
0,05
0,10
Fat de panta proiectat,

cu conditia de a nu
depsi
abaterea
admisibil
la
cota
fundului canalului
- fundul canalelor
- suprafata taluzurilor
- suprafata coronamentelor
ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU DIGURI, CONFORM STAS 8389-82
Tabelul 3
Elementul digului
Cota
n m
coronamentului
Abateri limit admisibile

H4m
H>4m
+0,10
+0,10
-0,05
-0,07
nltimea
bombamentului(m)
Ltimea, n m:
- a coronamentului
- a banchetei
nltimea
(%)
Se refer la cota
final dup tasarea
terenului
+0,05
Prin bombament axial
Insumarea eventualelor abateri la ambele

taluzuri s nu
depseasc 5%
0,10
0,20
-0,10
taluzurilor
Nivelarea
coronamentului, n m
Nivelarea taluzurilor, n
m
Observatii
0,20
0,20
ANEXA II.3.2
GRADUL DE COMPACTARE PENTRU RAMBLEE DIN MATERIALE COEZIVE. Conform STAS 9850-74
Tabelul 1
Lucrri de mbunttiri funciare executate
din pmnturi coezive
denumire
Inltime
Gradul de compactare (D)

mediu
minim
(m)
Baraje
15
Rambleurile canalelor de irigatie
Diguri
<2
Platforme
Perne de loess pentru fundarea

constructiilor hidrotehnice
95
98
92
95
90
92
90
9592
90
98
95
Tabelul 2
Lucrri de mbunttiri funciare executate din pmnturi
necoezive
Gradul de ndesare
Natura pmntului
Denumire
Baraje cu nltimea
15m
Nisip fin
Nisip mijlociu
Nisip mare,
pietris
Rambleurile
canalelor de irigatie,
diguri, platforme
Nisip
pietris
(ID) (%)
Granule cu
dimens de
520 mm,
%
mediu
minim
< 25
90
75
< 25
85
70
< 100
80
65
< 100
70
sau
ANEXA II 3.2
CALIFICAREA COMPACTRII TERASAMENTELOR LUCRRILOR DE CONSTRUCTII HIDROTEHNICE SI
MBUNTTIRI FUNCIARE Conform STAS 8389/82
Tabelul 3
Ca
teg
ori
a
de
p
m
nt
A
B
Denumirea
materialului
Nisipuri si prafuri
Nisipuri si prafuri
Procent
de argil
%
Indice
de
plastici
tate IP
Umiditate W
Calitatea ndesrii
u
mediu
t/m3
u
minim
t/m3
Nr
probe
admis
e sub
u
min
u
mediu
t/m3
u
minim
t/m3
Nr
probe
admis
e sub
u
min
10
...12
10...20
1,451,50
1,30
10
1,501,55
1,40
10
Peste
10...20
10...28
1,48-
1,35
10
1,55-
1,45
10
C
D
argiloase
10...20
Luturi
Peste
20...40
20...40
14...50
1,451,55
1,35
10
1,551,60
1,45
10
Peste
30...35
35...80
18...34
1,401,50
1,30
10
1,501,55
1,40
10
Argile grase
prfoase
si
1,55
1,00
NOTA: Prevederile tabelului 3 nu se aplic la bareje pentru care compactarea se va ncadra obligatoriu n indicii din
tabelul 1 si 2, Anexa 3.2.
Pentru terasamente aflate permanent sub nivelul apei (canale n ramblee, diguri-baraje, etc) calitatea ndesrii va fi
cel putin bun.
[top]
CAIETUL III: CONSOLIDAREA SI IMBUNTTIREA TERENURILOR

Capitolul I. DRENAJE SI FILTRE
1.1. Prevederile acestui subcapitol se aplic la toate lucrrile n care este prevzut realizarea unui element
drenant sau filtrant si anume :
- drenuri si puturi de captare a apelor subterane pentru alimentri cu ap ;
- drenuri de asanare n cadrul lucrrilor de drumuri pentru asanarea terenului de fundare si a zonei limitrofe
drumului prin colectarea si evacuarea apelor de infiltratie sau prin coborrea nivelului apelor freatice
- drenuri pentru coborrea nivelului apei pe terenurile agricole ;
-drenuri si filtre la constructiile hidrotehnice, cum ar fi : baraje, diguri, canale, etc.
- drenuri definitive sau provizorii (pe durata executiei) pentru coborrea nivelelor apelor subterane sau pentru
evacuarea apelor de infiltratie la diferite tipuri de constructii (civile, industriale, social-culturale, etc).
1.2. - Prescriptiile se refer numai la elementul drenant sau filtrant al lucrrii respective.
1.3. - Elementul drenant sau filtrant poate fi realizat din :
- material granular
- geotextil.
1.4. - Prevederile cuprinse n acest subcapitol au caracter minimal si sunt obligatorii. Pentru lucrrile cu un caracter
deosebit proiectantul va elabora caiete de sarcini n care se vor prevede si conditiile de calitate pe care trebuie s
le ndeplineasc elementele drenante sau filtrante executate n cadrul lucrrii respective.
2. - Prevederi generale
2.1. Executia lucrrilor se face pe baza unui proiect ntocmit pentru obiectul respectiv.
2.2. - Pe parcursul executiei se va verifica corespondenta dintre datele referitoare la conditiile litologice si
hidrogeologice din proiect. Eventualele modificri ce trebuie, aduse proiectului din modificarea acestor conditii, se
vor face numai cu avizul proiectantului.
3. - Verificri ce trebuie efectuate nainte de nceperea lucrrilor
3.1. - Toate materialele ce se utilizeaz la executia elementelor filtrante sau drenante vor fi introduse n lucrare
numai dac n prealabil :
- s-a verificat c sunt livrate cu certificate de calitate care s ateste c au caracteristici corespunztoare
prevederilor din proiect;
- s-au efectuat pe santier ncercrile de verificare conform prescriptiilor tehnice si cu frecventa prescris.
3.2. - Se va analiza tehnologia de executie a lucrrilor si se vor aduce adaptrile necesare, impuse de conditiile
locale si de dotare ale santierului. Toate modificrile ce survin ca urmare a acestor adaptri, vor fi avizate de
proiectantul lucrrii.
4. Verificri ce trebuie efectuate n timpul executiei lucrrilor
4.1. -n timpul executiei se va verifica permanent:
- pentru elementele drenante sau filtrante din materia! granular:

calitatea si corespondenta cu indicatiile din proiect
grosimea si continuitatea straielor.
- pentru elementele drenate sau filtrante geotextile :
continuitatea materialului;
calitatea executiei mbinrilor si lipiturilor.
4.2. - Pe parcursul executiei se va verifica permanent respectarea tehnologiei de executie a lucrrilor.
4.2. Controlul calittii lucrrilor se va face conform caietului de sarcini ntocmit pentru lucrarea respectivi.
5. Verificri la receptia lucrrilor
5.1. - Receptia lucrri si va consta din :
- verificarea amplasamentului conform proiectului;
- verificarea calittii si corespondentei cu indicatiile din proiect a materialelor puse n oper ;
- calitatea executiei lucrrilor.
5.2. - Receptia va fi consemnat n documente ntocmite la faza respectiv. Acestea vor constitui documente n
baza crora se va face receptia final a lucrrilor ascunse pentru obiectul respectiv.
6. Prescriptii finale
Proiectul lucrrii va cuprinde si un program de urmrire de ctre beneficiar a comportrii n timp a lucrrilor realizate
din care s se poat trage concluzii asupra functionalittii elementelor drenante sau filtrante din lucrarea respectiv.
ANEXA III-1-1
LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZ
1. STAS 1629/2-81 Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin puturi. Prescriptii de proiectare.
2. STAS 1629/3-82 Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin drenuri. Prescriptii de proiectare.
3. STAS 10786/3-79 Lucrri de drumuri. Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor - drenuri de
asanare. Prescriptii de proiectare si executie.
4. STAS E 11041-77 Lucrri de mbunttiri funciare. Drenarea teritoriilor irigate. Prescriptii de proiectare.
[top]
CAPITOLUL 2 COMPACTAREA CU COLOANE DE PMNT

1.1. Prevederile acestui subcapitol se aplic la compactarea cu coloane de pmnt a pmnturilor sensibile la
umezire -PSU - nesaturate, a cror umiditate natural nu depseste limita de frmntare a pmntului cu mai mult
de 5%.
1.2. Coloanele de pmnt se folosesc pentru mbunttirea PSU si se realizeaz : cu soneta specializat tip
,,Galati" sau cu o sonet improvizat pe excavator, astfel :
- fixarea berbecului Bonetei pe punctul de executie a coloanei ;
- executarea gurii coloanei prin batere cu berbecul;
- executarea corpului coloanei prin turnarea n gaur a unor portii de pmnt si compactarea lor succesiv cu un
anumit numr de lovituri.
1.3. Tehnologia de mai sus se fixeaz pe baza unor lucrri de compactare experimental, datele furnizate de
acestea fiind la baza ntocmirii proiectului de executie. Lucrrile experimentale de teren nu se execut dect pentru
un amplasament avnd PSU cu caracteristici geotehnice nestudiate anterior.
2. Verificri efectuate nainte de nceperea lucrrilor
2.1. naintea nceperii lucrrilor de executie se verific :
- dac proiectul de executie s-a realizat pe baza unor experimentri de teren ;
- dac proiectul de executie cuprinde toti parametrii necesari realizrii unei bune compactri (diametrul coloanei,
adncimea de compactare, distanta dintre axele coloanelor, ltimea zonei de gard, cantitatea de pmnt din
corpul unei coloane, numrul de lovituri pentru compactarea unei portii de pmnt, cariera de aprovizionare cu
pmnt si caracteristicile geotehnice ale acestuia, densitatea medie n stare uscat a masivului compactat).
- dac s-a ntocmit diagrama etalon" de verificare n adncime a compactrii ;
3. Verificri pe parcursul executiei
3.1. Pe parcursul executiei compactrii PSU cu coloane de pmnt se verific :
- dac se respect sau se realizeaz parametrii din proiect (v. pct. 2.2.) necesari realizrii unei bune compactri ;
- dac valorile densittilor medii n stare uscat ale masivului compactat sunt dm16,5 KN/cm3;
- dac la executarea gurii coloanei se foloseste adaos de ap (se admit cel mult 6 litri ap pentru strpungerea
unui orizont argilos de consistent ridicat dar sub supravegherea organului de conducere a lucrrii);
- dac se respect umiditatea optim de compactare a pmntului ce se introduce n gaura coloanei ;
- dac pmntul este turnat n gaur n portiile stabilite prin proiect;
- dac se respect nltimea de compactare a pmntului cu berbecul;
- dac pe timp de iarn se foloseste pmnt nghetat (ceea ce este interzis);
- dac conducerea lucrrilor de compactare este asigurat de un organ tehnic competent;
- dac se execut toate coloanele de pe planul compactrii" ;
- dac coloanele se execut verticale si nu nclinate;
3.2. ntr-un registru special se vor trece urmtoarele elemente ce vor fi vizate si de organul tehnic responsabil cu
lucrrile de compactare :
- data fiecrei verificri periodice ;
- rezultatele verificrii ;
- msurile luate n cazul constatrii unor diferente importante ale acestor elemente fat de datele proiectului de
executie.
4. Verificri n vederea receptiei compactrii
4.1. Receptia lucrrilor de compactare cu coloane de pmnt se face pe baza urmtoarelor lucrri finale :
- curtarea si nivelarea suprafetei compactate.
- verificarea compactm n adncime pe toat lungimea coloanelor de pmnt prin sondaje de penetrare static
sau sondaje radiometrice.
- verificarea densittii pmntului n stare uscat la nivelul planului (tlpii) de fundare, prin determinri de laborator
geotehnic.
4.2. Zonele verificate ca mai sus si gsite necorespunztoare se vor recompacta cu coloane suplimentare al cror
numr se va stabili de proiectant.
ANEXA III-2-1
LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZ
Coloane de pmnt
P 7 -77 Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe BC 5/78
C 29-85 Normativ privind mbunttirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice BC 5/78
[top]
CAPITOLUL 3 COLOANE DE BALAST (DRENURI DE NISIP)

1. Domeniu de aplicare.
1.1. Coloanele de balast sau drenurile de nisip se folosesc pentru accelerarea proceselor de consolidare a
terenurilor foarte compresibile (mluri, argile miloase, turbe, etc).
1.2. Deoarece realizarea coloanelor de balast sau drenurilor constituie o faz n executarea unui ansamblu de
lucrri, se va proceda la verificarea acestora pe etape (realizarea coloanelor, stratelor filtrante, umpluturilor de
ncrcare).
2. Verificri de efectuat pe parcursul executiei.
2.1. Pentru fiecare faz se ntocmeste un proces verbal de lucrri ascunse.

2.2. Amplasarea coloanelor sau drenurilor se va verifica pe baza proceselor verbale de amplasare si controlrii pe
teren a densittii realizate.
De asemenea, se va verifica corespondenta stratificatiei prevzute n proiect cu situatia evidentiat n timpul
executiei si respectarea eventualelor msuri complementare indicate de proiectant.
2.3. Pentru verificarea calittii coloanelor de balast sau a drenurilor de nisip se va urmri respectarea adncimii si
diametrului coloanelor, precum si a granulometriei si volumului de material filtrant introdus. Verificarea se va face pe
baza proceselor verbale de lucrri ascunse, la care se vor anexa buletinele de analiz granulometric pentru
balast, respectiv nisip. Pentru Verificarea corectitudinii datelor nscrise se vor executa, prin sondaj, foraje de control
n interiorul unor coloane sau drenuri, urmrindu-se n mod special continuitatea materialului filtrant introdus, lipsa
colmatrii acestuia si realizarea adncimii prevzute.
2.4. Verificrile se vor extinde n mod obligatoriu si asupra calittii stratelor filtrante, drenurilor colectoare si
respectrii de realizare a umpluturilor, inclusiv durata perioadelor de repaus prevzute.
2.5. Verificarea functionrii coloanelor si drenurilor se va face vizual si prin aparatura pentru urmrirea evolutiei
presiunii apei n pori n timpul realizrii umpluturilor. n acest fel se vor putea adopta msuri corespunztoare pentru
evitarea refulrilor materialului de fundatie sau ruperilor rambleului prin modificarea ritmului de ncrcare, mrimea
banchetelor laterale, etc,
2.6. Conditiile de calitate pentru coloane de balast sau drenuri de nisip se vor verifica potrivit prevederilor caietului
de sarcini ntocmit de proiectantul lucrrii.
[top]
CAPITOLUL 4 CONSOLIDAREA SI ETANSAREA TERENURILOR PRIN INJECTARE

1. - Domeniul de aplicare
1.1. - Prevederile prezentului subcapitol se refer la toate lucrrile de injectii cu scop de consolidare, etansare sau
compactare si anume :
- injectii cu suspensii, geluri sau solutii n vederea consolidrii terenurilor n scopul mbunttirii caracteristicilor
fizico-rnecanice ;
- injectii cu mortare, suspensii, geluri sau solutii, n scopul micsorrii permeabilittii terenului;
- injectii de legtur executate cu mortare sau suspensii pentru realizarea conlucrrii element de beton - teren ;
- injectii de umplere la extradosul cptuselilor galeriilor, tunelurilor, zidurilor de sprijin, etc.
- injectii de ancorare ;
- injectii speciale n elementele de beton ale constructiilor hidrotehnice.
1.2. - Prezentele prevederi au caracter minimal, lucrrile de injectare avnd un caracter deosebit, care necesit
elaborarea unor caiete de sarcini n care se impun conditii tehnice speciale pentru fiecare lucrare.
2. - Verificri ce trebuie efectuate nainte de nceperea lucrrilor de injectare
2.1. Se vor verifica materialele componente ale fluidelor de injectare, dac corespund din punct de vedere calitativ.
2.2. Se vor verifica retetele de injectare, dac cu materialele achizitionate pe santier se obtin caracteristicile fizicomecanice, de stabilitate si de vscozitate prevzute in proiect sau in caietul de sarcini.
2.3. - Se vor verifica instrumentele de msur ale instalatiilor si utilajelor utilizate (manometre, debitmetre, etc.).
3. - Verificri ce trebuie efectuate n timpul executrii lucrrilor de injectare
3.1. - n timpul injectrii, este obligatorie urmrirea si nscrierea presiunii si timpului de injectare, precum si debitul
pe fiecare pas de injectare.
O atentie deosebit trebuie acordat presiunii de injectare, mai ales n timpul injectrii aproape de suprafata
terenului.
3.2. - n timpul injectrii se vor preleva probe din fluidul de injectare si se va verifica n timp constanta
caracteristicilor lui.
3.3. - Dac este cazul, se vor monta reperi sau microcomparatoare pe care se vor urmri miscrile terenului n
timpul injectrii.
3.4. - Functie de amplasament, adncimea de injectare, stratificatie, etc. se vor urmri zonele unde exist
posibilitatea unor refulri ale fluidului injectat.
4. - Verificri ce trebuie efectuate dup executarea injectri

4.1. - In functie de tipul de tratare, de natura terenului tratat, controlul eficientei injectrii se poate executa prin :
- efectuarea unei excavatii n zona masivului-tratat, recoltarea de probe si determinarea propriettilor fizicomecanice ale acestora (la silicatizarea loessurilor) :
- determinarea rezistentei la ncrcri de penetrare static sau dinamic;
- probe de reinjectare ;
- probe de permeabilitate, de absorbtie specific de ap.
Absorbtiile specifice medii admisibile n voalurile de etansare ale barajelor sunt indicate n Anexa III-4-1.
- observatii asupra tasrii constructiilor sau umflrii rocilor;
- ncercri de carotaj;
- determinri radiometrice, seismice sau carotaj sonic.
ANEXA III 4.1
VALORILE ABSORBTIILOR SPECIFICE MEDII ADMISIBILE LA VOALURILE DE ETANSARE ALE BARAJELOR
nltimea hidraulic H n
profilul considerat (m)
Adncimea voalului
msurat
de
la
suprafata rocii (m)
Absorbtia
specific
limit admisibil (L=1
ml/m.min.10atm)
10-25
25
0-25
25-50
25-50
25-50
0-40
1,5
50-75
40-75
75
0-40
40-60
1,5
peste60
OBSERVATII : 1.La baraje fundate pe roci sensibile la actiunea infiltratiilor de ap se vor adopta limitele pentru
baraje cu H 75 m.
2. n cazul cnd probele de control nu se pot executa la presiuni de 10 atm. (datorit adncimii prea mici sau
caracterului rocii) absorbtia specific se va calcula considerndu-se c variaz direct proportional cu presiunea.
3. Valorile din tabel vor putea fi reduse corespunztor n cazul cnd debitul calculat este mai mare dect cel
prevzut n proiect.
1. - Normativ departamental P.E. 712/79 - Proiectarea si executarea etansrii si consolidrii rocilor stncoase prin
injectii.
2. - C. 1G81380 - Instructiuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin
silicatizare si electrosilieatizare.
[top]
CAPITOLUL 5 PMNT ARMAT

1. - Domeniul de aplicare
1.1. - Prevederile acestui capitol se refer la lucrrile din pmnt armat cu orice destinatie si anume :
- la constructii hidrotehnice din pmnt armat (canale, diguri, ziduri de chei, baraje);
- la lucrri rutiere din pmnt armat (ziduri de sprijin, platforme, culee de poduri, rampe de acces la poduri si
pasaje) unor elemente din pmnt armat este indicat (estacade, ziduri de compartimentare).
2.1. - Toate verificrile cuprinse n acest capitol au caracter minimal si obligatoriu.

2.2. Pentru cazuri deosebite, proiectantul poate prescrie mrirea frecventei verificrilor sau alte tipuri de verificri.
2.3. Lucrrile din pmnt armat necesit o supraveghere continu n timpul executiei. O atentie deosebit se va
acorda verificri calittii materialelor folosite, controlului tehnologiei de executie si executiei si urmririi deformatiilor
si tasrilor n timpul executiei.
3. Verificarea calittii materialelor
3.1. Conditiile de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc materialul de umplutur sunt :
- s poat fi pus n oper si compactat fr a fi necesare energii de compactare exagerat de mari sau pregtiri
speciale (uscare, corectarea compozitiei granulometrice. etc.) ;
- n contact cu armtura s aibe un coeficient de frecare mare (0,35);
- s fie ct mai putin agresiv fat de armtur ;
- materialul granular folosit s nu contin mai mult de 15% din greutate elemente fine, cu diametrul mai mic de
0,080 mm si nici mai mult de 25% din greutate, fragmente cu dimensiuni mai mari de 150 mm ;
- n cazul folosirii materialelor cu continut mai mare "de particule fine s se determine coeficientul de frecare dintre
pmnt si armtur, care nu trebuie s fie mai mic de 0,35, valoarea pH s se afle sub valoarea pH = 8...12 si
rezistivitatea materialului care trebuie s fie mai mare de 5000 an.
4. Armtura
4.1. Caracteristicile materialelor folosite ca armturi trebuie s fie in concordant cu cele prevzute n proiectul de
executie. Verificarea acestei concordante se face pe baza datelor din proiect si a celor specificate n certificatele de
calitate emise de productor.
4.2. Conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc armturile masivelor din pmnt armat sunt :
- s fie suple si rezistente la tractiune, fr deformatii mari;
- s prezinte nainte de rupere o alungire apreciabil, adic s nu aibe o rupere de tip casant;
- n contact cu materialul de umplutur s prezinte un coeficient de frecare mare (f 0,35);
- s suporte n procesul de executie actiunea dispozitivelor de .compactare.
4.3. Periodic se vor executa de ctre constructor prin intermendiul unor laboratoare de specialitate, verificri
suplimentare asupra caracteristicilor fizico-mecanice ale armturilor.
4.4. Orice neconcordant ntre datele din proiect si datele nscrise n certificatele de calitate sau rezultatele
verificrilor suplimentare, va fi semnalat imediat, armturile respective fiind excluse de la folosire.
5. Elementele de ecran
5.1. Caracteristicile materialelor folosite n elementele de ecran trebuie s fie n concordant cu cele prevzute n
proiectul de executie, verificarea acestei concordante se face pe baza datelor din proiect si a celor specificate n
certificatul de calitate emis de productor.
5.2. n cazul elementelor de ecran procurate de la unitti specializate se va verifica concordanta dintre dimensiunile
acestora si cele prevzute in proiect, admitndu-se urmtoarele tolerante :
pentru elementele plane de beton :
10 mm la lungime si ltime ;
5 mm la grosime
- pentru elementele semieliptice :
5 mm la lungime
2 mm la nltime
0,1 mm n grosime.
5.3. Dalele din beton vor fi executate cu cimenturi compatibile cu agresivitatea materialului de umplutur, conf.
STAS 3349-83.
5.4. La elementele de ecran plane din beton vor fi verificate dimensiunile si numrul urechilor de prindere,
urmrindu-se concordanta cu proiectul.
5.5. Nu se admit la montaj elemente din beton care prezint fisuri, indiferent de mrimea lor, deteriorri sau lipsuri
n zonele de colt, de margine sau de rost.
6. - Controlul executiei
6.1. - Se va efectua un control permanent asupra calittii lucrrilor, si anume :
- verificarea amplasamentului lucrrii;
- verificarea cotei de fundare ;
- controlul gradului de compactare al terenului din sptura de fundatie ;
- verificarea dimensiunilor fundatiilor pentru ecran ;
- controlul sistemului de captare si evacuare a apelor de infiltratie ;
- verificarea grosimii si calittii stratului drenant de sub baza masivului din pmnt armat;
- verificarea cotelor liniei de rezemare a ecranului;
- controlul respectrii planului de montaj a ecranului, armturilor si prinderilor acestora.
6.2. Se va supraveghea montarea fiecrui rnd de armtur, verificndu-se ca acestea s fie dispuse perpendicular
pe directia paramentului (n cazul n care acesta este vertical) sau orizontal (n cazul n care paramentul este
nclinat), n rnduri paralele, bine asezate cu latul pe suprafata stratului de umplutur compact. Strngerea piulitelor
va fi moderat, ns va trebui s asigure prinderea corespunztoare a elementelor, fr a rmne joc ntre ele.
6.3. Se va controla respectarea conditiilor tehnice privind realizarea umpluturii, verificndu-se periodic
granulometria materialulul folosit si gradul de compactare realizat.
7. Verificri efectuate la receptia lucrrilor
7.1.- La receptia final a lucrrii se va verifica :
- respectarea trasrii n plan pentru a se nscrie n geometria ansamblului de lucrri prevzute ;
- verticalitatea sau nclinarea indicat n proiect si linearitatea ecranului;
- racordarea ecranului cu lucrrile de terasament nvecinate si alte lucrri adiacente ;
- calitatea materialului din ecran si armtur, pe baza certificatelor de calitate emise de furnizori;
- dispozitivele de scurgere a apelor superficiale ;
- gradul de compactare a terasamentelor si umpluturii
- etanseitatea rosturilor dintre elementele ecranului;
- probleme de estetic a lucrrilor din pmnt armat.
7.2.- Conductorul tehnic al lucrrii, n colaborare cu beneficiarul, este obligat a pregti si preda, ntr-o form
organizat :
- toate documentele ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor, inclusiv buletinele de ncercare, dispozitiile de
santier, actele de control sau expertizare, etc.;
- scurt prezentare sintetic cu concluzii privind calitatea lucrrii executate, n comparatie cu prevederile proiectului
si ale prescriptiilor tehnice si dovedit cu actele prezentate.
7.3. - Verificrile directe se vor executa de comisia de receptie prin sondaje, In numr suficient pentru a-si putea
forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. In caz c o parte din aceste verificri dau rezultate
nesatisfctoare, se va dubla numrul lor ; dac si n acest caz o parte din rezultate sunt nesatisfctoare, comisia
va dispune amnarea sau respingerea receptiei pn la efectuarea unui supliment de ncercri si a unei cercetri
sau expertizri tehnice de ansamblu. Cercetarea sau expertiza se va efectua pe baza unei teme date de comisia de
receptie si va avea ca scop determinarea posibilittilor si conditiilor n care constructia respectiva corespunde
destinatiei pentru care a fost realizat.
[top]
CAPITOLUL 6 ZIDURI DE SPRIJIN SI RANFORTI

1.1. Zidurile de sprijin cu sau fr ranforti sunt constructii din beton, beton armat, zidrie, pmnt armat, piatr sau
alte materiale care se folosesc pentru sustinerea masivelor de pmnt n vederea prentmpinrii alunecrilor de
teren
2.1. Asigurarea calittii, durabilittii si functionalittii lucrrilor specifice de ziduri de sprijin si ranforti implic
verificarea tuturor operatiunilor necesare pentru realizarea lor precum si a lucrrilor de ntretinere periodic.
2.2. De la nceput este necesar s se verifice trasarea de detaliu, platforma de lucru si msurile luate pentru
scurgerea apelor meteorice sau din izvoare si semnalizare a punctului de lucru.
2.3. In cazul unor lucrri n zona cu alunecri de teren, se verific dac evolutia n timp a acestor fenomene de
instabilitate impun modificri sau adaptri la situatia real de pe teren Ia data atacrii executiei lucrrilor de sprijin.
3. Verificri in timpul executiei
3.1. n timpul executiei lucrrilor de spturi este necesar de a cerceta si verifica cu atentie prin observare direct,
permanent si martori, starea talazurilor n zona lucrrilor n vederea depistrii unor eventuale semne, prevestitoare
de pierdere a stabilittii acestora sau a peretilor spturii, cderi de blocuri, materiale, suprasarcini.
De asemeni, se vor depista cable, conducte si tine sub observatie eventuale constructii existente in zon.
3.2. Referitor la executia spturilor pentru fundatii si verificarea terenului de fundare este necesar de a se verifica :
- surile de protectie a muncii, de siguranta a circulatiei publice si de santier si stabilirea platformei de lucru ;
- natura si starea de consistent a terenului de fundare, pozitia eventualelor plane de alunecare, natura si starea
fizic a fiecrui strat ntlni n sptur, infiltratii de ap, etc. ;
- cota de fundare si dimensiunile n plan ale gropii de fundatie, contrapanta terenului la nivelul tlpii fundatiei ;
- concordanta intre situatia real pe teren si datele tehnice prevzute n proiect.
3.3. Calitatea materialelor utilizate pentru executarea zidurilor de sprijin si ranfortilor se verific conform normelor
de calitate specifice pentru aceste materiale.
3.3. Respectarea tehnologiei de executie prevzut in documentatie.
3.4. Betonul n fundatie se va turna aderent de peretii spturii, demontnd sprijinirile numai pe msura turnrii
betonului. Sprijinirile rmase si terenul din jurul spturii se verific permanent pentru a evita accidente.
3.6. In cazul apelor subterane agresive se verific aplicarea msurilor de protectie a betoanelor si armturilor.
3.7. Elevatia se va executa n continuarea fundatiei fr ntrerupere de betoane. Eventualele rosturi de lucru
precum si rosturile ntre tronsoane se vor trata si verifica n conformitate cu prescriptiile tehnice de tratare a
rosturilor.
3.8. Pentru asigurarea calittii si functionalittii lucrrilor de sprijinire pe parcursul executiei se vor verifica
dimensiunile n plan si sectiune, calitatea materialelor puse n oper, drenul din spatele zidului de sprijin sau
ranfortilor, pozitia barbacanelor, colectarea si evacuarea apelor.
4. Verificri la receptie
4.1. La receptia preliminar se verific :
- amplasamentul lucrrii;
- functionalitatea drenului si a barbacanelor ;
- dimensiunile, calitatea materialelor, aspectul si nscrierea n peisajul natural;
- actele constatatoare ntocmite la receptiile pe faze a lucrrilor ascunse.
4.2. La receptia final se analizeaz modul de comportare a lucrrilor n cadrul termenului de garantie si dac au
fost bine ntretinute.
4.3. Pentru cazurile de lucrri cu caracter si tehnologii deosebite sau conditii de relief sau geotehnice grele, n
proiecte se vor prevedea n plus msuri de verificare si control specifice n concordant cu aceste lucrri sau
tehnologii si conditiile locale de teren.
[top]
CAPITOLUL 7 PROTECTIA TALUZURILOR EXECUTATE IN TERENURI STNCOASE

1.1. Taluzurile n stnc se amenajeaz tinnd seama de natura geologic a stncilor, de modul cum se prezint
stnca (n sptur nou sau sptur veche) starea de degradare sau fisurare.
1.2. In rocile dure si foarte dure nedegradabile n timp, taluzurile nu se protejeaz.
2.1. Calitatea taluzurilor depinde de modul cum s-a executat sptura ultimului strat de stnc de deasupra
taluzului (dac s-au folosit la derocri, ncrcturi mari sau mici, dac s-a folosit pickhamerul).
2.2. Se verific dac nclinarea taluzurilor n roci foarte dure este 10 :1 iar in roci dure 5 :1. Se verific dac la baza
taluzului s-a amenajat o banchet de 0,501,0 m ltime pentru preluarea materialului desprins de deasupra.
2.3. Dac taluzul depseste nltimea de 10 m, se verific dac a mai fost amenajat o banchet de 0,51,0 m
ltime la o nltime potrivit de 68 m.
2.4. Se verific dac aceast banchet este continu si respectiv s nu aib nltimi mult diferite n profile
apropiate.
2.5. De asemenea se verific dac nclinarea de deasupra banchetei suplimentare este mai mic dect nclinarea
de dedesubt (dac la baza pentru taluz s-a adoptat nclinarea 10 :1, deasupra banchetei trebuie s se ia 5 :1 ; dac
dedesubt taluzul are 5 :1 deasupra va avea 4 :1).
2.6. La taluzuri foarte nalte se verific dac sunt executate banchete la nltimi din 67 m n 67 m si respectnd
principiul micsorrii nclinrii taluzului fat de nclinarea de dedesubtul banchetei respective.
2.7. Pentru nltimi mai mari de 12 m, pantele se vor stabili pe baz de calcul de stabilitate, conform STAS 2914/76.
3. Verificrile taluzurilor in rocile cu densitate mijlocie
3.1. Verificarea tine scama de faptul c rocile sunt nedegradabile sau degradabile.
3.2. Taluzurile rocilor nedegradabile de duritate mijlocie se trateaz n acelasi mod cu cele ale rocilor dure cu
deosebirea c nclinrile taluzurilor sunt mai mici respectiv 4 :1, banchetele nu au ltimea mai mic de 1,00 m
(putind merge pn la 1.5 m) iar nltimile de taluz care se pot realiza fr banchete nu pot depsi 8 m. Verificarea
trebuie s tin seama de acest lucru.
3.3. Taluzurile rocilor degradabile de duritate mijlocie au aceleasi nclinri ca si n rocile nedegradabile. Trebuie ins
protejate n scopul evitrii alterrii progresive. Protejarea se poate realiza prin plase metalice peste care se asterne
pn la nglobare, cu ajutorul aparatului de torcretat, un beton sau un mortar de ciment.
3.4. Plasei de srm i se verific ancorarea n stnc prin ancore de otel OB 37 cu diametru 2025 mm si
betonarea corect a acestora.
3.5. In cazul unor portiuni de taluz cu degradri mai puternice se verific dac plasa de srm a fost ntrit cu o
armtur de 6 mm diametrul dispus n retea si fixat cu piroane. Calitatea lucrrilor de torcretare se poate
evidentia prin faptul c pe suprafata acoperit cu beton prin torcretare nu exist srm sau fiare n aparent si nici
fisuri. Calitatea protejrii taluzului se constat prin sunetul auzit n urma aplicrii de lovituri usoare cu un corp de
lemn (coad de lopat). Dac n urma loviturii sun a gol torcretarea este burdusit si nu este suficient.
3.6. In cazul cnd este necesar o protectie de taluz contra cderii de pietre pentru o perioad limitat se verific
existenta unei plase de protectie ancorat n stnc.
3.7. Se verific dac srma de legtur a plasei este zincat pentru a se evita rugina si desfacerea plasei.
4. Verificri la taluzurile n roci moi
4.1. Aceste taluzuri au nclinri mai mici 3 :1 si 2 :1, iar banchetele pot avea ltimi de pn la 2 m.
4.2. nltimea maxim de taluz fr banchete este de 6,7 m.
4.3. In functie de gradul de alterare taluzurile se mbrac n plas de srm ancorat, torcretat sau n functie de
faptul c lucrarea este definitiv sau provizorie.
4.4. Verificarea nclinrii taluzelor se face cu ajutorul unor sabloane din sipci de lemn iar planeitatea prin plimbarea
longitudinal a sabloanelor.
5. Verificri Ia taluzuri pentru stnci puternic degradate
5.1. La aceste taluzuri protejarea se poate realiza printr-o zidrie sau un pereu.
5.2. Zidurile de protectie denumite de cptusire care se construiesc lipite de stnc. Parametrul fetei vzute este 5 :
1.
5.3. La nclinri 3:1 si 2:1 stnc se preseaz, grosimea peretelui fiind mai mic la partea superioar si mai mare la
partea inferioar, mai mic la nclinare mai mic si mai mare la nclinare mai mare.
Pentru lucrrile de la pct. 4 verificarea se face conform prevederilor cap. 2, alin. 2.
6. Verificri la taluzurile in stnc
6.1. Calitatea spturilor n stnc se evidentiaz prin

- planeitatea taluzului;
- mrimea denivelrilor constatate dup terminarea spturii;
- modul de asigurare a terenului de deasupra spturii (stnc sau pmnt) pentru ca acesta s nu curg pe taluz ;
- stabilitatea asigurat n special la friabilitate (plase ancorate, torcretate sau nu, ziduri de cptusire, pereuri).
[top]
CAIETUL IV. FUNDATII

CAPITOLUL 1 FUNDATII DIRECTE SI PE PILOTI
1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de fundatii, de orice tip (continue, izolate, radiere,
directe, pe piloti etc), si executate prin orice procedeu pentru care exist o prescriptie tehnic n vigoare.
1.2. Pentru cazul unor fundatii de tip special (de ex. din elemente prefabricate) sau executate prin procedee pentru
care nu exist prescriptii tehnice in vigoare, se vor aplica aceleasi prevederi ca n cazul genera], ns completate cu
conditii tehnice speciale, predate de proiectant.
2.1. Orice lucrare de fundatii va fi nceput numai dup verificarea si receptionarea ei ca faz de lucrri" a naturii
terenului, a spturilor si dup retrasarea general a tuturor fundatiilor, a elementelor geometrice respective si
unde e cazul a fiecrui pilot n parte.
Abaterile admisibile sunt date n anexa IV.1.1.
2.2. In cazul fundatiilor de masini, se va efectua n plus o confruntare ntre proiectul de constructie si cel de montaj
si dac este posibil confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.
n cazul fundatiilor pentru stlpi metalici si pentru masini se va verifica n plus si pozitia si dimensiunile pieselor,
golurilor si altor elemente nglobate, precum si a elementelor pentru mentinerea pozitiei acestora.
2.3. In cazul fundatiilor executate in ap, cu sau fr epuismente, se va verifica n mod special c nu s-au produs
afuieri, ebulmente, prbusiri etc. sau c efectele acestora au fost nlturate, n asa fel nct corpul fundatiei s
poat fi executat corect, conform proiectului.
2.4. n cazul fundatiilor amplasate pe pmnturi sensibile la umezire sau cu contractii mari, se va verifica n plus
msurile luate pentru evitarea umezirii pmntului din jur sau de sub fundatii si c ultimul strat de pmnt de 40...50
cm grosime nu s-a spat dect n ziua n care se ncepe executarea corpului fundatiei n zona respectiv.
n cazul pmnturilor cu contractii mari se va mai verifica si dac s-a executat, n formele si cu dimensiunile
prevzute n proiect, stratele de material granular din jurul fundatiilor.
2.5. In cazul fundatiilor din beton sau beton armat, se vor aplica integral si prevederile caietul V al prezentului
normativ, inclusiv anexa respectiv.
In cazul fundatiilor executate din zidrii (de piatr, crmid etc), se vor aplica integral prevederile din caiet VIII, cu
diferenta c abaterile admisibile sunt aceleasi ca pentru beton (caiet V).
2.6. Toate verificrile, ncercrile ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor de fundatii si rezultatele acestora se vor
nregistra n procese-verbale de lucrri ascunse.
3. Fundatii directe
Verificrile ce trebuie efectuate, pe parcursul executiei, n afara celor de la pct. 2 de mai sus, sunt :
3.1. Aplicarea msurilor de protectie prevzute n proiecte pentru cazul agresivittilor naturale (ale apelor
subterane) n special n ce priveste tipul de ciment, gradul de impermeabilitate ale betonului si acoperirea
armturilor.
3.2. Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevzute n proiect.
3.3 Betonarea continu a fundatiei, fr ntreruperi cu durata mai mare dect aceea prevzut in normativul C. 140
79 ; n cazul in care aceasta nu este posibil din cauze organizatorice sau din cauza mrimii sau formei fundatie,
rosturile de lucru vor fi stabilite n prealabil, cu avizul proiectantului.
3.4 La fundatii masive pentru masini, se va verifica n plus dac, n cazul c nu s-a putut realiza betonarea fr
ntrerupere, s-au introdus barele metalice suplimentare de consolidare a rostului de turnare. Aceast exceptie nu
este admis pentru fundatiile nemasive, pentru care se aplic normativul C.14079.
3.5. In cazul betonrii sub nivelul apei subterane se va verifica, dup caz : fie eficacitatea epuismentelor, inclusiv a
msurilor contra afuierii terenului si splrii cimentului din beton, fie respectarea prevederilor normativului C.140
79 n legtur cu betonarea sub ap.
3.6. n cazul fundatiilor de tip pahar pentru ncastrarea stlpilor prefabricati, se vor verifica dimensiunile golului
(sectiuni orizontale si verticale cotele fundului paharului), mpnarea si celelalte legturi provizorii (care trebuie s
asigure echilibrul stabil al stlpului, conform normativului C.14079, P.1077 precum si ncastrarea definitiv, prin
betonare.
3.7. In cazul fundatiilor pentru stlpi metalici si a acelora pentru utilaje se va verifica calitatea pieselor metalice de
prindere (geometrie, caracteristici fizico-mecanice, protectia anticoroziv etc.) si pozitiile lor, precum si a mortarului
sau betonului pentru ncastrare, subbetonare etc.
3.8. Frecventa ncercrilor ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor este aceeasi cu aceea prescris pentru
materialele din care este executat corpul fundatiei respective, cu mentiunea special pentru mbinrile stlpilor
prefabricati, pentru care se aplic prevederile din normativul C.14079, P.1077.
3.9. La receptiile pe faze de lucrri si receptiile preliminare, comisiile respective vor efectua n afar de examinarea
actelor ncheiate pe parcurs, in ce priveste frecventa, continutul si ncadrarea in prevederile proiectului si
prescriptiile tehnice, n limita abaterilor admisibile si o serie de sondaje, n numrul pe care-l vor aprecia ca
necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificrilor anterioare, n special n ce priveste pozitiile, formele si
dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundatiilor.
3.10. n cazul fundrii constructiilor pe terenuri slabe (de tipul argilelor moi, mlurilor. nisipuri afnate, umpluturilor
etc.) executarea si verificarea lucrrilor de fundatii se va face cu respectarea formativului C.2985.
4. Fundatii pe piloti
4.1. Corpul fundatiilor propriu-zise (care reazem pe capetele pilotilor), se va verifica cu aplicarea integral a
prevederilor de la pct. 3 de mai sus.
4.2. Pentru pilotii din beton armat sau precomprimat, prefabricati sau turnati pe loc, se vor aplica n ntregime si
prevederile capitolul prezentului normativ (Lucrri de beton, beton armat si beton precomprimat").
4.3. La nfigerea pilotilor prefabricati, se vor efectua pe parcurs urmtoarele verificri :
a) msurarea si nregistrarea ptrunderii fiecrui pilot pentru fiecare grup de 10 lovituri ale berbecului, respectiv
fiecare minut de vibrarea sau de batere cu sonete cu frecvent mare ; o atentie deosebit se va acorda msurrii si
nregistrrii refuzului, n comparatie cu valorile de control din proiect, fat de care abaterea admisibil este de 10% ;
b) lungimea total a fisei pilotului n comparatie cu prevederile proiectului si ale studiului geotehnic, stiut fiind c
este necesar a se realiza ptrunderea pn la un anumit strat, precum si o lungime minimal a fisei; abaterile
admisibile sunt date n anexa IV.l-l.B.
c) directia de nfigere, starea pilotului si eventualele accidente ntlnite ; se va face mentiune special asupra
cazurilor de rupere sau spargere a pilotului si a necesittii nlocuirii lui;
d) reluarea operatiei de nfigere dup o perioad de repaos de minimum 2 zile la terenuri necoezive si de minimum
5 zile la terenuri coezive; n acest caz, se vor efectua din nou toate verificrile mentionate la al. a" de mai sus.
4.4. La executarea pilotilor forati inclusiv, a acelora prin percutie (Franki), indiferent de diametrul lor, se vor efectua
dup caz urmtoarele verificri :
a) buna functionare a utilajelor de forare si betonare precum si a instalatiilor pentru prepararea, utilizarea si
recuperarea noroiului bentonitic
b) natura si calitatea straturilor strpunse Ia forare care se vor compara cu prevederile proiectului;
c) fisa total a pilotului si natura terenului de la vrful lui ;
d) pozitia n plan a forajului, nainte de introducerea carcasei de armturi si de nceperea betonrii;
e) asezarea corect a carcasei de armturi si a pieselor auxiliare, de asigurare a pozitiei, de ghidare a dispozitivelor
de betonare etc. ;
f) curtirea fundului si peretilor forajului (de material czut, detritus de bentonit etc.) ;
g) compararea continu a volumului de beton introdus cu volumul teoretic, stabilit prin msurarea (la cel mult
fiecare metru de coloan) a nivelului atins de stratul de beton introdus n tub, pentru a stabili dac la extragerea
tubului nu s-au produs surpri de pmnt n interiorul tubului;
h) mentinerea pozitiei armturilor.
4.5. Dup terminarea operatiilor de nfigere, respectiv de betonare a pilotilor, se va proceda la o retrasare general
a pozitiei fiecrui pilot si la cartografierea att a pozitiei in plan ct si a nivelelor vrfului si capului pilotilor, respectiv
a fisei realizate ; abaterile admisibile sunt date n anexa IV.1-1.B.
4.6. nainte de nceperea executrii corpului fundatiei propriu-zise se vor efectua ncercrile prin ncrcarea static
sau dinamic a numrului de piloti prevzuti in normativul C.16075. Se vor ncerca de preferint pilotii la a cror
executie s-au ntmpinat dificultti.
n cazul ncercrilor prin ncrcare dinamic, tasarea admisibil nu trebuie s depseasc 1/4 din valoarea de
control dat n proiect pentru refuz. n cazul ncercrii prin ncrcare static :
- se admite ca tasarea msurat la ncrcarea de calcul s fie de maximum 1,10 tasarea msurat n cadrul
ncercrii de prob conform STAS 2561/281 pentru o valoare corespunztoare de ncrcare ;
- n cazul n care nu s-au efectuat ncercri de prob conform STAS 2561/281 tasarea admisibil la ncercarea de
control cu ncrcarea de calcul trebuie s fie stabilit de proiectant.
Aceste ncercri pot fi considerate ca fcnd parte din verificarea pe faze de lucrri.
4.7. Tot nainte de nceperea executrii corpului fundatiei se va proceda la spargerea capetelor pilotilor si la
aranjarea capetelor armturilor provenite din piloti care se nglobeaz n corpul fundatiilor. Abaterile admisibile sunt
date n anexa IV-1-1-B, tabelul 3.
In cazul pilotilor forati, betonul de la partea superioar trebuie ndeprtat si pentru motivul c este de regul de
calitate mai slab.
4.8. La verificrile pe faze de lucrri si la receptia preliminar, n afar de examinarea frecventei si continutului
actelor ncheiate pe parcurs, comisiile respective vor efectua si un numr de sondaje pentru stabilirea corectitudinii
acestor
4.9. Toate lucrrile de fundatii pe piloti se consider de tehnicitate deosebit de ridicat si in consecint trebuie
urmrite n mod special de proiectant. In cadrul acestei activitti, proiectantul:
- va participa la nfigerea, respectiv forarea, unei prime serii de piloti (de cel putin 5% din numrul total), spre a se
convinge despre modul de realizare a refuzului, fisei totale, naturii straturilor de pmnt ntlnie etc.;
- va participa la efectuarea ncercrilor prin ncrcare static sau dinamic, stabilind cazurile n care numrul
pilotilor ncercati urmeaz a fi mrit, pentru cazuri de dubiu conform normativului C.16075
- va depune un referat scris, continnd concluziile si recomandrile sale cu privire la realizarea conditiilor avute n
vedere la proiectare.
ANEXA IV-1-1
ABATERI ADMISIBILE
A. FUNDATII DIRECTE
1. Abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
- pozitia n plan orizontal a axelor fundatiilor 10 mm
- pozitia n plan vertical a cotei de nivel 10mm
2. Abateri dimensionale ale elementelor:
- dimensiuni n plan orizontal
nltimi pn la 2 m 20 mm
nltimi peste 2m 30 mm
nclinarea fat de vertical a muchiilor si suprafetelor
pentru 1 m liniar 3 mm
pe toat nltimea 16 mm
- nclinarea fat de orizontal a muchiilor si suprafetelor
pentru 1 m liniar 5 mm
pentru suprafete libere 20 mm

3. Abateri dimensionale ale fundatiilor de masini:
- dimensiunile n plan orizontal
nltimi pn la2 m 20 mm
nltimi peste 2 m 30 mm
- dimensiunile prtilor intrnde sau iesinde a golurilor interioare 20 mm
- cote de nivel ale prtilor intrnde sai iesinde si a golurilor interioare 10 mm
- cota de nivel a prtii superioare a fundatiei 0,5 mm
- devierea axelor dispozitivelor de ancorare 10 mm
4. Pentru alte abateri limit la fundatii directe se aplic prevederile caietului Beton simplu, beton armat si beton
precomprimat din prezentul normativ.
B FUNDATII PE PILOTI
1. Abateri la trasarea si trusarea pozitiei pilotilor 5 mm
2. Abateri la pozitia pilotilor pusi n oper, fat de proiect
- piloti dispusi pe un rnd 7,0 cm
- piloti dispusi pe dou rnduri sau mai multe rnduri 10 cm
n cazul pilotilor executati de pe platforme n ap, valorile de mai sus se dubleaz.
ANEXA IV-1-1
Numrul pilotilor deviati de la pozitia din proiect nu va depsi 25% din totalul pilotilor fundatiei respective.
nclinarea pilotului fat de vertical sau fat de directia stabilit prin proiect nu va depsi 1,5% cu exceptia pilotilor
la care aceasta se limiteaz la 2%.
3. Abaterile pilotilor prefabricati din beton armat sau precomprimat sunt cele prevzute n tabelele 1, 2 si 3 (cu
privire la dimensiuni, aspect, form, pozitie si armturi).
Tabelul 1
La dimensiuni
Piloti ptrati si
dreptunghiulari
Piloti centrifugati
+10
+5
-5
-2
Latura (diametrul) sectiunii

transversale, n mm
Grosimea peretelui la pilotii
centrifugati, n mm
+10
-2
Tabelul 2
La aspect, form si pozitie
Abateri
limit
Denivelri locale cu adncimea sau nltimea de max. 3 mm si

dimensiunea max. de 10mm.buc/m.max
Lipsuri de turnare avnd adncimea max. de 3mm, cm 2 max
10
Fisuri cu decshiderea maxim de 0,1 mm si lungimea maxim

de 50 mm buc/m .max
Inclinarea suprafetei de capt pe axa pilotului, grade max
Decalarea vrfului pilotului fat de axa pilotului, mm max
12
Neliniaritatea muchiilor, mm/m max
Tabelul 3
Dimensiuni
Abateri
limit
0,25
Lungimea armturii, %
Distanta dintre etrieri, mm
10
Distanta dintre barele longitudinale, mm
10
4. Confectionarea carcasei de armtur, pentru pilotii forati se va face potrivit prevederilor din proiect.
5. Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armtur, msurat la fata exterioar a barelor
longitudinale, se stabileste n functie de tipul de pilot si tehnologia de executie a lui.
Abaterile admisibile fat de prevederile proiectului sau prescriptiilor tehnice: -5mm 20 mm.
6. ncastrarea pilotilor n radier sau grind se face cu respectarea prevederilor proiectului, cu abateri admisibile de
20mm.
7. Pilotii de prob si de control se vor fixa, ca numr si amplasament, de ctre proiectant si se vor ncrca dup un
program stabilit n proiect. Minimum de piloti ncercati se stabileste la 2 piloti realizati la obiectivul care se
receptioneaz.
Valorile de control pentru ncercare sunt date la pct. 4.6. di textul capitolului.
ANEXA IV-1-2
1. STAS 2561/183 Teren de fundare. Piloti. Clasificare si terminologie.
2. STAS 2561/281 Fundatii pe piloti. ncercarea n teren a pilotilor de prob.
3. STAS 2561/383 Fundatii pe piloti. Prescriptii generale de proiectare.
4. STAS 2561/474 Piloti forati de diametru mare. Prescriptii generale de proiectare, executie si receptie.
5. STAS 605477 Adncimea de nghet.
6. STAS 274569 Urmrirea tasrii constructiilor prin metode topografice.
7. P.777 Normativ pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe terenuri slabe (B.C 5/1078).
8. C.D. 72-74 Normativ departamental pentru executarea si receptionarea fundatiilor deschise si cu aer
comprimat la poduri (B:C 6/1975)
9. C 160-75 Normativ privind alctuirea si executarea pilotilor pentru fundatii (B.C 6/1975)
10. C 61-74 Instructiuni tehnice pentru determinarea tasrilor constructiilor de locuinte, social-culturale si
industriale prin metode topografice (B.C. 4/1975).
11. P 10-77 Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundatii directe la constructii (B.C. 3/1978,
12/1978, C 159-73 si C 176-75).
12. STAS 1629/2-1981 Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin puturi. Prescriptii de proiectare.
13. STAS 1629/3-1982 Alimentri cu ap. Captarea apelor subterane prin drenuri. Prescriptii de proiectare.
14. STAS 10796/1-77 Lucrri de drumuri. Constructii anexe pentru colectarea apelor drenuri de asanare.
Prescriptii de proiectare si executie.
15. STAS E 1104177 Lucrri de mbunttiri funciare. Drenarea teritoriilor irigate. Prescriptii de proiectare.
16. PE 712/79 Normativ departamental. Proiectarea si executarea etansrii si consolidrii rocilor Stncoase prin
injectare.
17. C.16380 #9; - Instructiuni tehnice pentru consolidarea pmnturilor sensibile la umezire si a nisipurilor prin
silicatizare si electrosilicatizare. Bul. Constructiilor nr. 12/1980.
18 C 15973 Instructiuni tehnice pentru ncercrile de penetrare static. Bul. Constructiilor 1/1974.
19. C.17684 Instructiuni tehnice pentru cercetarea terenurilor de fundare prin penetrare dinamic cu con. Bul.
Constructiilor 8/1984.
[top]
CAPITOLUL 2. FUNDATII DIN PERETI TURNATI N TREN EXECUTATE CU NOROAIE

TOXOTROPICE, BARETE, PERETI CONTINUI SI PREFABRICATI
1. Domeniu de aplicare
1.1. Domeniul de aplicare a baratelor este acelasi cu al pilotilor forati de diametru mare.
1.2. Acest sistem de fundare se adopt numai dac prezint avantaje tehnico-economice n comparatie eu alte
sisteme de fundare de adncime.
2. Prevederi comune
2.1. Utilizarea baretelor este in general, indicat atunci cnd sunt ntrunite conditiile urmtoare :
a. Stratificatia recunoscut pe amplasament cuprinde n suprafat pmnturi puternic compresibile, (pmnturi
argiloase sau prfoase de consistent redus, nisipuri afnate, mluri, turb, etc) ;
b. Cu utilajele disponibile se poate asigura ncastrarea baretei ntr-un strat de capacitate portant ridicat, putin
compresibil (nisipuri sau pietrisuri ndesate, argile tari, roci stncoase sau semistncoase, etc).
c. Structura transmite fundatiei ncrcri axiale si transversale mari, care nu pot fi preluate cu alte sisteme de
fundare de adncime si nici prin adoptarea unor sisteme de fundare de suprafat pe teren mbunttit.
3. Verificri de efectuat
3.1. La executarea fundatiilor de adncime din pereti mulati (barate) se vor efectua urmtoarele :
a. Buna functionare a utilajelor precum si a instalatiilor pentru prepararea si transportul, pentru utilizarea si
recuperarea materialului bentonitic ;
b. Natura si calitatea straturilor strpunse la executia forrii care se vor compara cu prevederile proiectului ;
c. Fisa total a excavatie: si natura terenului de Ia baza ei ;
d. Verificarea adncimii excavatiei, care trebuie s corespund cu cea din proiect si curtirea tlpii forajului imediat
nainte de introducerea carcasei de armtur ;
e. Asezarea corect a carcasei de armtur si a pieselor auxiliare de asigurarea pozitiei si coborrea ei n transeea
forat ;
f. Verificarea tlpii forajului dup coborrea carcasei de armtur cu ajutorul unui fir cu plumb.
g. Executarea betonrii transeei se va face cu cel mult o or dup coborrea carcasei de armtur.
h. In timpul betonrii se va face o msurtoare continu a volumului de beton turnat, comparndu-se cu volumul
teoretic. Msurtoarea se va executa cu ajutorul firului cu plumb dup fiecare sarj de beton turnat si obligatoriu
nainte de ridicarea coloanei de betonare ;
i. Coloana de betonare se va mentine permanent cufundat n masa de beton la partea inferioar cu cca. 2,50-3,00
m;
j. Se va controla permanent pe timpul betonrii pozitia carcasei de armtur care va fi ancorat de grinzile de ghidaj
;
k. Se va controla permanent pe timpul excavrii si betonrii calittile noroiului bentonitic care trebuie s corespund
STAS 230580 si instructiunilor tehnice P 10635 ;
1. Conditiile de calitate ale materialelor utilizate la confectionarea baretelor (ciment, ap, aditivi, agregate, fluid de
foraj, etc.) trebuie s corespund Instructiunilor tehnice pentru proiectarea si executarea baretelor pentru fundarea
constructiilor. P. 10686.
2. Dup terminarea operatiunii de betonare si ntrirea betonului din barele se va proceda la spargerea capetelor
baretelor ndeprtndu-se betonul slab pe cca. 0,501,00 m n zona de continuare a betonului cu noroiul
bentonitic.
3. Se va verifica integritatea corpului baretelor prin executarea de ncercri cu ultrasunete, la un procent de 50100% din numrul baretelor n functie de importanta lucrrii.
3.4. Avnd n vedere asimilarea fundatiilor pe barete cu fundatiile pe pilotii forati executate sub noroi bentonitic, la
executia acestor fundatii si nainte de executarea corpului propriu-zis al fundatiei se vor face si aici aceleasi
verificri si ncercri prevzute la punctele 4.5 ; 4.6 ; 4.7 ; 4.8 ; 4.9 de la pilotii forati.
[top]
CAPITOLUL 3. FUNDATII PE PILOTI DE DIAMETRU MARE SI CHESOANE DESCHISE

(PUTURI) DE BETON ARMAT
1. Fundatii pe piloti de diametru mare de beton armat (coloane)
1.1. Fundatiile pe piloti de diametru mare sunt formate din dou prti, pilotii si fundatia propriu-zis (radierul) in care
se ncastreaz capetele pilotilor.
1.2. Verificarea calittii fundatiei (radierului) se realizeaz prin aplicarea prevederilor din anexa 1.1 din capitolul 1
Fundatii directe". Prezentul punct este valabil (conform STAS 2561/474) pentru pilotii executati pe loc la care
corpul cu diametrul de 600 mm sau mai mare se realizeaz prin forare, cu cmas recuperabil sau pierdut, sau
sub noroiul de bentonit ; n gaura forat se introduce carcasa de armtur si apoi se toarn beton.
1.3. Pilotii vor fi executati la pozitiile din proiect. Abaterile fat de pozitiile din proiect nu vor depsi valorile din
anexa I.1.B, pct. 2 din capitolul Fundatii directe".
1.4. n timpul forrii se vor ntocmi profile geolitologice. In cazul c nu exist concordant cu profilele avute in
vedere la proiectare se va aviza proiectantul pentru a decide dac este necesar s se schimbe cotele de fundare
ale pilotilor.
1.5. In timpul forrii cutitul tubajului, la coloanele executate cu cmsi recuperabile sau pierdute, trebuie s se afle
n permanent cel putin 1 m sub nivelul spturii iar apa din interiorul tubajului s fie deasupra pnzei freatice cu
cca. 3.00m. La coloanele cu spare sub noroi de bentonit se va controla nivelul noroiului, densitatea, vscozitatea,
filtratia, decantarea etc.
Dup terminarea spturii se va efectua curtirea fundului coloanei nainte si dup introducerea carcasei de
armtur.
1.6. nainte de introducere n oper, carcasa de armtur va fi receptionat.
1.7. n timpul betonrii se va face un control riguros pentru a se asigura calittile fizice si mecanice ale betonului
proaspt si ntrit si continuitatea betonului pe toat lungimea si sectiunea transversal a pilotului, evitndu-se
prbusirile de pmnt in foraj. Se va verifica adncimea de nglobare in beton a tubului de betonare si nivelul
betonului turnat n gaura forat. Controlul se va face la intervale de maximum 30 minute dar n mod obligatoriu
nainte si dup ridicarea tubulaturii de betonare si a cmsii de foraj.
1.8. Betonarea se va continua peste nivelul captului pilotului prevzut n proiect pe o nltime proportional cu
diametrul pilotului. Aceast nltime va fi stabilit de executant astfel inct betonul contaminat s fie in ntregime
ndeprtat, dup ntrire. Verificarea calittii betonului se va face n prezenta proiectantului.
1.9. Se va trece la executia radierului numai dup ce proiectantul apreciaz c pilotii executati corespund din punct
de vedere a capacittii portante conform prevederilor STAS 2561/474 pct. 2.2.
1.10. Rezultatele tuturor verificrilor mentionate mai sus se nregistreaz n procese verbale de lucrri ascunse n
care se cuprind si tabele conform anexelor (se reproduc anexele 3 si 4 din STAS 2561/474).
2. Fundatii pe chesoane deschise (puturi) de beton armat
Verificrile minimale ce trebuie fcute, n afara celor prevzute la fundatii directe sunt :
2.1. Aplicarea msurilor prevzute in proiect cu privire la asigurarea platformelor pe care se execut chesoanele
pentru a nu fi subsplate sau deteriorate n timpul viiturilor.
2.2. Realizarea etapelor de executie a diferitelor tronsoane si a etapelor de lansare si coborre la cota de fundare a
chesonului.
2.3. La chesoanele la care spturile s-au executat necat (sub nivelul apei) nivelarea terenului de fundatie se face
cu scafandrii.
2.4. Abaterile admise fat de proiect sunt :
a la dimensiunile chesonului (lungime, ltime, raz.etc-) 5% din dimensiunile respective, ns maximum 10
cm ;
b la grosimea peretilor de beton armat 1 cm
c abaterea de la planul orizontal, Ia partea superioar a chesonului 1/100 din adncimea de coborre.
2.5. Santierul va avea pregtite pentru receptie urmtoarele :

a axele de referint ale chesonului materializate pe teren conform proiectului;
b procesele verbale de receptie ale chesonului ntocmite n timpul coborrii, din care sa rezulte dimensiunile
efective ale diferitelor tronsoane si calittile materialelor folosite ;
c profilul geolitologic din care s rezulte natura straturilor ntlnite, nclinarea lor etc ;
d probe de teren luate din straturile ntlnite ;
e registrul jurnal al coborrii chesonului.
2.6. Turnarea betonului n interiorul chesonului se va face respectndu-se normele de la fundatiile directe.
2.7. Pe baza celor de mai sus organele mputernicite vor face receptia lucrrilor.
ANEXA IV-3-1
- STAS 2561/1-83 Teren de fundare. Piloti. Clasificare si terminologie.
- STAS 2561/2-81 Teren de fundare. Fundatii pe piloti. ncercarea n teren a pilotilor de prob.
- STAS 2561/3-83 Teren de fundare. Fundatii pe piloti. Prescriptii fundamentale de calcul.
- STAS 2561/4-74 Teren def undare. Piloti forati de diametru mare. Prescriptii generale de proiectare, executie si
receptie.
- Caiet de sarcini Elemente circulare din beton armat executate ci instalatia FA-12. Elaborat de MAIA-DGEJFCA.
ntreprinderea de foraje Bucuresti. Atelierul de proiectare. Proiect nr. 5191/83.
- ndrumtor de executie Piloti cu diametru mare executati prin foraj n sistem hidraulic cu circulatie invers si
betonati sub noroi, elaborat n februarie 1971 de ntreprinderea de Foraje Bucuresti.
- STAS 8316-77 Teren de fundatie. Prescriptii fundamentale de calcul.
- CD 28-74 Normativ departamental pentru executarea si receptionarea fundatiilor pe chesoane deschise si cu
aer comprimat la poduri (publicat n B.C. nr.5/1975).
[top]
CAPITOLUL 4. FUNDATII SPECIALE PENTRU MASINI GRELE

1.1. Prevederile prezentului capitol se aplici la urmtoarele fundatii
a) Fundatii pentru masini cu mase n miscare de rotatie cum sunt :
- turboagregate ;
- masini electrice ;
- electropompe de alimentare ;
- ventilatoare, exhaustoare
b) Fundatii pentru masini cu miscare alternativ cum sunt:
- motoare Diesel;
- compresoare cu piston ;
- gatere sau alte masini cu mecanisme biel-manivel.
c) Fundatii pentru ciocane de forj.
d) Fundatii pentru concasoare si mori.
e) Fundatii pentru laminoare.
1.2. Prevederile din acest capitol completeaz prevederile din cap. ,.Terasamente", cap. ,,Fundatii". cap. Beton,
beton armat si precomprimat". care se aplic si la fundatii de masini n toate cazurile cnd nu se fac, n acest
capitol, mentiuni speciale.
1.3. Pentru fundatiile de masini se va da o atentie speciala respectrii n detalii a tuturor prevederilor din proiectul
de executie al fundatiei ct si a eventualelor prevederi speciale ce se dau n proiectul de montaj al utilajului.
1.4. Toate modificrile aduse fat de aceste proiecte trebuie nsusite de organizatia de proiectare cu acordul
beneficiarului.
2. Terasamente pentru fundatii de masini
2.1. Verificarea si receptionarea ca faz de lucrri a naturii terenului, a spturilor dup retrasarea general a
fundatiilor nvecinate este obligatorie nainte de a ncepe lucrrile de betoane.
2.2. Se va face confruntarea ntre proiectul de executie al fundatiei si proiectul de montaj al masinii respective; dac
este posibil confruntarea se va face direct cu utilajul furnizat.
2.3. Verificarea naturii terenului sub cota de fundare se va face prin probe de laborator sau cu alte metode
acceptate de proiectant si se nscrie n procese verbale de lucrri ascunse. Aceste probe se fac cel putin cte dou
pentru fiecare fundatie de utilaj.
3. Verificri de efectuat n timpul executrii fundatiei
3.1. Pozitia cofrajelor si a cutiilor pentru golurile suruburilor se va verifica si nregistra ca ,.faz de lucrri"
verificndu-se si asigurarea mentinerii lor n pozitie n timpul betonrii pentru respectarea abaterilor admisibile
conform anexei IV-4-1.
3.2. Pozitia armturilor, a pieselor inglobate si a suruburilor de fundatie se nregistreaz ca faz de lucrri",
consemnnd n procesul verbal asigurarea mentinerii lor n pozitie n timpul betonatii.
3.3. Confectionarea, transportul si turnarea betoanelor pentru fundatii de masini se va face conform Normativului
C.14079.
Controlul calittii lucrrilor de betonare se va face conform Normativului C.14079, cap. 10 cu urmtoarele
precizri :
3.3.1. Calitatea betonului livrat se va face n mod obligatoriu pe baza ncercrilor pe epruvete confectionate pe
santier la fiecare 10 m3 cte o prob si cel putin cile una pentru fiecare fundatie.
3.3.2. n cazurile cnd prelucrarea rezultatelor obtinute pe probe indic beton necorespunztor" se va mai face
determinarea calittii si prin metoda nedistructiv combinat. Zonele de verificare" se vor afla cel putin cte una pe
fetele vzute ale fundatie dup decofrare si vor avea laturile de min. 1,5 m la distant de cel mult 3 m una de alta.
3.3.3. Zonarea se va face conform pct. 3.3 din anexa X-8 a Normativului C 140-79.
3.3.4. Prelucrarea rezultatelor si interpretarea lor se va face conform cap.4 din anexa X-6 a Normativului C 140-79.
3.3.5. Se va da o atentie deosebit prinderii n pozitiile artate n proiect a dispozitivelor de amortizare cu
tolerantele din anexa 5-1.
3.4. n conditiile n care turnarea fundatiei nu s-a putut realiza fr ntrerupere se va verifica introducerea de bare
de armare suplimentare pentru consolidarea rostului.
ntreruperea betonrii, pozitia rostului, numrul si pozitia barelor de consolidare se va face numai cu avizul
proiectantului.
ANEXA IV-4-1
ABATERI ADMISIBILE
1. Abateri privind precizia amplasamentului sia cotei de nivel:
- pozitia n plan orizontala axelor fundatiilor 10 mm
- pozitia n plan vertical a cotei de nivelare a betonului de egalizare 20 mm
- cote de nivelare unor eventuale trepte partiale pe care nu reazem utilajul 10 mm
- cote de nivel ale prtii superioare a fundatiei si a treptelor pe care reazem utilajul 1 mm
2. Abateri dimensionale:
- dimensiunile n plan orizontal 20 mm
- nltimi pn la 2000 mm 20 mm
- nltimi peste 2000 mm (H) (20+0,002H) 30 mm
- ltimea rosturilor fat de fundatiile nvecinate (fat de dimensiunile din proiect) -10 mm
- devierea axelor suruburilor de ancorare nglobate 3 mm
- devierea axelor plcilor metalice si tevilor nglobate 10 mm
- devierea axelor golurilor pentru suruburi de fundatie 15 mm

3. Pentru alte abateri limit la fundatii de masini se aplic prevederile caietului IV din prezentul normativ.
[top]
CAPITOLUL5. FUNDATII DE DRUMURI, PLATFORME, PISTE

Pentru determinarea calittii lucrrilor de drumuri, platforme, piste se vor avea n vedere verificarea urmtoarelor
elemente:
1. Elemente de infrastructur mai putin patul si fundatia
1.1. Traseul n plan, dac sunt respectate elementele proiectate, n special curbele de racordare progresiv. De
asemenea trebuie verificat daca traseul a fost predat cu proces-verbal beneficiarului.
1.2. Nivelmentul longitudinal, dac sunt respectate cotele niveletei, n special la racordrile verticale.
1.3. Dac sunt respectate nclinrile taluzelor, in special n zonele de racordare cu zidurile de sprijin si dac trebuie
prevzute ziduri n plus sau se poate renunta la unele dintre ele fie datorit naturii rocii, fie nclinrii diferite fat de
cea din proiect. Acelasi lucru n privinta celorlalte tipuri de lucrri de art,
1.4. Dac se repet cotele la santuri, rigole, drumuri, camerele de cdere, cminele de vizitare, cminele de
aerisire, radierele si treptele sau tologanele podetelor.
1.5. Se verific prin luarea de probe de laborator dac pmntul de umplutur din spturi sau gropi de mprumut
este corespunztor.
1.6. Dac depozitele de pmnt nu pericliteaz stabilitatea versantilor sau nu obstrueaz vreo vale.
1.7. Dac s-a decopertat stratul vegetal si dac s-au executat treptele de nfrtire.
2. Patul drumului
2.1. Dac patul atest capacitatea considerat la proiectare si n general dac s-a atins gradul de compactare a
terasamentelor. Cu exceptia unor drumuri de foarte mic important la care fundatia se execut direct pe
terasamentele compactate, la toate celelalte drumuri, piste, platforme, anterior executiei fundatiilor se execut
stratul de form.
2.2. n cazul mai general cnd se execut stratul de form, se verific dac suprafata acestui strat este conform
cu prevederile proiectului, respectiv dac are pantele longitudinale si transversale realizate, dac suprafata nu
prezint denivelri mai mari dect cele admisibile. Totodat se verific cu ajutorul deflectometrului cu prghie sau
deflectografului Lacroix capacitatea portant a stratului, care nu trebuie s fie mai mic dect cea luat n
considerare in calcul. Abaterile limit la dimensiuni pentru drumuri sunt : 0,10 m la ltimea platformei; 0,01 m
denivelri fat de cotele proiectului respectiv la partea superioar a stratului de form.
2.3. Verificarea calittii executiei stratului de form care se execut cu zgur granulat, se efectueaz :
- prin laborator (compozitia granulometric a zgurei la fiecare 100 m 3 zgur, umiditatea pmntului. gradul de
frmntare a pmntului dup amestecarea cu var, umiditatea amestecului de pmnt cu zgur granulat si var,
toate aceste ultime trei ncercri n 3 puncte la fiecare 100 m 2 de strat de form). Toate operatiile efectuate de
laborator se vor nscrie ntr-un registru de laborator in care se vor include si datele meteorologice si msurile
tehnologice asupra executiei ;
- prin maistrul de asternere, (realizarea frmntrii pmntului si amestecului cu zgur si var ct mai omogen,
respectarea uniformittii grosimii stratului de form si obtinerea profilului transversal corect).
2.4. n cazul n care nu se execut strat de form, calitatea patului drumului se va controla astfel :
- se execut cteva treceri cu cilindrul compresor cu tamburi netezi, in punctele slabe unde se produc denivelri,
acestea trebuie scarificate, iar patul completat din nou, pe portiunea ce se consolideaz ;
- se controleaz gradul de compactare a terasamentelor cu ajutorul unor probe prelevate si care se supun unor
ncercri de laborator ;
- dac pe anumite sectoare se observ deformatii plastice, se scoate pmntul din portiunea respectiv si se
stabilizeaz cu var.
Eventual se nlocuieste cu un alt pmnt bun sau cu balast.
- patul trebuie s aib aceleasi nclinri cu ale mbrcmintilor pentru a se asigura sistemului rutier o grosime
uniform.
2.5. Patul drumului cu sau fr strat de form trebuie receptionat dup terminare conform STAS 291484
ncheindu-se un proces verbal de receptie pentru lucrri ascunse. Executia fundatiei poate ncepe numai dup
receptionarea patului.
3. Fundatia
3.1. Peste patul amenajat cu sau fr strat de form urmeaz s se execute fundatia care poate fi dintr-un singur
strat de balast, din mai multe straturi (strat inferior din balast sau nisip, strat superior din piatr spart sau balast
stabilizat cu ciment sau zgur granulat cu var).
3.2. n cazul cnd este vorba de modificarea sau amenajarea unui drum existent fr mbrcminte, uneori se
poate folosi impietruirea lui dac acesta are ltimea suficient, grosimea mai mare de 10 cm si nu este contaminat
cu pmnt (praf sau argil). n vederea folosirii mpietruirii existente aceasta se scarific si se reprofileaz cu sau
fr adaos de material nou.
3.3. Calitatea fiecrui strat de fundatie este determinat de calitatea materialelor, regularitatea dimensiunilor (ltime
si grosime) gradul de comportare. Pantele suprafetei fundatiei sunt aceleasi cu ale mbrcmintii sub care se
execut pentru a se asigura posibilitatea executrii cu grosimi constatate a straturilor superioare de baz si
mbrcminte.
3.4. n conformitate cu STAS 640084 denivelrile admisibile pentru fundatii pot fi cu 0,5 cm diferite de cele
admise pentru mbrcmintile sub care se execut. Astfel denivelrile admisibile n profilul longitudinal ale straturilor
de fundatie sub dreptarul de 3,0 m pot fi de maximum 2 cm n cazul fundatiilor nestabilizate si de max. 1,5 cm n
cazul fundatiilor stabilizate.
3.5. Materialele din care se execut straturile de fundatie si care se receptioneaz la furnizor trebuie s
ndeplineasc conditiile de calitate in conformitate cu nomenclatorul de materiale prevzute n anexa 2 din Decretul
418/80 si cu prevederile standardelor respective de materiale :
- balast STAS 66232
- piatr spart STAS 66784
- ap STAS 79084
Verificarea calittii materialelor se face pe toat durata executiei lucrrilor de ctre laboratorul de santier, laboratorul
central al ntreprinderii sau de alte laboratoare de specialitate.
3.6. Executia straturilor de fundatie din balast si piatr spart se va face n conformitate cu STAS 640084, pct. 3
iar a fundatiilor de balast stabilizat cu zgur granulat n conformitate cu instructiunile tehnice departamentale nr.
12779.
3.7. Pentru o bun comportare a fundatiei att n timpul executiei ct si n timpul exploatrii este strict necesar s
se execute evacuarea prin drenare a apelor din fundatie. Pentru acest scop stratul inferior al fundatiei se execut
pe ntreaga ltime a platformei la cota superioar fundului santurilor sau drumurilor sub rigole. n cazul cnd acest
lucru nu este posibil se vor executa drumuri transversale deasemeni deasupra fundului santurilor sau drenurilor sub
rigole.
3.8. Capacitatea portant se determin prin msurarea modulelor de deformatie linear echivalente prin metoda de
ncrcare pe plac sau prin msurarea deflexiunilor cu deflectometrul cu prghie sau cu deflectograful Lacroix.
Aceste determinri trebuie fcute att nainte de nceperea executiei stratului inferior al fundatiei (pct. 2.9) ct si
dup terminarea acestuia. De asemeni determinri trebuie fcute pe toate stratele de fundatie inclusiv pe stratul
superior al fundatiei.
Rezultatele tuturor msurtorilor, determinrilor, verificrilor vor fi tinute la zi n documentatia de control si vor fi
consemnate n procesele verbale de receptie pe faze pentru lucrrile ascunse.
ANEXA IV-5-1
STAS 6400-84Lucrri de drumuri. Straturi de baz si de fundatie. Conditii tehnice generale.
STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii generale.
STAS 662-82 Lucrri de drumuri Agregate naturale neprelucrate.
STAS 667-84 Piatr natural pentru drumuri. Conditii generale.
STAS 790-84 Ap pentru mortare si betoane.
STAS 187-79 Instructiuni tehnice departamentale.
[top]
CAPITOLUL 6. LUCRRI ACCESORII PENTRU FUNDATII (BATADOURI SI INCINTE DE

FUNDATII)
1.1. Prevederile de la acest capitol se aplica la batardourile si incintele de fundati alctuite cu palplanse de metal
sau de lemn cu mbinri pe toat lungimea care s nu permit infiltratii de ap.
1.2. Infigerea palplanselor se realizeaz prin batere cu maiul, cu sond, sau prin vibrare.
1.3. Batardourile se realizeaz pentru a servi la executia chesoanelor si pentru a mentine platforma de lucru
deasupra nivelului apelor la viituri.
1.4. Incintele de fundatii realizate cu palplanse se execut n terenuri cu pnz freatic si servesc la realizarea n
uscat a fundatiilor directe sau a radierelor n care se nglobeaz capetele pilotilor. In terenurile fr pnz freatic,
incintele se realizeaz cu dulapi.
2. Prevederi comune
2.1. Batardourile si incintele de fundatii vor fi amplasate pe baza operatiunilor de tasare.
2.2. Amplasamentul va fi predat prin proces verbal executantului.
2.3. Dimensiunile n plan fisele palplanselor si sprijinirile peretilor vor fi conform proiectului iar mbinrile dintre
palplanse vor fi corect executate. Calittile materialelor vor fi corespunztoare prevederilor proiectului.
3. Verificri ce se execut
3.1. La verificarea batadourilor se vor avea n vedere urmtoarele:
a procesul verbal de predare a amplasamentului ;
b dac s-a respectat cota la nivelul platformei de lucru prevzut n proiect;
c fisa palplansei realizat sub fundul albiei si dac aceasta este n concordant cu prevederile proiectului.
Fisa palplansei va rezulta din procesul verbal ncheiat de executant si dirigintele de santier.
La verificarea incintelor de fundatii realizate cu palplanse se vor avea n vedere urmtoarele :
a procesul verbal de predare a amplasamentului;
b dimensiunile palplanselor (dulapilor) dac sunt conform proiectului ;
c dac s-a respectat cota la partea superioar a incintei, prevzut n proiect;
d fisa palplansei realizat sub nivelul spturii din incint si dac aceasta este n concordant cu prevederile din
proiect; fisa palplansei va rezulta din proces verbal ncheiat de executant si dirigintele de santier :
e dac sprijinirile peretilor incintei sunt conform prevederilor proiectului n ceea ce priveste :
calitatea materialelor folosite ;
dimensiunile cadrelor si spraiturilor ;
alctuirea mbinrilor ;
pozitia planurilor n care s-au asezat cadrele si spraiturile.
3.4. La incintele de fundatii n terenuri care nu au pnz freatic peretii vor fi cptusiti cu dulapi joantivi sau cu
interspatii si se vor face conform prevederilor de la pct. a, b si c de mai sus.
[top]
CAIETUL V BETON SIMPLU, BETON ARMAT SI BETON PRECOMPRIMAT

CAPITOLUL 1 - BETOANE CU AGREGATE NATURALE PENTRU CONSTRUCTII DE
CLDIRI (LOCUINTE SOCIAL CULTURALE, INDUSTRIALE, AGROZOOTEHNICE)
1.1. Prevederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucrrilor de beton simplu ; beton armat sau beton
precomprimat n conditiile prevzute la pct. 1,4. din caietul I al prezentului normativ.
1.2. Pentru alte categorii de lucrri precum si pentru cazurile speciale mentionate n normativul C 14086, pct. 1.8
se vor aplica prescriptii tehnice specifice sau n lipsa acestora conditii tehnice speciale.
2. Reguli de verificare
2.1. Verificarea calittii materialelor componente si a betonului se va face in conformitate cu prevederile din anexa
X.l. Normativ C 14086.
n cazurile n care Ioturile de materiale aprovizionate (otel-beton, ciment, agregate, aditiv sau elemente
prefabricate) nu ndeplinesc conditiile de calitate garantate, se va interzice sau se va sista utilizarea lor si se va in
cunostinta productorul, beneficiarul si organele Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calittii
Produselor. In cunostinta constatarea se va face n termen de max. 48 ore de la constatare.
In conformitate cu prevederile art. 89 al. 2. din legea 8/1977, furnizorii sunt obligati ca n termen de 15 zile de la
primirea comunicrii unittii de constructii-montaj, s remedieze sau s nlocuiasc materialele sau elementele de
constructii necorespunztoare din punct de vedere calitativ.
2.2. Fazele procesului de executie a lucrrilor de beton si beton armat constituie n majoritate lucrri care devin
ascunse, astfel nct verificarea calitti: acestora trebuie s fie consemnat n procese verbale de receptie
calitativ, ncheiate ntre delegatii beneficiarului si constructorului. Nu se consider valabile procesele verbale de
receptie calitativa ncheiate numai de constructor.
Nu se admite trece-rea la o nou faz de executie nainte de nchiderea procesului verbal referitor la faza
precedent dac aceasta urmeaz s devin o lucrare ascuns.
In procesele verbale se vor preciza concret verificrile efectuate, constatrile rezultate si dac se admite trecerea Ia
executarea fazei urmtoare, n conformitate cu precizrile de la pc:t. 2.3., 2.4., 2.7.. 2.8.
Dac se constat neconcordante fat de proiect sau prevederile prescriptiilor tehnice se vor stabili si consemna
msurile necesare de remediere conform art. 50 din Legea nr. 8. Dup executarea acestora se va proceda la o
nou verificare si ncheierea unui nou proces verbal.
2.3. La terminarea executrii cofrajelor se va consemna n procesul verbal constatrile cu privire la :
a) alctuirea elementelor de sustinere si sprijinire ;
b) ncheierea corect a elementelor cofrajelor si asigurarea etanseittii necesare ;
c) dimensiunile n plan si ale sectiunilor transversale;
d) pozitia cofrajelor n raport cu cea a elementelor corespunztoare situate la nivelele inferioare ;
e) pozitia golurilor.
2.4. La terminarea montrii armturilor se va consemna n procesul verbal constatrile rezultate n urma verificrilor
efectuate cu privire la :
a) numrul, diametrul si pozitia armturilor n diferitele sectiuni transversale ale elementelor structurii ;
b) distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare ;
c) lungimea portiunilor de bare care depsesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate n elemente ce se toarn
ulterior ;
d) pozitia nnditilor si lungimile de petrecere a barelor ;
e) calitatea sudurilor;
f) numrul si calitatea legturilor dintre bare ;
g) dispozitivele de mentinere a pozitiei armturilor n cursul betonrii;
h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia ;
i) pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor nglobate.
2.5. nainte de nceperea betonrii se va verifica dac sunt pregtite corespunztor suprafetele de beton turnate
anterior si cu care urmeaz s vin n contact betonul nou, respectiv dac :
- s-a ndeprtat stratul de lapte de ciment;
- s-au ndeprtat zonele de beton necompactat;
- suprafetele n cauz prezint rugozitatea necesar asigurrii unei bune legturi ntre betonul nou si cel vechi si
sunt n stare umed.
2.6. n cursul betonrii elementelor de constructii se va verifica dac :
a) datele nscrise n bonurile de transport ale betonului corespund celor prevzute si nu s-a depsit durata admis
de transport;
b) lucrabilitatea betonului corespunde celei prevzute ;

c) conditiile de turnare si compactare asigur evitarea oricror defecte ;
d) se respect frecventa de efectuare a ncercrilor si prelevrilor de probe, conform prevederilor din anexa X.l.
Normativ C 14086.
e) sunt corespunztoare msurile adoptate de mentinere a pozitiei armturilor, dimensiunilor si formei cofrajelor ;
f) se aplic corespunztor msurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspt.
n condica de betoane se va consemna :
- bonurile de transport corespunztoare betonului pus n lucrare ;
- ora nceperii si terminrii betonrii ;
- probe de beton prelevate ;
- msurile adoptate pentru protectia betonului proaspt;
- evenimente intervenite (ntreruperea turnrii, intemperii etc.);
- temperatura mediului (n perioada de timp friguros).
n cazurile n care conductorul punctului de lucru rspunde direct si de prepararea betonului, acesta este obligat
s verifice n paralel calitatea cimentului si a agregatelor cf. prevederilor de la Cap 4. Normativ C 14086
precum si modul de dozare, amestecare si transport al betonului. Constatrile acestor verificri se nscriu n
condica de betoane.
2.7. La decofrarea oricrei prti de constructie se va verifica si consemna n proces verbal :
a) aspectul elementelor, semnalndu-se dac se ntlnesc zone de beton necorespunztoare (beton necompactat,
segregat, goluri, rosturi de betonare etc.) ;
b) dimensiunile sectiunilor transversale ale elementelor ;
c) distantele dintre diferitele elemente ;
d) pozitia elementelor verticale (stlpi, diafragme, pereti) n raport cu cele corespunztoare situate la nivelul imediat
inferior ;
e) pozitia armturilor care urmeaz a fi nglobate n elemente ce se toarn ulterior ;
f) pozitia golurilor de trecere.
Verificrile de la poz. b)...f) se efectueaz prin sondaj. La consemnarea constatrilor se va tine seama de
precizrile din anexa X.3. si X.4. din Normativul C 140-86.
2.8. La terminarea montrii elementelor prefabricate se vor consemna n proces verbal constatrile verificrilor
efectuate cu privire la :
a) pozitia n plan a axelor elementelor ;
b) respectarea cotelor de nivel;
c) verticalitatea sau orizontalitatea elementelor dup caz;
d) respectarea lungimilor de rezemare ;
e) respectarea dimensiunilor spatiilor de monolitizare.
La aceste verificri se va tine seama de precizrile din anexa X 3, si X.4. Normativ C 14086.
2.9. Criteriile pentru aprecierea calittii betonului sunt precizate n anexa X.5. din Normativ C 10486 si se refer
la verificarea ndeplinirii conditiilor tehnice privind caracteristicile betonului n stare proaspt sau ntrit.
2.10. In vederea asigurrii calittii lucrrilor de beton si beton armat este obligatorie efectuarea unui control operativ
si adoptarea de msuri n conformitate cu prevederile din anexa X.6. urmrindu-se :
- evitarea livrrii sau punerii n oper a unui beton ale crui caracteristici n stare proaspt nu ndeplinesc conditiile
impuse ;
- adoptarea de msuri operative, la statia de betoane pentru corectarea compozitiei betonului sau a conditiilor de
preparare ;
- sesizarea cazurilor n care betonul prezint rezistente sub limitele admise, fiind necesar analizarea de ctre
proiectant a msurilor sau conditiilor ce se impun pentru asigurarea rezistentei, stabilittii si durabilittii elementului
sau constructiei.
2.11. Calitatea betonului pus n lucrare, se apreciaz tinnd seama de :

- concluziile analizei efectuate conform prevederilor din anexa X.7. Normativ C 14086, asupra rezultatelor
ncercrii probelor de control, prezentate n buletinul unic emis de laborator, sau
- concluziile interpretrii rezultatelor ncercrilor nedistructive, sau ncercrilor pe carote, dac s-a cerut efectuarea
lor n cadrul controlului operativ sau prin proiect.
2.12. Rezultatul aprecierii calittii betonului pus n lucrare, se consemneaz ntr-un proces verbal ncheiat ntre
beneficiar si constructor.
Dac nu sunt ndeplinite conditiile de calitate se vor analiza de ctre proiectant msurile ce se impun.
2.13. Receptia structurii de rezistent, se efectueaz pe ntreaga constructie sau pe prti de constructie (fundatie,
tronson, scar etc), n functie de prevederile programului privind controlul de calitate pe santier, stabilit de
proiectant mpreun cu beneficiarul si constructorul.
Aceast receptie are la baz examinarea direct efectuat de cei trei factori pe parcursul executiei. Suplimentar se
va verifica :
- existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativ, privind : cofrajele, armarea, aspectul elementelor
dup decofrare precum si de apreciere a calittii betonului pus n lucrare ;
- existenta si continutul certificatelor de calitate, n constructii ;
- constatrile consemnate n cursul executiei de ctre beneficiar, proiectant, CTC, sau alte organe de control;
- confirmarea prin procese verbale a executrii corecte a msurilor de remedieri prevzute n diferitele documente
examinate ;
- consemnrile din condica de betoane ;
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel ;
- dimensiunile diferitelor elemente n raport cu prevederile proiectului ;
- pozitia golurilor prevzute n proiect;
- pozitia relativ, pe ntreaga nltime a constructiei, a elementelor verticale (stlpi, diafragme, pereti),
consemnndu-se eventualele dezaxri;
- ncadrarea n abaterile admise conform anexei X.3. din Normativul C 14086 ;
- comportarea la proba de umplere cu ap, n cazul recipientilor ;
- respectarea conditiilor tehnice speciale impuse prin proiect privind materialele utilizate, compozitia betonului,
gradul de impermeabilitate, gradul de gelivitate etc.;
- orice alt verificare care se consider necesar.
2.14. Verificrile efectuate si constatrile rezultate la receptia structurii de rezistent se consemneaz ntr-un
proces verbal ncheiat ntre beneficiar, proiectant si constructor, precizndu-se n concluzie dac structura n cauz
se atest sau se respinge.
n cazurile n care se constat deficiente n executarea acestora se va proceda la o nou receptie.
2.15. Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrri (ziduri, tencuieli, protectii, finisaje etc.) este admis numai in
baza dispozitiei de santier date de beneficiar si proiectant.
Aceast dispozitie se va da dup ncheierea receptiei structurii de rezistent, sau n cazuri justificate, dup
ncheierea receptiei partiale a structurii de rezistent.
Receptia partial va consta din efectuarea tuturor verificrilor artate la pct. 2.13. cu exceptia examinrii
rezistentelor betonului la vrsta de 28 zile care se va face la receptia definitiv a structurii de rezistent.
n asemenea situatii, proiectantul va preciza unele prti de elemente asupra crora s se poat efectua determinri
ulterioare si care nu se vor acoperi dect dup ncheierea receptiei definitiv a structurii.
3. Controlul lucrrilor de torcretare
3.1. Controlul executrii si receptionarea lucrrilor de torcretare se execut pe baza prevederilor cap. 10 din
Normativul C. 14086 si a urmtoarelor precizri.
3.2. Principalele obligatii ce revin conductorului tehnic al lucrrii n ceea ce priveste controlul calittii n timpul
executiei sunt :
- s verifice functionarea normal a instalatiilor de torcretare ;
- s verifice calificarea echipei de torcretare ;

- s asigure buna desfsurare a lucrrilor de torcretare n conformitate cu prevederile prezentelor instructiuni
tehnice.
3.3. Verificarea calittii mortarelor si betoanelor torcretate si a aderentei lor la suprafata suport se va face prin
ciocnirea suprafetei. Portiunile care la aceast verificare prezint un sunet dogit se vor ndeprta si repara prin
retorcretare. Repararea se va face cu aplicarea prevederilor de la cap. 6 instructiunilor tehnice C 13078.
Pentru lucrri speciale, prin proiect se poate prevedea controlul calittii torcretului prin carote extrase din lucrare.
ANEXA V-I-l
LISTA REGLEMENTARILOR DE BAZ
1. STAS 179981 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa ncercrilor pentru
verificarea calittii materialelor si betoanelor.
2. STAS 1275-81 ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor mecanice.
3. STAS 6657/1-76 Elemente prefabricate din beton, beton armat si beton preeomprimat. Conditii tehnice generale
de calitate.
4. STAS 6657/2-75 Idem. Controlul statistic de receptie al caracteristicilor geometrice.
5. STAS 6657/3-71 Idem. Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
6. STAS 1336-80 Constructii. ncercarea in stu a constructiilor prin ncercri statice.
7. STAS 1910-83 Poduri de beton, beton armat si beton precomprimat. Suprastructura. Conditii generale de
executie si de receptie.
8. STAS 3519-76 Idem. Verificarea impermeabilittii la ap.
9. STAS 8036-81 Beton celular autoclavizat. Gazbeton. Conditii generale de calitate.
10. STAS 6652/1-82 ncercarea nedistructiv a betonului. Metode de ncercare. Clasificare si indicatii generale.
11. STAS 7563-80 ncercri ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezistentei la compresiune.
12 C 1740-86 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat.
13. C 21-77 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton precomprimat. (Buletinul Constructiilor nr. 11/1977 si
brosura nr. 158/1977).
14. C 28-83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armturilor de otel-beton. (Buletinul Constructiilor nr. 6/1983).
15. C 54-80 Instructiuni tehnice pentru ncercarea betoanelor prin extragere de carote. (Buletinul Constructiilor nr.
8/1980).
16. C 117-70 Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton
armat (Buletinul Constructiilor nr. 9/1970).
17. C 26-72 Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive (Buletinul Constructiilor nr. 8/1985)
18. C 11-74 Instructiuni tehnice privind alctuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje
(Buletinul Constructiilor nr. 4 1973).
19. C 155-81 Instructiuni tehnice pentru prepararea si folosirea betoanelor cu granulit. Instructiuni tehnice pentru
proiectarea elementelor din beton si beton armat cu granulit clasa A 3 a (Buletinul Constructiilor nr. 4/1982).
20. P 59-80 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armrii cu plase sudate a elementelor din beton
(Buletinul Constructiilor nr. 4/ 1981).
21. C 41-76 Normativ pentru alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante (Buletinul Constructiilor nr. 11
12/1976).
22. C 156-72 ndrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/371. Elemente prefabricate din. beton, beton
armat si beton precomprimat." Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice (Buletinul
23. C 162-73 Normativ privind alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton
monolit la cldiri. (Buletinul Constructiilor nr. 7/1974).
[top]
CAPITOLUL 2 : BETOANE REFRACTARE, REFRACTARE-TERMOIZOLATOARE,

TERMOIZOLATOARE
1.1. Prezentul capitol se refer la conditiile de calitate si la verificrile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata
ndeplinirea acestor conditii, la lucrrile cu betoane refractare si betoane termorezistente, corespunztor
urmtoarelor tipuri, standarizate pn n prezent:
Beton termorezistent usor, pe baz de diatomit cu liant stabilizat STAS 7980/1-78 ;
Betoane termorezistente dense, silicoaluminoase STAS 7981-76;
Betoane termorezistente silicoalummoase, dense, betoane cu ciment refractar STAS 7981/2-80 ;
Betoane refractare, silico-aluminoase usoare STAS 11485/31 ;
Betoane termorezistente silicoaluminoase, usoare STAS 11486-81 ;
Betoane refractare silico-aluminoase, dense STAS 11209-79.
1.2. Prevederile se aplic la betoanele turnate, torcretate, stampate si prefabricate.
1.3. Pentru alte tipuri de betoane refractare, termorezistente, etc, conditiile de calitate si de verificare se vor indica
prin proiectele de executie sau normele tehnice speciale ale furnizorului.
2. Conditii si verificri privind calitatea materialelor utilizate
2.1. Controlul calittii materialelor se efectueaz n conformitate cu prevederile din standardele mentionate Ia punct
1.1 si n conformitate cu STAS 619G-81.
2.2. La santier, verificarea calittii materialelor are la baz certificatul de calitate, emis de furnizor, ce trebuie s
nsoteasc n mod obligatoriu fiecare livrare de betoane refractare si termorezistente.
In certificatul de calitate se va consemna sortimentul de beton si standardul respectiv, data fabricatiei, furnizorul,
masa net si alte eventuale date ca : termen de garantie, etc.
In caz de dubii sau de lips a certificatului de calitate se va recurge la prelevarea de probe n conformitate cu
modul si cantitatea prevzut n standarde ce vor fi trimise la un laborator de specialitate pentru verificare.
Este interzis utilizarea betoanelor refractare si termorezistente care au fost livrate fr certificatul de calitate
respectiv sau fr avizul unui laborator de specialitate.
2.3. Este interzis utilizarea betoanelor refractare si termorezistente al cror termen privind durata de depozitare
este depsit. Aceast prevedere se refer n special la liantul livrat separat de agregate precum si la betoanele
livrate gata preparate, n sensul livrrii n amestec prealabil a agregatului si liantului.
2.4. Probele de laborator ct si certificatele de calitate trebuie s se refere la toti componentii ce alctuiesc
betoanele refractare si termorezistente ce se livreaz sub form ele componenti separati.
2.5. Verificarea calittii betoanelor revine comisiei de receptie a materialelor, stabilit prin decizie emis de unitatea
respectiv, si conductorului tehnic al lucrrii, cruia i revine si obligatia de a asigura si controla utilizarea tipurilor
si sortimentelor de betoane prevzute n proiectul de executie.
2.6. Betoanele livrate sub form de prefabricate se vor receptiona bucat cu bucat in conformitate cu precizrile
din proiectul de executie si cu cele din Normele de fabricatie privind defectele limit admise, ca : rupturi, stirbituri,
segregri, fisuri, sprturi, precum si cu tolerantele dimensionale.
In cazul n care lipsesc indicatiile privind defectele si tolerantele admise sau n cazul n care acestea depsesc
limitele prevzute n proiectul de executie sau n normele de fabricatie, folosirea prefabricatelor respective se va
face numai cu acordul scris al proiectantului si beneficiarului dup o examinare si analiza atent a situatiei la fata
locului de ctre acesti factori.
3. Conditii si verificri privind pregtirea lucrrilor
3.1. Transportul, depozitarea si manipularea materialelor utilizate trebuie s se fac n strict concordant cu
prevederile din standardele mentionate la pct. 1, cu instructiunile speciale ale furnizorilor si cu prevederile din
proiectele tehnologice ale executantului.
3.2. In acest sens se vor asigura si verifica urmtoarele conditii :
- ferirea de umezeal si intemperii a materialelor ; se interzice utilizarea celor degradate din motivele mentionate, n
special a liantului sau a betoanelor gata amestecate care au suferit deja efectul de priz, datorit umezelii ;
- pstrarea materialelor n ambalajele n care au fost livrate pn la nceperea operatiilor de preparare si de punere
n oper.
Se va controla depozitarea n stive si folosirea materialelor n ordinea sosirii, pentru a se evita depsirea termenului
de garantie privind durata de depozitare. Fiecare stiv va fi etichetat cu sortimentul respectiv, data de fabricatie,
cantitate si termenul de garantie, n corespondent cu certificatul de calitate si celelalte acte de livrare din partea
furnizorului ;
- utilizarea de scule, utilaje si mijloace de transport curate, n scopul feririi cu desvrsire a produselor si
componentilor de murdrire sau de includerea unor corpuri strine ;
- existenta la locul de preparare a utilajelor prevzute n proiectul tehnologic (tip de betonier sau malaxor) precum
si a mijloacelor de cntrire pentru dozarea gravimetric sau a vaselor pentru dozarea volumetrica echivalent ;
- existenta si afisarea retetei de preparare a betoanelor refractare si termorezistente la locul de preparare cu
indicatiile gravimetrice si volumetrice necesare, precum si realizarea conditiilor de dozare corespunztoare a apei
necesar amestecului, n proportiile indicate n retete ;
- verificarea cunostintelor de specialitate a muncitorilor utilizati, n domeniul depozitrii, transportului, manipulrii si
preparrii betoanelor refractare si termorezistente precum si n ceea ce priveste cunoasterea retetelor de preparare
si a ordinei n care se face amestecul si omogenizarea ;
- n toate cazurile se va proceda la definitivarea retetei de preparare a betoanelor pe baza unor probe preliminare,
care vor asigura ntre altele lucrabililatea betonului fr majorarea dozrii apei n detrimentul rezistentei betonului;
- deasemenea, n toate cazurile se vor preleva cuburi de prob, etalon, si de verificare pe parcurs, ce vor fi trimise
la un laborator de specialitate pentru a se face determinrile necesare (rezistenta la compresiune si uzur,
conductivitate termic, densitate aparent, porozitate, etc.) pentru fiecare zon din agregatul termic respectiv,
organizndu-se evidenta betoanelor folosite pe zone si a verificrilor si determinrilor aferente, precum si evidenta
nominal a echipelor ce au executat diferitele zone ale cuptorului.
4. Conditii si verificri privind punerea n oper a betoanelor refractare si termorezistente
4.1. Verificarea conditiilor de front de lucru constnd n verificarea, dup caz, a fundatiilor din beton, a mantalei
metalice, a constructiilor metalice etc. se va face n conditiile prevzute n proiectul de executie si proiectul
tehnologic.
n acest sens se specific :
- fundatiile din beton nu trebuie s prezinte crpturi si fisuri sau segregri si tendinte de tasare diferentiat.
Suprafata betonului trebuie s fie plan si perfect nivelat. De asemenea trebuie s existe rosturile de dilatare
prevzute n proiect, precum si golurile, orificiile, etc. prevzute n detaliile proiectului, de dimensiunile si la pozitia
indicat n acesta
- carcasele metalice trebuie s corespund prevederilor proiectului de executie, verificndu-se prin msurtori
exacte dimensiunile, echidistantele verticalitatea sau orizontalitatea, planeitatea orificiile (pozitionarea si
dimensiunile acestora) etc.
Toate sudurile trebuie s fie complet terminate, curtite, polizate, fr bavuri si denivelri.
Ovalizrile eventuale ale tubulaturilor trebuie s se inscrie n tolerantele admisibile iar determinrile s se fac pe
baza conditiilor speciale prevzute n caietul de sarcini ;
- constructiile metalice trebuiesc complet terminate cu toate mbinrile si sudurile executate exceptnd cazurile
prevzute n mod expres in proiectul de executie sau n proiectul tehnologic, n care montajul este indicat s se
efectueze dup executarea betonului, din motive de etapizare, care s fac posibil executarea lucrrilor ;
- se va verifica existenta ancorajelor si ancorelor sau a digelor de ancorare, sudate pe carcasa metalic, de tipul,
dimensiunile si la echidistanta prevzut n proiect ;
- se va controla, totodat, respectarea conditiilor de predare-primire a frontului de lucru nscrise n Instructiunile
metodologice aprobate cu Ordinul MCInd. nr. 1204/D/198Q, completate cu Indicatiile tehnice suplimentare difuzate
de MCInd Directia tehnic cu nr. 1116/E/aprilie 1981 ;
- predarea-primirea frontului de lucru n vederea executrii lucrrilor de betonare se va face numai pe baz de
proces-verbal ncheiat n acest sens, si numai dup efectuarea tuturor completrilor si remedierilor impuse de
respectarea conditiilor de calitate a fronturilor de lucru ;
- procesul-verbal va trebui s confirme c suportul lucrrilor de betonare ce urmeaz a se executa corespunde
ntocmai prevederilor proiectului si prescriptiilor tehnice, c a fost curtat si corect pregtit.
4.2. n cazul constatrii unor tolerante ce depsesc limitele admise n proiect se va proceda la remedieri sau la
consultarea proiectantului, continuarea lucrrilor fiind permis numai cu avizul scris al beneficiarului si
proiectantului.
4.3. Pe parcursul executrii propriu-zise a lucrrilor se vor face verificri periodice, la intervale n raport cu volumul
si importanta lucrrii privind mentinerea conditiilor initiale la cofraje, carcase, constructii metalice, etc.
- se vor verifica rosturile de lucru si rosturile de dilatare, turnarea n carouri alternante n sah a betonului turnat sau
torcretat, respectarea grosimilor si a celorlalte dimensiuni;
- se vor verifica conditiile de aderenta a betonului la suport sau ntre straturi, verificndu-se si operatiile de
asperizare a suprafetelor executate anterior, n scopul aderentei corespunztoare a stratului urmtor, precum si
efectuarea operatiilor de stropire cu lapte de ciment n astfel de situatii;
- se va controla temperatura mediului ambiant care nu trebuie s coboare sub 5C si s nu depseasc limita de
+ 330C. Se recomand efectuarea lucrrilor la temperaturi ntre + 15C si + 25 0C;
Este interzis efectuarea lucrrilor de preparare si punere n oper a betoanelor n alte conditii de temperatur
dect cele mentionate mai sus, fr asigurarea unor msuri de nchidere si nclzire corespunztoare ;
- n cazul betoanelor torcretate si a celor stampate se va controla modul de functionare corect a aparatelor precum
si modul de utilizare a acestora (distanta duzei fat de suprafata de tocretat, pozitia perpendicular a ajutajului sau
a tijei ciocanului de stampat fat de suprafata suport, etc).
- n cazul betoanelor sub form de prefabricate se vor controla dimensiunile acestora si toate celelalte detalii n
raport cu desenul piesei respective. Piesele fisurate sau crpate nu vor fi utilizate ;
- n cazul betoanelor ancorate cu agrafe si crlige metalice sau ceramice se va controla pozitionarea acestora si
fixarea lor n conformitate cu prevederile din proiect;
- se vor controla msurile ce se impun n vederea mentinerii umidittii betonului pe perioada de priz si de ntrire a
acestuia, cu deosebire n cazul betoanelor cu cimenturi aluminoase si super aluminoase, cunoscute ca exoterme,
fapt ce provoc deshidratarea betonului nainte de realizarea prizei hidraulice a liantului avnd ca efect reducerea
rezistentei mecanice si termice;
- se va controla compactitatea betonului prin ciocnire ;dup ntrire, sunetul rezultat trebuie s fie un sunet metalic
n caz contrar se vor lua msuri de ndeprtare a betonului din zona respectiv si se va reface betonarea ;
- este interzis utilizarea betoanelor a cror priz a nceput nainte de punerea n oper sau a acelora utilizate n
ziua precedent, prin adugare de ap.
Se recomand, n schimb, reomogenizarea betonului nainte de punerea n oper prin turnare, dar fr modificarea
retetei prin adugarea de ap sau alt component.
5. Conditii si verificri pe faze de lucrri si pentru lucrri ascunse
5.1. Controlul executiei si verificarea calittii lucrrilor se va face pe tot parcursul lucrrilor prin autocontrolul
efectuat, de executant. n aceiasi msur, C.T.C. si delegatul beneficiarului supravegheaz, controleaz si particip
la receptia lucrrii.
n plus, se vor efectua controale si verificri pe fiecare faz de lucrri sau la punctele deosebit de importante din
structura lucrrii precum si la elementele ce devin lucrri, ascunse prin executarea ulterioar a altor lucrri sau
elemente de structur.
Indicarea fazelor de lucrri, a zonelor, a lucrrilor ascunse etc. ce vor necesita verificri speciale se va face de ctre
proiectant prin introducerea n proiectul de executie a Programului privind controlul tehnic de calitate, n
conformitate cu prevederile din Legea nr. 8/1977 pentru asigurarea durabilittii, sigurantei n exploatare,
functionalittii si calittii constructiilor.
n acest sens, se exemplific executarea cofrajelor si a tiparelor, pozitionarea si sudarea corect a agrafelor si
ancorelor metalice sau ceramice, executarea succesiv a straturilor de betoane termoizolatoare si a betoanelor
refractare care le acoper pe cele dinti etc.
5.2. Pentru aceste lucrri si, n special pentru cele ce devin lucrri ascunse prin acoperirea lor cu alte elemente de
structur sau alte lucrri, calitatea lor si corespondenta cu prevederile proiectului va fi atestat printr-un proces
verbal ce se va ncheia ntre executant si beneficiar.
5.3. Verificarea lucrrilor ascunse se va face n conformitate cu Instructiunile pentru verificarea calittii si
receptionarea lucrrilor ascunse la constructii si instalatii aferente", urmrindu-se :
- existenta si examinarea documentelor de atestare a calittii materialelor utilizate si a corespondentei lor cu

prevederile proiectului si prescriptiilor tehnice ;
- examinarea vizual si prin msurtori a elementelor componente ale lucrrii ascunse din punct de vedere al
pozitionrii, formei, dimensiunilor si a celorlalte conditii de calitate ;
- verificarea rezultatelor probelor de control.
Verificarea se va face n cel mult 7 zile naintea operatiei de acoperire sau nglobare a lucrrilor verificate n alte
elemente de structur sau de alte lucrri.
n toate cazurile n care se constat deficiente sau abateri peste limitele admise sau nencadrarea n prevederile
proiectelor de executie sau a prescriptiilor tehnice se va proceda Ia remedieri, fiind strict interzis a se executa orice
lucrri n continuare, care ar ascunde, prin acoperire sau nglobare, lucrarea defectuoas n cauz sau care ar
mpiedica accesul la ea.
De asemenea, este cu desvrsire interzis a se proceda la executarea de lucrri care s ascund defecte ale
lucrrilor de betonare efectuate, cum sunt chituirea superficial a fisurilor, acoperirea acestora cu tencuieli, etc.
5.4. n toate cazurile n care defectiunile constatate pun n primejdie rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau
functionalitatea obiectului lucrrile de remediere se vor executa numai cu acordul scris si pe baza detaliilor date de
proiectant.
Dup executarea remedierilor se va consemna ntr-un nou proces-verbal de lucrri ascunse, corecta executare a
acestora.
5.5. Organele care efectueaz verificarea si receptia lucrrilor ascunse precum si controlul lucrrilor pe faze de
lucrri se vor indica de ctre proiectant n programul de control tehnic de calitate a lucrrilor sus mentionate.
Este obligatorie participarea la aceste controale si verificri a executantului si beneficiarului, solicitndu-se n raport
cu importanta cazului respectiv si prezenta organelor CTC ale executantului, a proiectantului de specialitate si
antreprenorului general, precum si interventia unui laborator de specialitate, n caz de necesitate, pentru luri de
probe (carote, cuburi, etc.) si determinri n consecint.
5.6. Toate actele ncheiate cu ocazia controalelor si verificrilor ca : procese-verbale de lucrri ascunse, proceseverbale de verificare pe faze de lucrri, procese verbale privind remedierea defectiunilor, precum si certificatele de
calitate a materialelor si certificatele de laborator se vor pstra ndosariate pentru a fi predate ulterior comisiei de
receptie preliminar a lucrrilor si pentru a fi incluse n cartea tehnic a obiectivului.
6. Conditii si verificri de efectuat la receptia preliminar a lucrrilor
6.1. Conductorul tehnic al lucrrii. n colaborare cu beneficiarul, este obligat a pregti si a preda comisiei de
receptie,nsotite de borderou :
- Toate documentele ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor inclusiv certificatele de calitate si rezultatele
determinrilor de laborator, dispozitiile de santier, procesele-verbale de lucrri ascunse, de receptie pe faze de
lucrri, de remedieri efectuate, inclusiv proiectul de executie, caietul de sarcini, etc. efectund si o scurt
prezentare, sintetic, cu concluzii privind calitatea lucrrilor executate.
Proiectantul va prezenta de asemenea, la cererea comisiei de receptie, o not ce va cuprinde precizri si observatii
asupra calittii lucrrilor n cauz si punctul su de vedere n legtur cu admiterea receptionrii lucrrilor.
6.2. Comisia de receptie va verifica existenta documentelor de verificare si va proceda la verificri directe efectund
si eventuale sondaje pentru a-si putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.
6.3. Comisia de receptie preliminar va proceda, de asemenea, la verificri similare cu cele indicate la punctul 5 si
va proceda la ncheierea procesului-verbal de receptie preliminar respectiv.
n cazul n care comisia va constata necesitatea unei amnri, a unor remedieri sau respingerea receptiei, se va
proceda la ncheierea unui proces-verbal corespunztor n care se vor indica msurile ce urmeaz a fi luate precum
si termenele n care acestea vor fi realizate.
[top]
CAPITOLUL 3 BETOANE HIDROTEHNICE

Pentru betoane hidrotehnice se aplic prevederile de la cap. 1 (Betoane cu agregate naturale) din prezentul
normativ completate cu prevederile instructiunilor departamentale PE 71383 n cazul betoanelor constructiilor
hidrotehnice si cu prescriptiile tehnice specifice n cazul altor constructii hidrotehnice de beton, anexate proiectelor.
2. Conditiile tehnice ale betoanelor hidrotehnice ct si a materialelor componente vor fi stabilite n conformitate cu
STAS 610280 si cu instructiunile PE 71383 cap. 27.
3. Prepararea, transportul, punerea n oper si tratarea betonului hidrotehnic se va face n conformitate cu

instructiunile PE 71383 cap. 810.
4. Controlul betonului hidrotehnic se efectueaz prin controlul materialelor componente, prin controlul betonului
proaspt si prin controlul betonului ntrit n conformitate cu standardele n vigoare (vezi anexa V-3) si cu
instructiunile PE 713-83 cap. 11 si 12 n care se dau si conditiile de acceptare in vederea receptiei.
5. Este interzis utilizarea betoanelor hidrotehnice a cror termen privind durata de depozitare este depsit.
Aceast problem se refer n special la liantul livrat separat de agregate precum si la betoanele livrate gata
preparate n sensul livrrii n amestec prealabil a agregatului si liantului.
ANEXA V.3-1
LISTA DOCUMENTELOR TEHNICE DE BAZA
1. STAS 610280 - Betoane pentru constructii hidrotehnice. Prescriptii tehnice.
2. STAS 301183 - Cimenturi hidrotehnice si cimenturi rezistente la sulfati.
3. STAS 227/1-573 - Cimenturi. ncercri fizice.
4. STAS 227/681 - Cimenturi. Determinarea rezistentelor mecanice pe mortare plastice.
5. STAS 166776 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de ncercare.
6. STAS 460680 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare. Metode de ncercare.
7. STAS 79083 - Ap pentru mortare si betoane.
8. STAS 862570 - Aditiv plastifiant mixt pentru betoane (DI-SAN).
9. STAS 862670 - Lignosulfonat de calciu tehnic (LSC).
10. STAS 175980 - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt.
11. STAS 547G57 - ncercri de laborator ale betoanelor. Determinarea volumului de aer din betonul proaspt.
12. STAS 127581 - ncercri pe betoane. ncercri pe betonul intrit. Determinarea rezistentelor mecanice.
13. STAS 351076 - ncercri pe betoane. Determinarea gradului de impermeabilitate fat de ap.
14. STAS 331878 - ncercri de laborator ale betoanelor. Determinarea rezistentei la nghet-dezghet (gelivitate).
15. STAS 3349 283 - Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea agresivittii apei.
16. STAS 544070 - Betoane de ciment. Verificarea reactiei alcalii agregate.
17. PE 71383- Instructiuni tehnice departamentale privind executia si controlul betoanelor constructiilor
hidroenergetice.
18. PE 707-71 - Normativ departamental pentru calculul elementelor de constructii hidrotehnice din beton, beton
slab armat si beton armat.
19. PE 71482 - Instructiuni tehnice departamentale pentru rcirea betoanelor hidrotehnice masive.
[top]
CAIETUL VI. LUCRRI HIDROTEHNICE, HIDROENERGETICE, NAVIGATIE, PORTUARE,

METROU
CAPITOLUL 1 LUCRRI DE REGULARIZARE SI NDIGUIRE (RETELE DE IRIGATII)
1. Date generale
1.1. Verificarea calittii lucrrilor din retelele de irigatie se efectueaz avnd la baz detaliile de executie, modul de
aplicare a acestora, certificatele de calitate ale materialelor folosite ; probele de laborator privind calitatea
betoanelor si a terasamentelor realizate.
1.2. Pentru urmrirea calittii lucrrilor executate se ntocmeste un grafic pe faze specifice de executie pentru
fiecare obiect si categorie de lucrare.
1.3. Deosebit de controlul calittii pe faze specifice, beneficiarul, proiectantul si organul superior constructorului,
efectueaz inopinant controale pe parcursul realizrii lucrrii.
1.4. Controlul calittii se va efectua tinnd seama de prevederile din Sistemul de evidenta in activitatea de control
tehnic al calittii constructiilor" elaborat de LG.C.S.I.C. si aprobat conform avizului nr. 271/21.06-80 al Comisiei
Guvernamentale pentru rationalizarea sistemului de evident in unittile socialiste, publicat in Buletinul

Constructiilor volumul 2/1981.
1.5. Verificarea va urmri realizarea parametrilor tehnici functionali ai constructiilor ct si aspectul si finisarea
acestora.
2. Verificarea calittii retelei de canale
2.1. Traseul canalelor.
Se va verifica prin coordonatele vrfurilor, respectarea elementelor curbelor, intersectiile traseului cu diferite
obstacole naturale sau artificiale si modul de rezolvare a acestora (travrsri de vi, drumuri, ci ferate, conducte,
cable, retele electrice) etc.
Se va verifica distanta normal de la ampriza canalului si zona de lucru pn la liniile electrice sau constructiile si
instalatiile nvecinate.
Datele topografice de verificare se vor amplasa pe planul de situatie al traseului canalului din DDE.
2.2. Profilul longitudinal al canalelor.
Se va verifica panta pe tronsoane, cotele fundului amplasamentul cderilor si cotele aferente, cotele rambleelor si
pantele acestora.
Verificarea se va materializa prin profile longitudinale ale canalelor, redactate la scrile profilelor respective din
D.D.E.
2.3. Profilul transversal al canalelor.
Se va verifica ltimea la fund, ltimea coronamentelor, ltimea bermelor, nclinarea taluzurilor, modul de racordare
al biefurilor.
Verificarea se va face prin ntocmirea de profile transversale topografice n fiecare bief de canal, dar nu mai putin
de un profil la fiecare 500 m si prin ntocmirea de profile transversale de sondaj (cu amplasament stabilit la
verificarea vizual).
2.4. Rambleele de pe canale
Se vor verifica n ce priveste sectiunile, cotele si pantele, odat cu verificarea elementelor respective pentru tot
canalul, ca la paragrafele 2.1 2.3.
n plus, se va mai verifica natura pmntului din rambleu, dac este corespunztoare cu prevederile din avizul
geotehnic si cu prevederile din D.D.E., amplasamentul, organizarea si fixarea gropilor de mprumut; greutatea
volumetric n gropile de mprumut si n rambleu.
2.5. Constructiile hidrotehnice de pe canale
Se va verifica amplasamentul constructiilor la pozitia kilometric din DDE, realizarea constructiilor din materialele, la
dimensiunile si la cotele din DDE.
Pentru betoane se vor ntocmi probele de laborator stabilite prin actele normative.
Pentru fundatii se va verifica natura materialului si cota de fundare, conform cu avizul geotehnic si cu datei-3 din
DDE. Verificarea se va face n prezenta proiectantului si a beneficiarului.
2.6. Cptusirea canalelor
Se va verifica, corespondenta datelor tehnice ale cptuselii cu prevederile din DDE privind componenta si calitatea
betoanelor, dimensiunile dalelor, grosimea stratului de beton n cadrul executrii de cptuseli cu masini de betonat,
asezarea si dimensiunile rosturilor, modul de nchidere a acestora ca material si asezare n oper.
n cazul cptusirii cu dale prefabricate, se va verifica modul de realizare a acestora (armtura, betonul,
dimensiunile, tehnologia de executie si transport) si calitatea dalelor nainte si dup montaj.
In cazul utilizrii foliilor sau a izolatiilor hidrofuge se se verifica modul de asezare si legare (joantele) a fiecrui strat,
tratarea prealabil conform DDE a stratului de pmnt suport.
nainte de aplicarea cptuselilor se va verifica finisarea canalului la dimensiunile si cotele din DDE, tinnd seama
de grosimea cptuselii.
2.7. Tehnologiile de executie
Se va verifica respectarea prevederilor din DDE privind sistema de masini utilizat, procesele tehnologice pentru
fiecare categorie de lucrri, distantele de transport si organizarea executiei pentru realizarea acestora dup
prevederile din antemsurtori; miscarea terasamentelor n lungul canalelor, amplasamentul, realizarea si finisarea
depozitelor de terasamente si a gropilor de mprumut, operatiile de finisare a terasamentelor, organizarea si

realizarea compactrii rambleelor (umectare, numr de treceri, utilajul folosit).
3. Verificarea calittii retelei de conducte
3.1. Traseul conductelor
Se va verifica prin coordonatele vrfurilor de pe traseu ; coordonatele punctelor de distributie; intersectiile traseului
cu diferite obstacole naturale sau artificiale si modul de rezolvare a acestora (traversri de vi, de canale, de
drumuri si ci ferate, alte conducte sau cable subterane).
Se va verifica unghiul realizat ntre conductele de ordin superior cu acelea de ordin inferior (CP cu CS ; CP si CS cu
antene), paralelismul si lungimea antenelor.
Datele topografice de verificare se vor amplasa pe planul de situatie al retelei de conducte din D.D.E.
3.2. Profilul longitudinal al conductelor
Se va verifica panta conductelor pe tronsoane, cota spturii respectiv adncimea de ingropare, corespunztoare
adncimii de nghet a zonei respective, realizarea liniei piezometrice conform prevederilor din D.D.E.
3.3. Tuburile puse n oper
Se va verifica natura materialului si realizarea tronsoanelor de conducte la sectiunile din DDE, modul de lansare,
pozare si mufare a tuburilor, realizarea stratului suport al conductei clin balast, nisip sau prin compactare, conform
DDE.
Calitatea tuburilor se va verifica si preliminarea punerii Ior n oper, eliminnd tuburile degradate prin transport.
3.4. Accesoriile si dispozitivele de protectie
Se va verifica amplasamentul si natura accesoriilor si dispozitivelor de protectie, functionalitatea si etansarea
acestora, distanta ntre hidranti, marcarea vizibil a hidrantilor, amplasarea n punctele de maxim si respectiv de
minim a dispozitivelor de aerisire-dezaerisire si a vanelor de golire, realizarea masivelor de ancoraj in
amplasamentul si la dimensiunile proiectate, ancorarea corespunztoare a conductelor de masivele de ancoraj.
3.5. Probarea retelei de conducte
Probarea retelei se va face la presiune pe tronsoane si pe total retea, la presiunile si n conditiile stabilite prin acte
normative.
Realizarea capacittii de transport a debitelor si realizarea presiunilor n punctele caracteristice se va face la
capactatea maxim a retelei (cu toate aripile n functiune) prin verificarea realizrii schemelor de udare proiectate.
In caz de strangulri pe retea, se vor localiza acestea si se vor nltura.
3.6. Izolarea si tratarea conductelor.
n cazul conductelor metalice se va verifica realizarea izolatiei cu material si punerea n oper n conformitate cu
prevederile din DDE. Se vor verifica amnuntit legturile dintre tuburi (joantele) dup racordarea acestora prin
sudur.
In cazul unor ape agresive, se va verifica tratarea preliminar corespunztoare a tuburilor din azbociment si beton
armat.
3.7. Tehnologiile de executie
Se va verifica modul de realizare al asezrii si racordrii tuburilor n oper, ca utilaj si faze de executie.
Se va verifica modul de acoperire al tuburilor, manual, n straturi compactate de 10 cm grosime pn la asezarea
unui strat de 30 cm grosime peste generatoarea superioar a tuburilor si realizarea n continuare a celorlalte faze
de executie.
Se va verifica finisarea traseului dup terminarea lucrrilor.
[top]
CAPITOLUL 2 NIVELAREA TERENULUI PENTRU IRIGAREA PE BRAZDE SI OREZARII

1.1. In cadrul prezentului normativ, prin nivelarea terenului pentru irigarea prin brazde si inundare (orezrie) se
ntelege o lucrare de terasamente prin care pe o suprafat de teren cu pante neuniforme sau microrelief frmntat,
se creeaz pante continui si uniforme pe o directie sau pe dou directii pentru a se crea conditii optime de
realizarea udrilor.
Nivelarea terenului se execut pe parcele de regul avnd o form rectangular si o suprafat variabil.
1.3. n cazul irigrii prin brazde parcelele pot fi nivelate n una sau dou directii cu o suprafat de 0,3 ha 4,0 ha.
1.4. In cazul irigrii prin inundare (orezrie) parcelele se niveleaz numai pe dou directii, parcele avnd. Suprafete
cuprinse ntre 0,5 2,0 ha.
1.5. Parcelele sunt ncadrate n schema de irigatie constituit din trasee de conducte sau canale cu caracter
permanent sau provizoriu.
1.6. Controlul calittii lucrrilor de nivelare se refer n principal la
- modul n care se respect prevederile proiectului, caietelor de sarcini si a instructiunilor de executie, inclusiv
msurtorilor de verificare a suprafetei si amplasrii parcelelor de nivelare si a cotelor realizate ;
- documentele specifice de control a calittii lucrrilor de nivelare constnd din profile topografice executate prin
sondaj pe care s apar linia terenului nivelat si linia proiectat (cca. 10% din suprafata proiectat)
- proba cu ap pe fiecare parcela nivelat pentru metoda, ele udare prevzut (brazde, fsii sau inundare).
2. Controlul calittii lucrrilor de nivelare
Aceast operatie se va face pe tot parcursul executiei lucrrilor si va consta din :
- verificri vizuale ;
- verificri ale corespondentei lucrrilor de nivelare cu proiectul;
- verificarea tehnologiei prevzute n proiect;
- verificarea documentelor specifice.
2.1. Verificarea aspectului general al terenului nivelat const din :
- verificarea ncadrrii parcelelor de nivelare n schema de irigatie.
2.2. Verificarea corespondentei lucrrilor de nivelare cu proiectul const din :
- efectuarea unor profile topografice de control prin sondaj pe cca. 10% din suprafat (12 profile la o parcel);
- Confruntarea cotelor din profile cu cele din proiect, pornind de la cotele absolute ale reperelor de baz. Tolerantele
admise pentru nerealizarea cotelor de proiect sunt de 5 cm la nivelarea pentru irigatie prin brazde si 3 cm Ia
nivelarea pentru orezarii.
- Verificarea prin proba cu ap pe parcele corespunztor cu metoda de udare respectiv si anume :
- distributia apei n brazde de lungimea si pe directia prevzut n proiect si verificarea continuittii scurgerii apei la
parcelele nivelate cu o pant, idem dar pe ambele directii la percelele nivelate in dou pante.
2.3. Verificarea tehnologiei prevzute n proiect
- verificarea respectrii admisiei si evacurii apei de irigatie din fiecare parcel de nivelare ;
- verificarea tehnologici de executie (utilaje, schema de lucru);
Verificarea respectrii acoperirii cu pmnt vegetal a zonelor unde se prevede aceast operatie,
- verificarea gradului de tasare (afnare) a solului in zonele de umplutur n sensul respectrii datelor din proiect.
2.4. Verificarea documentelor specifice.
Aceast verificare const din analiza urmtoarelor documente:
- proiectul de executie (DDE) ;
- profilurile topografice de executie precum si cele executate pentru verificri;
- caietul cu dispozitii de santier ;
- procesele verbale de predare a amplasamentelor ;
- Procesele verbale de amplasare a reperelor topografice ;
- regulamentul de exploatare a lucrrilor de nivelare ;
- procesul verbal privind receptia lucrrilor de nivelare cnd controlul se efectueaz ulterior receptiei) ;
- constatrile beneficiarului si proiectantului privind realizarea remedierilor (cnd controlul se efectueaz dup
trecerea perioadei de garantie).
CAPITOLUL 3 RETELE DE DESECARE , DRENARE
1. Conditii generale amenajri ntre canale

Pentru asigurarea calittii lucrrilor se urmreste :
a. Aspectul general al terenului, al planittii acestuia, nivelri, privale ;
b. Aspectul general al terenului pe care s-a executat defrisarea pentru a se constata eventualele suprafete rmase
nedefrisate si nivelarea suprafetei.
c. Eliminarea corovurilor, a microdepresiunilor dintre canale.
d. Aliniamentele retelei de canale si drenuri.
2. Verificarea retelei de canale.
2.1. Verificarea traseului retelei de canale (pornindu-se de la bornele planimetrice si reperi de nivel din zon) a
elementelor acestora b ; B ; m ; h ; I.
Abaterile admisibile de la pozitia in plan si la sectiune transversal prevzute n proiect sunt date in anexa 1.1.
2.2. Asigurarea cotelor de debusare.
2.3. Pmntul rezultat din excavatii trebuie mprstiat n straturi conform proiectului (n straturi nu mai mari de 10
20 cm pe distanta stabilit).
2.4. Realizarea pantelor longitudinale si transversale prevzute in proiect.
2.5. Aplicarea pe ntreaga suprafat si corect (conform proiectului) a lucrrilor de protectie a taluzelor.
2.6. Se urmreste racordarea ntre reteaua de canale si drenuri.
3. Reteaua de drenaj
3.1. Se verific amplasamentul si panta liniilor de dren.
3.2. Constatarea situatiei lucrrilor ascunse ct verificarea expres a urmtoarelor :
a. Verificarea materialului filtrant n conditii :
- de granulometrie.
- permeabilitatea filtrului s fie de 510 ori mai mare ca a pmntului din jurul filtrului.
- filtrului ntre 1225 mm (cond. de protectie a tubului.
- materialul granular s-si mentin propriettile fizico-mecanice n conditiile terenului (Fe, Mn, ape freatice cu
reactie acid, alcolic).
- materialul s nu contin substante toxice care s nrutteasc situatia apei drenate.
- permeabilitatea filtrului s fie de minim 10 mm/zi.
b. Nu se admit denivelri pe traseul tubulaturii.
c. Tubulatura s fie conform STAS 1626/74.
d. Drenurile vor putea fi dispuse cu o pant general, cu o abatere de 1% din panta proiectat.
e. Asigurarea cotei de debusare.
ANEXA VI-1
LISTA ACTELOR NORMATIVE
1. LEGI, DECRETE SI HCM, GENERALE
Legea nr.8/1977 Asigurarea durabilittii, sigurantei n exploatare, functionalittii si calittii constructiilor.
Legea nr. 7/1977 - Calitatea produselor si serviciilor.
Legea nr. 32/1978 - Stabilirea si sanctionarea contraventiilor.
Decretul nr. 264/1976 - Organizarea si functionarea IGSIC.
H.C.M. nr. 941/1959 modificat prin Hotrrea nr. 29/1959 si H.C.M. nr. 362/60. Msuri referitoare la circulatia
mrfurilor ntre unittile socialiste n scopul asigurrii integrittii mrfurilor la expeditie, transport si destinatie.
2. PRESCRIPTII TEHNICE
7.2.1. Cu caracter general
C 16777 - Norme privind cuprinsul si modul de ntocmire, completare si pstrare a crtii tehnice a constructiei.
C 1684 - Normativ pentru executarea lucrrilor de constructii pe timp friguros.

Ordinul IGSIC nr. 20/1977 privind modificrile si completrile aduse la Instructiunile pentru verificarea calittii si
receptionarea lucrrilor ascunse la constructii si instalatii.
2.2. Lucrri de pmnt si terasamente
STAS 1913/182 Teren de fundare. Determinarea umidittii.
STAS 1913/376 Teren de fundare. Determinarea densittii
STAS 1913/476 Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
STAS 1913/5-74 Teren de fundare. Determinarea granulozittii
STAS 1913/6-76 Teren de fundare. Determinarea permeabilittii n laborator.
STAS 1913/13-84 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. ncercarea Proctor.
STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Conditii generale.
STAS 8389-82 Lucrri de mbunttiri funciare. Diguri. Conditii generale.
STAS 8972/1-84 Teren de fundare. Determinarea compresibilittii pmnturilor prin ncercarea edometric.
STAS 9824/0-74 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale
STAS 8942/1-75 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.
STAS 8942/2-75 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a liniilor de cale ferat.
STAS 9824/371 Msurtori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.
STAS 035083 Lucrri de mbunttiri funciare. Verificarea compactrii terasamentelor,
C 8375 ndrumtor pentru executarea trasrii de detaliu n constructii.
C 16983 Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor civile si
industriale (Bul. Constructiilor nr. 1/1934).
2.3. Lucrri de fundatii
STAS 2561/183 Teren de fundare. Piloti. Clasificare si terminologie
STAS 2561/2-81 Teren de fundare. Fundatii pe piloti. ncercarea n teren a pilotilor de prob.
STAS 2561/4-74 Teren de fundare. Piloti forati de diametru mare. Prescriptii generale de proiectare, executie si
receptie.
P 1077 Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundatii directe la constructii.
C 16075 Normativ privind alctuirea si executarea pilotilor pentru fundatii.
2.4. Lucrri de beton (monolit, prefabricat)
STAS 1275-80 ncercri de laborator ale betoanelor. ncercri pe betonul ntrit. Determinarea rezistentelor
mecanice.
STAS 1759-80 ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt.
STAS 1799-81 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa ncercrilor pentru
verificarea calittii materialelor si betoanelor.
STAS 6652/1-82 ncercarea nedistructiv a betoanelor. Metode de ncercare. Clasificare si indicatii generale.
STAS 6657/1-76 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice generale de
calitate.
STAS 6657/2-75 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Controlul statistic de receptie
al caracteristicilor geometrice.
STAS 6657/3-71 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee si dispozitive de
verificarea caracteristicilor geometrice.
STAS 7563-73 ncercri ale betoanelor. Metode rapide pentru determinarea rezistentei la compresiune.
STAS 227/1-78 Cimenturi. ncercri fizice. Indicatii generale
STAS 227/2-78 Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea finetii de mcinare.
STAS 227/3-78 Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea constantei de volum.
STAS 227/4-78 Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea timpului de priz.

STAS 5296-77 Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului.
C 21-85 Normativ pentru executarea lucrrilor din beton precomprimat.
C 28-83 Instructiuni tehnice pentru executarea prin sudarea electrica a mbinrilor si nndirilor la armturile din
otel-beton.
C 41-76 Normativ pentru ncercarea betonului prin metode nedistructive (Bul. Constructiilor nr. 8/1985).
C 4176 Normativ pentru proiectarea, executarea si folosirea cofrajelor glisante.
P 4271 Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari
C 140-79 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat
C 15672 ndrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/371.
C 16273 Normativ pentru alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor metalice plane pentru pereti din beton
monolit la cldiri.
STAS 7039/1611 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Conditii generale.
STAS 719479 Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baz.
STAS 1125/2,3. 463 Electrozi.
STAS 7335/680 Protectia contra coroziunii. Constructii metalice ngropate. Protejarea conductelor li subtraversri
de ap .fi la treceri prin cmine.
STAS 7335/779 Protectia contra coroziunii. Constructii metalice ngropate. mbinri electroizolante cu flanse.
STAS 7335/879 Protectia contra coroziunii. Constructii metalice ngropate. Prize de potential.
STAS 7.145/173 Tuburi si mufe din azbociment pentru conducte sub presiune. Conditii generale.
STAS 763680 Tevi din otel sudate longitudinal pentru instalatii.
STAS 800980 Pregtirea suprafetelor metalice pentru vopsire. Acoperiri prin vopsire. Metode de verificare.
STAS 809080 Robinet cu sertar din font Pn 6. Dimensiuni
STAS 809180 Robinet cu sertar din otel Pn 16. Dimensiuni
STAS 818380 Oteluri pentru tevi de uz general. Mrci si conditii tehnice.
STAS 838280 Armturi industriale din font si otel. Robinet de retinere cu clapii. Conditii speciale.
STAS 838773 Retele de irigatii. Prescriptii generale de executie si receptie.
STAS 832577 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Conditii generale.
STAS 9488-74 Mecanica fluidelor. Terminologie
Normativ Departamental Proiectarea si executarea conductelor pentru irigatii si desecri ISPIF-1981
I.D13-1971 Normativ Departamental conditionat DIF (DGIFCA) Efectuarea ncercrilor de presiune la conducte n
sisteme de irigatii si desecri.
I.D8-1979 Normativ Departamental DIF (DGEIFCA) Executarea mecanizat a terasamentelor si efectuarea
controlului de calitate pentru lucrrile de mbunttiri funciare.
[top]
CAIETUL VII CINTRE, SPRIJINIRI, COFRAJE

CAPITOLUL 1 COFRAJE PENTRU BETOANE DE DIFERITE TIPURI
1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer la verificarea calittii cofrajelor de diferite tipuri cuprinznd cofraje cu
panouri refolosibile partial a elementelor de beton unicate, a cofrajelor din panouri de inventar demontabile,
cofrajelor psitoare si cofrajelor glisante.
2. Prevederi comune
2.1. Panourile refolosibile partial, sau de inventar ale diferitelor tipuri de cofraje, nainte de montare trebuie s fie
verificate de ctre conductorul tehnic al lucrrii. La verificarea panourilor se vor avea n vedere urmtoarele
aspecte :
- dac prezint rigiditatea necesar pentru a nu se de forma ;

- starea de conservare ;
- dac s-au executat remedierile deteriorrilor aprute anterior.
2.2. Cofrajele montate n oper, avnd forma elementelor ce urmeaz a se betona, nainte de montarea armturii,
se verific de ctre conductorul tehnic al lucrrii mpreun cu proiectantul. Verificrile se refer la corespondenta
cu prevederile din proiect, la conditiile de calitate si ncadrarea n abaterile admisibile, conform normelor m vigoare.
3. Prevederile specifice cofrajelor din panouri de inventar, cofrajelor psitoare si cofrajelor glisante
Tehnologiile de montare si demontare ale cofrajelor din panouri de inventar demontabile. ale cofrajelor psitoare si
ale cofrajelor glisante se vor desfsura pe baza unor instructiuni elaborate de proiectantul cofrajelor si a
prevederilor din normativele n vigoare.
4. Abateri limit
Panourile
cofrajelor
gata
construite
Cofraje gata
confectionate
4 mm
3 mm
10 mm
2 mm
- grosimi pereti, plci
3 mm
- stlpi, grind
2%
4. nclinarea limit fata de orizontal a

muchiilor si suprafetelor
1,0%
Abateri limit pt cofraje la poduri si

pasarele
Panourile
cofrajelor
gata
confectionate
Cofraje gata
confectionate
4 mm
3 mm
4 mm
6 mm
2,5
Abateri limit pt cofraje la constructii civile,

industriale, agrozootehnice si speciale
1. Abateri limit la dimensiunile panourilor :
- la lungimi
- la ltimi
2. Abateri limit la dimensiunea liber
(lumin)
- pentru plci, pereti sau grinzi
3. Abateri limit la dimensiunile sectiunilor
transversale
- pe un m liniar
- pe toat suprafata, la planseu
1. Abateri limit la dimensiunile panourilor

- la lungimi
1
- la ltimi
2. Abateri limit la dimensiunea liber
(lumina) n sectiuni transversale
- la elevatii
- la fundatii
3. nclinarea fat de vertical a muchiilor si
suprafetelor
- pe un m liniar
- pe toat nltimea la elevatii
4. nclinarea fat de orizontal a muchiilor
si suprafetelor
- pe un m liniar
2,
- pe toat suprafata exclusive cuzinetii
- pe suprafata unui cuzinet
5. Abateri la pozitia n plan a axelor
- pentru fundatii
- pentru cuzineti
6. Abateri la pozitia n plan vertical a cotei

de nivel
15 mm
10 mm
20 mm
20 mm
2 mm
- pentru fundatii
- pentru restul elevatii-fundatii
- pentru cuzineti
5. Abaterile limit la confectionarea si montarea cofrajelor glisante se vor ncadra n prevederile din Normativ
privind alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante" indicativ C 4176.
[top]
CAPITOLUL 2 CINTRE SI ESAFODAJE

1.1. Cintrele sunt constructii auxiliare de rezistent care n timpul executiei sustin arce sau bolti.
1.2. Esafodajele sunt constructii auxiliare de rezistent care sustin n timpul executiei, grinzi sau cadre.
2. Prevederi comune
2.1. Cintrele si esafodajele pot fi executate din elemente de beton, de beton armat, de metal sau lemn. Pentru
reducerea consumului de materiale si al costului se recomand ca cintrele si esafodajele s se execute din
elemente de inventar.
3. Verificri ce se execut
3.1. La verificarea cintrelor si esafodajelor se vor avea n vedere n afara calittii materialelor folosite si urmtoarele
:
3.2. Fundatiile si conditiile de fundare s fie conform proiectului.
3.3. Elementele de rezistent s respecte prevederile proiectului n ceea ce priveste sectiunile, lungimile si detaliile
de mbinare.
3.4. Platformele de lucru s fie executate cu contra-sgetile prevzute n proiect si amplasate astfel ca s permit
realizarea constructiei pe care o sustine, n conformitate cu planul de trasare din proiect.
3.5. Dispozitivele de descintrare sa fie corespunztor realizate conform prevederilor din proiect.
3.6. nainte de nceperea executiei constructiilor sustinute de cintre si esafodaje, se va face receptia acestora
consemnndu-se ntr-un proces verbal rezultatul verificrilor artate mai sus.
[top]
CAPITOLUL 3 SPRIJINIRI SI CPTUSELI LA CONSTRUCTII N SUBTERAN TUNELURI

1.1. Prevederile prezentului subcapitol se aplic la lucrrile n subteran pentru tuneluri.
1.2. Acestea sunt lucrri auxiliare necesare pentru asigurarea realizrii lucrrilor de zidrie n subteran, n orice
categorie de terenuri
1.3. In functie de situatia local, natura terenului si adncimea fat de nivelul terenului natural al lucrrii, se poate
aplica si la lucrrile de metrou si subtraversri pietonale.
2. Prevederi comune
2.1. In terenurile de natur argiloas, nisipuri, pietrisuri etc, cu sau fr infiltratii si care pot produce presiuni, se
utilizeaz numai lemnul de brad.
2.2. Materialul lemnos necesar executiei lucrrilor n subteran trebuie s fie de calitate bun, s nu fie putred si
rscopt.
2.3. In terenurile de natur stncoas lemnul poate fi partial nlocuit cu material metalic, conform prevederilor
proiectului.
2.4. Lemnul de esent tare, stejarul, se utilizeaz numai pentru pene.
2.5. Constructia de lemn se va realiza conform prevederilor proiectului.
2.6. Se va respecta cu strictete metoda de executie prevzut si aplicarea ntocmai a procesului tehnologic.
2.7. In caz de infiltratii se vor lua msuri de colectarea si evacuarea apelor.
2.8. Pe toat perioada de executie a lucrrilor n subteran se vor lua msuri de ventilatie prin prevederea de
instalatii corespunztoare conditiilor locale.
2.9. n timpul executiei se vor urmri permanent ;
- directia de avansare in conformitate cu prevederile proiectului de ctre topometrul santierului ;
- idem niveleta proiectat ;
- suprafata excavat n vederea asigurrii nscrierii lucrrii definitive de zidrie.
2.10. La fiecare sfrsit si nceput de zi de lucru se va proceda la verificarea sprijinirilor si interveni imediat cu
remedieri, n locurile unde se constat cedri sau semne de cedare a acestora.
3. Verificri de efectuat pe parcursul executiei
3.1. Amplasarea conform prevederilor proiectului.
3.2. Respectarea procesului tehnologic de executie.
3.3. Urmrirea directiei de avansare si a niveletei
3.4. Verificarea calittii materialelor.
ANEXA VII-1
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA
- Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat indicative C 140-79 (B.C. nr.12/1979 si brosur)
- Normativ privind alctuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante indicative C 41-76 (B.C. nr.11-12/1976)
[top]
CAIETUL VIII ZIDARII SI PERETI

1.1. Prevederile acestui capitol se aplic la verificarea zidriilor si peretilor ce intr n componenta obiectelor si n
conditiile prevzute la pct, 1.4 din partea I-a a prezentei prescriptii si care se execut din urmtoarele materiale :
crmizi pline si blocuri ceramice cu goluri verticale si orizontale, blocuri din beton cu agregate usoare, blocuri si
plci din beton celular autoclavizat. blocuri de piatr natural, crmizi presate din sticl, plci din ipsos si fosfogips
pline si cu goluri, fsii din beton celular autoclavizat si din ipsos, plci din azbociment, din profile U de sticl, din lut
sau pmnt stabilizat. n acest capitol sunt cuprinse si verificrile si conditiile de calitate pentru zidriile refractare
pentru cuptoare industriale, cosuri, canale de fum si de ventilatie.
2. Verificri de efectuat pe parcursul executrii lucrrilor.
2.1. Toate materialele. semifabricatele si prefabricatele care se folosesc la executarea zidriilor si peretilor se vor
pune n oper numai dup ce conductorul tehnic al lucrrii a verificat c ele corespund cu prevederile proiectului si
prescriptiilor tehnice. Verificrile se fac pe baza documentelor care atest calitatea materialelor si le nsotesc la
livrare (certificate de calitate, fise de transport), prin examinare vizual si msurtori.
La materialele indicate la pct. 1.1. se vor verifica dimensiunile, marca, clasa si calitatea n functie de conditiile
tehnice cerute pentru fiecare material.
Crmizile refractare presupun o sortare prealabil pe calitti si dimensiuni, grupate pe tolerante. Se va evita
asezarea crmizilor cu defecte sau prelucrate n prealabil prin tiere, cioplire sau slefuire spre interiorul
cuptoarelor.
Verificarea mortarului si betonului provenit de la statii sau centrale de beton se face pe baza fisei de transport n
care se precizeaz marca, consistenta, continutul de agregate mari, temperatura, precum si prin ncercri pentru
controlul realizrii mrcii.
Verificarea armturilor se va face sub raportul diametrelor sortimentului si alctuirilor plaselor sudate prin puncte.
Pentru ghermele si buiandrugi, verificarea se face bucat cu bucat.
2.2. In cazul n care calitatea materialelor nu corespunde cu cea din proiect, conductorul tehnic al lucrrii, de la
caz la caz, va refuza materialul, va cere acordul scris al proiectantului pentru folosirea lui sau va solicita verificarea
lui prin ncercri de laborator.
2.3. Verificarea calittii zidriilor si peretilor se face pe tot timpul executiei lucrrilor de ctre seful de echip,
maistru, iar la lucrri ascunse si de ctre conductorul tehnic si reprezentantul beneficiarului.
Verificrile se fac vizual si prin msurtori.
2.4. Controlul asupra calittii materialelor n momentul punerii n oper va consta din urmtoarele :
a) Zidrii :
- se va examina starea suprafetelor crmizilor, blocurilor, plcilor de ipsos, crmizilor de sticl, interzicndu-se
folosirea celor acoperite de praf, impuritti sau gheat ;
- se va verifica, n special pe timp clduros, dac se ud. crmizile nainte de punerea n oper ;
- pe msura executrii lucrrilor, se va verifica dac procentul de fractiuni de crmizi fat de cele ntregi nu
depsesc limita maxim de 15% ;
- se va examina starea suprafetelor crmizilor si blocurilor refractare, interzicndu-se folosirea celor cu stirbituri
sau cu colturi rupte ;
- se va verifica modul de conservare a produselor refractare magnezice (foarte higroscopice) interzicndu-se
utilizarea acelor crmizi care au devenit friabile prin depozitare necorespunztoare :
- prin msurtori cu conul etalon, se va verifica la fiecare punct de lucru si la fiecare sarj de mortar ct mai
frecvent dac consistenta mortarului de zidrie se nscrie in limitele prevzute in normativele P285 ; C.1482 si
in instructiunile tehnice P.10483 ;
8..13 cm la zidrie din crmizi pline si blocuri din beton cu agregate grele sau usoare ;
78 cm la zidria din crmizi si blocuri cu goluri verticale si orizontale ;
10.11 cm la zidria din blocuri mici si plci de beton celular autoclavizat;
4..5 cm la zidria din crmizi de sticl ;
11.13 cm la pasta de ipsos pentru plci si fsii de ipsos ;
- ghermelele se vor examina bucat cu bucat, verificndu-se forma, dimensiunile lor, protectia mpotriva umidittii,
conform prevederilor din normativul P285.
b) Pereti:
- se va examina starea suprafetelor fsiilor de beton celular autoclavizat, fsiilor de ipsos, plcilor de azbociment,
profilelor U din sticl, interzicndu-se folosirea celor fisurate si acoperite cu praf sau alte impuritti;
- la profilele U din sticl se va verifica dac lungimea acestora corespunde proiectului de executie ;
- ghermelele se vor verifica bucat cu bucat verificndu-se forma, dimensiunile lor si protectia mpotriva umidittii.
2.5. Executarea zidriilor si peretilor nu va putea ncepe dect numai dup ce se va fi verificat existenta proceselor
verbale de lucrri ascunse, care s ateste c suportul peste care se execut zidria corespunde prevederilor
proiectului si prescriptiilor tehnice respective.
Lucrrile de zidrie refractar trebuie s se execute la o temperatur a mediului nconjurtor de minimum +5"C
pentru a fi ferite de actiunea nghetului.
2.6. Verificarea calittii executiei zidriilor const din urmtoarele :
- prin msurtori la fiecare zid se va. verifica dac rosturile verticale sunt tesute Ia fiecare rnd, astfel ca
suprapunerea crmizilor din dou rnduri succesive pe nltime s se fac pe minimum 1/4 crmid n lungul
zidului si 1/2 crmid pe grosime ; la blocurile ceramice, din beton cu agregate usoare si din beton celular
autoclavizat se va verifica dac rosturile verticale sunt tesute la fiecare rnd ca suprapunerea blocurilor s se fac
pe 1/2 bloc ;
- la zidria executat din plci de beton celular autoclavizat sau din ipsos se va verifica dac teserea vertical s-a
fcut la fiecare rnd, iar suprapunerea plcilor s-a fcut pe 1/2 plac ;
- la crmizile presate din sticl se va verifica pozitionarea armturilor verticale si orizontale astfel nct grosimea
rosturilor s nu depseasc 8... 10 mm; rosturile verticale la zidrie din crmizi de sticl nu sunt tesute ca n cazul
zidriilor obisnuite ;
- se vor verifica grosimile rosturilor orizontale si verticale ale zidriei prin msurarea a 5 :20 rosturi la fiecare zid ;
media aritmetic a msurtorilor fcute cu precizie de 1 mm trebuie s se nscrie n limitele abaterilor admisibile din
anexa VIII. 1 ;
- vizual, se va verifica in toate zidurile dac toate rosturile verticale si orizontale sunt umplute complet cu mortar cu
exceptia adncimii de 1...1.5 cm de la fetele vzute ale zidriei; nu se admit rosturi neumplute. La peretii din plci
de ipsos rosturile se umplu complet cu pasta de ipsos ;
- orizontalitatea rndurilor de .zidrie se va verifica cu ajutorul furtunului de nivel si dreptarului la toate zidurile ;
- modul de realizare a legturilor zidriilor se va verifica la toate colturile, ramificatiile si intersectiile, asigurndu-se
executarea lor conform cu prevederile din normativul P285 si instructiunile tehnice C.19079 si C.19879 ;
- grosimea zidriilor se va verifica la fiecare zid n parte. Verificarea grosimii zidriei se va face prin msurarea cu
precizie de 1 mm a distantei pe orizontal dintre dou dreptare aplicate pe ambele fete ale zidului. Msurarea
grosimii se face
- la trei nltimi sau puncte diferite ale zidului iar media aritmetic a rezultatelor se compar cu grosimea prevzut
n proiect ;
- verticalitatea zidriei (suprafetelor si muchiilor) se verific cu ajutorul firului de plumb si dreptarului cu lungimea de
cca. 2.5 m. Verificarea se face n cte trei puncte pe nltime la fiecare zid ;
- planeitatea suprafetelor si rectiliniaritatea. Unitatea muchiilor se va verifica prin aplicarea pe suprafata zidului a
unui dreptar cu lungimea de cca. 2,5 m si prin msurarea, cu precizia de 1 mm, a distantei dintre rigl si suprafata
sau muchia respectiv. Verificarea se face la toate zidurile ;
- lungimea si nltimea tuturor zidurilor, dimensiunile golurilor si ale plinurilor dintre goluri se verific prin msurarea
direct cu ruleta sau cu metrul. Media a trei msurtori se compar cu dimensiunile din proiect.
2.7. La zidria armat, pe lng cele artat la pct. 2.6. se
- se va verifica dac armarea zidriei sau plasei sudate prin puncte se face n sectiunile prevzute n proiect;
- prin msurtori cu precizie de 1 mm se va verifica grosimea rosturilor orizontale tinnd seama c acestea trebuie
s fie egal cel putin cu suma grosimilor a dou bare plus 4 mm ; totodat se va controla dac stratul de mortar de
acoperire a armturii n dreptul rosturilor este din ciment si are cel putin 2 cm grosime.
2.8. La zidria complex definit conform normativului C.12675 se va verifica la fiecare stlpisor de beton armat
urmtoarele :
- trasarea pozitiei stlpisorilor ;
- sortimentul si diametrele armturilor ;
- dimensiunile si intervalele dintre strepii de zidrie (atunci cnd acestia sunt prevzuti n proiect);
- pozitionarea corect pe nltimea zidriei a armturilor din rosturile orizontale prin care se realizeaz legtura
dintre stlpisori si zidrie ;
- cofrarea si betonarea stlpisorilor.
2.9. La zidria mixt definit conform normativului P.285 pe lng cele artate la pct. 2.6. se va acorda o atentie
deosebit realizrii tuturor legturilor dintre zidul de crmid si cele de beton ; n acest scop se va verifica dac la
fiecare al patrulea rnd se aseaz cte o crmid la intervale de maximum 1 mm n lungul zidului cu alternarea
crmizilor pe nltimea acestuia, totodat se va controla dac cel putin la 1 m pe nltime se execut un rnd
continuu de legturi n crmizi asezate transversal.
2.10. Pentru elementele de beton armat care ntr n componenta zidriilor se aplic n mod corespunztor si
prevederile caietului V din prezenta prescriptie.
2.11. La zidria de umplutur si la lucrrile de placare a fatadelor cu plci de b.c.a. verificrile constau din
urmtoarele :
- se va. verifica dac ancorarea zidriei si a placajelor de stlpi si diafragme se execut conform prevederilor
proiectului n ceea ce priveste diametrele si numrul barelor de ancorare sau dimensiunile platbandelor, sectiunile
in care se face ancorarea, modul de fixare a ancorajelor de elementele de beton armat ;
- s se verifice vizual dac zidria a fost bine mpnat ntre plansee iar rosturile verticale dintre zidrie si stlpi sau
diafragme sunt umplute complet cu mortar ; se va controla dac suprafetele stlpilor sau diafragmelor de beton
armat care vin n contact cu zidria se amorseaz cu mortar de ciment.
La zidria refractar, pe lng cele artate la pct. 2.6. se va verifica urmtoarele :
- modul de realizare a cheilor de la bolti (nu este indicat folosirea cheilor cu grosimi prea mici n partea inferioar) ;
- executarea rosturilor de dilatare n zidria cuptoarelor si a canalelor de fum ;
- mpnarea cptuselii cosurilor de fum n structura de rezistent, tronsonarea izolatiei termice ctre cptuseala si
cos, precum si etansarea rosturilor cu snur de azbest n dreptul consolelor ;
- modul de realizare a zidriei canalelor de fum independent de cptuseala cosurilor, etansarea fcndu-se cu snur
de azbest;
2.12. Rezultatele tuturor verificrilor prevzute n acest capitol si care se refer la zidrii portante, ce urmeaz a se
tencui se nscriu n procese verbale de lucrri ascunse. De asemenea, se nscriu n procese verbale de lucrri
ascunse, rezultatele verificrilor care au rol de izolare termic sau fonic.
2.13. La controlul si receptia cldirilor si a constructiilor de zidrie de piatr se vor preciza urmtoarele :
- dac materialele si piesele ntrebuintate corespunde celor prescrise n proiecte si standarde ;
- dac dimensiunile elementelor de constructie executate corespund celor din proiect;
- dac rosturile de dilatare si tasare sunt bine executate n locurile prevzute n proiect ;
- dac nu s-au ivit defecte din cauza tasrilor ;
- dac s-au lsat golurile si santurile pentru conductele de ap, canalizare. nclzire, prevzute n proiect ;
- verticalitatea zidurilor, stlpilor, usilor si ferestrelor ;
- orizontalitatea glafurilor ;
- dac buiandrugii sunt bine asezati deasupra golurilor de centrarea stlpilor precum si a grinzilor principale si
secundare pe stlpi si ziduri;
- executarea conform cu planurile a ncastrrii corniselor ;
- calitatea suprafetei peretilor de fatad netencuiti;
- legtura dintre zidria de umplutur si elementele scheletului.
3. Verificri de efectuat la ncheierea fazei de lucru
3.1. Verificrile scriptice constau din examinarea existentei si analizarea continutului proceselor verbale de lucrri
ascunse la pct. 2.12...2.13, a certificatelor de calitate, a eventualelor buletine de ncercare sau a actelor ncheiate
cu comisia executrii remedierilor, precum si a dispozitiilor de santier date de beneficiar, proiectant sau organele de
control.
3.2. Verificrile directe se efectueaz prin sondaj si se refer la aceleasi elemente ca si cele de la pct. 2.1...2.13, de
mai sus, cu frecventa de cea. 1/4 din aceea de la pct. 2.1...2.13, ns cel putin cte unul la fiecare 100 m 2 de
perete.
Verificarea rosturilor zidriei refractare se efectueaz cu lama de control, dimensiunile fiind variabile n raport cu
calitatea zidriei cerut prin proiect;
- zidrie deosebit de ngrijit, cu rosturi pn la 1 mm ;
- zidrie ngrijit, cu rosturi de 12 mm ;
- zidrie izolatoare de crmid din diatomit, cu rosturi de 34 mm.
3.3. Dup executarea receptiei pe faz, comisia ncheie un proces verbal n care consemneaz verificrile
efectuate, rezultatele obtinute si concluzia cu privire la posibilitatea continurii lucrrilor sau propune supunerea lor
unei comisii de expertiz
4. Peretii
4.1. La executarea peretilor desprtitori din fsii de ipsos sau din beton celular autoclavizat verificarea calittii
executiei const din urmtoarele :
- piesele metalice folosite la montaj, s fie protejate contra coroziunii ;
- se va verifica modul de prindere a obiectelor sanitare, a tmplriei metalice si de lemn ;
- se va verifica aplicarea amorsei pe canaturile fsiilor pe care urmeaz s se aplice pasta de ipsos sau mortarul
adeziv, executarea corect a rosturilor, dac acestea sunt bine umplute.
4.2. La executarea peretilor din profile U din sticl, verificarea calittii executiei const din urmtoarele :
- se va verifica calitatea protectiei anticorozive a riglelor, montantilor si alte elemente metalice, dup care se va
ncepe montajul peretilor ;
- nu se vor monta profile sparte, crpate sau care nu ndeplinesc conditiile tehnice din STAS 1155430;
- se va verifica ca tierea profilelor s se fac numai cu scule adecvate ;
- se va verifica respectarea prevederilor referitoare la etansarea rosturilor necesare pentru realizarea unei bune
etanseitti ;
- umplerea rosturilor verticale cu chit Alutchit sau Romalchid se va face numai cu pistolul manual sau pneumatic,
neadmitndu-se folosirea altor mijloace ;
4.3. La executarea peretilor din plci de azbociment se vor urmri si verifica urmtoarele :
- nu se vor monta plci sau piese accesorii de azbociment deteriorate ;
- se va verifica protectia anticoroziv a plcilor si accesoriilor de azbociment folosite in medii agresive.
- marginile vizibile longitudinale si transversale ale plcilor vor fi pe aceiasi vertical si orizontal admitndu-se
abateri de 1 cm ;
- se va verifica continuitatea stratului termoizolator n dreptul rosturilor orizontale si verticale dintre plci,
neadmitndu-se ntreruperi;
- nu se admite montarea plcilor sau panourilor de material termoizolator care au fost umezite, datorit transportului
sau depozitrii necorespunztoare.
4.4. La receptionarea constructiilor executate din lut sau pmnt argilos stabilizat, comisia de receptie va constata
si va consemna n procese verbale dac au fost efectuate ncercrile privind prepararea amestecului,
confectionarea blocurilor si dac au fost respectate prevederile cuprinse n C 19279.
5. Verificri de efectuat Ia receptia preliminar a obiectului
5.1. Comisia de receptie preliminar a obiectului prin membri si de specialitate sau prin specialisti n afara ei,
procedeaz la verificarea scriptic si verificri directe prin sondaje privind dimensiunile, planitatea, verticalitatea
zidriilor si peretilor si dimensiunile golurilor.
5.2. n caz c o parte din aceste verificri dau rezultate nesatisfctoare, se va dubla numrul lor ; dac si n acest
caz o parte din rezultate sunt nesatisfctoare comisia va proceda conform punctului 2.3 din partea I-a a
prezentului normativ. (Caietul I)
ANEXA VIII.1
ABATERI LIMIT
Abaterile limit fat de dimensiunile stabilite prin proiect sau prin prescriptiile legale n vigoare sunt
conform tabelului
Nr.
crt
Caracteristicile zidriilor si peretilor
Abateri
limit
mm
Observatii
La zidurile cu
materiale
provenite
din
demolri abaterile limit se pot
majora cu 50%
La dimensiunile zidurilor la grosimea

de executie a zidurilor:
a) din crmizi si blocuri ceramice
- ziduri cu grosimea 63 mm
- ziduri cu grosimea de 90 mm
4
+4
-6
+4
-6
+6
-8
- ziduri cu grosimea > 240 mm
10
b) din blocuri mici de beton cu

agregate usoare :

10
c) din blocuri mici, fsii si plci de

beton celular autoclavizat :

d) din plci si fsii de ipsos :

1
0,5
e) din crmizi presate de sticl :

g) din plci de azbociment ondulat :
h) din lut si pmnt stabilizat :
0,5
2
5
10
i) din piatr natural :
-10
+20
La goluri:
a) pt ziduri din crmizi, blocuri
ceramice si din blocuri mici de beton
cu agregate usoare:
10
La zidurile cu
materiale
provenite
din
demolri abaterile limit se pot
majora cu 50%
- cu dimensiunea golului 100 cm

- cu dimensiunea golului > 100 cm
+20
-10
b) pt ziduri din blocuri mici, din plci

si fsii de beton celular autoclavizat
20
c) pt ziduri din plci si fsii din ipsos
20
d) din crmizi presate din sticl
20
e) din profile de sticl U nchis si

deschis
20
f) din plci de azbociment ondulat
20
g) din lut sipmnt stabilizat
20
h) din piatr natural
20
La dimensiunile
ncperilor:
plan
ale
15
- cu latura ncperii 300 cm

- cu latura ncperii > 300 cm
20
La dimensiunile partiale n plan(nise,

spaleti, etc)
20
La dimensiunile n plan a ntregii

cldiri
50
La dimensiunile verticale :
a) pt ziduri din crmizi, din blocuri
ceramice si din blocuri mici de beton
cu agregate usoare :
20
- pentru un etaj
- pt intrarea n cldire (cu max 3
niveluri)
b) Pt ziduri din blocuri mici si din plci
de beton celular autoclavizat
+50
-20
20
- pentru un etaj
- pentru ntreaga cldire (cu 2
niveluri) executat din blocuri mici
c) pt ziduri din plci si fsii de ipsos
- pentru un etaj
- pentru ntreaga cldire
30
20
30
Cu conditia ca
denivelarea unui
planseu s nu
depseasc 15
mm
d) din crmizi presate din sticl

- pentru un etaj
20
- pentru ntreaga cldire
30
e) din profile de sticl U nchis si

deschis
20
- pentru un etaj
-pentru ntreaga cldire
f) din plci de azbociment
- pe un etaj
- pe ntreaga cldire
g) din lut si pmnt stabilizat
- pe un etaj
- pe ntreaga cldire
h) din piatr natural
- pe un etaj
6
- pe ntreaga cldire
30
20
30
20
30
20
30
7
La dimensiunea rosturilor dintre
crmizi, blocuri sau plci :
- rosturi orizontale
- rosturi verticale
- pentru ziduri aparente
8
La suprafete si muchii
+5
-2
La stlpi portanti
cu sectiunea 0,1
m2
abaterile
limit
micsoreaz
50%
se
cu
+5
-2
2
3mm/m
a) la planeitatea suprafetelor
Max.
10mm
pentru o camer
- pentru ziduiri portante

- pentru ziduri neportante
5mm/m
- pentru ziduri aparente, portante si

neportante
2mm/m
b) la rectilinitatea muchiilor
2mm/m
- pentru ziduri portante

4mm/m

neportante
1mm/m
Cel mult 20 mm
pe
lungimea
nentrerupt
a
zidului
Cel mult 100

mm pe lungimea
nentrerupt
a
zidului
c) la verticalitatea suprafetelor si
muchiilor
3mm/m
Cel mult 10mm

pe etaj si 30 mm
pe
ntreaga
nltime a cldirii
6mm/m
Cel mult 10mm

pe etaj
2mm/m
Cel mult 5mm

pe etaj si cel
mult 20mm e
ntreaga nltime
a cldirii


neportante
Abateri fat de orizontal, a

suprafetelor superioare ale fiecrui
rnd de crmizi sau blocuri
2mm/m
a) pentru ziduri din crmizi, din

blocuri ceramice si din blocuri mici de
beton cu agregate usoare
3mm/m
Cel mult 20mm

pe toat suprafata nentrerupt
a zidului
4mm/m
Cel mult 15mm

a zidului
6mm/m
Cel mult 20mm

a zidului
b) pt ziduri din blocuri si din plci de

beton celular autoclavizat
3mm/m
Cel mult 20mm

a zidului
3mm/m
Cel mult 20mm

a zidului
- dezaxarea de la un nivel la
urmtorul
10
Cel mult 30 mm
dezaxare
maxim
cumulat
pe
toate nivelurile.
- maxim pe ntreaga constructie
30
c) pentru ziduri din plci de ipsos

d) pentru ziduri din crmizi de sticl

10
11
La coaxialitatea zidurilor suprapuse
La rosturile de dilatatie, de tasare si

antiseismice
- la nltimea rostului
+10
-20
- la verticalitatea muchiilor rosturilor
2mm/m
Cel mult 20mm

pentru ntreaga
nltime a cldirii
ANEXA VIII-2
Orice modificri ulterioare n cuprinsul prescriptiilor din lista de mai jos, ca si orice noi prescriptii aprute dup
intrarea n vigoare a celei de fat, sunt obligatorii chiar dac nu concord cu prevederile din textul alturat.
n consecint, utilizatorii prezentei prescriptii trebuie s mentin la curent lista de mai jos, introducnd treptat n ea
1. STAS 10109/1-82 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Lucrri de zidrie. Alctuire si calcul.
2. STAS 2917-79 Lucrri de zidrie din piatr natural. Prescriptii de alctuire.
3. STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Metode de ncercare.
4. STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice.
5. P 104-83 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea peretilor, planseelor si acoperisurilor din elemente
de beton celular autoclavizat.
6. P 42-71 Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari (B.C 4/1975)
7. P2-85 Normativ privind alctuirea, calculul si executarea structurilor din zidrie (B.C 11/1985)
8. C 14-82 Normativ pentru folosirea blocurilor mici din beton cu agregate usoare la lucrrile de zidrie (B.C.
9/1983)
9. C 17-82 Instructiuni tehnice pentru stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidrie si tencuial (B.C
1/1983)
10. C 116-76 Instructiuni tehnice pentru alctuirea si executarea peretilor din plci ondulate din azbociment (B.C.
11/1982)
11.C 19879 Instructiuni tehnice privind tehnologia de fabricatie si montaj a plcilor si fsiilor pentru pereti
desprtitori din ipsos si alte materiale locale (Bul. Constr. 11/1979).
12. C 19079 Instructiuni tehnice pentru alctuirea si executarea peretilor desprtitori din plci de fosfogips si de
ipsos cu zgur expandat C 19079 (Bul. Constr. 9/1979).
13. STAS 1155180 Profile U din sticl.
14. C 19279 Instructiuni tehnice pentru executarea lucrrilor de constructii din lut si pmnturi stabilizate C 192
79 (Bul. Constructiilor 9/1979).
15. C 19379 Instructiuni tehnice pentru executarea zidriilor de piatr brut C 19379 (Bul. Constr 9/ 1979).
16. STAS 1069080 Crmizi presate din sticl cu goluri.
17. STAS 2863/1,276 Piese presate din sticl pentru constructii.
18. STAS 183680 Produse termoizolatoare din diatomit.
19. STAS 170876 Mas de diatomit pentru izolatii termice.
20. STAS 5185/130 Crmizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Conditii tehnice de calitate.
21. STAS 5185/280 Crmizi si blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme si dimensiuni.
22. STAS 45780 Crmizi pline presate pe cale umed.
23. STAS 23076 Produse refractare. Clasificare.
24. STAS 13176 Crmizi de format rectangular si pan. Forme si dimensiuni.
25. STAS 625374 Produse refractare. Umeri pentru bolt. Forme si dimensiuni
26. STAS 4473/166 Produse refractare silica pentru cuptoare de topit sticl. Forme si dimensiuni.
27. STAS 4473/279 Produse refractare silica pentru cuptoarele de topit sticl. Conditii tehnice de calitate.
28. STAS 13674 Produse refractare silico-aluminoase de uz general. Conditii tehnice de calitate.
29. STAS 274481 Crmizi pentru cuptoarele de nclzire din industria metalurgic si a constructiilor de masini.
30. STAS 281581 Produse refractare silico-aluminoase. Crmizi pentru cuptoarele rotative din industria
cimentului. Conditii tehnice.
31. STAS 650271 Crmizi refractare pentru nzidirea cuptoarelor rotative din industria cimentului. Forme si
dimensiuni.
32. Stas 2555-81 Produse refractare silico-aluminoase. Crmizi si blocuri pentru furnale.
33. STAS 2816-77 Produse refractare silico-argiloase antiacide.
34. STAS 3512/1-79 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase. Conditii tehnice generale de calitate.
35. STAS 3512/2-79 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase fasonate prin presare. Conditii tehnice
speciale de calitate.
36. STAS 3512/3-81 Produse refractare termoizolatoare silico-aluminoase fasonate prin turnare si tiere. Conditii
tehnice speciale de calitate.
37. STAS 8347-76 Produse refractare magnezitice de uz general. Conditii tehnice de calitate.
38. STAS 134/1-83 Mortare semiacide, de samot si aluminoase.
39. STAS 11081-78 Chit refractar silico-aluminos.
[top]
CAIETUL IX: TENCUIELI

1.1. Prevederile prezentului capitol se refer la tencuielile driscuite si la gleturile subtiri (de tip GIPAC) aplicate pe
pereti si pe tavane, precum si la tencuielile exterioare driscuite si speciale (simili-piatr, buciardate, pieptnate)
utilizate la cldirile de locuinte si social culturale.
1.2. Nu intr n prevederile acestui capitol lucrrile cu rol direct de hidro-termo sau fonoizolatie, acestea fiind tratate
la capitolul XIII sau cele pentru protectia contra agentilor agresivi, tratate la capitolul XIX.
2.1. Tencuielile fiind lucrri destinate de regul a rmne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect si in consecint nu este necesar a se
ncheia procese-verbale de lucrri ascunse, dect numai pentru fazele lucrrii; fac exceptie tencuielile aplicate la
interiorul unor recipienti n care accesul ulterior nu mai este posibil.
2.2. Verificarea calittii suportului, pe care se aplic tencuiala se va face n cadrul verificrii, executrii acestui
suport (zidrie, betoane etc).
Este strict interzis a se ncepe executarea oricror lucrri de tencuial nainte ca suportul n ntregime sau succesiv
pentru fiecare portiune ce urmeaz a fi tencuit s fi fost verificat si receptionat conform Instructiunilor pentru
verificarea lucrrilor ascunse" precum si prezentului normativ.
2.3. Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevzut n
prescriptiile tehnice, pregtirea suprafetei suport, utilizarea tipului si compozitiei mortarului indicat n proiect,
precum si aplicarea straturilor succesive fr depsirea grosimilor maxime prevzute n prescriptii; de asemenea,
este necesar de a se urmri aplicarea msurilor de protectie mpotriva uscrii fortate (de ex. prin vnt, nsorire),
splri prin ploaie, nghetri.
3. Prevederi pentru materiale
3.1. Toate materialele si semifabricatele (de ex. mortarele preparate centralizat) care se folosesc ia executarea
tencuielilor interioare driscuite (inclusiv gleturi subtiri) si a tencuielilor exterioare driscuite si speciale se vor pune n
oper numai. dup verificarea de conductorul tehnic al lucrrii a corespondentei lor cu prevederile si specificatiile
din standardele n vigoare. Verificrile se fac pe baza documentelor care nsotesc materialele la livrare, prin
examinare vizual ti prin ncerci.: de laborator fcute prin sondaj.
4. Prevederi pentru mortare si paste.
4.1. Pentru prepararea diferitelor tipuri si mrci de mortare si pante pentru tencuieli se utilizeaz materialele
prevzute in Instructiuni tehnice C. 17-82.
4.2. Perioada maxim de utilizare a mortarelor din momentul preparrii lor variaz n functie de natura liantului
astfel :
- la mortarele de var, pentru tencuieli interioare pn la 12 h ;

- la mortarele de ipsos-var, pentru gleturi (cu ntrzietor de priz n amestec), pn la 1 h.
4.3. Consistenta mortarelor se va stabili n raport cu felul lucrrilor si cu suprafata pe care se aplic, astfel :
- pentru sprit (aplicare mecanizat), 12 cm ;
- pentru smir (tavane, n cazul aplicrii manuale) 57 cm ;
- pentru grund (aplicare mecanizat) 1012 cm ;
- pentru stratul vizibil, executat din mortar fr ipsos.78 cm.
4.4. Mortarele provenite de la statii sau centrale de mortar, chiar situate n incinta santierului, vor fi introduse n
lucrare numai dac transportul este nsotit de o fis, care s contin indicarea tuturor caracteristicilor tehnice ale
mortarului.
4.5. Rezultatele ncercrilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conductorului tehnic al lucrrii
n termen de 48 ore de la ncercare. n toate cazurile n care rezultatul ncercrii este sub 75% din marca prescris,
se va anunta beneficiarul pentru a stabili dac tencuiala poate fi acceptat. Aceste cazuri se nscriu n registrul de
procese verbale de lucrri ascunse si se vor mentiona n prezentarea ce se pred comisiei de receptie preliminar ;
aceast comisie va hotr definitiv asupra acceptrii tencuielii respective.
5. Prevederi pentru executarea tencuielilor
5.1. Conditii tehnice de executie ale tencuielilor interioare si exterioare privind controlul si pregtirea stratului suport
trasarea si amorsarea suprafetelor de tencuit, executarea grundului, executarea stratului vizibil, sunt indicate n
Normativ pentru executarea tencuielilor umede" C. 18-83.
5.2.In cazul n care se execut lucrri de tencuieli pe timp friguros (la o temperatur mai mic de +5C), se vor lua
msurile speciale prevzute n Normativ pentru executarea lucrrilor pe timp friguros" C.16-84.
5.3. Dup executarea tencuielilor se vor lua msuri pentru protectia suprafetelor proaspt tencuite, pn la ntrirea
mortarului de urmtoarele actiuni :
-umiditatea mare, care ntrzie ntrirea mortarului si l altereaz ;
- uscarea fortat, care provoac pierderea brusc a apei din mortarul de pe suprafata tencuit, uscare care poate
proveni din curenti de aer, expunerea ndelungat la razele soarelui, supranclzirea ncperilor, instalarea sobelor
si a cocsierelor n imediata apropiere a peretilor proaspeti tencuiti.
- lovituri, vibratii, provenite din darea n exploatare a cldirilor respective nainte de termen ;
- nghetarea tencuielilor nainte de uscarea lor.
6. Receptia calitativ a tencuielilor si tratamentelor subtiri (gleturi, inclusiv gipac)
6.1. Tencuielile fiind lucrri destinate n general a rmne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect si n consecint nu este necesar a se
ncheia procese verbale de lucrri ascunse, ci numai pentru fazele de lucrri; fac exceptie tencuielile aplicate la
interiorul unor recipient! n care accesul ulterior nu mai este posibil.
6.2. Este interzis a se ncepe executarea oricror lucrri de tencuire, nainte ca suportul n ntregime sau
succesiv pentru fiecare portiune ce urmeaz a fi tencuit s fi fost verificat si receptionat conform instructiunilor
pentru verificarea si receptionarea lucrrii prezentului normativ.
6.3. Verificarea calittii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care depsesc abaterile admisibile, n
vederea efecturii remedierilor si a lurii de msuri pentru ca acestea s nu se repete n continuare.
6.4. nainte de nceperea lucrrilor de tencuieli, este necesar a se verifica dac au fost executate si receptionate
toate lucrrile destinate a le proteja (de ex. nvelitori, plansee etc), a cror executie ulterioar ar putea provoca
deteriorarea lor (de ex. conducte pentru instalatii, timplrie etc.), precum si dac au fost montate toate piesele
auxiliare (ghermele, praznuri, suporti, coltare).
6.6. Rezultatele ncercrilor de control ale epruvetelor de mortar trebuie comunicate conductorului tehnic al lucrrii
n termen de 48 ore de la ncercare. In toate cazurile n care rezultatul ncercrii este sub 75% din marca prescris,
se va anunta beneficiarul pentru a stabili dac tencuiala poate fi acceptat. Aceste cazuri se nscriu n procese
verbale de lucrri ascunse si se vor mentiona n prezentarea ce se pred comisiei de receptie preliminar ; aceast
comisie va hotr definitiv asupra acceptrii tencuielii respective.
6.7. Receptia pe faze de lucrri se face n cazul tencuielilor pe baza urmtoarelor verificri la fiecare tronson n
parte :
a) rezistenta mortarului ;
b) numrul de straturi aplicat si grosimile respective (determinate prin sondaje n numrul stabilit de comisie, iar cel
putin cte unul la fiecare 200 m2);
c) aderenta la suport si ntre straturi (cu aceiasi frecvent ca la lit. b);
d) planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucat cu bucat).
e) dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative si anexe (solbancuri, brie, cornise etc), bucat cu
bucat.
Aceste verificri se efectueaz naintea zugrvirii sau vopsirii, iar rezultatele se nscriu in registre de procese
verbale de lucrri ascunse si pe faze de lucrri.
Abaterile admisibile sunt date n anexa IX 1.
6.8. Verificrile care se efectueaz la terminarea unei faze de lucrri, se fac cte una la fiecare ncpere si cel putin
una la fiecare 100 m2
La receptionarea preliminar se efectueaz direct de ctre comisie aceleasi verificri, dar cu o frecvent de
minimum 1/3 din frecventa precedent.
6.9. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual de ctre comisia de receptie, cercetnd suprafata
tencuit, forma muchiilor, scafelor si a profilurilor. Suprafetele netencuite trebuie s fie uniforme ca prelucrare, s nu
aib denivelri, ondulatii, fisuri, mpuscturi provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparatii locale
etc. De asemenea, se va controla corespondenta mortarului (cu praf de piatr, gris de marmur, terasit etc),
precum si a modului de prelucrare a fetei vzute cu prevederile din proiect sau cu mostre aprobate (tencuieli cu
glet, buciardate, sprituite etc).
6.10. Verificarea suprafetelor tencuite ale scafelor pentru lumina indirect se va face seara, cu ajutorul unei lmpi
electrice asezat n imediata apropiere a suprafetei, pentru a scoate n evident toate defectele
6.11. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, colturile, spaletii ferestrelor si usilor, glafurile ferestrelor etc,
trebuie s fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale.
6.12. Suprafetele tencuite nu trebuie s prezinte crpturi, portiuni neacoperite cu mortar Ia racordarea tencuielilor
cu tmplria, n spatele radiatoarelor etc.
6.13. Suprafetele tencuielilor decorative trebuie s nu prezinte portiuni de prelucrare, culoare si nuante neuniforme,
cu urme de opriri ale lucrului, cu fisuri, pete, zgrieturi etc.
6.14. Solbancurile si diferitele profiluri trebuie s aib pantele spre exterior, precum si o executie corect a
lcrimatului.
6.15. Verificarea planeittii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2 m lungime, prin asezarea acestuia n
orice directie pe suprafata tencuit si msurarea golurilor ntre dreptar si tencuial.
6.16. Verificarea verticalittii si orizontalittii suprafetelor (cu exceptia tencuielilor pe bolti nclinate, pe cupole etc.) si
a muchiilor, se va face cu dreptarul, bolobocul si cu firul cu plumb. Abaterile nu trebuie s depseasc pe cele
admisibile.
6.17. Gradul de netezime a suprafetelor tencuite se va verifica numai la tencuieli gletuite si se va aprecia prin
plimbarea pe suprafetele respective.
6.18. Grosimea stratului de tencuial se va verifica prin baterea unor cuie in zonele respective sau prin sondaje
speciale, care se fac n locurile mai putin vizibile, pentru a nu strica aspectul tencuielilor prin reparatii ulterioare.
6.19. Aderenta straturilor de tencuial la stratul suport se va verifica n general numai prin ciocnirea cu un ciocan
de lemn : un sunet de gol" arat desprinderea tencuielilor si necesitatea de a se reface ntreaga suprafat
dezlipit; n cazuri speciale, aderenta la suport a tencuielilor se va face si prin extrageri de carote din tencuial.
Anexa IX.1
ABATERI ADMISE LA RECEPTIA CALITATIV A TENCUIELILOR
Denumirea defectului
Tencuial
brut
Tencuial
driscuit
Tencuial
gletuit
Tencuieli la
fatad la
cldiri civile
Tencuieli
industriale
Fete
vzute la
lucrri de
art
Umflturi, ciupituri,
(mpuscturi), fisuri, lipsuri
la glafurile ferestrelor la
pervazuri, plinte obiecte
tehnico-sanitare .
Zgrunturi mari (pn la max.
3 mm) bsici si zgrieturi
adnci formate la driscuire
la stratul de acoperire.
Neregularitti ale
suprafetelor la verificarea cu
dreptarul de 2m lungime.
maximum
una de pn
la 4 cm2 la
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se
admit
maximum 2
la 1 m2
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se admit
Nu se
admit
Maximum
dou neregularitti n
orice
directie,
avnd
adncimea
sau
nltimea
pn la 1
mm
Maximum
dou neregularitti pe
1m2 n orice
Nu se
verific
Maximum
dou neregularitti n
orice
directie,
avnd
adncimea
sau
nltimea
pn la 2
mm
Maximum 3
neregularitt
i n orice
directie,
avnd
adncimea
sau
nltimea
pn la 3
mm
Nu se
admit
fiecare m2
directie,
avnd
adncimea
sau
nltimea
pn la 2
mm
Abateri de la vertical a
tencuielilor peretilor
Maximum
cele admise
pentru
elementul
suport
La tencuieli
interioare
maximum 1
mm/m si
maximum 3
mm pe toat
nltimea
nc-perii: la
tencuieli
exterioare
maximum 2
mm/m si
maximum
20 mm pe
toat
nltimea
cldirii
Pn la 1
mm/m si
maximum 2
mm pe toat
nltimea
ncperilor
Maximum 2
mm/m si
maximum
20 mm pe
toat
nltimea
cldirii
Maximum
cele admise
pentru
elementul
suport
Nu se
admit
Abateri fat de orizontal a

tencuielilor tavanelor
Nu se
verific
Maximum 1
mm/m si
maximum 3
mm de la o
latur la alta
Pn la 1
mm/m si
maximum 2
mm ntr-o
ncpere
sau n
limitele
supra-fetei
orizontale
marcate de
grinzi
nervuri,
centuri
Nu se
verific
Nu se
verific
Nu se
admit
Abateri fat de vertical sau

orizontal a unor elemente
ca intrnduri, iesinduri,
glafuri, ornamente, pilastri,
coloane, muchii, brie,
Maximum
cele admise
pentru
elementul
suport
Pn la 1
mm/m si
maximum 3
mm pe toat
nltimea
Pn la 1
mm/m si
maximum 2
mm pe toat
nltimea
Pn la 1
mm/m si
maximum 5
mm pe
nltimea
Pn la 3
mm/m
Nu se
admit
cornise, solbancuri,
ancadramente etc.
Abateri fat de raz, la

suprafete curbe
Nu se
verific
sau lugimea
sau lugimea
unui etaj
Pn la 5
mm
Pn la 3
mm
Pn la 5
mm
Pn la 6
mm
Nu se
admit
ANEXA IX-2
1. Normativ pentru executarea tencuielilor umede (C.1884);
2. Normativ pentru executarea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii (C.376) Caiet VII Prepararea si aplicarea
pastei GIPAC" ;
3. Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuial (C. 1782).
4. Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat (C. 14079), Anexa V-4.
[top]
CAIETUL X. PLACAJE
1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de placaje ceramice n cldiri de orice tip si cu plci
din piatr natural, ceramic smltuit si nesmltuit, faiant si majolic, sticl colorat, gresie, crmid aparent,
PVC-rigid, PFL ; aceste placaje avnd rol de finisaje si de protectie sunt aplicate pe suport cu mortare, paste sau
adezivi de orice fel.
1.2. n cazul placajelor speciale cu rol de protectie anticoroziv, prevederile prezentului capitol trebuie completate
cu cele din caiet, din prescriptiile tehnice specifice si cu conditii tehnice speciale predate de proiectant.
2. Prevederi comune
2.1. Placajele fiind lucrri destinate de regul a rmne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al aspectului
poate fi verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect si n consecint nu este necesar a se ncheia
procese verbale de lucrri ascunse, ci numai pentru fazele de lucrri; fac exceptie placajele aplicate n interiorul
unor recipienti n care accesul ulterior nu mai este posibil.
2.2. Orice lucrare de placaje va fi nceput numai dup verificarea si receptionarea suportului, operatii care se
efectueaz si se nregistreaz conform prevederilor capitolelor respective.
2.3. nainte de nceperea lucrrilor de placaje, este necesar a se verifica dac au fost executate si receptionate
toate lucrrile destinate a le proteja (de exemplu nvelitori, plansee see etc sau a cror executie ulterioar ar putea
provoca deteriorarea lor (de exemplu conducte pentru instalatii, tmplrie etc), precum si dac au fost montate
piesele auxiliare (ghermele, pervazuri, suporti, coltare etc).
2.4. Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele, care intr n componenta unui placaj, vor fi introduse n
lucrare numai dac n prealabil s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrilor :
- c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme c sunt corespunztoare cu normele respective ;
- au fost depozitate si manipulate n conditii care s evite orice degradare a lor ;
- s-au efectuat la locul de punere n oper dac prescriptiile tehnice specifice sau proiectul o cer ncercrile
de calitate.
Mortarele provenite de la statii centralizate, chiar studiate n incinta santierului, pot fi introduse n lucrare numai
dac transportul este nsotit de documente din care s rezulte cu precizie caracteristicile fizice, mecanice si de
compozitie.
2.5. Principalele verificri de calitate comune tuturor tipurilor de placaje sunt :
- aspectul si starea general ;
- elementele geometrice (grosime, planeitate, verticalitate);
- fixarea placajelor pe suport (aderenta) ;
- racordrile placajelor cu alte elemente ale constructiei sau instalatiei;
- corespondenta cu proiectul.
3. Verificarea pe faze de lucrri se va face, in cazul placajelor interioare, pentru fiecare ncpere n parte, iar n
cazul celor exterioare, pentru fiecare tronson de fatad n parte si se refer la urmtoarele obiective :
a) rezistenta mortarelor sau pastelor de aplicare a plcilor de placaj (determinat pe cuburi de 7,07 cm latura,
turnate chiar de la prepararea mortarelor si pastelor respective);
b) numrul de straturi din structura placajelor si grosimile respective (determinate prin sondaje, n numrul stabilit
de comisie, dar cei putin cte unul Ia fiecare 100 m-) ;
c) aderenta la suport a mortarului de poz si ntre spatiile plcilor si mortarului de poz (cu aceeasi frecvent ca la
pct. b) ;
d) planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor (bucat cu bucat) ;
e) dimensiunile, calitatea si pozitiile elementelor decorative care se placheaz (solbancuri, brie, cornise etc),
bucat cu bucat.
Abaterile dimensionale pentru diferite tipuri de placaje sunt date n anexa X.l.
4. La receptia preliminar se va efectua direct de ctre comisii aceleasi verificri, dar cu o frecvent de minimum
1/5 din frecventa artat la pct. 3.
5. Indicatii asupra efecturii verificrilor Placaje exterioare
5.1. Prin examinare vizual se va verifica :
a) corespondenta elementelor profilate de placaj ale faiantei cu forma din proiect ; Ia elementele continue, situate la
acelasi nivel (cornise, brie etc), liniile profilului trebuie s fie continue si drepte, neadmitndu-se frnturi sau cuibri
;
b) continuitatea rosturilor dintre plcile placajelor, n sensul c nu trebuie s existe frnturi sau curbri vizibile ;
c) chituirea rosturilor dintre plcile placajelor cu mortar rezistent la intemperii si colorarea placajelor, afar de cazul
cnd prin proiect se cere altfel ;
d) .frecarea si lustruirea corect a suprafetelor plcilor la placajele pentru care proiectul prevede o astfel de
finisare ;
e) mrimea si modul de umplere cu mortar a spatiilor dintre marginile suprafetei placajelor si solbancuri, tocuri de
usi, ancadramente, cornise etc. ; aceste spatii nu trebuie s depseasc 10 mrn si s fie bine umplute cu mortar
rezistent la intemperii si colorat, de asemenea, n culoarea placajelor respective, dac prin proiect nu se cere altfel.
5.2. La placajele executate din crmid de placaj sau plci ceramice smltuite, planeitatea suprafetei se va
verifica cu dreptarul de 2 m, asezat n orice directie pe suprafat. Abaterile admisibile in ceea ce priveste
planeitatea suprafetelor sunt indicate in tabelul din anexa X.l.
Aceeasi conditie va fi verificat si ]a continuitatea acestor placaje pe vertical.
5.3. La placaje din plci de piatr natural, abaterile suprafetelor acestor placaje fat de vertical si orizontal se
vor verifica cu dreptarul, firul cu plumb, nivela cu bul de aer si rigla gradat si nu trebuie s depseasc abaterile
admisibile date n tabelul din anexa X.l.
5.4. La placajele executate cu plci tip marmoroc, pe fatadele cldirilor, se va controla ndeplinirea urmtoarelor
conditii :
- suprafata finisat trebuie s fie plan, s nu prezinte denivelri vizibile si suprtoare n cirnp, la colturile intrnde
si iesinde sau la rosturile de mbinare nchise sau aparente ;
- finisajul trebuie s fie aderent la suport pe toat suprafata acestuia, s nu prezinte portiuni cu desprinderi, care la
lovire usoar cu un ciocnel de lemn sun a gol ;
- rosturile de mbinare nchise, dintre elementele placajului de marmoroc montate, trebuie s fie ct mai bine
nchise, neadmitndu-se deschideri mai mari dect cele din anexa X.l.; trebuie s fie continue si drepte, fr
zgrieturi ; n cazul rosturilor deschise, de ltimi stabilite, acestea trebuie s aib aceeasi ltime pe toat lungimea
lor ;
- racordrile cu alte tipuri de finisaje sau la tmplrie, obiecte de instalatii etc. fixate pe suport, strpungeri etc,
trebuie s fie bine psuite, iar la strpungeri s fie mascate cu rozete metalice, din mase plastice etc.
- suprafata placat trebuie s prezinte aspectele de grosime, granulometrie si coloristice, indicate n planul de
montaj, s fie curate si fr pete rezultate din ptrunderea la suprafat a mortarului adeziv sau din alte cauze.
Placaje interioare
5.5. Prin examinare vizual se va verifica :

a) Racordarea placajului cu tencuiala.
Suprafata placat cu plci de faiant, plci de majolic sau cu plci ceramice smltuite, avnd dimensiuni pn la
40X40 mm, trebuie s se termine cu plci cu muchiile rotunjite iar spatele acestora trebuie s coincid cu nivelul
tencuielii.
In cazul placajelor din plci de faiant sau plci de majolic montate pe pereti de beton se va verifica dac in
proiect au fost prevzute borduri speciale de racordare a fatadei cu peretii si dac acestea au fost montate corect.
Dac proiectantul nu prevede asemenea borduri, racordarea trebuie fcuta cu scafe de mortar.
b) racordarea placajului din plci de faiant, plci de majolic sau plci ceramice smltuite cu cada de baie.
Etansarea rostului de racordare respectiv trebuie sa ne executat ct mai ngrijit, neadmitndu-se o grosime
neuniform sau lipsa chitului.
Pentru a verifica etanseitatea racordrii dintre placaj si cada de baie, se va controla partea opus a peretelui,
observnd dac umezeala nu a trecut prin perete.
c) Strpungerile efectuate n suprafata placat, pentru trecerea tevilor de instalatii, fixarea prizelor, ntreruptoarelor
etc.
La acestea se va controla ca gurile fcute n plci sa .ne mascate pe contur, prin acoperirea cu rozete metalicecromate, nichelate sau prevzute cu garnituri dup cum se cere prin proiect. La gurile unde acoperirea cu
rozet nu este suficient astfel nct conturul gurii se vede si n jurul rozetei, se va dispune aplicarea unei rozete
de diametru mai mare.
La fel se va controla ca gurile practicate n placaj pentru fixarea obiectelor sanitare (spltor, oglind etc.) s nu fie
vizibile de sub aceste obiecte.
5.6. Planeitatea suprafetei placate se verific cu ajutorul unui dreptar de 1,20 m lungime la placajele executate din
plci ceramice smltuite si de 2,00 m la celelalte feluri de placaje. Sub dreptar, asezat n orice directie, nu se
admite dect o singur denivelare de maximum 2 mm.
5.7. Verticalitatea suprafetei placate se verific, in toate cazurile, cu bolobocul si un dreptar de 1,20 m, la
extremitatea cruia se permite o abatere de la vertical de maximum 2 mm.
La suprafete orizontale (glafuri, nise de laborator, marginea czii de baie etc), se va controla dac s-a asigurat
placajului o pant de cca 2% spre interiorul camerei.
5.8. Corespondenta rosturilor dintre plcile placajului cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor tehnice de
executie se face, n afar de examinarea vizual, prin msurarea rosturilor cu ajutorul unor calibre, n cazul c se
observ abateri.
5.9. Verificarea racordrii rectilinii a suprafetelor placate, cu plinte sau scafe, se va face la nceput prin examinarea
vizual iar dac se observ ondulri n plan vertical sau orizontal acestea se vor msura cu ajutorul unui dreptar de
2 m lungime.
La aceast verificare se admite sub dreptar o singur und avnd o sgeat mai mic de 2 mm.
5.10. La intersectiile de suprafete placate, ltimile rosturilor pot depsi pe cele date n anexa X.l. cu cel mult 0,5
mm.
5.11. La linia de separatie a placajului de tmplrie de lemn dup uscarea complet a acestuia, rosturile nu trebuie
s fie mai mari de 1 mm. Acolo unde tmplria este prevzut cu pervazuri, placajul trebuie s ptrund sub ele cu
cel putin 10 mm, iar pervazurile trebuie s fie fltuite pe nltimea placajului.
Abaterile admisibile de care trebuie s se tin seama la aprecierea calittii placajelor din plci de faiant, plci de
majolic si plci ceramice smltuite sunt indicate n tabelul din anexa X.l.
5.12. La placajele executate cu plci din fibre de lemn emailate sau melaminate se vor face urmtoarele verificri :
a) modul cum s-a fcut mascarea rosturilor dintre plci si de la marginea superioar a placajului, cu baghete de
lemn vopsite sau lustruite ori cu profile din PVC, conform indicatiilor din proiect; baghetele sau profilele montate
trebuie s aib aceeasi culoare pe toat lungimea lor si s fie bine fixate ;
b) denivelrile placajului, produse n urma dezlipirii de stratul suport a unor prti de placaj care nu au fost bine
lipite ; n asemenea cazuri se vor scoate plcile respective si se vor lipi din nou, ns numai dup ce se va rzui
adezivul de pe spatele plcilor si de pe suprafata suport si numai dup ce acesta va fi din nou pregtit n mod
corespunztor.
Abaterile admisibile de care trebuie s se tin seama la aprecierea calittii placajelor din fibre de lemn, emailate
sau melaminate, sunt indicate n tabelul din anexa X.l.'
5.13 La placajele executate cu plci tip marmoroc, prefabricate, n unele ncperi din interiorul cldirilor civile
(holuri, birouri, sli de receptie, vestibuluri, sli de bibliotec etc.) se va controla ndeplinirea acelorasi conditii
mentionate la pct. 5.4.
ANEXA X-1
ABATERI ADMISIBILELA RECEPTIA CALITATIV A PLCILOR
1. Plci exterioare
a) Placaje din piatr natural si piatra artificial nears (betoane cu parament brut)
Denivelarea relativ a plcilor la suprafetele slefuite sau lustruita
- din roci vulcanice 0,5 mm n sens orizontal si 1 mm n sens vertical (pe o suprafat de 3 m 2);
- din marmur si piatra calcaroas 0,5 mm dar maximum n 3 locuri pe 1 m 2
La suprafetele buciardate sau gradinate cu cadru
- din marmur si din granit 1 mm, dar n cel mult 2 locuri
- din calcar moale 1,5 mm, idem ;
Devierea placajului de Ia planul vertical la suprafetele slefuite sau lustruite
- din roci vulcanice 0,5 mm pe 1m, dar maximum 3 mm pe ntreaga nltime a peretelui.
- din marmur si granit 2 mm pe1 m, dar maximum 10 mm pe ntreaga nltime a placajului.
- din calcar moale 2,5 mm la 1 m, dar maximum 10 mm pe ntreaga nltime a placajului.
Devierea rosturilor de la vertical sau orizontal la suprafetele slefuite sau lustruite
- din roci vulcanice pe vertical nu se admite iar pe orizontala se admite maximum 1 mm la o placa
- din marmur si piatr calcar 0,05% din lungimea total a rostului si maximum 1,5 mm
- din marmur si granit 0,1% din lungimea rostului si maximum 3 mm
Stirbituri la muchii la suprafetele slefuite sau lustruite
- din roci vulcanice maximum dou stirbituri pe 1 m 2 si o adncime de max. 0,5 mm ;
- din marmura si piatr calcar maximum trei stirbituri pe 1 m 2 si o adncime de max. 0,5 mm ;
- din marmur si granit; maximum trei stirbituri pe 1 m 2 cu o adncime de max. 2 mm
- din calcar moale maximum patru stirbituri pe 1 m 2 cu o adncime de max. 3 mm ;
Abateri la dimensiunile rosturilor. La suprafetele slefuite sau lustruite
- din roci vulcanice 0,3 mm pe vertical si 0,5 mm pe orizontal ;
- din marmur si piatr calcar ,5 mm
- din marmur si granit .... 2 mm
- din calcar moale 4 mm
b) Placaje din plci ceramice smltuite
- Devierea de la planeitate a plcilor de formate mici (2x2. 2,0X2,5, 4x4 si 5x5 cm) lipite pe hrtie (distanta dintre
dreptar si suprafata placajului) 2 mm
- Devierea de la verticalitate a plcilor de formate mici (2x2, 2,5x2,5, 4x4 si 5X5 cm) lipite pe hrtie (distanta dintre
dreptar si suprafata placajului) 2 mm
- Devierea rosturilor dintre plcile placajului 0,5 mm la o plac

- Stirbituri la muchiile plcilor maximum dou stirbituri pe 1 m 2 si cu o adncime de max. 0,2 mm
c) Placaje din crmid aparent
- Devierea de la planeitate (distanta dintre dreptar si suprafata placajului) 2 mm
- Devierea de la verticalitate a placajului nu se admite
- Devierea rosturilor orizontale dintre crmizile aparente 1 mm la o plac
- Portiuni neumplute cu mortar in rosturi nu se admit
d) Placaje din plci tip marmoroc, prefabricate
- Deschideri ntre plcile prefabricate ale placajului max. 3 mm
- Deschideri la racordrile placajului cu alte tipuri de finisaje, tmplrie, obiecte de instalatii
- Pete pe suprafata placajului, rezultate din ptrunderea la suprafat a materialului adeziv sau din alte cauze nu se
admit
2. Placaje interioare
a) Placaje din plci de faiant sau de majolic
- Devierea de Ia planeitate si verticalitate a suprafetei placajului (distanta dintre dreptar si suprafata placajului) 2
mm
- Devierea rosturilor dintre plcile placajului 1 mm la o plac
- Stirbituri sau lips de glazur la muchiile suprafetelor glazurate ale plcilor max. una la o plac pe o suprafat de
4mm2
- Portiuni neumplute cu lapte de ciment alb n rosturi nu se admit
- Locuri neumplute cu glazur pe suprafata placajului max. dou pe m 2 cu o suprafat de 2 mm2
- Fisuri pe suprafata placajului . nu se admit
b) Placaje din plci ceramice smltuite (ca la pct. 1 b)
c) Placaje din plci tip marmoroc, prefabricate ca la pct. 1 d)
d) Placaje din plci din fibre de lemn emailate sau melaminte
- Abateri locale de Ia planeitate si verticalitate pe suprafata plcilor (distanta ntre dreptar si suprafata plcilor) max.
2 mm
Curburi sau frnturi vizibile pe suprafata placajului nu se admit
- Lipsa de chit n rosturile dintre plci nu se admit
- Pete pe suprafata placajului . nu se admit
- Portiuni de plci dezlipite de pe suport nu se admit.
- Guri de strpungere pentru instalatii vizibile de sub rozetele de mascare nu se admit'
- Liniile de intersectie ale placajului la colturile iesinde si intrnde, muchii etc perfect verticale
- Ltimea rosturilor dintre plci 9; perfect uniform
ANEXA X-2
1. STAS 23383 Plci din faiant pentru placarea peretilor interiori
2. STAS 781380 Plci ceramice CESAROM.
3. STAS 809580 Plci decorative din hrtie stratificat (HDS).
4. STAS 643883 Plci din aschii de lemn (PAL). Plci presate perpendicular pe fate.
5. STAS 757780 Plci emailate din fibre de lemn. Conditii generale
6. STAS 8561 30 Plci lignocelulozice. Panouri stratificate din plci din fibre de lemn dure.
7. STAS 124580 Plci lignocelulozice. Placaj din fag pentru lucrri de interior.
8. STAS 861680 Plci lignocelulozice. Plci fonoabsorbante din fibre de lemn.

9. STAS 865880 Plci lignocelulozice. Plci din aschii de lemn extrudate (PAL-RM).
10. STAS 757880 Plci lignocelulozice. Plci melaminate din fibre de lemn. Conditii generale.
11. STAS 45180 Plci, plinte si scafe din beton, mozaicate.
12. STAS 593980 Plci din gresie ceramic.
13. STAS 911078 Pietre naturale fasonate pentru constructii. Reguli de verificarea calittii.
14. C.675 Instructiuni tehnice pentru efectuarea placajelor interioare din faiant, majolic si plci ceramice
smltuite CESAROM (Bul. Constructiilor nr. 8/75).
15. C.8675 Instructiuni tehnice privind executarea placajelor din profile de PVC rigid (Bul. Constructiilor nr. 7/ 75).
16. C.7070 Normativ pentru executarea placajelor interioare cu plci emailate din fibre de lemn (Bul.
Constructiilor nr. 8/70 si brosura MCInd 1970).
17. C11469 Instructiuni tehnice pentru folosirea marmorocului pentru lucrri de finisaje interioare si exterioare
(Bul. Constructiilor nr. 3/1970).
[top]
CAIETUL XI. ZUGRVELI, VOPSITORII, TAPETE

1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer la lucrrile de zugrveli sl vopsitorii interioare si exterioare ale
cldirilor, indiferent de compozitia lor si de natura suprafetelor pe care se aplic, ct si la lucrrile de tapete ce se
aplic n interiorul ncperilor de locuinte si social-culturale.
1.2. Conditiile de stabilire a calittii vopsitoriilor nu se refer si la vopsitoriile destinate protectiilor anticorozive care
sunt tratate separat.
2.1. Zugrvelile, vopsitoriile si tapetele fiind lucrri destinate a rmne vizibile, calitatea lor din punct de vedere al
aspectului poate fi verificat oricnd, chiar dup terminarea ntregului obiect si n consecint nu este necesar a se
ncheia proces-verbal de lucrri ascunse.
2.2. Certificarea calittii suportului, pe care se aplic zugrvelile, vopsitoriile, tapetele, se va face n cadrul verificrii
executrii acestui suport (tencuieli, zidrii, betoane, gleturi elemente de tmplrie din lemn sau metalic, elemente
de instalatii etc).
Este interzis a se ncepe executarea oricror lucrri de zugrveli, vopsitorii, tapete nainte ca suportul, n ntregime
sau succesiv pentru fiecare portiune, s fi fost verificat cu atentie de ctre seful punctului de lucru privind
ndeplinirea conditiilor de calitate pentru stratul suport (aspect, umiditate, rezistent).
2.3. Verificarea calittii zugrvelilor, tapetelor, se va face numai dup uscarea lor complet.
2.4. nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli, vopsitorii, tapete este necesar a se verifica dac au fost executate
si receptionate toate lucrrile destinate a le proteja (de ex. nvelitori, streasini etc.) sau a cror executie ulterioar ar
putea provoca deteriorarea lor (de ex. conducte pentru instalatii, tmplrii etc.) precum si c au fost montate toate
piesele auxiliare (dibluri, console, suporti pentru obiecte sanitare sau elemente de nclzire, coltare etc).
2.5. Toate materialele pot fi introduse n lucrare numai dac n prealabil s-a verificat de ctre conductorul etnic al
lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme c sunt corespunztoare normelor respective si
corespund paletarului coloristic dat n proiect.
2.6. Pe parcursul executrii lucrrilor este necesar a se verifica respectarea tehnologiei de executie, prevzut n
prescriptii tehnice, utilizarea retetelor si compozitiei amestecurilor indicate n aceleasi prescriptii, precum si
aplicarea straturilor succesive necesar a se urmri aplicarea msurilor de protectie mpotriva uscrii bruste (de ex.
prin vnt, nsorite), splrii prin ploaie sau nghetrii, surse de praf sau vapori cu substante chimice.
2.7. Verificrile care se efectueaz la terminarea unei faze de lucrri, se vor face cel putin cte una la fiecare
ncpere si cel putin una la fiecare 100 m 2.
La receptia preliminar se va efectua direct de ctre comisie aceleasi verificri dar cu o frecvent de minimum 1/5
din frecventa precedent.
3. Verificri pe faze de lucrri Zugrveli
3.1. Prin examinarea vizual se verific urmtoarele :
a) Corespondenta zugrvelilor interioare si exterioare cu prevederile proiectului si cu dispozitiile ulterioare ;

b) aspectul suprafetelor zugrvite in culori de ap, precum si al acelora n calcio-vechio ; ele trebuie s aib un ton
de culoare uniform, s nu prezinte pete, scurgeri, stropi, bsici si cojiri, fire de pr sau urme de la pensul sau
bidinea ; urmele de bidinea sunt admise numai dac sunt vizibile pn la o distant de cel mult 1 m la suprafata
zugrvit ; nu se admit corecturi sau retusri locale care distoneaz cu tonul general, chiar la distante mai mici de 1
m ; pe suprafetele finisate prin stropire trebuie ca stropii s fie repartizati uniform, afar de cazul cnd prin conditiile
speciale ale lucrrii s-a prescris o repartizare neuniform ;
c) uniformitatea desenului la zugrveli interioare executate cu rol, burete sau pnz de sac ; la asemenea desene
nu sunt admise pete sau srituri si nici suprapuneri sau lipsuri ale desenului; n caz de executie cu rola se admite
lipsa desenului numai la legtura a dou fsii vecine de desene, dar pe o ltime de cel mult 1 mm.
3.2. Aderenta zugrvelilor interioare si exterioare se va constata prin frecare usoar cu palma pe perete. O
zugrveal aderent nu trebuie s se ia pe palm.
3.3. Rectilinitatea liniaturilor de separatie se va verifica cu ochiul si la nevoie cu un dreptar de lungime adecvat.
Ele trebuie s fie fr nndiri si de o ltime uniform pe toat lungimea lor.
Se admit la un perete cel mult dou devieri izolate, care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm.
Vopsitorii
3.4. nainte de nceperea verificrii calittii vopsitoriilor se va controla mai nti dac la vopsitoriile n ulei sau la cele
pe baz de polimeri s-a format pelicula rezistent, fapt ce se constat prin ciocnirea usoar a vopseli cu degetul n
mai multe puncte.
3.5. Prin examinarea vizual se va verifica aspectul vopsitoriilor, avndu-se in vedere urmtoarele :
a) Suprafetele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte pe toat suprafata acelasi ton de
culoare si acelasi aspect lucios sau mat, dup cum se prevede n proiect sau n mostrele stabilite.
Vopseaua de orice fel trebuie s fie aplicat pn la perfect curat", adic s nu prezinte straturi strvezii si nici
pete, desprinderi, cute, bsici, scurgeri, lipsuri de bucti de pelicul, crpturi ori fisuri, care pot genera n viitor
desprinderea stratului, aglomerri de pigmenti, neregularitti cauzate de chituire sau slefuire necorespunztoare,
urme de pensul, urme de vopsea insuficient frecat nainte de aplicare etc.
b) La vopsitoriile executate pe tmplrie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicul de vopsea a suprafetelor
de lemn sau metalice, bine chituite si slefuite n prealabil, se va controla ca accesoriile metalice vizibile (silduri,
drucre, cremoane, olievere etc.) s nu fie ptate de vopsea.
c) nu se admit pete de mortar sau zugrveal pe suprafetele de tmplrie vopsite, sau care urmeaz a fi vopsite.
d) Pentru controlarea pregtirii corecte a suprafetelor de tmplrie naintea vopsirii (curtirea, slefuirea, chituirea
rosturilor etc.) se vor face verificri prin sondaje n diverse puncte, nlturndu-se cu grij vopseaua pn la stratul
suport.
e) Se va examina vizual dac tevile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt vopsite n
culorile prescrise si dac vopseaua este de culoare uniform, fr pete, urme de pensul, crpturi sau alte
defecte. Cu aceeasi atentie se va controla dac pregtirea fetelor laterale si spatele acestor piese si aparate sunt
vopsite pe toate elementele, fr locuri neacoperite, umflturi etc.
Pentru verificarea suprafetelor din spatele conductelor, radiatoarelor etc. se va folosi oglinda. De asemenea, se va
controla prin cteva sondaje dac vopseaua este aplicat pe suprafetele corect pregtite n prealabil si dac este
executat conform proiectului (curtirea de rugin sau mortar, aplicarea succesiv a straturilor prevzute n
proiect).
f) Bordurile, frizurile si liniatura trebuie s fie de aceeasi ltime pe toat lungimea, s nu prezinte curburi sau frnturi
pe acelasi aliniament, iar nndirile s nu fie vizibile de la distant mai mare de 1 m.
g) Separatiile dintre vopsitorii si zugrveli pe un acelasi perete, precum si cele dintre zugrveala peretilor si tavane
trebuie s fie distincte, fr suprapuneri, ondulatii etc. Verificarea rectilinittii liniilor de separatie se va face cu un
dreptar de lungime ct mai mare ; la aceast verificare trebuie ca pe un ntreg perete s nu existe mai mult de dou
devieri izolate si care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm.
3.6. Calitatea lucrrilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se va verifica n acelasi mod ca la celelalte
lucrri de vopsitorie, prevzute n prezentul capitol.
Tapete
3.7. Verificarea calittii lucrrilor de tapetare se va face numai dup ce timp de 14 zile temperatura aerului in
camera respectiv a fost stabilizat la circa +18C, iar umiditatea relativ a aerului la 5060%.
Temperatura si umiditatea vor fi msurate cu termometre si umidometre, de ctre delegatul laboratorului de santier.
3.8. Se va controla dac s-a respectat tehnologia de executie privind pregtirea si amorsarea suprafetelor si
aplicarea hrtiei de ziar ntr-un strat sau dou straturi, peste care s-a fixat tapetul.
3.9. Tapetele aplicate trebuie s fie identice cu modelele indicate prin proiect sau cu mostrele cuvenite ntre
executant si beneficiar.
Toate fsiile trebuie s aib absolut aceeasi culoare si nuant.
3.10. Lipirea tapetelor trebuie s fie realizat uniform pe ntreaga suprafat a fiecrei fsii n perete, fr s existe
portiuni neaderente, umflturi (pungi de aer), cute sau neregularitti specifice, cauzate de pregtirea
necorespunztoare a stratului suport.
3.11. Fsiile de tapet trebuie s fie dispuse vertical, verificarea fcndu-se cu firul cu plumb si neadmitndu-se nici
un fel de abatere de la verticalitate.
3.12. La suprapunerea fsiilor pe vertical trebuie s se respecte regula ca muchia fsiei de deasupra s fie
orientat spre fereastr, pentru ca s nu creeze umbre pe peretele respectiv. Aceast conditie nu este aplicat la
peretii paraleli cu cei pe care se afl ferestrele ; aici fsiile se pot suprapune n orice fel, cu conditia ca s se
respecte pe tot peretele cu acelasi sens de suprapunere.
n ceea ce priveste tapetele tip T.R. (tapete n relief), acestea se vor aplica cu marginile cap la cap, ntruct datorit
modelelor n relief n care se fabric, ele nu se pot monta cu marginile suprapuse.
3.13. La suprapunerile de fsii, potrivirea desenului celor dou fsii vecine trebuie s fie ct mai exact ; n puncte
izolate se poate admite o nepotrivire de maximum 1 mm.
3.14. La lipirea lor cap la cap fsiile trebuie s fie perfect potrivite, astfel ca linia de demarcatie s nu poat fi
observat dect pn la cel mult 2 m distant.
3.15. La muchiile intrnde sau iesinde ale peretilor ncperii rosturile verticale dintre fsii trebuie s fie realizate la
1015 cm de muchia respectiv.
3.16. Nu se admit suprafete neacoperite, lipituri suplimentare, suprapuneri suprtoare ale desenului sau exfolieri
pe lng pervazuri, ntreruptoare, prize etc.
3.17. Dac la racordarea tapetului cu planul tavanului nu este prevzut o baghet racordarea trebuie s fie
realizat pe o linie dreapt de alt culoare si care la examenul vizual s apar ca perfect omogen continu si
orizontal si de aceeasi ltime pe toat lungimea ei.
ANEXA XI-1
1. STAS 834175 Tapet lavabil pe baz de polimeri cu suport de hrtie.
2. STAS 883972 Hrtie suport pentru tapetele lavabile pe baz de polimeri.
3. C.376 Normativ pentru executarea si receptionarea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii {Buletinul Constructiilor
nr. 5/76, 6/1977 si 1/1978).
4. C.477 Instructiuni tehnice pentru aplicarea tapetelor Buletinul Constructiilor nr. 12/1977 si brosur).
[top]
CAIETUL XII. PARDOSELI

1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la toate lucrrile de pardoseli, executate n cldiri de orice tip si cu
mbrcminti din : lemn (pavele, dusumele, parchete), piatr natural si artificial, pmnt, materiale bituminoase,
plci si covoare din materiale sintetice (plastice).
1.2. n cazul pardoselilor speciale cu rol de protectie anticoroziv, prevederile prezentului capitol trebuie completate
cu prescriptii tehnice specifice si cu conditiile tehnice speciale, predate de proiectant.
2.1. Orice lucrare de pardoseli va fi nceput numai dup verificarea si receptionarea suportului, operatii care se
efectueaz si se nregistreaz conform prevederilor capitolelor respective, inclusiv n ce priveste realizarea
elementelor geometrice.
2.2. O atentie deosebit trebuie acordat cazurilor n care suportul este constituit din pmnt. balast, nisip, pietris
pentru care trebuie s existe dovada realizrii gradului de compactare prevzut n proiect sau n prescriptiile
tehnice specifice ; de asemenea elementele de constructii si instalatii trebuie s fie executate, verificate si
receptionate naintea nceperii lucrrilor de pardoseli (ex. canale, instalatii, strpungeri, izolatii etc.) ; trebuie s fie
terminate si toate lucrrile a cror executare interioar ar putea degrada pardoselile.
2.3. Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele, care intr n componenta unei pardoseli, pot fi introduse n
lucrare numai dac n prealabil :
- s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme c
sunt corespunztoare normele respective ;
- au fost depozitate si manipulate n conditii care s evite orice degradare a lor ;
- s-au efectuat la locul de punere n oper dac prescriptile tehnice specifice sau proiectul le cer ncercrile
de calitate.
Betoanele si mortarele, provenite de la statiile centralizate chiar situate in incinta santierului, vor fi introduse n
lucrare numai dac transportul este nsotit de documente din care s rezulte cu precizie caracteristicile fizice,
mecanice si de compozitie.
Pentru beton se vor respecta si prevederile caietului Betoane: din prezentul normativ.
2.4. Principalele verificri de calitate comune tuturor tipurilor de pardoseli sunt :
- aspectul si starea general ;
- elementele geometrice (grosime, planeitate, pante);
- fixarea mbrcmintii pe stratul suport;
- rosturile ;
- racordrile cu alte elemente de constructii sau instalatii ;
3.1. La pardoselile din pavele de lemn se vor verifica :
- fixarea n stratul de poz alctuit din nisip (se consider c aceasta este bun cnd la 6 lovituri date n acelasi loc
cu maiul de 35 kg de la 50 cm nltime, nfundarea maxim a pavelei este de 3 mm); verificarea se va face cte
una la fiecare 100 m3 ;
- deschiderea si uniformitatea rosturilor ; abaterea maxim admis este de 1 mm, fat de prevederile prescripitilor
tehnice, frecventa verificrii va fi de 56 sondaje la fiecare 100 m 2;
- umplerea rosturilor cu mastic bituminos sau cu mortar asfaltic pe adncimea minim de 30 mm ; verificarea se va
face cu frecventa de dou, trei sondaje la fiecare 100 m 2;
- existenta rosturilor continue umplute cu mastic bituminos n lungul peretilor, n jurul masinilor, strpungerilor etc.
- abaterea maxim admis la ltimea acestor rosturi este de 5mm;
- mrimea si continuitatea pantelor; abaterea maxim admis este de 2,5 mm/m;
- componenta si grosimile straturilor succesive ; abaterea maxim admis este de 10% din valoarea grosimii
straturilor.
La acest tip de pardoseal nu se ncheie procese-verbale de lucrri ascunse.
3.2. La pardoseli din parchet se vor verifica :
- dimensiunile pieselor de parchet sau ale panourilor de parchet mozaic ; abateri admisibile sunt conform
prevederilor din STAS 228/1-80.
- umiditatea stratului suport de nisip, mortar de ciment sau beton ; maximum admis 3% (pentru nisip se determin
conform STAS 4606-80 ; pentru mortar de ciment sau beton se determin cu aparatul Higromete" sau prin
aplicarea cu o pensul curat pe o portiune de 2x5 cm din suprafat, a unei solutii de fenolftalein n alcool, n
concentratie de 1% ; Ia umiditti peste 3%, betonul sau mortarul de ciment se coloreaz n violet sau n roz intens);
- mentinerea climatului din ncperi la temperatura de minimum +5C si umiditatea relativ a aerului de maximum
65% ;
- planeitatea si orizontalitatea pardoselii; abaterea maxim admis este de 3 mm, n cazul planeittii suprafetei si
de 2 mm/m n cazul orizontalittii pardoselii;
- montarea la acelasi nivel a lamelor sau panourilor alturate ;
- mrimea rosturilor dintre lamele sau panouri; n cteva puncte izolate, ltimea maxim admis a rosturilor este de
calitatea rindeluirii (nu se admit asperitti la palpare) ;
- fixarea lamelelor pe suport (la srituri de 30 cm nu se admite ca pardoseala s se miste sau s scrtie, n cazul
prinderii cu cuie ; n cazul lipirii cu adeziv, la proba prin ciocnire usoar cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie s fie
plin) ;
- existenta rosturilor ling pereti.
3.3. La pardoselile din piatr artificial nears executate cu suprafete continui se vor verifica, conform STAS
2560/1-83 si STAS 2560/3-84 :
- aspectul, starea general a suprafetelor, modul de racordare cu suprafetele verticale ;
- planeitatea si orizontalitatea, abaterea maxim admis este de dou unde cu sgeat de maximum 2 mm;
- pantele, dac sunt prevzute in proiect;
- (abaterea maxim admis este de 2,5 mm/m, dar numai n portiuni izolate) ;
- denivelarea ntre panourile adiacente rosturilor de dilatatie maximum admis 1,0 rnm ;
- corespondenta ntre pozitia rosturilor de dilatatie al mbrcmintii si cele ale stratului suport;
- aderenta la stratul suport (prin ciocnite cu ciocanul de zidar) ;
- n cazul mbrcmintilor de beton sau beton armat, cu sarcini importante, se vor efectua si verificrile prescrise n
caietul Betoane" din prezentul normativ.
La aceste tipuri de pardoseli se vor ntocmi procese-verbale de lucrri ascunse numai pentru armturi si stratul de
acoperire a acestora.
3.4. La pardoselile din piatr artificial sau nears executate din elemente prefabricate se vor verifica conform
STAS 2560/1-83 si STAS 2560/3-84 :
- planeitatea si pantele ; abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2560/1-83 ;
- denivelrile dintre 2 elemente prefabricate alturate ; maximum admis : 0,5 mm, pentru plci prefabricate din
piatr artificial ars sau nears si 1,00 mm, pentru crmizi si dale de beton prefabricate pe santier ;
- corespondenta ntre pozitia rosturilor de dilatatie ale mbrcmintei si cele ale stratului suport;
- aderenta la stratul suport (prin ciocnire cu ciocanul de zidar) ;
- mrirea rosturilor ; abaterile maxime admise sunt conform prevederilor din STAS 2560/1-83.
La aceste tipuri de pardoseli nu se ncheie procese-verbale de lucrri ascunse.
3.5. La pardoselile din piatr natural se vor verifica :
- planeitatea pardoselii; abaterea maxim admis este de dou unde cu sgeata de maximum 2,0 mm ;
- pantele, dac sunt prevzute n proiect; abaterea maxim admis este de 2,5 mm/m, dar numai n portiuni
izolate ;
- denivelarea ntre plcile de piatr natural ; abaterea maxim admis ntre dou plci de piatr natural asezate
alturat, este de 0,1 mm ;
- mrimea rosturilor ; abaterea maxim admis este de 0,1 mm ;
- aderenta la stratul suport (prin ciocnirea cu ciocanul de zidar).
3.6. La pardoselile din pmnt se vor verifica :
- aspectul si starea general a suprafetei pardoselii ;
- planeitatea pardoselii; abaterea maxim admis este de 8,0 mm, dar numai n locuri izolate ;
- grosimea pardoselii ; abaterea maxim admis este de 10 mm fat de grosimea din proiect.
3.7. La pardoselile cu covoare si dale flexibile din clorur de polivinil se vor verifica :
- dimensiunile covoarelor si dalelor flexibile ; abaterile admisibile sunt conform prevederilor din STAS 7361-80 si
STAS 7915-80 ;
- aspectul si starea generala a suprafetei stratului suport; nu se admit adncituri, bavuri sau alte asperitti;
- umiditatea stratului suport; maximum admis este de : 2,5/ 0 (n procente de greutate), n cazul lipirii cu Romeltex
si 7%, n cazul lipirii cu Aracet D 50 S, iar msurarea se face prin metodele indicate la pct. 3.2 pardoseli din
parchet" ;
- mentinerea climatului din ncperi la temperatura minim de +16C si umiditatea relativ a aerului de maximum
65% ;
- aspectul si starea general a suprafetei pardoselii ; nu se admit : pete, portiuni n relief sau adncituri, colturi si
margini nelipite, umflturi, denivelri la rosturi;
- mrimea rostului dintre dou fsii de covor sau dou dale flexibile, alturate ; ltimea maxim admis a rostului
este de : 0,5 mm ltime la covor si 0,4 mm ltime la dale flexibile ;
- aderenta la stratul suport (la proba prin ciocnire usoar cu un ciocan de zidar, sunetul trebuie s fie plin) ;
- modul de croire si psuire a unui covor (dala flexibil) la racordarea sa cu o pardoseal de alt natur, la
strpungeri .sau la contactul su cu diferite obiecte fixate pe stratul suport etc.
La aceste tipuri de pardoseli nu se ncheie procese-verbale de lucrri ascunse.
3.8. La pardoselile din materiale bituminoase se vor verifica :
- denivelrile stratului suport; abaterea maxim admis, izolat este de : 15,0 mm, n cazul unui strat suport elastic
si 10,0 mm, n cazul unui strat suport rigid.
- pantele stratului suport, dac sunt prevzute n proiect ; abaterea maxim admis, pe portiuni izolate, este de :5
mm/m, n cazul unui strat suport elastic si 3 mm/m, n cazul unui strat suport rigid ;
- aspectul si starea general a suprafetei pardoselii;
- planeitatea suprafetei pardoselii; abaterea maxim admis este de dou unde cu sgeata de maximum 4,0 mm,
dar numai pe portiuni izolate ;
- aderenta la stratul suport; verificarea se face prin Iovire (mbrcmintea este aderent dac prezint un sunet
plin).
4. La verificarea pe faze de lucrri se vor efectua direct (n afara examinrii unde este cazul a existentei si
continutului proceselor-verbale de lucrri ascunse), aceleasi verificri ca si cele prescrise pentru parcursul lucrrilor.
Verificrile de aspect se vor efectua ncpere cu ncpere ; pentru verificrile ce comport msurtori sau desfaceri,
se vor efectua sondaje cu frecventa de 1/4 din aceea prescris pentru verificrile pe parcurs.
Pentru verificrile pentru care la pct. 3 nu se indic frecventa la ncheierea fazei de lucrri se va efectua cte un
sondaj pentru fiecare ncpere, dar cel putin unul la fiecare 50...100 m 2 dup importanta lucrrii, inclusiv pentru
stabilirea existentei si grosimii straturilor componente.
n cazul existentei in alctuirea pardoselii a unor lucrri ascunse, frecventa sondajelor va fi de 1/5 din aceea
prescris pentru parcursul lucrrilor.
Pentru cazul pardoselilor din beton simplu sau armat se vor aplica si prevederile din caiet V al acestui normativ.
Rezultatele verificrilor si receptiile pe faze de lucrri se consemneaz n procese-verbale, conform instructiunilor
respective.
5. La receptia preliminar a obiectului se vor efectua :
- examinarea si controlul documentelor ncheiate pe parcursul lucrrilor si pe faze de lucrri;
- verificri directe si anume : pentru aspect, cel putin la 1/5 din ncperi, dar minimum o verificare la fiecare 200 m 2;
pentru cele ce comport msurtori si desfaceri, verificrile directe se vor efectua cu frecventa minim de 1/4 din
aceea prescris pentru ncheierea fazelor de lucrri.
6. Pardoseli anticorozive. Receptia lucrrilor
6.1. Receptia lucrrilor se va face pe msura executrii fiecrui strat component al structurii de pardoseal,
constatrile fcute, fiind consemnate n procese verbale pentru lucrri ascunse.
Nu se va ncepe executarea unui nou strat component al structurii de pardoseal dect numai dup remedierea
deficientelor constatate Ia stratul anterior.
6.2. La stratul de beton de rezistent al pardoselilor se va verifica : marca betonului, grosimea, armarea conform
indicatiilor din proiect, aspectul betonului care trebuie s fie compact, fr goluri sau segregri, cota de nivel al
suprafetelor betonului.
6.3. La betonul de egalizare si de pant se verific n timpul executiei marca betonului si gradul de
impermeabilitate, pe baz de analize de laborator.
Suprafata betonului de egalizare si de pant trebuie s fie lipsit de fisuri, crpturi, spargeri, goluri, nu trebuie s
fie friabil, iar la ciocnire trebuie s aib sunet metalic. Dac se constat defecte ale betonului, stratul friabil se
ndeprteaz pn la suport sntos si se face in mod corespunztor.
La betonul eposidic si betonul apoxidic cu adaos de gudron se va verifica : ntrirea, grosimea stratului n
amplasamentul sifoanelor de pardoseal, planeitatea suprafetei, pantele ctre sifoanele de pardoseal, rugozitatea
suprafetei.
De asemeni se va verifica executarea corect a ridicaturilor verticale, scafe, reborduri la strpungeri, goluri de
montaj, etc.
6.4. nainte de a se trece la executarea straturilor din beton epoxidic, beton apoxidic cu adaos de gudron de
protectie anticoroziv si uzur se va verifica umiditatea betonului de rezistent si respectiv a betonului de egalizare
si de pant.
Umiditatea se verific cu umidometrul, n cel putin un punct la fiecare 10 m 2. Nu se admite aplicarea straturilor de
protectie anticoroziv pe suprafata cu umiditate mai mare dect cea prescris n prezentul normativ.
6.5. Verificarea calittii materialelor de protectie (foii materiale de pozare, rostuire, materialele de amorsare, placaje
anticorozive, materiale aplicabile sub form de mas de spaclu) se face prin examinarea certificatelor de calitate si
vizual. In caz de dubiu, materialele vor fi supuse unor incercri ce se vor efectua la furnizor sau la un alt laborator
de specialitate.
6.6. Verificarea stratului de hidroizolatie anticoroziv n cazul materialelor aplicabile n straturi multiple se va face
vizual urmrindu-se continuitatea hidroizolatiei.
In cazul hidroizolatiei din folii anticorozive se va verifica aderenta, prin ciocnire cu un ciocan de lemn pe ntreaga
suprafat insistndu-se la margini si mbinri. n cazul n care se constat defecte de lipire ce depsesc 10 cm 2 la
fiecare 10 m2 de suprafat verificat, se va proceda la nlturarea foliei pe aceste zone si la repararea portiunilor
defecte.
6.7. n cazul placajelor anticorozive se va proceda la ciocnirea tuturor plcilor la 24 ore de la pozare. In cazul
depsirilor defectelor admise de maximum 10 cm 2 la fiecare 10 m2 suprafata verificat, se va proceda la
nlocuirea plcilor sau crmizilor neaderente.
n timpul pozrii se va verifica la terminarea fiecrei suprafete de 100 m 2, respectarea dimensiunilor rosturilor si
adn-cimii de ngropare a placajului, conform proiectului.
Verificarea se face prin msurtori directe.
In cazul unor abateri mai mari dect cele admisibile (abateri la dimensiunile rosturilor ltime + 2 mm si 1 mm,
adincime + 2 mm), se va proceda la ndeprtarea placajului din zonele de defecte.
Verificarea ntririi materialelor de rostuire se face prin minimum 3 msurtori pe 5 m 2 de placaj, prin zgriere cu un
cui de otel. Dac se constat ptrunderea cuiului n materialul de rost, se va proceda Ia nlocuirea acestuia.
6.8. La stratul de protectie anticoroziv si de uzur din mase de spaclu epoxidice, se va verifica ntrirea suprafetei
(prin minimum 3 msurtori la 10 m2) prin zgriere cu un cui de otel.
Se va verifica de asemenea planitatea suprafetei, pantele ctre sifoane de pardoseal, strpungerile pentru
conducte si cable electrice, postamentele pentru utilaje, scafe si plinte la pereti si stilpi.
6.9. Pardoselile anticorozive continui si discontinui recomandate n prezentul normativ se pot da n exploatare dup
minimum 115 zile de la terminarea executiei. In aceast perioad este obligatoriu s se mentin n halele n care au
fost executate o temperatur de minimum +20C, pentru reticularea complet a maselor anticorozive utilizate.
ANEXA XII-1
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE BAZA CU APLICARE OBLIGATORIE
1. STAS 33-14/275 Pavele din lemn masiv pentru pavaje. Conditii tehnice generale de calitate.
2 STAS 228/177 Parchet din lemn masiv pentru pardoseli. Conditii generale.
3 STAS 2560/175 Pardoseli din piatr artificial nears. Conditii tehnice de calitate.
4. STAS 2560/275 Pardoseli din piatr artificial ars. Conditii tehnice de calitate.
5. STAS 2560/376 Pardoseli din piatr artificial ars si nears. Reguli si metode de verificare.
6. STAS 736180 Covor si dale din policlorur de vinil.
7. STAS 791580 Covor si policlorur de vinii, pe suport textil.
8. STAS 255979 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Imbrcminti din asfalt turnat pentru pardoseli.
Conditii tehnice generale de calitate.
9. C 3582 Normativ pentru executarea pardoselilor (Buletinul Constructiilor nr. 11/1982).
[top]
CAIETUL XIII. SCRI, BALCOANE SI PARAPETI

CAPITOLUL 1. SCRI, BALCOANE SI PARAPETI PENTRU CLDIRI
1.1. Prezentul capitol cuprinde principalele conditii tehnice de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc lucrrile la
scri, balcoane si parapete de orice fel si din orice materiale, ce se execut pentru cldiri si alte obiecte de
constructii-montaj, indiferent de destinatia lor.
2. Verificri de efectuat pe parcursul executrii lucrrilor
2.1. Materialele, semifabricatele si prefabricatele, vor fi introduse n lucrare numai dac, n prealabil s-a verificat de
ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificate de calitate.
2.2. In cazul executrii lucrrilor din beton, beton armat, semifabricate si prefabricate din beton, se vor face
verificrile prevzute n cap. Beton simplu, beton armat si beton precomprimat" din prezentul normativ.
2.3. In cazul executrii lucrrilor din alte materiale (zidrie, elemente metalice etc) se vor efectua si verificrile
prevzute n cap. Zidrii" respectiv cap. Constructii din otel" etc.
Scrile se vor verifica prin examinare vizual si msuri locale, s corespund punctelor 2.5 si 2.9.
2.5. Treptele trebuie s fie de nltime egal si s corespund ca form, dimensiuni si mod de finisare a
prevederilor proiectului. Intre doua podeste consecutive treptele trebuie s fie identice, suprafata lor trebuie s fie
orizontal, iar mbrcmintea trebuie s fie fixat sau aderent de suport si s corespund conditiilor de calitate
cerute pardoselii din acelasi material (a se vedea cap. Pardoseli").
2.6. Orizontalitatea treptelor se va verifica la fiecare treapt cu dreptarul si nivela cu bul de aer. Abaterile limit
admisibile sunt cele artate n anexa XIII.l.
2.7. Muchiile treptelor trebuie s fie drepte si intacte, s nu prezinte ondulatii sau stirbituri. De asemenea, treptele
de beton sclivisit sau mozaicat nu trebuie s prezinte reparatii locale ale unor stirbituri produse n timpul executiei
din cauza unei protejri insuficiente a treptelor. In asemenea cazuri se va reface mbrcmintea pe toat lungimea
treptelor.
2.8. Podestele scrilor trebuie s aib suprafata plan, fr denivelri ntre elementele constructive (plci de
mozaic, gresie, marmur, etc). Verificarea se face cu dreptarul, neadmitndu-se denivelri mai mari dect cele
artate n anexa XI1I-1.
2.9. Pardoseala podestelor trebuie s satisfac conditiile de calitate cerute mbrcmintei respective, iar dac ea
este din acelasi material ca al treptelor, trebuie s fie executat la fel, afar de cazul cnd proiectul ar prevedea o
alt solutie.
2.10. Balcoanele si logiile se verific dac corespund prevederilor proiectului : pardoseala si scafele vor ndeplini
conditiile de calitate cerute, conform prevederilor prevzute n caiet XII al prezentului normativ.
2.11. Se va verifica dac este asigurat scurgerea apelor prin pante racordate Ia gurile arunctoare de ap,
executate din tabl, beton etc. Hidroizolatia se va verifica conform prevederilor din cap. Izolatii".
2.12. Controlul executrii corecte a pantelor se va face turnndu-se pe pardoseala balconului o cantitate de ap si
observndu-se dac scurgerea ei se face complet si corect. Se va verifica existenta lcrimarelor si a dispozitivelor
de evitarea prelingerii apei pe fatad si pe balcoane de la nivelele superioare.
2.13. Se va verifica prin vizri si msurtori adecvate continuitatea pe fiecare fatad a logiilor si a balcoanelor,
ngrijindu-se de pozitionarea lor corect n timpul executiei, astfel ca s se respecte cu strictete cotele Ia care au
fost prevzute n proiect si sa se asigure aspectul estetic al fatadei.
2.15. Parapetele s fie verticale pe toat nltimea, verificarea fcndu-se cu firul de plumb.
2.16. De asemenea, pe portiunile de aliniament, parapetele nu trebuie s aib ondulatii, curburi sau devieri att n
planul orizontal ct si in planul vertical. Verificarea se va face cu dreptarul de 2 m.
2.17. Pe portiunile de curb, parapetele trebuie s se desfsoare cu continuitate pentru a realiza corect curbele
prevzute n proiect. Verificarea se face att vizual ct si prin folosirea unor sabloane corespunztoare.
2.18. Suprafata parapetelor de beton tencuit si zugrvit trebuie s corespund conditiilor de calitate cerute tencuielii
si zugrvelii respective (a se vedea cap. Tencuieli" si cap. Zugrveli", vopsitorii si tapete" din prezentul normativ).
2.19. Parapetele metalice si de lemn trebuie s corespund formelor arhitecturale si dimensiunilor din proiect, s fie
bine ncastrate n vanguri, trepte, podeste, balcoane etc. Verificarea acestor ncastrri se face prin cltinarea si
izbirea fiecrui element n parte.
2.20. Mna curent mozaicat trebuie s fie executat din materialul si n conditiile prevzute in proiect si s
corespund formei, dimensiunilor si coloriturilor stabilite, dndu-se o important deosebit aspectului estetic. Se va
face deci mai nti o verificare vizual amnuntit a calittii slefuirii si planeittii suprafetelor, controlnd att cu
palma ct si cu dreptarul de 2 m.
2.21. La mna curent a parapetelor metalice se va controla ca n punctele de nndire s nu existe praguri care s
jeneze la palm. Micile denivelri se vor nltura prin polizare.
2.22 Mna curent de lemn trebuie s corespund formelor si dimensiunilor din proiect. Ea trebuie s fie croit
numai paralel cu fibrele, s fie lustruit, s nu aib noduri, stirbituri, fibre iesite, crpturi, iar rosturile la nndiri s
nu depseasc 1 mm ltime, s nu prezinte praguri si s fie bine chituite.
2.23. La balustradele la care s-a montat profilul mn curent" din PVC-semirigid s se verifice dac au fost
respectate urmtoarele conditii ;
- profilul trebuie s fie montat astfel inct :
s nu prezinte denivelri fat de axul platbandei suport ;
s nu aibe jocuri, s fie n planul parapetului, s fie orice plan perpendicular pe acesta ;
s se nscrie perfect n curbele de racordare ale platbandei si s nu aibe gtuiri sau ondulatii.
2.24. Verificarea acestor conditii se face vizual si plimbnd palma de-a lungul minii curente.
punctele de mbinare ale profilului si sudurile trebuie s fie astfel executate nct ele s nu apar vizibil prin
schimbri de culoare sau form si nici s se simt la trecerea palmei ;
cuplarea profilului pe toat lungimea lui si mai cu seam pe portiunile curbe ntre regiunea mbinrilor s fie
nealterat prin procesul de plastifiere, iar in cazul mbinrilor prin sudur finisajul s fie bine executat.
3. Verificri de efectuat la receptia preliminar (pe obiect)
3.1. Comisia de receptie preliminar a obiectului procedeaz n cadrul verificrii scriptice, examinnd toate
documentele ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor inclusiv buletinele de ncercare, dispozitiile de santier,
procesele verbale de remedieri sau consolidri, actele de control sau expertizare, avndu-se n vedere respectarea
cu strictete a prescriptiilor generale de proiectare n conformitate cu STAS 2965/79.
3.2. In cadrul verificrii directe, comisia de receptie va efectua prin sondaje verificri in numr suficient pentru as
putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate.
De asemenea va proceda la verificri de acelasi tip ca cele de la pct. 3.1. de mai sus.
3.3. Atunci cnd se consider c este necesar a se face o verificare a rezistentelor scrilor, balcoanelor,
parapetelor, aceasta se va face conform punctelor : 3.4 ; 3.5 ; 3.6 ; 3.7.
3.4. Se aplic regimul de ncrcri statice si dinamice Ia care au fost calculate la aceste lucrri, controlndu-se
comportarea lor n ansamblu ct si pe fiecare element n parte.
3.5. Pentru scrile, balcoanelor si parapetele de fier, lemn sau alt material, n afar de zidrie de beton simplu, se
va verifica dac sgetile obtinute rmn n limitele admise de normele n vigoare sau de prevederile din proiect
pentru constructiile respective.
3.6. Pentru elementele din beton armat, aprecierea comportrii lor la aceste ncercri se va face conform
prevederilor din cap. Beton simplu, beton armat si beton precomprimat" al prezentului normativ.
3.7. Pentru scrile si parapetele ce se execut Ia lucrri de art (poduri, tunele, ziduri de sprijin, subtraversri
feroviare si rutiere), n afara prezentului normativ, se va avea n vedere respectarea cu strictete a conditiilor tehnice
de calitate prevzute n instructiunile interne, elaborate de institutele de specialitate n proiectarea si executarea
acestor categorii de lucrri, ca IPTANA, IPCF, ntreprinderea Metrou Bucuresti.
ANEXA XIII-1
ABATERI ADMISIBILE LA LUCRRI DE SCRI, BALCOANE SI PARAPETE
1. Scri
La orizontalitatea treptelor :
- denivelare admis la fiecare treapt ... 1 mm/m
- denivelare admis la toat lungimea treptei 2 mm
- la nltimea treptelor 1 mm/treapt
- denivelri admise la podestele scrilor . . 2 mm/m
2. Parapete
- se admite pe toat ltimea parapetului o deviere a verticalittii de max. 2 mm
- la mna curent mozaicat se admite o deviere a planeittii de max. 1 mm
- la mna curent de lemn, rosturile la nndiri nu trebuie s depseasc n orice punct al profilului 1 mm
NOT: Valorile indicate mai sus sunt aplicate n cazurile curente; n cazurile speciale se vor lua n consideratie
valorile prevzute n proiecte, chiar dac ele difer decele curente.
ANEXA XIII-2
1. C 150-84 Normativ privind calitatea mbinrilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole (Bul.
Constr. nr. 7/1984).
2. C 55-74 Instructiuni tehnice privind montarea profilului mn curent din PVC semirigid (Buletinul Constr. nr.
4/1975).
3. C 130-76 Instructiuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor si betoanelor (Buletinul Constructiilor
nr. 61979).
4. C 174-79 Instructiuni tehnice de aplicare a profilului aprtor muchii de treapt din PVC (Buletinul Constructiilor
nr. 6/1975).
5. C 55-74 Instructiuni tehnice privind montarea profilului mn curent din PVC semirigid (Buletinul Constructiilor
nr. 4/1973).
6. STAS 9273-80 Scri metalice.
7. STAS 292478 Gabarite pentru poduri, viaducte, pasaje denivelate si podete.
8. STAS 1244/1 79 Treceri de nivel clasificare si modul de asigurare a circulatiei prescriptii generale in functie
de categoria de treceri de nivel.
9. STAS 296579 Scri interioare prescriptii generale de proiectare.
[top]
CAPITOLUL 2 SCRI, TROTUARE SI PARAPETE LA PODURI DE CALE FERATA

1.1. La poduri de cale ferat cu sau fr parapete se prevd scri pe taluze.
1.2. Ele au rolul de a permite personalului de ntretinere accesul sub pod.
1.3. Trotuare cu parapete se prevd pe suprastructura si pe culei, la nivelul cii, pentru a se asigura circulatia
personalului de ntretinere pe toat lungimea podului.
2. Prevederi comune
2.1. Scrile pe taluze se execut din beton monolit, din elemente prefabricate din beton sau din zidrie de piatr.
2.2. Parapetele se prevd la scrile asezate pe terasamente nalte si se execut fie din beton armat, profile
metalice sau bare de otel betonat.
2.3. Trotuarele situate la nivelul cii se execut din profile metalice si dulapi din tabl striat, de lemn sau din beton
cu granulit.
2.4. Pe culei si pe suprastructuri din beton armat sau beton precomprimat trotuarele pot fi executate si din beton
armat turnat monolit sau din elemente prefabricate de beton armat iar parapetele pot fi executate si din beton armat
fie monolit, fie prefabricat.
3. Verificri de executat
3.1. La verificarea scrilor si parapetelor de pe taluze se vor avea n vedere ca materialele s corespund din punct
de vedere calitativ.
3.2. Dimensiunile geometrice s fie conform proiectului.
3.3. Abaterile la nltimile si lungimile treptelor s nu depseasc 1 fat de proiect.
3.4. Parapetul la nltime s nu aib abateri mai mari de 1 cm iar longitudinal s nu se abat de la linia din proiect
cu mai mult de 1 cm.
3.5. Suprafata superioar a treptelor s fie n plan orizontal, abaterile fiind de max. 5% cu pant spre treapta
inferioar.
3.6. La verificarea trotuarelor cu parapete situate la nivelul cii se vor avea n vedere ca materialele s corespund
calitativ.
3.7. Dimensiunile geometrice ale diferitelor elemente s fie conform proiectului.
3.8. Abaterile la lungimi si ltimi nu vor depsi 1 cm.
3.9. La grosimi elementele metalice vor respecta abaterile prevzute n standardele de produs iar dulapii de lemn si
beton usor vor avea abateri de max. 5 mm.
3.10. Nivelul superior al trotuarului s fie la cota prevzut n proiect ; abaterile nu vor depsi 5 mm.
3.11. Parapetul la nltimi s nu aib abateri mai mari de 1 cm, iar longitudinal s nu se abat de la linia proiectat
cu mai mult de 1 cm.
3.12. Rezultatul verificrilor efectuate conform celor prevzute mai sus vor fi consemnate n procesul verbal de
receptie al podului.
[top]
CAIETUL XIV. IZOLATII

Capitolul 1. IZOLATII TERMICE, FONICE SI HIDROIZOLATII ALE CONSTRUCTIILOR SI
INSTALATIILOR AFERENTE
1.1. Prevederile acestui capitol se aplic la toate lucrrile de izolatii termice, fonice si hidrofuge ale constructiilor si
instalatiilor aferente, conf. pct. 1.1. si 1.5 caietul I al prezentului normativ.
1.2. Aceste prevederi nu se aplic, izolatiilor, instalatiilor si aparatelor tehnologice sau altor tipuri de izolatii dect
cele mentionate la pct. 1.1. de mai sus.
2.1. Toate materialele si semifabricatele, care intr n componenta unor izolatii vor fi introduse n lucrare numai
dac, n prealabil :
- s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate, care s confirme fr
dubiu c sunt corespunztoare normelor respective si prevederilor proiectului ; nlocuiri de materiale nu sunt
premise dect cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului ;
- s-a organizat primirea si receptia materialelor conform prevederilor din regulamentul la HCM 9411959 iar
manipularea, depozitarea si conservarea lor n conditii n care s asigure pstrarea calittii si integrittii lor ;
- materialele folosite s fie verificate nainte de punerea n oper, prin msurarea dimensiunilor geometrice,
umidittii etc, n conformitate cu prevederile din normele tehnice n vigoare (standardele de produs) neputnd fi
utilizate dac prezint abateri peste cele admisibile.
2.2. Verificarea caracteristicii si calittii suportului pe care se aplic izolatii se va face n cadrul verificrii executrii
suportului respectiv (de ex. plansee, pereti etc). Este strict interzis a se ncepe executarea oricror lucrri de izolatii
dac suportul - n ntregime sau pe portiuni nu a fost in prealabil verificat conform instructiunilor pentru lucrri
ascunse.
2.3. In cazurile n care prescriptia tehnic pentru executarea izolrii prevede conditii speciale de planeitate, forme
de racordri, umiditate etc, precum si montarea n prealabil a unor piese, dispozitive etc, sau a unor straturi de
protectie anticoroziv sau contra vaporilor etc, aceste conditii vor face obiectul unei verificri suplimentare nainte
de nceperea lucrrilor de izolatii.
2.4. Toate verificrile ce se efectueaz la lucrri sau prti de lucrri de izolatii, care ulterior se acoper (de ex.
straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordrile, piesele nglobate etc), se nscriu in procese verbale de
lucrri ascunse, conform instructiunilor respective.
3. Izolatii termice
3.1. Pe parcursul executrii lucrrilor, n afar de rezolvarea problemelor de la pct. 2.1 ; 2.4 de mai sus, se va
verifica dac sunt ndeplinite si urmtoarele conditii :
a) termoizolatiile care se realizeaz din plci sau blocuri s fie executate din elemente ntregi sau din fractiuni tiate
cu scule adecvate pentru a avea forme regulate iar rosturile dintre ele s nu depseasc limita admis ;
b) densitatea aparent a materialelor de baz si auxiliare ca si grosimile plcilor sau blocurilor s corespund
prevederilor proiectului; pentru materialele tasabile grosimea initial se majoreaz cu valoarea corespunztoare
tasrii materialului (indicat in proiect) pentru materialele n vrac, grosimea se msoar dup pilonare ;
c) deschiderea rosturilor s fie de minimum 2 mm ;
d) nu s-a produs goluri in si ntre plci ;
e) s-au respectat dimensiunile, pozitiile si formele puntilor termice, prevzute n proiect, n limitele abaterilor
admisibile, de la 3.1.b de mai sus ; nu se admit alte punti termice, neprevzute n proiect ;
f) barierele contra vaporilor s fie continue si s fie executate elementele de acoperire demontabile, acolo unde
este cazul.
Toate aceste verificri se vor efectua bucat cu bucat" si se vor nscrie n procese verbale de lucrri ascunse,
conform instructiunilor respective.
3.2. La verificarea pe faze de lucrri se va examina frecventa si continutul actelor de verificare pe parcurs,
comparndu-l cu proiectul si prescriptiile tehnice respective, in limitele abaterilor admisibile.
n plus, se va verifica prin sondaj corectitudinea nregistrrilor fcute pe parcurs ; numrul sondajelor va fi de cel
putin 1/10 din cele prescrise pentru faze premergtoare sau de executare a lucrrilor.
3.3. La receptia preliminar se va proceda ca si n cazul verificrii pe faze, ns numrul sondajelor poate fi redus la
1/20 din cele initiale.
n plus la receptia preliminar sau - dac aceasta nu este posibil cel mai trziu la receptia final, se va verifica
pe obiect n conditiile de clim interioar proiectate n anotimpurile de vrf si cu instalatia de nclzire (iarna) sau du
conditionare (vara) functionnd n stare de regim, dac :
- parametrii climatici interiori (temperatur, umiditti relative) corespund cu proiectul, n limitele abaterilor admisibile
cum sunt : pentru temperatura interioar : + 0,50C si pentru umiditatea relativ interioar : 2% ;
- temperatura si suprafata interioar a elementelor de nchidere in cmp si n zona puntilor termice, msurat la
parametrii nominali ai aerului interior si exterior, s corespund valorilor indicate n STAS 6472/3-78, n functie de
destinatia cldirii;
- nu apare condens n dreptul puntilor termice proiectate sau n alte zone.
In cazul n care aceste conditii nu sunt realizabile, se va proceda conform pct. 2.5 din caietul 1 al acestui normativ.
4. Hidroizolatii
4.1. Verificrile ce trebuie efectuate pe parcursul lucrrilor, n afar de cele prevzute la pct. 2.1-2.4 de mai sus
sunt:
a) stratul suport s nu prezinte asperitti mai mari de 2 mm iar planeitatea lui s fie continu, fiind admis ca
abatere o singur denivelare de 5 mm pe o suprafata verificat cu dreptarul de 2 m, n orice directie ;
b) existenta rosturilor de dilatare de 2 cm ltime pe conturul si n cmpul (la 4-5 m, distant pe ambele directii)
sapelor de peste termoizolatiile noi sau n vrac (pilonate);
c) corectarea cu mortar de ciment la panta de max. 1 : 5 a denivelrilor de max. 10 mm admise ntre elementele
prefabricate de acoperis ;
d) protejarea prealabil a termoizolatiilor de polistiren cu foi bitumate sau pelicul de mortar special;
e) racordrile ntre diverse suprafete, cu abateri admisibile fat de dimensiunile din proiect sau prescriptii tehnice de
- 5 si + 10 mm la raza de curbur si de 10 mm la ltimi;
f) respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier (masticuri, solutii etc), conform
normativului C.112-80 ;
g) starea de umiditate corespunztoare stratului suport amorsat (printr-o metod de santier, unde pentru fiecare
1000 m2 se fac 5 probe de desprindere a cte unei fsii de carton bituminat de 5 x 20 cm, lipit pe suport, pe 2/3
din lungime si care dup 2 ore trebuie s se rup prin carton sau prin stratul de bitum sau cu aparate pentru
determinarea umidittii ;
h) lipirea corect a foilor ; nu se admit deslipiri, alunecri si bsici cnd acestea apar, repararea lor este obligatorie;
i) ltimea de petrecerea foilor (7...10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10% din foi cu petreceri de
min. 5 cm longitudinal si min. 7 cm frontal; n cazul n care aceste valori nu sunt respectate stratul respectiv trebuie
refcut ;
j) respectarea directiei de montare a foilor ; pn la 20% pant se pot monta si paralel si streasin, dar peste 20%
pant, numai n lungul liniei de cea mai mare pant ;
k) mentinerea n cazul izolatiilor subterane a nivelului apelor freatice la minimum 30 cm sub nivelul cel mai
cobort al lucrrii respective ; racordarea corect a izolatiilor verticale cu cele orizontale (abaterea admisibil la
ltimea petrecerii 10 mm) ;
i) realizarea comunicrii cu atmosfera a stratului de difuzie pe sub sorturi, copertine sau tuburi.
4.2. In cazul hidroizolatiilor, prin faz de lucrare" se ntelege n plus fat de instructiunile pentru verificarea si
receptionarea lucrrilor ascunse si pe faze de lucrri si o grupare de tronsonare, n asa fel nct portiunea ce se
verific s fie ntreag si fr ntreruperi n zone n care s-ar putea produce dificultti functionale (de ex. n dolii).
4.3. La verificarea pe faze de lucrri, se va examina frecventa si continutul actelor de verificare ncheiate pe
parcurs, comparndu-le cu proiectul, prescriptiile tehnice respective si abaterile admisibile.
In mod special, comisia va efectua si probe globale directe dup cum urmeaz :
a) verificarea etanseittii hidroizolatiilor prin inundare cu ap timp de 72 ore a acoperisurilor cu pante pn la 7%
inclusiv. Nivelul apei va depsi cu minimum 2 cm punctul cel mai ridicat, iar pentru acoperisurile cu suprafata peste
20 cm2 se va cere acordul scris al proiectantului;
b) n camerele unde inundarea va fi efectuat timp de 72 ore, iar grosimea stratului de ap va fi de 3.6 cm ;
c) la constructiile supuse la presiunea hidrostatic a apelor subterane, dup asigurarea msurilor de
contrapresiune, se opresc epuismentele, lsnd hidroizolatia timp de 48 ore la presiunea maxim conf. prevederilor
STAS 2355-79 si normativului C.112-80.
Constructiile supuse la presiunea hidrostatic a apelor nmagazinate se vor verifica conform msurilor prevzute n
proiectele respective ;
d) n cazul cnd probele prin inundare nu se pot efectua (sunt costisitoare, nivelul sczut al apelor subterane etc),
verificarea se va face vizual, prin ciocnire si eventuale, sondaje n punctele dubioase ;
e) rezultatele verificrilor mentionate la acest capitol se vor nregistra conform instructiunilor pentru verificarea
lucrrilor ascunse ; deficientele constatat vor fi consemnate n procese verbale si se va trece imediat la remedierea
lor, ncheindu-se un nou proces verbal de lucrri ascunse ; dup acesta se pot executa lucrrile de protectie si cele
conexe
f) la protectia hidroizolatiilor acoperisurilor necirculabile executat din vopsitorii, se va verifica vizual continuitatea si
aderenta prin frecare energic cu mina.
La acoperisurile circulabile se va verifica dac plcile si dalele sunt montate pe un strat de nisip cu grosimea
minim de 2 cm, dac rosturile ntre plci sunt uniforme si umplute, dac sunt corect executate rosturile de dilatatie
si dac sunt umplute cu mastic bituminos ; dac au stabilitate la circulatie ;
g) la acoperisuri se vor verifica pantele, conform proiectului, amplasarea n punctele cele mai coborte a gurilor de
scurgere iar prin turnarea de ap n punctele mai ridicate se va verifica dac gurile de scurgere functioneaz bine.
Se va verifica dac sunt corespunztoare proiectului racordrile hidroizolatiei la reborduri si atice, la strpungeri, la
rosturi de dilatatie si la gurile de scurgere, care trebuie s fie prevzute cu grtare (parafrunzare) si s nu fie
inundate ;
h) tinichigeria aferent acoperisurilor (sorturi, copertine, glafuri, etc.) se va verifica dac este executat conform
proiectelor, bine ncheiat, racordat cu hidroizolatia si fixat de constructie ; verificarea se va face att vizual ct si
prin tractiune manual ;
i) In camere se va verifica conform proiectului, executarea pardoselilor, planeitatea si nclinrile, racordrile la pereti
si strpungeri, precum si dac gurile de scurgere nu sunt nfundate si sunt prevzute cu grtare ;
j) pentru verificarea zidurilor de protectie a hidroizolatiilor aplicate la exteriorul constructiilor subterane se va
constata :
- la cele executate ulterior hidroizolatiei : grosimea, existenta rosturilor verticale la intervalele date n proiect, a
rostului orizontal la baz, precum si dac sunt prevzute cu foi bitumate;
- la cele executate anterior hidroizolatiei : grosimea, existenta rosturilor de colt, a stlpilor verticali la intervale de 2,5
m;
k) la constructiile subterane cu hidroizolatia aplicat la interior sau la constructiile pentru inmagazinarea apelor,
rezultatele verificrilor se vor nregistra conform instructiunilor pentru lucrri ascunse, dup care se pot executa
celelalte lucrri conform proiectului.
4.4. La receptia preliminar, comisia prin membrii si de specialitate sau prin specialistii din afar (conf. pct. 20 al
regulamentului de efectuare a receptiilor), va proceda la verificri de acelasi timp cu cele de la pct. 4.3. de mai sus,
completate cu referatul de concluzii si tratnd ntregul obiect.
5. Izolatii fonice
5.1. La executarea lucrrilor de izolare fonic, n afara celor prevzute la pct. 2.1-2.4. de mai sus trebuie s se
verifice :
a) la executarea peretilor stratificati (pereti dubli) se va urmri s nu se creeze legturi rigide ntre cele dou straturi
ale peretelui, n afar de cele prevzute n proiect; n acest sens se vor ncheia procese verbale de lucrri ascunse;
b) la executarea pardoselilor flotante se va urmri ca s nu se creeze legturi rigide ntre dal si planseul suport
prin infiltrarea betonului turnat n dal, prin materialul fonoizolator sau ntre dal si pereti; n acest caz se va verifica
dac stratul fonoizolator este asezat continuu, dac rosturile acestuia au fost acoperite cu carton asfaltat si dac pe
conturul camerei au fost asezate fsii de material fonoizolator. Pentru aceste lucrri se vor ncheia procese verbale
de lucrri ascunse.
d) La receptionarea lucrrilor se va verifica prin sondaj (prin scoaterea pervazului), dac s-a executat stratul
fonoizolator pe vertical ntre dala flotant si perete ;
c) la lucrrile de instalatii de ap si nclzire se va verifica :
- dac conductele de ap nglobate au fost nvelite n prealabil pe tot parcursul lor, n fese care s asigure o
desolidarizare de perete ;
- dac strpungerile prin pereti si prin plansee au fost realizate prin mansoane din teava de metal sau din material
plastic si dac rosturile dintre aceste mansoane si conducte au fost bine umplute cu chituri plastice sau cu
materiale elastice ;
- daca agregatele pentru circulatia apel (.pompe, compresoare hidrofoare) au fost asezate pe suport elastic,
conform proiectului si dac nu s-au creat punti rigide care s altereze rezemarea elastic ;
- dac ntre agregate si reteaua de conducte s-au realizat racordri elastice mpotriva propagrii vibratiilor, conform
proiectului;
d) la lucrrile de ventilatie se va verifica :
- dac strpungerile prin pereti si plansee au fost realizate prin mansoane elastice si dac sustinerea canalelor
instalatiei de ventilare a fost realizat fr legturi rigide cu elemente de constructie, conform proiectului;
- dac ventilatoarele au fost asezate pe suport elastic, conform proiectului si dac nu s-au creat punti rigide care s
altereze rezemarea elastic ;
e) la lucrri de ascensoare se va verifica realizarea rezemrii elastice a agregatelor si n special a troliilor.
5.2. Pentru toate lucrrile cu destinatie specific de izolare fonic si n general la acustica de constructii, se va
verifica respectarea strict a prevederilor proiectului; orice modificare de solutie se va face numai cu avizul scris al
proiectantului de specialitate.
6. Izolarea termic a acoperisurilor cu alte materiale dect polistiren sau vat minerala
6.1. Termoizolatia sub form de saltele folosit la constructii agrozootehnice nu trebuie s se taseze mai mult de
50% sub sarcina de 2000 N/m2 si s nu depseasc capacitatea portant a plcii inferioare de azbociment pe
deschiderea respectiv. Densitatea aparent n stare uscat a materialului termoizolant ce poate fi utilizat n
aceast solutie nu va depsi 120 kg/m3
Pe lng conditiile in functie de domeniul de utilizare, materialele termoizolatoare mai trebuie s ndeplineasc si
urmtoarele conditii generale :
- S fie eficiente din punct de vedere termotehnic ;
- S nu contin componente care s afecteze n timp calitatea constructiilor prin reducerea existentei elementelor
de constructie, a propriettilor termo si hidroizolatoare ale nchiderilor aspectul finisajului interior si exterior ;
- S nu contin substante vtmtoare pentru sntatea oamenilor sau a animalelor att in timpul executiei ct si n
exploatare ;
- S fie greu combustibile, imputresetibile si stabile la ap;
- S fie realizate cu un consum minim de energie nglobat.
6.3. Materialele termoizolante se introduc n folosint curent prin proiectare si executie, dup omologarea si
elaborarea normelor tehnice de produs, pentru fiecare material n parte.
6.4. Caracteristicile fizico-mecanice, conditiile de ambalare, manipulare, transport si depozitare ale materialelor
termoizolante trebuie s corespund prevederilor din urmtoarele prescriptii :
Materiale de natur anorganic
STAS 803681 Beton celular autoclavizat, Gaz beton. Conditii tehnice generale de calitate;
STAS 183680 Produse termoizolatoare din diatomit;
NTR 907580Perlit expandat;
STAS 142766 Diatomit pentru materiale termoizolante.
STAS 817768 Agregate din zgur expandat pentru betoane usoare ;
STAS 734380 Agregate minerale usoare. Granulit.
NTR 180 Cenus si zgur de termocentral de hald.
NTR 964380 Scorie bazaltic de Racosi
Materiale de natur organic
.STAS 784878 Plci din fibre de lemn. Plci moi tip S, B, BA;
NII 5014974 Plci aglomerate din puzderie (PAP) ;
STAS 1157081 Plci termoizolante din talas tip STABILIT
STAS 6979/433 Plci din granule de plut expandat si aglomerat cu bitum. Conditii, tehnice.
STAS 746180 Materiale clasice celulare.
6.5. Materialele termoizolante se livreaz nsotite de certificate de calitate care trebuie s confirme caracteristicile
fizico-mecanice ale materialelor respective, conform celor prevzute n standardele sau normele tehnice de
fabricatie ale produselor respective.
Transportul, manipularea si depozitarea materialelor termoizolatoare se va face ou asigurarea tuturor msurilor
necesare pentru protejarea si pstrarea caracteristicilor functionale ale acestor materiale, pn la punerea lor n
oper.
Aceste msuri trebuie asigurate att de productori ct si de utilizatorii materialelor respective, conform prevederilor
standardelor sau normelor tehnice de produse.
6.6. Se interzice punerea n oper a materialelor termoizolante degradate, datorit depozitrii sau transportului
necorespunztor, udate de precipitatii, etc.
6.7. Termoizolatiile din materiale sensibile la umiditate sau cu absorbtie mare de ap la elementele care se
realizeaz prin procese umede (ex. panouri mari prefabricate, termoizolatii la acoperisuri cu sape) vor fi protejate cu
un strat separator mpotriva absorbtiei umidittii. Lucrrile de termoizolati care se realizeaz prin procese tehnice
nu se vor executa la temperaturi exterioare mai mici de + 5C.
6.8. Pentru a nu se produce condens pe intradosul stratului superior al plcilor ondulate din azbociment si
acumulri de umiditate n termoizolatie I, spatiul dintre acestea si nvelitoare va fi ventilat prin circulatia liber a
aerului si comunicarea cu atmosfera se asigur lsndu-se neastupate ondulele de la streasin si coam.
Controlul calittii si receptia lucrrilor

6.9. Lucrrile de termoizolatie fiind in general lucrri ascunse, pe parcursul executiei se va proceda n permanent
la verificarea lor de ctre Organele de control ale executantului (CTC) si ale beneficiarului n conformitate cu Legea
nr. 8 privind Asigurarea durabilittii si sigurantei n exploatare, functionalittii si calittii constructiilor", urmrindu-se
si cosemnndu-se n procesele verbale de lucrri ascunse :
a ndeplinirea conditiilor de calitate a suportului (s fie uscat si curat, s nu prezinte denivelri si asperitti,
periclitnd continuitatea si integritatea barierei contra vaporilor)
b calitatea si umiditatea materialelor termoizolante ce intra in oper, conform standardelor sau normelor de
produs, pe baza avizelor de expeditie si a certificatelor de calitate ale productorilor precum si a determinrilor
laboratorului de santier (densitate, umiditate, abateri dimensionale);
c montajul termoizolatiei cu rosturi strinse ntre plci existenta si asigurarea comunicrii cu atmosfera a canalelor
de ventilare, respectarea prevederilor proiectului privind grosimea termoizolatiei si tratarea puntilor termice, canale
de ventilare, etc.
6.10. Materialele necorespunztoare se vor nlocui si lucrrile gsite necorespunztoare n timpul controlului se vor
reface.
6.11. La receptia obiectului se vor analiza constatrile consemnate.
7. Izolatia termo-hidro la cldiri din panouri mari
7.1. nainte de pozarea panourilor de pereti interiori vor trebui executate toate lucrrile prevzute n proiect pentru
hidro si termoizolarea interioar a rosturilor verticale dintre panourile de fatad, aceste lucrri cuprinznd :
a introducerea n rosturile verticale a profilului prevzut n proiect pentru realizarea golului de decompresiune",
n cazul sistemului de etansate cu functionare mecanic ;
b aplicarea prin lipire a membranei hidroizolatoare prevzut n proiect pe rebordul interior al panourilor : n
cazul membranei hidroizolatoare din pnz bitumat, aceasta se va aplica prin lipire cu bitum cald, dup amorsarea
obligatorie a suprafetelor recordurilor cu bitum tiat, fsia de pnz bitumat se va tia la lungime egal cu
nltimea etajului plus 30 cm, pentru a se putea mbina prin petrecere cu fsia de la nivelul superior.
c lipirea cu bitum cald a fsiei hidroizolatoare de Ia nivelul respectiv peste fsia hidroizolatoare anterioar
d aplicarea stratului termoizolator din plci pregtite dinainte la forma si dimensiunile prevzute n proiect (plci
din polistiren expandat, plci din vat mineral ambalat n carton asfaltat, etc.) ; n cazul n care proiectantul
prevede plci termoizolatoare din polistiren expandat, acestea se vor fixa prin puncte de bitum topit aplicate pe
hidroizolatia de pnz asfaltat peste care se vor aseza si presa plcile de polistiren expandant; nu se va. aplica
bitum topit direct pe plcile de polistiren expandant.
7.2. Lucrrile exterioare la fatadele cldirilor din panouri mari cuprind :
a repararea muchiilor panourilor stirbite in timpul operatiilor de montare ;
b lucrrile exterioare la fatade nu se vor executa pe timp friguros ;
c repararea muchiilor panourilor de fatad se va face cu mortar de ciment cu adaos de aracet E.50 preparat.
7.3. Documentatia tehnic trebuie s cuprind instructiuni detaliate privind executarea lucrrilor de etansare
exterioar a rosturilor de la fatade specifice pentru sistemul de etansare adoptat, astfel :
- cu functionare mecanic, prevaznd gol de decompresiune n rostul vertical si nchiderea exterioar din mortar de
ciment cu adaos de aracet E.50 sau chit elastoplastic ;
- cu ecran de etansare din chit elastoplastic, cu sau fr protectie exterioar din mortar de ciment cu adaos de
aracet E.50.
- cu rosturi ,,deschise" spre exterior cu functionarea mecanic", respectiv gol de decompresiune drenaj n rostul
vertical si treapt de nltime mare n rostul orizontal,
7.4. Pentru etansarea rosturilor dintre tocurile tmplriei exterioare si fetele de beton care mrginesc golurile de
fereastr din panourile de fatad, n cazul montrii tmplriei dup confectionarea panourilor, se recomand
adoptarea solutiei de etansare cu chit elastoplastic.
Lucrrile de etansare cuprind urmtoarele operatii :
a curtirea suprafetelor de beton de praf, resturi de beton etc, prin periere ;
b amorsarea suprafetelor de beton pe care se aplic chitul de etansare, prin pensulare cu emulsia indicat n
instructiunile sau prospectul de utilizare si de punere n lucrare a chitului respectiv.
c aplicarea in exces a chitului pe tot lungul rosturilor orizontale si verticale ;

d introducerea tocului de us sau de fereastr n golul din panou, astfel nct s preseze asupra chitului, si
fixarea lui cu pene de lemn si cuie btute gherniele ancorate n panou de la confectionarea acestuia ;
e ndeprtarea chitului expulzat din rost la montarea tocului si netezirea chitului rmas, cu racordare (scaf) pe
tot conturul tocului, urmrindu-se a se realiza un contact intim si continuu cu tocul si cu peretele de beton al
rostului;
f montarea sortului de tabl prin aplicare cu presare asupra chitului din rostul orizontal inferior si prindere prin
cuie de tabl btut in toc, la distanta necesar pentru a se mpiedica ondularea tablei. Lateral, capetele sortului se
vor introduce n santurile special prevzute la colturile golului de fereastr, iar santurile se, vor astupa cu chit elastic
;
g aplicarea de rigle de lemn peste stratul de chit n rosturile verticale ;
h rostul interior de pe conturul tocului se va umple apoi cu vat mineral ndesat.
Conditii principale de receptie a cldirilor din panouri mari
7.5. Cldirile din panouri mari nu se vor receptiona n cazul n care comisiei de receptie nu i se va prezenta vreunul
din urmtoarele acte :
a certificatele de calitate a panourilor eliberate de unitatea productoare ;
b certificate de calitate pentru materialele utilizate la fatade ;
c procesele verbale sau registrul cuprinznd rezultatele verificrilor de la receptiile partiale efectuate pe
parcursul executrii lucrrilor privind corespondenta cu prevederile proiectului si calitatea de executie n legtur cu
:
hidro si termoizolarea mbinrilor verticale si orizontale de la fatad ;
executarea lucrrilor de etansare a rosturilor de la fatade (n ceea ce priveste respectarea conditiilor tehnice si
tehnologice de executie).
7.6. Receptia cldirilor se va refuza, dac se constat : ptrunderea apei din precipitatii prin rosturile de la fatad,
prin rosturile tmplriei panou, sau prin hidroizolatia planseului teras.
7.7. Se recomand ca eficacitatea lucrrilor de etansare a rosturilor de la fatade s se verifice prin ncercrci de
comportare a rosturilor la ploaie artificial.
n cazul n care nu se dispune de un aparat adecvat pentru crearea ploii artificiale ncercarea se poate face si cu
ajutorul unui furtun la captul cruia s-a adaptat o plnie de stropitoare.
Lucrrile de etansare se vor considera ca fiind bine executate dac nu se constat infiltratii de ap n interiorul
cldirii dup 8 ore de la ncercare.
Se recomand ca ncercarea s fie efectuat in cel putin 2 locuri la un tronson de cldire cuprinznd 4060
apartamente la intersectii de rosturi situate la o nltime ct mai mare.
Rezultatul ncercrilor va fi consemnat ntr-un proces verbal indicndu-se conditiile n care s-au efectuat ncercrile,
rezultatele obtinute si eventualele masuri rezultate ca necesare pentru remediere.
ANEXA XIV-1
C.14285 Instructiuni tehnice pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elementele de instalatii (Bul.
Constr. nr. 91985).
C.10782 Normativ pentru proiectarea si executarea izolatiilor termice la constructii civile si industriale (Bul.
C.11280 Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrrile de
constructii (Bul. Constructiilor nr. 3/1981).
C.12581 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea izolatiilor fonice la cldiri (Bul. Constructiilor nr. 1/
1981).
C.19185 Instructiuni tehnice pentru izolarea termic a acoperisurilor cldirilor de locuit si social-culturale cu
cenus si zgur de termocentral {Bul Constructiilor nr. 12/1985).
P.4271 Normativ pentru executarea constructiilor din panouri mari (Bul. Constructiilor nr. 5/1971).
C.10782 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrrilor de izolatii termice la cldiri (Bul. Constructiilor nr. 1/
1983).
STAS 235579 Constructii civile, Industriale si agricole. Hidroizolatii din materiale bituminoase si elemente de
constructii:
[top]
CAPITOLUL 2. HIDROIZOLATII LA LUCRRI DE ART (PODURI. TUNELURI. METROU.

ZIDURI DE SPRIJIN)
A. HIDROIZOLATII LA SUPRASTRUCTURA PODULUI
1. Prevederi comune
1.1. Hidroizolatiile Ia suprastructura podurilor pot fi alctuite din materiale plastice sau bituminoase aplicate la rece,
sau din materiale bituminoase aplicate la cald.
1.2. Calitatea materialelor folosite la suprastructurile de poduri se garanteaz prin certificatele de calitate emise de
unitatea productoare. Executantul lucrrilor de hidroizolatii verific materialele pe baza acestor certificate,
efectund si ncercri n caz de dubiu.
1.3. Verificarea si receptia lucrrilor de hidroizolatii ne face pe etape, dup cum urmeaz :
- pe parcursul executiei lucrrilor de hidroizolatii ncheindu-se procese verbale partiale de lucrri ascunse ;
- la terminarea lucrrilor de hidroizolatii, ncheindu-se Un proces verbal a acestor lucrri ;
- dup expirarea termenului de verificare a comportrii lucrrii n exploatare, o dat cu verificarea ntregii lucrri de
art, n conformitate cu dispozitiile legale n vigoare.
2. Verificrile pe parcursul executiei lucrrilor de hidroizolatii
2.1. Verificarea se face conform suprafetei suport, nainte de aplicarea stratului hidroizolant, n ceea ce priveste
planeitatea, racordarea la muchii si la scafe, umiditatea, executarea corect a pantelor prevzute n proiect, nivelul
si amplasamentul gurilor de scurgere, prezenta unor materiale strine cum ar fi nisip, praf, materiale care se
desprind de pe suprafata suport.
2.2. Asupra stratului amorsa, n ceea ce priveste penetrarea si gradul de acoperire a suprafetei suport.
2.3. Asupra fiecrui strat de lipire, de baz si suplimentar, in ceea ce priveste : aderenta foliilor hidroizolante ntre
ele si la suprafata suport, prezenta de goluri, bsici de aer, nelipiri la petreceri si la eclisarea foliilor etc.
2.4. Asupra sapei de protectie in ceea ce priveste planeitatea, pantele, calitatea materialelor.
2.5. Asupra executrii racordrilor sapei la marginea elementului de constructii si la gurile de scurgere.
2.6. Asupra modului de realizare a dispozitivelor de acoperire a rosturilor.
3. Verificarea Ia terminarea lucrrilor de hidroizolatii
3.1. Verificarea se face asupra aspectului dup ce se analizeaz toate procesele verbale ntocmite pe parcursul
executiei lucrrilor.
3.2. In cazul, unor consemnri nefavorabile la procesele verbale, se face verificarea etanseittii prin inundare cu
ap pe o nltime de cea. 5 cm.
3.3. Defectele constatate la verificrile pe parcurs si la terminarea lucrrilor de hidroizolatie se remediaz pe baza
solutiilor stabilite de proiectant mpreun cu constructorul.
3.4. Verificrile de la pct. 2.1. la 2.6. si 3.1. la 3.2. se execut, dup cum urmeaz :
3.5. Conditiile de aspect si alctuire, vizual.
3.6. Planitatea suprafetelor cu dreptarul de 3 m, nu se admit denivelri mai mari de 5 mm.
3.7. Dimensiunile si pantele cu instrumente de msur obisnuite, nivela cu bul de aer, dreptar, spioni, etc.
Abaterile la pante trebuie s fie mai mici de 1% iar mrimea razelor la racordri trebuie s prezinte abateri mai mici
de 10 mm.
3.8. Calitatea materialelor preparate pe santier prin respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor
n conformitate cu STAS 5008/73 si normativul C.11280.
3.9. Umiditatea si calitatea mortarului cu care este realizat stratul suport, prin lipire la cald pe acesta n cinci locuri a
unor fsii de carton bitumat de 30x20 cm a cror calitti au fost verificate. Fsiile pe lungime de 20 cm restul de 10
cm folosind pentru a servi la smulgere de pe suprafata suport, dup 2 ore. Dac fsia de carton bitumat se
desprinde de pe suprafata de suport rezult c suprafata este umed si nu se poate ncepe executia hidroizolatiei.
Dac foaia de carton bitumat se desprinde si cu un strat de mortar, rezult c mortarul este necorespunztor. Dac
fsia se rupe prin carton sau prin stratul de bitum, capacitatea de lipire a hidroizolatiei pe stratul suport este
corespunztor.
B. HIDROIZOLATII LA TUNELURI
1.1. Prevederile prezentului subcapitol se aplic la lucrrile de hidroizolatie la tuneluri, executate n subteran sau la
zi.
1.2. In functie de situatia local se pot aplica si la lucrrile de metrou si subtraversri pietonale.
1.3. Necesitatea executrii de hidroizolatii la aceste categorii de lucrri se prevede prin documentatia tehnic, n
functie de conditiile locale de umiditate si important pentru exploatare a producerii de infiltratii la cale.
2. Prevederi comune
2.1. Materialele si semiprefabricatele care intr In componenta hidroizolatiei se introduc la lucrare cu certificate de
calitate are s confirme c sunt corespunztoare normelor respective si prevederilor proiectului.
2.3. nlocuiri de materiale nu sunt permise dect cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului.
2.4. Depozitarea si manipularea materialelor va asigura, pstrarea calittii si integrittii acestora, respectiv evitarea
deteriorrii lor.
2.5. Efectuarea, nainte de punerea n oper, de determinri prevzute n prescriptiile tehnice respective.
2.6. nainte de aplicarea hidroizolatiei se va proceda la verificarea caracteristicilor calittii suportului pe care
urmeaz a se aplica.
2.6. Asperittile suportului s nu prezinte abateri mai mari de 2mm.
2.7. Denivelrile mai mari se vor corecta n prealabil, cu mortar pentru asigurarea continuittii suprafetei si
imbunttirea eventualelor denivelri de cofraj sau vicii de executie.
2.8. Respectarea retetelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier (masticuri, solutii etc.) conform
normativului C.11280.
2.9. Verificarea capacittii de lipire a hidroizolatiei pe stratul suport amorsat (pentru fiecare 1000 m 3 se fac 5 probe
de desprindere a cte unei sii de carton bitumat de 5x20 cm lipit pe suport pe 2/3 din lungime si care dup 2 ore
trebuie s se rup prin carton sau prin stratul de bitum).
2.10. Lipirea corect a foilor, nefiind admise dezlipiri si bsici ; cnd acestea apar, repararea lor este obligatorie.
2.11. Realizarea hidroizolatiei si ltimea de lipire a foilor se va stabili prin proiect.
2.12. Respectarea directiei de montare a foilor conform prevederilor din proiect, suprapunerea acestora realiznduse n directia de scurgere a apelor.
2.13. Asigurarea lucrrii de hidroizolatie prin msuri de pstrarea integrittii acesteia si de degradarea prin
manipularea de materiale si circulatia muncitorilor pe portiunile finisate.
2.14. Asigurarea punctului de lucru prin msuri de evitarea colmatrii saltelei de piatr brut si stratului filtrant prin
ptrunderea de pmnt.
2.15. In caz de infiltratii pe perioada executiei hidroizolatiei se vor lua msuri de colectarea si evacuarea apelor,
astfel ca s se asigure realizarea n uscat a acesteia.
2.16. Rezultatele verificrilor mentionate se nregistreaz n conformitate cu instructiunile pentru verificrile
lucrrilor ascunse pe msura desfsurrii procesului tehnologic de executie : deficientele constatate vor fi
consemnate n procese verbale de constatare, dup care se va trece la remedierea imediat a acestora; dup
executia remedierilor se va ncheia proces verbal de lucrri ascunse, putndu-se trece n continuare la executia
lucrrii de hidroizolatie.
2.17 .Lucrarea de hidroizolatie este cuprins n documentatia tehnico-economic.
3. Verificri de efectuat pe parcursul executiei lucrrii
3.1. Calitatea materialelor, manipularea si depozitarea corespunztoare a acestora.
3.2. Calitatea si continuitatea suportului pe care urmeaz a se aplica.
3.3. Capactatea de lipire a hidroizolatiei pe stratul suport amorsat.
3.4. Realizarea corect a fiecrui strat din alctuirea hidroizolatiei.

3.5. Realizarea corect a saltelei de piatr brut si stratului filtrant.
3.6. Msurile luate pentru asigurarea nedegradrii lucrrii de hidroizolare si a executiei acesteia n uscat.
4. Conditii generale
4.1. Lucrrile de hidroizolare ce se vor ncepe dup verificarea prealabil a ntririi betonului din suport.
4.2. n situatia aparitiei de presiuni ale masivului se vor lua msuri corespunztoare de asigurarea realizrii n
securitate a lucrrilor de hidroizolatie si nedegradarea acesteia.
4.3. Asigurarea aprovizionrii materialelor n ritmul executiei lucrrilor de hidroizolare pe sorturi, in conformitate cu
desfsurarea procesului tehnologic de executie si realizare, pe tronsoane (inele) complet finisate.
C. Hidroizolatii la ziduri de sprijin
1.1. Prevederile prezentului subcapitol se aplic la lucrrile de protectie contra infiltratiilor de ap prin betonul din
elevatia zidurilor de sprijin.
1.2. Se pot aplica in general la orice categorie de lucrare care este n contact cu pmntul si la care exista
posibilitatea a avea loc infiltratii de ap.
1.3. Necesitatea prevederii acestor lucrri se stabileste prin proiect.
2. Prevederi comune
2.1. Materialele care intr n componenta hidroizolatiei se introduc n lucrare cu certificate de calitate, care s
confirme c sunt corespunztoare normelor respective si prevederilor proiectului.
2.2. nlocuiri de materiale nu sunt permise dect cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului.
2.3. Asperittile suportului s nu prezinte abateri mai mari de 5 mm.
2.4. Denivelrile mai mari se vor corecta n prealabil cu mortar pentru asigurarea continuittii suprafetei si
mbunttirea eventualelor denivelri din cofraj sau vicii de executie.
2.5. Respectarea retetelor si procedeelor reparare a materialelor pe santier (masticuri, solutii etc.) conform
normativul C.11280.
2.6. Asigurarea lucrrii de hidroizolatii prin msuri de pstrarea integrittii acesteia si de degradare prin
manipularea de materiale.
2.7. Asigurarea punctului de lucru prin msuri de evitarea colmatrii saltelei de piatr brut si stratului filtrant prin
ptrunderea de pmnt.
2.8. In caz de infiltrati pe perioada executiei se vor lua msuri de colectarea si evacuarea apelor, astfel ca s se
asigure realizarea n uscat a acesteia.
2.9. Lucrarea de hidroizolatie este cuprins n documentatia tehnico-economic.
3. Verificri pe parcursul executiei
3.1. Calitatea si continuitatea suportului pe care urmeaz s se aplice.
3.2. Realizarea corect a hidroizolatiei.
3.3. Realizarea corect a saltelei de piatr brut si a stratului filtrant.
3.4. Msurile luate pentru asigurarea nedegradrii lucrrii si a executiei acesteia n uscat.
4.1. Lucrrile de hidroizolare se vor ncepe dup verificarea prealabil a ntririi betonului din suport.
4.2. Asigurarea aprovizionrii materialelor n ritmul executiei n conformitate cu desfsurarea procesului tehnologic
de executie si realizarea pe tronsoane complet finisate.
ANEXA XIV-2
STAS 508375 Lucrri de art. Hidroizolatii. Prescriptii de prezentare si executie.
NII-IPAUS nr. 283083 Diluant prenadez.
NII-IPAUS nr. 282974 #9; Prenadez 300.
NII-IPAUS nr. 338265 Adeziv pentru PVC plastifiat.

NID-MICh nr. 517174 Remflexit 404 RG si PC 404 H.
NID-IPAUS nr. 554174 Butarom 2-4 cm grosime.
NII-IMIF-TURDA nr. 97474 Folii de PVC plastifiat pentru hidro-izolatii de 0,8 mm grosime.
STAS 807782 Emulsie bituminoas.
STAS 4467 Diferite dozaje de emulsii bituminoase
STAS 55871 Suspensie de bitum filerizat.
STAS 706472 Diferite dozaje pentru mastic bituminos
STAS 104678 Pnz bitumat A 30.
STAS 605080 mpslitur din fibre de sticl nebitumat.
STAS 791680 Impslitur din fibre de sticl bitumat tip IA.
STAS 1012675 Testur din fibre de sticl bitumat tip IA.
STAS 13880 Carton bitumat tip CA 4008.
STAS 10152/3,475 Materiale hidroizolante bitumate cu folie de aluminiu.
STAS 6675/176 Tub din teava de policlorur de vinil avnd diametrul de 12 sau 18 mm.
STAS 254383 mpletitur din srm zincat + 1,162,50 mm cu ochiuri ptrate de 30-80 mm
STAS 166776 Nisip natural.
STAS 42880 Tabl de aluminiu de 0,2 mm grosime.
STAS 42680 #9; Tabl de cupru de 0,2 mm grosime.
NII-IPAUS nr. 4337-69 Chit elastic pe baza de elastomeri, respectiv romtix.
STAS 661-71 Celochit.
STAS 4384-79 Gur de scurgere din font.
STAS 662-82 Nisip gruntos.
STAS 2921-69 Constructii civile, industriale si agricole. Lucrri de hidroizolatii. Determinarea impermeabilittii,
STAS 2355-83 Constructii civile, industriale si agricole. Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de
constructii.
C 112-80 Normativ pentru proiectarea, executarea si receptionarea hidroizolatii lor din materiale bituminoase la
lucrrile de constructii (Bul. Constructiilor nr. 31981).
C.D.78-74 Instructiuni tehnice departamentale pentru folosirea materialelor hidroizolatoare bituminoase n suluri
placate cu folie de aluminiu (aprobate cu ord. MEFMC nr. 655/1974).
C.D.79-74 Instructiuni tehnice departamentale pentru folosirea materialelor hidroizolatoare in suluri cu insertie din
folie de aluminiu (aprobate cu ord nr 655/1974).
STAS 5088-75 Poduri de cale ferat. Hidroizolarea suprastructurii.
- Emulsie bituminoas.
- Diferite dozaje de solutii bituminoase.
- Suspensie de bitum filerizat.
- Diferite dozaje pentru mastic bituminos
- Pnz bitumat tip A.30.
- Impslitur din fibr de sticl bitumat tip IA.
- Testur din fibr de sticl bitumat tip IA.
- Carton bitumat tip CA 4006
- Materiale hidroizolante bitumate cu folie de aluminiu.
- Tabl de cupru de 0,2 mm grosime.
- Celochit.
STAS 1030-85 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Clasificare si conditii tehnice
STAS 2634-80 Mortare obisnuite pentru zidrie si tencuieli. Metode ncercare.
[top]
CAPITOLUL 3. HIDROIZOLANTII LA PLATFORME DE CAI FERATE

1.1. Prevederile prezentului capitol se aplic la lucrrile de hidroizolarea platformelor de cale ferat care prezint
sau pot prezenta deformri din urmtoarele cauze :
1.2. Prismul de piatr spart al suprastructurii nnoroit, la liniile de cale ferat n circulatie, cu prezenta de fenomene
de tasri si de ripri.
1.3. Pungi de balast n platforma cii, la liniile de cale ferat n circulatie, cu manifestri de deformatii n profil
transversal si prezenta de fenomene de tasri si de ripri.
1.4. Platforma de linii ferate noi din materiale locale, cu comportare defavorabil la actiunea apelor superficiale din
ploi cum ar fi : argile prfoase, prafuri argiloase, pmnturi macroporice etc.
1.5. Stabilirea necesittii executrii lucrrilor de hidroizolarea platformei se face pe baz de studii geotehnice
concretizate prin puturi, sondaje, analize de laborator si referat geotehnic.
1.6. Lucrrile de hidroizolatie platform se vor executa pe baza unei documentatii tehnico-economice, care va
cuprinde proces tehnologic de executie si conditii de realizare.
2.1. Avnd n vedere evolutia neprevzut n timp a fenomenelor semnalate, se recomand ca nainte de nceperea
lucrrilor de executie s se fac o verificare de beneficiar si constructor printr-o confruntare cu ultima evident.
2.2. Materialul rezultat din decaparea prismului de piatr spart se va ndeprta si depozita n afara zonei de lucru,
astfel s nu stnjeneasc desfsurarea lucrrilor si s permit ciuruirea acestuia n vederea refolosirii.
2.3. Prin ciuruire se va ndeprta n totalitate materialul nnoroit, fiind interzis reintroducerea acestuia n prismul de
piatr spart.
2.4. Decaparea si ndeprtarea materialului nnoroit din platform se va executa pn la limita suprafetelor
nenmuiate, uscate si neafectate de actiunea ntreptrunderii pietrei sparte din prismul de balast al cii.
2.5. Suprafata decapat se va amenaja cu pante laterale de scurgere conform profilului transversal din proiect.
2.6. Dup amenajarea suprafetei de decapare se va proceda la realizarea unei glazuri (stabilizarea de ciment) la
nivelul acesteia si pe o adncime de 510 cm executat conform tehnologiei din proiect.
2.7. Hidroizolarea si stratele de protectie se vor executa cu atentie si deosebit grij, fiind compactate succesiv si
de grosimile prevzute n documentatie.
2.8. Prismul de piatr spart al cii se va realiza din materialul recuperat completat cu material nou.
2.9. Dat fiind natura lucrrilor cu efecte necorespunztoare asupra eficientei, n cazul nerespectrii prevederilor din
proiect, prin lucrrile ascunse ce nu pot fi verificate n faza final de executie se recomand receptii preliminare n
urmtoarele etape :
- decaparea materialului nmuiat din platform ;
- realizarea glazurei de la nivelul suprafetei;
- succesiunea corect a stratelor de protectie ;
- remontarea suprastructurii.
2.10. Dac in timpul executiei apar nepotriviri fat de prevederile din documentatie se va ncheia un proces verbal
de constatare ntre beneficiar si constructor cu mentionarea situatiei reale si a adaptrii la teren preconizat.
2.11. In situatia n care aceste necorespondente conduc la necesitatea prevederii de msuri speciale se va convoca
si proiectantul la fata locului, msurile preconizate fiind consemnate ntr-un proces verbal ncheiat ntre beneficiar,
constructor si proiectant
2.12. n cadrul analizrii nepotrivirilor cu situatia real local se pot face un numr de sondaje de verificare care s
concure la stabilirea msurilor de luat.
3.1. Lucrrile vor ncepe dup efectuarea operatiei de predare-primire a amplasamentului, consemnate ntr-un
proces verbal ncheiat ntre beneficiar si constructor pe baza planurilor ntocmite de proiectant.
3.2. Pe perioada executiei lucrrilor de hidroizolarea platformei se vor lua msuri de asigurarea evacurii apelor
superficiale din amplasamentul lucrrii si punctul de lucru.
3.3. Aprovizionarea pe santier a materialelor se va face astfel ca s se asigure executia pe tronsoane complet
finisate fr a mpiedica buna desfsurare a procesului tehnologic de executie.
3.4. La realizarea lucrrilor de decapare se va verifica si consemna corespondenta dintre adncimea executat si
prevederile proiectului.
3.5. Respectarea tehnologiei de stabilizare superficial cu ciment (glazur) a suprafetei decapate, grosimea
straturilor de protectie si tehnologia de comportare.
3.6. Materialele care intr n componenta izolatiei se vor verifica dac au fost livrate cu certificat de calitate care s
confirme c sunt corespunztoare prevederilor proiectului.
ANEXA XIV-3
LISTA PRESCRIPTIlLOR TEHNICE BE BAZA
1. STAS 292484 Terasamente. Conditii generale.
2. STAS 9824/074 Msurtori terestre. Tasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale.
3. STAS 9824/275 Msurtori terestre. Tasarea pe teren a liniilor de cale ferat,
4. C.D.1264 Normativ conditionat (departamental) privind executarea straturilor de pmnt stabilizat cu var si
ciment la platforma terasamentelor de cale ferat (Aprobat de MTTc cu ord. nr. 537/ 1965).
[top]
CAIETUL XV TMPLRIE SI DULGHERIE

1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer la verificarea calittii si receptia lucrrilor de tmplrie si dulgherie,
cuprinznd: usi, ferestre si glasvanduri de lemn, metalice sau mixte,ferestre prefabricate de beton armat sau
profilat, ferestre si usi de balcon din PVC, jaluzele PVC, sarpante din lemn, streasini, lucarne si tabachere, pereti
desprtitori din lemn.
2.1. Verificarea pe parcursul executiei const din :
a) Tmplria de lemn, beton armat sau mixt, sau din PVC, sosit pe santier gata confectionat, va fi verificat
de ctre conductorul tehnic al lucrrii sub aspectul :
- existentei si continutului certificatelor de calitate;
- corespondentei cu prevederile din proiect si cu prescriptiile tehnice de produs ;
- existentei si calittii accesoriilor de prindere, manevre etc.
b) La punerea n oper se va verifica dac, n urma depozitrii sau manipulrii, tmplria nu a fost deteriorat ; ea
nu se va pune n oper pn cnd piesa respectiv nu este reparat sau nlocuit. Verificarea pe parcurs a calittii
lucrrilor se va face de ctre conductorul tehnic al lucrrii in tot timpul executiei.
2.2. Verificarea pe faze a calittii lucrrilor se va face conform reglementrilor n vigoare si se refer la
corespondenta cu prevederile din proiect si conditiile de calitate si ncadrarea n abaterile admisibile prevzute la
pct. 3 de mai jos.
2.3. Verificarea pe faze se refer la ntreaga categorie de lucrri de tmplrie sau dulgherie si se va face pentru
fiecare tronson n parte, ncheindu-se proces-verbal de verificare pe faze de lucrri" ; acestea se vor nscrie n
registrul respectiv.
2.4. Verificarea lucrrilor de tmplrie sau dulgherie la receptia preliminar a ntregului obiect se va face de
ctre comisia de receptie prin :
a) examinarea existentei si continutului proceselor-verbale de verificare si receptie pe faze de lucrri ;
b) examinarea direct a lucrrilor executate, prin sondaje cte dou de fiecare tronson si referitoare la toate
elementele si prevederile de la pct. 3 ;
c) se va avea n vedere n special ca, prin respectarea prevederilor tehnice de calitate, lucrarea de tmplrie sau
dulgherie s ndeplineasc perfect functionarea pentru care a fost prevzut in lucrare.
3. Prevederi specifice
3.1. La tmplria de lemn se va verifica:
a) existenta si calitatea tuturor accesoriilor metalice ;
b) verticalitatea tocurilor si a cptuselilor ; nu se admit abateri mai mari de l mm/m ;
c) ntre foaia de us si pardoseal s fie un spatiu constant (3...8 mm) ;
d) ncastrarea tocului s fie fcut in zidrie prin ghermele pene, cuie, suruburi sau praznuri, astfel ca tocul s nu
aib joc;
e) abaterile de la planeitatea foilor de usi sau cercevele mai lungi de 1.500 mm trebuie s fie mai mici de 1% din
lungimea pieselor respective ;
f) potrivirea (luftul) corect a foilor de usi precum si a cercevelelor pe tocuri ; pe toat lungimea faltului respectiv,
abaterea este de 2 mm.
g) ntre cercevea si marginea spaletului tencuit trebuie s fie un spatiu de minimum 3,5 cm ;
h) glafurile interioare vor fi montate cu o pant ctre interior de 1% si Ia aceeasi nltime fat de pardoseala
camerei ;
i) existenta pieselor auxiliare (lcrimare, pzii de tabl) la ferestre pentru ndeprtarea apelor de ploaie este
obligatorie ;
j) accesoriile metalice s fie bine montate si s functioneze perfect;
k) balamalele, cremoanele, drucrele s fie montate la nltime constant (pentru fiecare n parte) de la
pardoseal ;
l) lcasurile de ptrundere a zvoarelor n pardoseli si tocuri trebuie s fie protejate prin plcute metalice sau alte
dispozitive, bine fixate la nivelul pardoselii sau al tocului;
m) snaperele (pentru ferestre duble cu deschidere interioar), sau crligele de vnt (pentru ferestre cu deschidere
exterioar) s fie montate n pozitie corect ;
n) deschiderea cercevelelor cuplate trebuie s se fac cu usurint ele nu trebuie s fie blocate de pe urma vopsirii.
3.2. La tmplria metalic se va verifica :
a) corespondenta dintre proiect, detalii si tmplria ce se pune n oper ;
b) asamblarea elementelor componente, conform indicatiilor din proiect (sudur, nituire);
c) prinderea tmplriei de zidrie sau stlpii de beton, prin sudarea ei de praznuri sau plci metalice (conform
numrului si amplasrii lor dat n proiect);
d) nu se admit nituri lips sau nestrnse, cordoane de sudur neuniforme, cu scurgeri de material sau cu guri
produse prin arderea pieselor, suduri nepolizate ;
e) grunduirea cu minium de plumb s fie realizata uniform pe toate fetele, inclusiv la cordoanele de sudur ;
f) modul cum s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc.
Pentru verificarea calittii vopsitoriei la tmplria metalic se vor aplica prevederile date la caiet Vopsitorii" pct. 3
din prezentul normativ.
3.3. La tmplria de beton armat se va verifica ;
a) dac prin manipulare si montaj nu au fost sparte ramele sau sprosurile ; nu sunt admise piese cu sprosuri rupte
sau fisurate si nici rame cu bucti de beton czute, care fac ca geamurile s nu se poat monta dect defectuos si
s nu se poat asigura etanseitatea necesar ;
b) toate fetele vzute ale cercevelelor trebuie s fie perfect netede si fr pori;
c) abaterile admisibile sunt cu 50% mai mici dect cele prevzute n caietul V (beton simplu, beton armat si beton
precomprimat), pentru fiecare din elementele mentionate n anexa acestui capitol.
d) Izolarea hidrofug a tocurilor la actiunea umezelii din ziduri.
3.4. La tmplria din PVC se va verifica :
a) La livrare trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii :
- fereastra s se ncadreze n tipodimensiunea prevzut n proiect si tolerantele s se ncadreze n standardul

11.17978 ;
- existenta armturii metalice n profilele principale de toc si cercevea ;
- existenta si fixarea corect a balamalelor la ferestrele duble a cremoanelor si la cela care se deschid n vasistas a
snaprelor ;
- de asemenea se va controla existenta profilelor de etansare att pe conturul tocului ct si pe conturul cercevelei;
- montarea corect a geamului termopan cu ajutorul baghetelor de PVC si cu garnituri de etansare ;
In cazul cnd se prevede prin proiect montarea de geamuri duble se va verifica existenta profilului care pstreaz
distanta reglementar ntre cele dou geamuri pe contur;
- ferestrele din PVC s fie prevzute cu praznuri conform Instructiunilor tehnice publicate indicativ C 18578 n
Buletinul Constructiilor nr. 9/1978.
b) n timpul montrii :
- se va verifica dac praznurile au fost prinse n dibluri si dac fereastra este centrat n golul rezervat si se
deplaseaz usor att orizontal ct si vertical.
c) Dup montare :
- verticalitatea si planeitatea tocului ferestrei sau usii si asezarea la acelasi nivel cu alte tocuri de aceeasi nltime ;
- functionarea corect la nchiderea si deschiderea usilor si ferestrelor precum si o etanseitate bun la nchidere.
- etansarea corect a rostului dintre tmplrie si zid cu pat din polistiren celular cu chit Romtix 1221 la exterior sau
chit Alutchit C dup cum a fost prevzut n proiect.
3.5. Jaluzele rulante din PVC.
a) La livrare trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii :
- Jaluzelele trebuie s se livreze la lungimea prevzut n proiect si in numr suficient pentru a forma lungimea
necesar a sortului mpreun cu toate accesoriile prevzute n STAS 3366/80.
n cazul lamelelor de jaluzea cu lungime mai mare de 150 cm se va verifica si livrarea ranfortului din OL zincat de 1
1,5 mm grosime n form de U.
De asemenea livrarea cutiei de jaluzea conform STAS 336680 la dimensiunile corespunznd sortului de jaluzele.
Tolerantele lamelelor din PVC s fie conform STAS 3366/80.
b) n timpul montrii :
- Se va verifica dac deasupra tocului, respectiv la fundul cutiei, la scndura care nchide cutia, s-a montat profilul
de PVC care usureaz glisarea lamelelor.
c) Dup montare :
- Dac lamelele se pot cobor si ridica usor, fr s prezinte agtri sau joc care s produc iesirea din ghidaje.
- La jaluzelele cu deschidere mai mare de 150 cm se va controla contra lumini, numrul elementelor de ranfort si
distanta dintre ele.
- n cazul ghidajelor basculante se va verifica, posibilitatea de basculare si de rigiditate a sistemului basculat.
3.6. La sarpante se va verifica :
a) corespondenta tipului de sarpant cu aceea din proiect;
b) dimensiunile elementelor sarpantei, distanta ntre ferme, materiale folosite, pozitia, alctuirea si dimensiunile
mbinrilor, inclusiv a accesoriilor ;
c) ncadrarea pantelor realizate n limitele admise de standarde pentru nvelitoarea respectiv ;
d) suruburile, cuiele, scoabele s fie bine strnse si btute si distribuite conform indicatiilor din detaliile respective :
e) rezemarea si fixarea panelor de ferme si ndirea cpriorilor s fie realizate conform detaliilor din proiect;
f) fost vopsite cu vopsea de minium de plumb ;
g) distanta dintre elementele sarpantei si cosurile de fum s nu fie mai mic dect cea din proiect (sau din normele
PCI In vigoare, dac n proiect ea a fost omis) ;
h) modul de rezemare si ancorare in contra vntului, a sarpantei pe elementele de rezistent ale cldirii (existenta
unui material de izolatie hidrofug ntre sarpant si peretii de rezemare, iar tlpile si consoroabele s fie prinse n
plansee sau de centur prin buloane de ancorare la distante de circa 3 m);
i) executarea ignifugrii sarpantelor, conform normelor PCI pentru elementele sau tronsoanele indicate de
proiectant.
3.7. La stresini si lucarne se va verifica :
a) corespondenta lucrrilor executate cu detaliile date n proiect sau in cataloagele elementelor tip mentionate n
proiect;
b) fetele vizibile ale scndurilor s fie bine fltuite si geluite.
3.8. La peretii desprtitori se va verifica :
a) scheletul de lemn s fie de dimensiunile din proiect, fixarea scheletului s fie executat conform indicatiilor date
de proiectant (ancorare, pene ete.);
b) mbrcmintea peretelui, materialul, modul de fixare, planeitatea, finisajul s fie realizate conform detaliilor date
de proiectant; se admite o abatere de la planitate de 5 mm sub dreptarul de 2 m ;
c) amplasarea si dimensionarea golurilor de lumin (ferestre) sau de trecere (usi) din peretii desprtitori trebuie s
corespund cu indicatiile date n proiect.
ANEXA XV-1
1. STAS 46580 Ferestre si usi de balcon din lemn pentru constructii civile".
2. STAS 46678 Usi din lemn pentru constructii civile".
3. STAS 79932 Ferestre si usi din lemn. Conditii generale de calitate
4. STAS 53380 Ferestre si usi de balcon si usi interioare din lemn pentru constructii civile. Formate si
alctuiri".
5. C.19979 #9; Instructiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul si montarea n
constructii a tmplriei din lemn". (Bul. Constructiilor nr. 1/1980).
6. C.18578 Instructiuni tehnice privind manipularea, la constructii a ferestrelor si usilor din PVC" (Bul.
7. C.18678 Instructiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul si montarea n constructii
a jaluzelelor din PVC (Bul. Constructiilor nr. 9/1978).
8. STAS 1117978 Ferestre si usi de balcon si jaluzele din policlorur de vinii.
9. STAS 336682 Obloane rulante. Prescriptii de proiectare si montaj.
[top]
CAIETUL XVI. GEAMURI

1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer la controlul calittii si receptia lucrrilor de geamuri de orice fel,
montate la usi, ferestre, luminatoare etc, ale cldirilor civile, industriale, agrozootehnice, vitrinelor de magazine etc.
2.1. Verificarea materialelor aduse pe santier se va efectua de ctre conductorul tehnic al lucrrii si se refer la
dimensiunile si calitatea materialelor prevzute in documentatia de executie.
Materialele vor fi puse in lucrare numai dac sunt nsotite de certificate de calitate. Nu se vor pune n lucrare
geamuri sparte, fisurate sau zgriate.
2.2. Verificarea pe parcurs a calittii lucrrilor se va face de ctre conductorul tehnic al lucrrii n timpul executrii
lor.
2.3. Verificarea pe faze a calittii lucrrilor se va efectua conform instructiunilor n vigoare si se refer la
corespondenta cu tipurile si dimensiunile din proiect, la conditiile de calitate si la ncadrarea n abaterile admisibile,
stabilite pentru fiecare caz n parte si precizate in cataloagele de detalii tip sau de desenele de executie.
2.4. Verificarea pe faze se va face pentru ntreaga categorie de lucrri de geamuri si pentru fiecare tronson n parte,
ncheindu-se procese-verbale de verificare pe faze de lucrri", care se vor nscrie n registrul respectiv.
2.5. Verificarea lucrrilor de geamuri la receptia preliminar a ntregului obiect se va face de comisia de receptie
prin :
- examinarea existentei si continutului proceselor-verbale de verificare pe faze de lucrri ;
- examinarea direct a lucrrilor executate prin sondaj, concordanta executiei cu prevederile de la pct. 3.
3. Prevederi specifice.
3.1. Geamuri de tmplrie obisnuit de lemn, metal sau beton armat.
a) La geamurile montate cu chit obisnuit sau chit de minimum de plumb se va controla mai nti vizual dac
cordonul de chit nu prezint crpturi, discontinuitti sau grosimi variabile, dac nu sunt portiuni desprinse, dac nu
se vd capetele tintelor sau stifturilor, dac mbinarea baghetelor la colturi este bine executat si n general dac
geamul a fost montat corect. Suprapunerea geamurilor pe sprosuri trebuie s fie de cel putin 25 mm.
b) Se va controla dac s-a ntins patul de chit pe faltul grunduit al tmplriei de lemn, respectiv pelicula de vopsea
de minimum de plumb si patul din acelasi chit la tmplria metalic, zgriindu-se n acest scop vopseaua la cteva
geamuri. Dac nu se poate stabili precis existenta patului de chit, se scoate un ochi de geam, operatia repetnduse dac rezultatul este negativ, pn la edificarea organului de verificare.
c) Pentru a controla aderenta cordonului de chit se va ncerca cu ajutorul unui spaclu desprinderea lui. Un chit bun
si bine aplicat ader de geam si falt att de puternic nct nu se poate ndeprta dect prin tiere cu dalta.
d) Etanseitatea cordonului de chit se va controla prin scoaterea unei cercevele si asezarea ei ntr-o pozitie oblic,
dup care se toarn ap pe geam. Nu se admite ptrunderea apei prin stratul de chit.
e) Controlarea tintelor de fixare a geamurilor la tmplria de lemn, respectiv a stifturilor din srm de otel la
tmplria metalic se va face prin sondaj, scotndu-se chitul la cteva cercevele sau foi de us, numrul sondajelor
depinznd de volumul lucrrilor si de rezultatele obtinute la primele ncercri.
f) Jocul de 1...2 mm ntre geam si falt se va controla cu ocazia scoaterii chitului pentru verificarea tintelor sau a
stifturilor si a aderentei cordonului de chit.
3.2. Geamuri cu montri speciale
a) La montarea geamurilor la luminatoare, etansarea realizat cu cordoane de chit se va controla ca la pct. 3.1.
Pentru celelalte piese de prindere ca : suruburi, agrafe etc. se va controla dac ele sunt bine aplicate si dac
dimensiunile si pozitiile lor corespund cu cele din proiect.
b) Garniturile din cnep gudronat mbrcate n manta de plumb vor fi minutios controlate, demontndu-se
capacul de tabl ce le preseaz pe suprafata geamului, la cel putin 5% din luminatoare.
c) Etanseitatea geamurilor montate se va controla prin turnare de ap pe suprafata lor, reproducndu-se ct mai
fidel toate situatiile ce se pot produce n realitate. Nu se admite nici o ptrundere de ap prin jurul geamului.
Operatia se va face la toate geamurile fr exceptie.
d) Pentru geamurile serelor, n afar de verificrile ce trebuie fcute conform pct. 3.1, se va verifica si corectitudinea
suprapunerii n caplama a geamurilor. Verificarea se va face la rnd foaie cu foaie.
e) Montarea geamurilor de dimensiuni mari la vitrine se va controla conform prevederilor de la pct. 3.1., verificnduse cu deosebit atentie dac asezarea pe distantieri din lemn de stejar sau fag este executata corect. n acest
scop, se vor face sondaje, desfcndu-se bagheta ce marcheaz baza geamului la minimum una din trei vitrine.
f) n cazul fixrii geamurilor cu baghet din lemn sau metalic, aceasta trebuie s fie bine fixat n falturi cu cuie sau
suruburi metalice. Capetele cuielor sau suruburilor de fixare a baghetelor nu trebuie s depseasc nivelul fetei
superioare a baghetei. Baghetele trebuie s fie bine vopsite n culoarea cercevelei, iar vopseaua trebuie s acopere
si capetele cuielor sau suruburilor.
g) Dispozitivele de fixare a geamurilor armate plane la luminatoare si baghetele pentru tmplria metalic vor fi
fixate cu toate elementele de prindere.
h) Buloanele vor fi sudate prin talpa elementelor metalice sau ncastrate n elementele de beton, perpendicular pe
fata pe care se aseaz geamurile. Capetele filetate ale buloanelor, piulitelor si rondelelor nu vor fi vopsite. Filetul
bulonului nu trebuie s prezinte degradri. Suruburile metalice vor fi introduse perpendicular pe orificiul filetat, iar
capul lor va fi nivelul baghetei. Baghetele vor fi bine psuite la colturi si vopsite odat cu tmplria metalic.
i) Suprafata geamurilor montate trebuie s fie curat, fr urme de chit, pete de grsime sau vopsea.
ANEXA XVI-1
1. STAS 85380 Geamuri trase
2. STAS 351580 Geamuri ornament

3. STAS 94980 Geamuri armate
4. STAS 1155380 Geamuri termoizolante cu chit.
5. STAS 1155280 Geamuri termoaborbante trase.
6. STAS 857280 Geamuri emailate securizate
7. STAS 18530 Geamuri plane securizate
8. STAS 904180 Geamuri slefuite polizate.
9. STAS 9250/180 Usi de geam securizat
10. STAS 9250/280 Usi de geam securizat. Foi de geam. Conditii tehnice de calitate
11. STAS 9250/360 Usi din geam securizat. Foi de geam. Forme si dimensiuni
12. C.4779 Instructiuni tehnice pentru folosirea si montarea geamurilor n constructii.
[top]
CAIETUL XVII NVELITORI SI TINICHIGERIE

1.1. Prevederile prezentului capitol se refer la verificarea calittii si receptia lucrrilor de nvelitori, realizate din :
-tigl si olane ;
- plci plane din azbociment;
- sit si sindril de lemn ;
- carton sau mpslitur bitumate, pe astereal ;
- tabl plan pe astereal ;
- plci ondulate de azbociment;
- tabl ondulat sau cutat ;
- stuf, paie.
1.2. Capitolul se refer de asemenea la verificarea calittii tinichigeriei aferente nvelitorilor (jgheaburi si burlane din
tabl sau PVC, sorturi, copertine) sau exteriorului constructiilor (mbrcri de cosuri si parapete, solbancuri, glafuri).
1.3. Nu sunt cuprinse n acest capitol prevederile pentru :
- nvelitori bituminoase (hidroizolatii), inclusiv terase, prevzute n caietul XIV : Izolatii;
- protectia anticoroziv a elementelor metalice, prevzute n caietul XX : Protectia contra agentilor agresivi.
Controlul executiei nvelitorilor const din :
2.1. Verificarea suportului nvelitorii conform prevederilor specifice de la pct. 3.1. de mai jos.
2.2. Verificarea materialelor care urmeaz a fi puse n oper, a calittii lucrrilor pe parcursul executiei ca si pe faze
terminate. Aceasta se va face conform prevederilor generale si dispozitiilor comune din partea I-a.
2.3. Verificarea la receptia preliminar a ntregului obiect se va face de ctre comisia de receptie, prin :
a) examinarea existentei si continutului certificatelor de calitate a materialelor si a proceselor verbale de verificare
pe faze de lucrri;
b) examinarea direct a lucrrilor, executat prin sondaj (cel putin cte unul de fiecare tronson), cu referire la toate
elementele constructive ale nvelitorii, conform prevederilor specifice de la pct. 3, urmrindu-se n. special ca
nvelitorile s ndeplineasc functiile de ndeprtare a apelor pluviale, precum si conditiile respective de etanseitate
la ap, la vnt si ploaie sau la zpad viscolit. La examinarea nvelitorii pe de desubt nu se admite ca aceasta s
prezinte interspatii prin care s se vad lumina din exterior.
3.1. Suportul nvelitorii
Verificarea const n examinarea proceselor verbale ncheiate la terminarea fazei de lucrri din care face parte
suportul si n msurarea prin sondaj a elementelor geometrice ale acestuia (pante, planeitate, rectiliniaritate,
distanta intre axe), distanta de minimum 10 cm ntre cosurile de fura si prtile lemnoase sau combustibile ale
suportului. Abaterile de la planeitate msurate cu dreptarul de 3 m, trebuie s nu depseasc 5 mm n lungul pantei
si 10 mm perpendicular pe aceasta. Celelalte abateri sunt aceleasi ca si pentru nvelitori si sunt mentionate la
punctele urmtoare :
3.2. Invelitoarea propriu-zis.
n toate cazurile se vor verifica :
a) concordanta lucrrilor executate cu prevederile si detaliile date de proiectanti (felul nvelitori, pante, racordri,
prinderi, dolii, coame, strpungeri) ;
b) existenta si corectitudinea lucrrilor de tinichigerie aferente nvelitorii, conform detaliilor din proiect si cataloagelor
de detalii tip, n special: sorturile, doliile, paziile, mbrcmintea cosurilor, strpungeri centru ventilatie, jgheaburi,
burlane, etc.
3.3. La nvelitori de tigl (solzi, profilate) si olane se va verifica :
a) asezarea rndurilor de tigle sau olane, n sfoar, pe linii orizontale, paralele cu poala ; abaterea admisibil este
de 1cm/m m dar maximum 5 cm pentru ntreaga lungime a versantului ;
b) decalarea rndurilor succesive de tigle de orice tip ca si a tiglelor solzi suprapuse (asezate dublu), cu jumtate
de tigl ;
c) la tigle solzi asezate simplu, primul rnd de la poal si ultimul rnd, de la coam s fie asezate dublu si cu
rosturile decalate ca la pct, b;
d) la tigle solzi asezate simplu s rezulte n dreptul unei sipci trei tigle suprapuse, iar ntre sipci dou tigle ;
e) la tiglele solzi asezate dublu, toate rndurile s fie duble ; n dreptul rezemrii pe sapei s rezulte patru tigle ;
f) la tigle solzi sau profilate, prinderea de suport prin legare cu srm zincat : n cmp la fiecare al patrulea rnd,
iar la streasin si la margini precum si n cmp la pante ce depsesc pe cele uzuale sau n zone seismice de gradul
79, fiecare tigl ;
g) la tigle profilate, realizarea rezemrii complete pe cele 4 laturi ;
h) fixarea si etansarea coamelor cu mortar de ciment;
i) la olane asezarea pe suport continuu, protejat cu un strat de material bitumat (carton, mpslitur) suprapunerea
cu 4 cm a rndurilor succesive ;
j) fixarea cu mortar de ciment a rndurilor si sirurilor de olane de pe contur (poale, margini, coame), iar n cazul
depsirii pantelor uzuale, fixarea n cmp, la 10 rnduri longitudinal si transversal, cu cuie cu cap conic a olanelor
de dedesubt si n mortar a celor de deasupra din aceste rnduri;
k) executia corect a doliilor din tabl zincat de 0,5 mm, si maximum 40 cm lungime, cu falturi duble, cositorite ;
l) tiglele, olanele si coamele s fie ntregi, nefiind admise cele sparte, fisurate sau ciobite mai mult de 2 cm din
margine.
3.4. La nvelitori din plci plane din azbociment se va verifica :
a) alinierea si paralelismul rndurilor de sipci fat de streasin. Abaterea maxim admis fat de interaxele din
proiect, este de 1 cm.
b) alinierea si paralelismul marginilor plcilor, abaterea maxim admis fiind de 0,5 cm/m si 1 cm la ntregul rnd
c) suprapunerea plcilor :
- de cca. 70 mm pe laturile oblice, la asezarea ntr-un strat ;
- de cca. 270 mm fat de rndul inferior, la asezarea n dou straturi;
d) decalarea fat de rndul inferior ;
- cu o treime din ltimea plcii, la asezarea n dou straturi
- cu jumtate din ltime la site.
e) la site primul rnd de la poal si ultimul rnd de la coam s fie asezate dublu si cu rosturile decalate cu o
jumtate de sit ;
f) fixarea plcilor cu copci de sigurant si cuie, conform prescriptiilor tehnice n vigoare si proiectului;
g) la coame, suprapunerea lor cu cca. 70 mm si fixare prin cuie cu agrafe de tabl zincat ;
h) plcile si coamele din azbociment s nu prezinte stirbituri sau crpturi, dect:

- o singur stirbitur de maxim 3 cm lungime pe o singur latur sau de 2 cm 2 pe fata vzut a plcii;
- o singur crptur pe o singur latur cu o lungime de maximum 3 cm de la margine spre interiorul plcii.
3.5. La nvelitori din sit si sindril de lemn, se va verifica
a) executarea suportului cu interaxul sipcilor conform proiectului, cu abatere admisibil de 2 cm/m, dar maximum 5
cm la ntreaga lungime a versantului ; (3.4 c, al. 3);
b) asezarea si baterea sitei sau sindrilei n rndul paralele cu poala si cu suprapunerea rndurilor conform
prevederilor proiectului de cea. 22 de cm, partea vizibil fiind de cel putin 9 cm ;
c) fixarea fiecrei lamele cu un cui, ce strbate lamela rndului inferior si al crui cap s fie acoperit de lamela
rndului superior ;
d) la sindrile introducerea muchiei ascutite n ulucul sindrilei alturate si decalarea cu o jumtate la lamel a
rosturilor, de la un rnd Ia altul ca la tigle
e) la coam baterea unui rnd n plus de sit sau sindril, iar pe versantul expus vnturilor dominante, depsirea
coamei si a fetei adpostite cu minimum 5 cm.
3.6. La nvelitori din carton sau mpslitur bitumat, pe astereal se va verifica :
a) suprafata nvelitorii, care trebuie s fie neted, lipsit de denivelri, bsici, ondulatii sau guri : n cazul cnd
asemenea defecte exist, ele vor fi remediate corespunztor ;
b) la poal (streasin) astereal s fie scoas in consol fat de cpriori cu 23 cm, iar cartonul sau mpslitur
bitumat s fie aduse pe fata inferioar a asterelei si prinse n cuie ;
c) foile hidroizolatoare s fie dispuse paralel cu streasin la acoperisuri cu pant pn la 20 cm/m si perpendicular
pe linia de streasin la acoperisuri cu panta mai mare de 20 cm/m ;
d) foile hidroizolatoare s fie asezate pe astereal lipite ntre ele, cu petreceri de cca. 10 cm n sensul scurgerii
apelor si fixate n cuie cu cap plat tip B pentru carton, dispuse la cca. 7 cm (15 cuie/m), cuiele avnd saibe de
repartitie din carton sau mpslitur bitumate ;
e) la nvelitorile cu pante ce depsesc pe cele normale, precum si cele din regiunile cu vnturi ce depsesc 72
km/or s se realizeze o fixare suplimentar, cu sipci btute pe linia de cea mai mare pant, n dreptul cpriorilor si
acoperite in lungul lor cu un capac din carton sau mpslitur bitumat de 15 cm ltime, lipit cu bitum cald ;
f) Ia nvelitorile din dou straturi de foi bitumate, cel de al doilea strat s fie decalat fat de primul cu 1/2 din ltimea
foii si lipit de primul cu mastic de bitum pe ntreaga suprafat ;
g) toate racordrile acoperisului cu elemente verticale ce ies deasupra nvelitorii (aticuri, ventilatii etc.) fie rotunjite
cu raze de minimum 40 mm ; nu se admit racordri cu materiale bituminoase n jurul cosurilor de fum.
3.7. La nvelitori din tabl plan se va verifica :
a) planeitatea suportului, denivelarea admis fiind de 3 mm/m.
b) astereal din scnduri s aib rosturi pn la 2 cm, iar distanta pn la cosurile de fum s fie de minimum 10 cm
;
c) crligele pentru jgheaburi, prinse n astereal s fie nglobate la nivelul acestora fr denivelri ;
d) n cazul suportului din beton sau mortar s fie fixate dibluri de lemn n coad de rndunic impregnate, necesare
pentru fixarea copcilor ;
e) existenta ntre tabl si beton sau mortar a unui strat separator din carton sau mpslitur bitumat, lipit continuu
cu bitum cald ;
f) prinderea foilor de tabl de suport pe fiecare latur cu minimum 2 agrafe (copci) de 3050 cm ltime si lungime
de cca. 80 mm pentru falt simplu culcat si falt dublu de cca. 120 mm pentru falt simplu n picioare, distantate la
maximum 40 cm ;
g) fixarea agrafelor de suport cu cte 2 cuie cu cap plat pentru tabl ;
h) fixarea tablei de suport (nefiind admis fixarea direct cu cuie dect pe portiuni limitate si atunci capul cuiului va fi
acoperit cu un cpcel de tabl cositorit de jur mprejur);
i) falturile de mbinare a foilor de tabl trebuind s fie unse cu chit de miniu nainte de a fi strnse ;
k) falturile n picioare, trebuind s fie paralele cu linia de cea mai mare pant, iar pe linia de coam falturile ce vin
de la cei 2 versanti s fie decalate cu o jumtate din ltimea foii de tabl ;
l) la coam si la muchii foile de tabl s se ncheie cu falturi n picioare ;
m) doliile sa fie executate din foi de tabl ncheiate ntre ele cu falturi duble culcate ;
n) racordrile nvelitorii la cosurile de fum, calcane, ventilatii lucarne, luminatoare etc, s fie executate conform
detaliilor din proiect si normative, asa nct la receptie s nu ptrund apa prin ele ;
o) la examinarea vizual a nvelitorii, tabla s se prezinte bine ntins si strns aplicat de astereal, fr valuri, iar
la verificarea prin circulatie pe acoperis, fiind clcat cu piciorul s nu se ndoaie producnd zgomote
caracteristice ;
p) foile din tabl neagr trebuie s fie grunduite anticoroziv iar dup montare vopsite pe toat suprafata.
3.8. La nvelitori din plci ondulate de azbociment se va verifica :
a) corecta prelucrare pe santier n vederea montajului, a plcilor ondulate si a pieselor speciale din azbociment, prin
tierea colturilor, darea gurilor cu masina de gurit (cu 5 mm mai mare dect diametrul tijelor), conform
prevederilor din normativul C.37-79 pe creasta ondulelor 2 si 5 ale plcilor la minimum 50 mm de captul plcii ;
b) respectarea sensului de montaj, invers fat de directia vnturilor dominante ;
c) suficienta suprapunere a plcilor si pieselor speciale din azbociment :
- transversal n functie de pant, minim 100200 mm;
- longitudinal n functie de tipul ondulei :
328 mm pentru plci cu 6 3/4 ondule de 177 mm
47 mm pentru plci cu 6 1/4 ondule de 177 mm (fr termoizolatie)
90 mm pentru plci cu 6 3/4 ondule de 130 mm (fr termoizolatie)
103 mm pentru plci cu 6 plci ondule de 150 mm (fr termoizolatie)
d) paralelismul rndurilor de plci fat de poala nvelitorii, abaterea maxim admis fiind de 0,5 cm/m ;
e) lungimea prtilor n consol a plcilor pe conturul acoperisului, aceasta urmnd s nu depseasc n sens
longitudinal 1/4 din interaxul panelor iar n sens transversal oondul ;
f) ltimea de rezemare pe pane a plcilor de azbociment, aceasta urmnd a fi de minimum 3% din deschidere, dar
cel putin de 40 mm ;
g) prinderea plcilor ondulate si a pieselor speciale din azbociment conform proiectului la fiecare pan cu cte dou
dispozitive metalice zincate, prevzute pentru etansare cu saibe cu guler si capacele din polietilen ;
h) la plcile rezemate trei pane, prinderea pe pana central supranltat cu 4 mm ;
i) la pante peste 600 montarea dispozitivelor suplimentare da solidarizare si sustinere (agrafe si crlige din
platband zincat) ;
j) la constructii industriale supuse la solicitri dinamice sau termice fiind portante utilizarea unor dispozitive de
prindere speciale articulate, cu garnituri elastice si etansate cu saibe si capacele din polietilen ;
k) la pante reduse (conform normativului C.37-79), existenta cordonului de chit (n cazul prevederii lui n proiect);
l) corecta asezare a plcilor ondulate de azbociment, cu fata lis spre exterior si cu fata brut spre pane, n siruri
paralele cu linia de cea mai mare pant (perpendicular pe pane) cu o abatere admisibil de 3 mm/m si de maximum
30 mm la toat lungimea pantei;
m) executia montajului numai de pe podine de lucru ;
n) punerea n oper a plcilor si pieselor de calitate corespunztoare, conform standardelor respective.
3.9. La nvelitori din panouri din tabl cutat sau ondulat se va verifica :
a) petrecerile minime paralele cu panele s se ncadreze, n functie de panta nvelitorii n urmtoarele limite :
- panta acoperisului cm/m 40, 30, 15, 12 ;
- petrecerea minim cm 9, 10, 11, 20.
b) petrecerile laterale (n lungul pantei) la tabla ondulat s fie de minimum jumtate de ondul si s includ
obligatoriu creasta ondulei ;
c) petrecerile laterale la panourile din tabl cutat s fie realizate pe nervura mic de margine a fiecrui panou :
d) la tabla cutat rezemarea pe suport s se fac pe cuta larg ;
e) respectarea sensului de montaj de la poal spre coam si invers fat de directia vnturilor dominante ;
f) respectarea numrului, tipului, calittii si pozitiei organelor de asamblare (fixare si solidarizare) conform
proiectului;
g) realizarea eventualelor sisteme de etansare suplimentar la petreceri si strpungeri (cordoane de chit, garnituri,
saibe) conform proiectului, asa nct la receptie s nu ptrund apa prin nvelitoare ;
h) respectarea detaliilor la coame, pzii, timpane, strpungeri dolii etc, conform proiectului si cataloagelor de detalii
tip;
i) realizarea protectie anticorozjve pe faze a panourilor de tabl neagr, zincat sau ROMCOR si a elementelor
metalice de montaj, n functie de agresivitatea mediului, conform standardelor in vigoare si a prevederilor
proiectului.
3.10. Tinichigerie (jgheaburi, burlane, dolii, glafuri, acoperitori de rosturi).
Prin examinarea vizual, msurtori, ncercri si sondaje, se va verifica ndeplinirea conditiilor de mai jos :
a) pana jgheaburilor (minimum 0,5%) s corespund prevederilor proiectului si s nu permit stagnarea local a
apei, turnate n jgheab pentru verificare ;
b) asezarea jgheaburilor s fie cu minimum 1 cm si maximum 5 cm sub pictura streasinii;
c) marginea exterioar a jgheaburilor s fie cu minimum 2 cm mai jos dect marginea interioar si dedesubtul
prelungirii planului invelitorii;
d) mbinarea tronsoanelor de jgheab si racordrile la burlane s fie lipite cu cositor ;
e) fixarea jgheaburilor s se fac cu crlige din platband zincat sau protejat anticoroziv prin vopsire, montate
ngropat n astereal si fixate corect, la distantele din proiect ;
f) jgheaburile si burlanele din tabl zincat vor corespunde STAS 2389-77 si STAS 2274/81 ;
g) burlanele s fie montate vertical, cu abateri maxime de 0,5 cm/m si sub 5 cm pe toat nltimea cldirii, bine
fixate cu brtri de tabl zincat, cu tronsoanele petrecute etans, cel superior in cel inferior pe circa 6 cm, iar la
mbinarea cu tuburile de font, la canal s nu permit pierderi de ap ;
h) glafurile, sorturile, acoperisurile de resort si asa mai departe s aib panta transversal spre exterior, s fie
prevzute cu lcrimar si s fio bine fixate cu cuie si srm, cu strpungerile lipite cu cositor, iar la pante sub 7% s
aib falturile cositorite.
3.11. Jgheaburi si burlane din PVC.
Prin examinare vizual, msurtori. ncercri si sondaje, se va verifica :
a) prinderea corect la distantele din proiect a crligelor suport :
b) amplasarea, prinderea corect si etansarea mbinrilor pieselor de racordare n cmp la colturi si la burlane,
precum si a tronsoanelor de jgheab ;
c) existenta rostului de circa 2 cm ntre tronsoanele si piesele jgheaburilor ;
d) executia si prinderea corect a sortului si racordarea lui la jgheab ;
e) realizarea pantei spre burlan, asigurnd scurgerea apei fr stagnri;
f) prinderea corect n brtri sl mbinarea etans la mufe a burlanelor si coturilor.
ANEXA XVII-1
1. STAS 2389/77 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Jgheaburi si burlane.
2. STAS 2274/81 Lucrri de tinichigerie la constructii civile, industriale si agrozootehnice. Burlane, crIige, hoturi,
brtri, jgheaburi. Conditii tehnice generale de calitate.
3. C37/79 Normativ pentru alctuirea si executarea nvelitorilor la constructii (Buletinul Constructiilor nr 2/1980).
4. C172/85 Instructiuni tehnice provizorii pentru prinderea si montajul tablelor metalice profilate la executarea
nvelitorilor si a peretilor (Buletinul Constructiilor nr. 8/1985).
5. STAS 3303/0-77 Pantele invelitorilor. Prescriptii de proiectare
6. STAS 3303/1-1983 nvelitori din plci ondulate de azbociment. Prescriptii generale.

[top]
CAIETUL XVIII SOBE, COSURI SI VENTILATII NATURALE

Prevederile din prezentul capitol se refer la verificarea calittii lucrrilor de sobe si cosuri de fum aferente acestora
si a dispozitivelor de ventilare natural a ncperilor din cldiri, a rezervoarelor ngropate si a oricror constructii
nchise pentru care proiectul prevede asigurarea ventilrii lor pe cale natural, inclusiv a caselor de pompe.
Ca atare, prevederile de fat se aplic la urmtoarele lucrri:
- sobe de gtit, sobe de nclzit, sobe de nclzit si gtit;
- cosuri de fum aferente sobelor ;
- canale, tuburi si guri de ventilare natural.
Capitolul de fat nu se refer la :
- cuptoare industriale;
- cosuri de fum independente.
2.1. La toate genurile de lucrri enumerate la pct. 1 se vor examina certificatele de calitate ale materialelor sosite,
precum si actele ncheiate pe santier n timpul excutiei si din care trebuie s rezulte informatii precise asupra
calittii materialelor folosite si asupra eventualelor lucrri ascunse spre a se putea face astfel o just apreciere a
calittii lucrrilor ce se verific.
2.2. Prin verificarea direct se va face, n primul rnd, confruntarea lucrrilor executate cu prevederile proiectului,
spre a se constata dac ele corespund ca numr, pozitie, tip, materiale, dimensiuni si culori, cu cele din proiect.
Apoi lucrrile se vor verifica n detaliu sub aspect calitativ, efectundu-se msurile necesare pentru a stabili dac
abaterile existente nu depsesc limitele admisibile date n Anexa XVIII 1.
3.1. Sobe
a) Sobele trebuie s corespund strict ca amplasament, orientare, form si dimensiuni, prevederilor proiectului.
b) La sobele de teracota se va verifica identitatea plcilor si a accesoriilor metalice cu modelele date sau aprobate
de beneficiar si proiectant.
c) Fata plcilor nu trebuie s prezinte ciupituri sau zgrieturi iar smaltul plcilor trebuie s fie aderent pe suport si s
fie de o culoare uniform si identic la toate plcile.
Se admit plci cu mici defecte locale de culoare si smalt, ns acestea nu vor fi montate pe fetele vzute ale sobei
ci numai pe cele din spate,
d) Dimensiunile sobelor se vor verifica la un anumit numr de sobe, la alegere, verificndu-se totodat prin
aprinderea succesiv a focului in toate sobele, dac s-au fcut racordrile acestora la fumurile respective si
neadmitndu-se ca dou sau mai multe sobe s fie legate la acelasi canal de fum dect in conditiile prevzute in
proiect; verificarea se va face msurndu-se nltimea diferitelor guri de cosuri deasupra pardoselii.
e) Se vor verifica, prin sondaj, verticalitatea si planeitatea fetelor exterioare ale sobei precum si verticalitatea
muchiilor ; la aceste verificri se va folosi firul cu plumb si dreptarul.
f) Prin verificri izolate se va controla dac rosturile orizontale dintre rndurile de plci de teracot sunt rectilinii.
Verificrile se vor face cu dreptar, nivel ou bul de aer si rigl gradat.
Cu ocazia acestor verificri se va controla si alternanta corect a rosturilor verticale.
g) Se va controla dac sobele sunt prevzute cu guri de curtire si dac acestea sunt astupate cu capace chituite.
Se va verifica, de asemenea, dac intre sobe si elementele de constructie, inflamabile sau neinflamabile, s-au lsat
spatiile de sigurant normate.
h) Continuitatea canalelor de fum se va verifica prin sondaje, cu ajutorul unei ghiulele de cosar sau a unei greutti
i) Se va controla la cteva sobe de la fiecare etaj, nclinarea canalelor de legtur dintre sob si canalul de fum,
nclinare care trebuie s fie ascendent fat de orizontal n sensul circulatiei fumului, si s coincid cu cea dat n
proiect.
j) Verificarea functionrii se va face la fiecare sob n parte, ns numai dup uscarea complet a sobei si a cosului
respectiv.
La aceast verificare se va controla :
- timpul n care se realizeaz nclzirea :
- dac nclzirea se realizeaz uniform pe toat suprafata sobei ;
- dac tirajul este suficient in timpul arderii, fapt ce se constat prin arderea "unei cantitti de hrtie in focarul sobei,
tinndu-se deschis usa cenusarului si observndu-se dac hrtia arde intens, iar buctile carbonizate sunt
antrenate ctre cos ;
- dac peretii si garniturile metalice ale sobei sunt etanse, fapt ce se verific prin arderea n sob a unor materiale
care produc fum mult (pleav, paie, lemne verzi, crpe muiate n petrol lampant etc.); dup aprinderea acestora se
nchide bine usa focarului si aceea a cenusarului si se observ dac nu iese fum prin rosturi sau pe lng
garniturile metalice.
k) La sobele metalice se va verifica buna cptusire a focarului si a plcilor frontale.
l) La sobele prevzute a nclzi mai multe ncperi se va verifica n plus si buna functionare a dispozitivelor speciale
de reglare a circulatiei fumului n interior, astfel nct aceste sobe s poat functiona si partial nclzind la nevoie
numai una din ncperi.
3.2. Cosuri de sobe
n afar de verificrile specifice lucrrilor de zidrie si celor de tencuieli, se vor face si urmtoarele verificri
a) Se va verifica existenta gurilor de curtire si buna fixare si functionare a usitelor de nchidere de la canalele de
fum ale cosurilor.
La gurile de curtire din pod se va verifica dac acestea sunt prevzute cu usite duble din tabl sau cu plcute
speciale de beton si dac cosurile sunt asezate la distanta prescris de normele PSI fat de cea mai apropiat
pies de lemn.
b) Se va verifica dac cosurile sunt tencuite la exterior pe portiunea din pod si dac n interior au olane sau sunt
protejate cu un strat de mortar de ciment; aceast verificare se va face oricnd n timpul executiei prin examinarea
vizual, coborndu-se prin gura cosului un felinar sau o lantern aprins, atrnat de o srm sau o vergea de fier.
c) La cosurile al cror exterior este tencuit si pe portiunea ce iese deasupra nvelitorii acoperisului, se va controla
cu atentie existenta unor eventuale fisuri suspecte n tencuial, care ar putea proveni fie de la o executie
necorespunztoare a zidriei, fie de Ia faptul c n soba cosului respectiv s-a fcut foc nainte de uscarea cosului.
In asemenea cazuri se va ndeprta tencuiala si se va examina zidria dispunndu-se msurile necesare de
remediere.
d) La cosurile care conform - prevederilor proiectului, trebuie s rmn netencuite la exterior pe portiunea de
deasupra nvelitorii, se va examina cu o exigent sporit calitatea materialelor folosite, executia corect a zidriei si
rostuirea ei mai ngrijit,
e) Se va verifica dac cosurile cldirilor cu nvelitori combustibile sunt montate grtare de srm sau alte dispozitive
pentru protectia nvelitorii contra scnteilor.
f) Functionalitatea cosurilor se va verifica Ia fiecare cos n parte cu ajutorul unor hrtii aprinse succesiv n focarul
fiecrei sobe pe care o deserveste cosul si urmrindu-se, dup nclinarea flcrii, dac tirajul cosului este normal.
In cazul cnd se constat lipsa de tiraj, sau tiraj insuficient, se va cerceta eventualitatea nfundrii cosului cu diferite
materiale czute n el n timpul executiei si se vor lua msuri pentru ndeprtarea acestora, repetndu-se apoi
verificarea cu flacra.
Dac nici dup aceast operatie, verificarea nu d rezultate satisfctoare, cosul se va reface.
g) Etanseitatea cosurilor de fum se va verifica la fiecare cos n parte, prin acelasi procedeu ca la pct. 3.1. j de mai
sus, canalul de fum fiind ns bine nchis. Eventuala lips de etanseitate se va constata prin mirosul de fum ce
apare att n ncpere ct si n podul cldirii.
n asemenea cazuri se vor lua msuri de refacere a tencuielii n diverse puncte unde se apreciaz c este necesar
(la fisuri, la strpungeri, intersectii etc), pn ce, la o nou prob de ardere, mirosul de fum nu se mai constat.
3.3. Canale, tuburi si guri de ventilare natural
a) Acolo unde proiectul prevede asemenea lucrri, se va controla corecta lor executare calitativ, prin examinarea
vizual si, dac este necesar, prin efectuarea de sondaje.
In acest sens se va controla si existenta grilelor de la gurile de ventilatie, corespondenta lor cu modelele prescrise,
precum si buna lor fixare.
b) Pentru a se verifica eficacitatea ventilrii pe cale natural a ncperilor prevzute cu dispozitive de acest fel, se
va provoca n fiecare asemena ncpere prin deschiderea usilor si ferestrelor de pe partea opus gurilor de
ventilare un flux de aer din exterior apoi, prin intermediul unei flcri tinut n dreptul gurii respective de aspiratie
a aerului intrat, se va controla modul n care se realizeaz evacuarea aerului din ncpere.
c) In cazul tuburilor metalice de ventilare ce ies pn la o anumit nltime deasupra acoperisurilor mai ales la
rezervoarele subterane pentru carburanti lichizi, care eman gaze se va controla ca fiecare tub s fie acoperit cu
o cciul special de protectie din tabl zincat, pentru a mpiedica ptrunderea diverselor corpuri strine n tub,
care ar fi astfel expus nfundrii. n cazul cnd aceast protectie nu a fost prevzut n proiect, ea se va executa de
constructor pe baza detaliilor ce se vor da de proiectant.
ANEXA XVIII-1
ABATERI ADMISIBILE FATA DE PREVEDERILE PROIECTULUI
la lucrrile de sobe, cosuri si ventilatii naturale
1. Sobe
1.1. Devierea de la vertical a suprafetelor si muchiilor sunt:
a) La suprafete si muchii cu rectilinitate max. 2mm/m
b) Idem, cu rectilinitate discontinu (local) max. 2mm/m
1.2. Abateri de la orizontal a rectilinittii rosturilor (msurat pe toat ltimea fetei respective a sobei) max. 2 mm ;
2 mm
1.3. Grosimea rosturilor max. 1m
1.4. Timpul n care se realizeaz nclzirea sobei
min. 0,5 ore
max. 1,0 ore
2. Canale de aer
2.1. Abateri la dimensiunile canalelor de aer executate n zidrie de crmid de beton:
Diametru sau latura mare a
canalului (dimensiunea normal)
Abaterea maxim admis
- n mm -
- n mm-
100250
280500
5001000
11201400
12
16002000
15
ANEXA XVIII-2

Observatie importanta
Orice modificri ulterioare in cuprinsul prescriptiilor din lista de mai jos ca si orice noi prescriptii aprute dup
In consecint, utilizatorii prezentei prescriptii trebuie s mentin la curent lista de mai jos, introducnd treptat in ea
1. STAS 672476 Constructii civile. Canale de ventilatie natural. Conditii tehnice.
2. .STAS 679332 Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite la constructii civile. Prescriptii generale.
3. STAS 360772 Sobe de teracot si cosuri. Dimensiuni.
[top]
CAIETUL XIX CONSTRUCTII DIN OTEL

1. Obiect si domeniu de aplicare
1.1. Prezentul capitol contine conditiile tehnice de calitate pe care trebuie s Ie ndeplineasc constructiile din otel
sudate folosite n domeniul constructiilor civile, industriale si agricole si modul de verificare al acestor conditii.
Conditiile impuse n prezentul capitol sunt stabilite pentru toti parametrii care pot influenta calitatea pe parcursul
realizrii constructiilor, cu exceptia parametrilor de conceptie si calcul din STAS 10108/078.
1.2. Prevederile prezentului capitol nu se aplic constructiilor exploatate la temperaturi sub -40 0C, constructiilor
care intr n alctuirea utilajelor, instalatiilor industriale, podurilor, constructiilor din domeniul nuclear si hidrotehnic.
OBSERVATIE: Prevederile prezentului capitol pot fi aplicate unor elemente de constructii care intr n alctuirea
utilajelor, instalatiilor industriale, podurilor si celor din domeniul hidrotehnic dac sunt alctuite si dimensionate
potrivit prevederilor STAS 10108/078.
1.3. Sunt exceptate din domeniul de aplicare al prezentului capitol constructiile sudate care intr n supravegherea
unor organe speciale (ISCIR, BNR,) sau care folosesc la depozitarea materialelor cu grad mare de periculozitate.
OBSERVATIE: Gradul de periculozitate al fluidelor este definit n instructiunile tehnice I 27152.
1.4. Constructiile din otel sudate trebuie s ndeplineasc n afara conditiilor (specifice) de calitate din prezentul
capitol si conditiile tehnice generale de calitate prevzute n STAS 767/077.
1.5. Precizrile necesare interpretrii prevederilor prezentului capitol, valorile limit admise pentru diferite criterii de
calitate, prevederile legate de aplicarea tehnicilor de control si alte detalii fac obiectul unor prescriptii, care
completeaz prezentul normativ, dup cum urmeaz :
- caiete de sarcini pentru constructii din categoria de executie A ;
- normative sau instructiuni tehnice pentru constructii din categoria de executie B.
OBSERVATIE :
1. Caietele de sarcini se ntocmesc de proiectant si pot contine conditii de calitate superioare prevederilor
standardizate.
2. Pentru asigurarea calittii mbinrilor sudate se vor respecta prevederile normativului C 15084.
3. Pentru executia constructiilor sudate din pronie cu pereti subtiri formate la rece, se vor respecta prevederile
instructiunilor tehnice P 5480.
1.6. Prevederile prezentului capitol pot fi aplicate si n cazul interventiilor asupra unor constructii existente, pentru
care trebuie respectate si alte conditii suplimentare.
OBSERVATIE: Prin constructii existente se nteleg acele constructii aflate n exploatare sau in conservare, la care
n perioada de timp trecut de Ia montarea lor au existat posibilitti de modificare a strilor de solicitare sau a
eforturilor interioare, de degradare a materialelor folosite sau de scdere a caracteristicilor mecanice prin
1.7. Conditiile de calitate impuse produselor finite sunt aceleasi indiferent de tehnologiile de executie folosite sau de
specificul unittii n care sunt executate.
Modul de control si regulile pentru receptia constructiilor sudate sunt diferentiate dup specificul unittilor de
executie, fiind mai exigente pentru unittile mai putin industrializate, din categoria atelierelor unittilor de constructiimontaj sau santierelor.
2. Metode de verificare a calittii mbinrii pieselor si elementelor
2.1. mbinri sudate
Controlul pe faze
2.1.1. Controlul executiei constructiilor sudate din otel face parte integrant din procesul de productie si se
organizeaz pe faze.
Indiferent de gradul unittii de executie sau dac procesul este de uzinare sau montaj, desfsurarea controlului
trebuie s contin cel putin urmtoarele faze :
a. verificarea calittii materialelor la scoaterea din depozite si nainte de receptia pe faza final, prin confruntarea
datelor nscrise de productor n certificatele de calitate cu conditiile de calitate impuse de documentatie ;
OBSERVATIE : Unittile care executa constructii sudate pot efectua controale de calitate asupra materialelor
folosite prin laboratoarele proprii si pot emite buletine de analize si ncercri, ceea ce nu absolv de rspundere
unittile furnizoare.
b. verificarea naintea fiecrei faze de executie a laminatelor, pieselor, elementelor si constructiei n scopul
constatrii si remedierii unor eventuale degradri dobndite n timpul depozitrii, manipulrii si transportului, cum
sunt : degradrile prin coroziune, deformrile, deteriorrile prin lovire
c. verificarea marginilor libere si a rosturilor ce se sudeaz, dup debitarea si prelucrarea pieselor, n ceea ce
priveste realizarea claselor de calitate impuse ;
d. verificarea mbinrilor sudate pe fiecare faz de realizare a lor, n ceea ce priveste ndeplinirea conditiilor impuse
de clasele de calitate cerute prin documentatie ;
OBSERVATIE : Conditiile limit pentru clasele de calitate a mbinrilor sudate sunt prescrise n normativul C 150
84 si in caietele de sarcini pentru constructii din categoria A de executie sau constructii ce nu se ncadreaz in
domeniul normativului C 15084.
e. verificarea formei si dimensiunilor elementelor geometrice ale elementelor sudate ;
f. verificarea prin preasamblare a constructiilor sudate mbinate cu suruburi de nalt rezistent sau de precizie ;
g. verificarea comportrii sub ncrcri a unor elemente sudate.
2.1.2. La primirea pe santier a elementelor uzinate de ctre unitatea de montaj se vor face verificri pentru
constatarea eventualelor degradri dobndite n timpul manipulrii si transportului.
n cazul n care, la receptia din uzin a elementelor sudate, nu a participat delegatul ntreprinderii de montaj, se vor
executa verificri prin sondaj pe mbinrile sudate, prin msurtori ale dimensiunilor si abaterilor geometrice si ale
defectelor de suprafat, pe suprafete curtate de vopsea.
Procentajele controlate prin sondaj sunt:
- 10% pentru clasele C 1 si C 2.
- 5% pentru clasele C 3 si C 4.
2.1.3. Elementele, subansamblele sau piesele care se asambleaz prin sudare la montaj vor fi verificate nainte de
ridicarea la pozitia final, prin msurarea distantelor ntre mbinri si compararea abaterilor constatate cu valorile
admise n STAS 767/077, tabelul 1.
2.1.4. Elementele care se mbin prin custuri de montaj din clasele de calitate C 1 ... C 3 vor fi verificate, nainte
de ridicarea la pozitia final prin premontare la sol, cu care ocazie se vor efectua toate operatiile de ajustare
necesare pentru ca abaterile de form si dimensiuni ale capetelor ce se mbin s se ncadreze n valorile admise
n STAS 767/077, tabelul 1.
Se excepteaz constructiile sudate de dimensiuni mari care se asambleaz prin sudare direct n pozitie final si
constructiile din elemente spatiale.
2.1.5. Verificarea pozitiei finale a constructiilor sudate dup montaj este obligatorie si trebuie s contin cel putin
urmtoarele abateri msurate cu mijloace topometrice :
- abaterile suprafetelor fundatiilor de la cotele de nivel;
- abaterile fat de distanta teoretic dintre reazemele constructiei sudate ;
- dezaxrile stlpilor la baz si devierile capetelor superioare fat de vertical;
- abaterile pe vertical ale coamelor sau ale elementelor principale msurate la mijloc ;
- sgetile elementelor principale de rezistent pentru deschideri mai mari de 24 m la hale si 12 m la constructii
etajate;
- abaterile de la nivelment, axialitate si ecartament ale cilor de rulare.
2.1.6. Valorile admise pentru verificrile abaterilor prevzute la punctul 2.1.5. sunt prescrise n STAS 767/077
tabelele 1.2 si 3, STAS 691180 si STAS 8018.
2.1.7. Modul de verificare pe diferite faze de control si executie si procentajele minime se gsesc n tabelul 1.
2.1.8. Fiecare faz de control prescris este obligatorie pentru executant si eliminatorie pentru laminate, piese,
elemente sau constructie sudat.
Nu se va trece la faza urmtoare de executie dect dup remedierea defectelor neadmise, recontrolarea
constructiei remediate si extinderea controlului prin sondaj, pentru modurile de verificare la care este prevzut
extinderea.
2.1.9. Rezultatele controlului pe diferite faze se nscriu n documente tipizate la nivel republican si se tin n evident
conform reglementrilor n vigoare.
Verificarea aspectului
2.1.10. Verificarea vizual a aspectului este o operatie de control obligatorie pe toate fazele procesului de
fabricatie,de la scoaterea laminatelor din depozit pn la remedierile premergtoare receptiei finale si se execut,
de regul n urmtoarele conditii:
- n procent de 100%, pe toate fetele vizibile si pe toat lungimea ;
- nainte de fazele de executie care pot masca defectele de suprafat, cum ar fi vopsirea ;
- dup curtirea laminatelor si a pieselor de eventuale impuritti, cum ar fi noroiul;
- dup curtirea custurilor de zgur.
2.1.11. Zonele, piesele sau elementele care contin defecte sau care au aspect ndoielnic se verific prin msurtori
n functie de natura defectelor si a prescriptiilor din tabelul 1.
Msurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafat
2.1.12. Msurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a defectelor de suprafat se execut pe
zonele, piesele sau elementele care au defecte depistate vizual sau prin sondaj n procente minime diferentiate pe
clase de calitate, n conditiile din tabelul 1.
Conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc suprafetele controlate sunt identice cu cele de la punctul 2.1.10.
Pentru constructii existente se vor curta zonele examinate nainte de msurare.
2.1.13. Nerealizarea claselor de calitate ale marginilor si rosturilor, dup debitare si prelucrri si a custurilor dup
sudare n ceea ce priveste defectele de suprafat admise necesit :
remedieri si recontrolri ale pieselor sau elmentelor declasate
- extinderea controlului dup regulile prevzute n normative sau documentatie ;
2.1.14. Instrumentele si aparatele folosite pentru msurarea dimensiunilor geometrice, a abaterilor geometrice si a
defectelor de suprafat trebuie s aibe o precizie care s se nscrie n tolerantele de msurare a mrimilor
msurate.
Controlul ultrasonic
2.1.15. Controlul ultrasonic nu este obligatoriu, dar poate fi folosit de unittile dotate corespunztor, ca mijloace de
triere a mbinrilor sudate cap la cap cu defecte ; interpretarea final a rezultatelor se face numai dup controlul cu
radiatii penetrante a mbinrilor sudate selectate la controlul ultrasonic.
mbinrile de colt nu se controleaz ultrasonic.
2.1.16. Controlul ultrasonic se execut nainte de vopsirea constructiei sudate sau dup ndeprtarea straturilor de
vopsea de pe suprafetele de palpare ale constructiilor existente conform prevederilor STAS 955281.
Procentajele si fazele de control pentru care se foloseste controlul ultrasonic sunt conform tabelului 1.
Metodologia de control, modul de interpretare a rezultatelor si conditiilor de autorizare a personalului care execut
controlul ultrasonic se precizeaz prin normative, instructiuni sau prin documentatie, pentru constructiile exceptate
din domeniul prescriptiilor existente
2.1.19. mbinrile sudate care nu ndeplinesc conditiile de calitate ale claselor prescrise se remediaz si se
controleaz radiografie. Totodat se face o extindere a controlului ultrasonic combinat dup regulile prevzute n
normative sau documentatie.
Controlul cu radiatii penetrante
2.1.20. Controlul cu radiatii penetrante este obligatoriu si se practic, de regul n faza final, pe mbinri sudate
nainte de vopsire, numai pe constructiile sudate acceptate la controalele anterioare.
2.1.21. Se controleaz cu radiatii penetrante numai mbinrile sudate cap la cap, n conditiile prevzute n STAS
660675.
mbinrile de colt nu se controleaz cu radiatii penetrante.
2.1.22. Se admit la controlul cu radiatii penetrante numai mbinrile sudate la care se cunosc :
- forma si dimensiunile mbinrii, modul de prelucrare a rdcinii;

- poansonul sudorului.
2.1.23. Radiografiile care nu ndeplinesc urmtoarele conditii sunt considerate neinterpretabile si trebuiesc
refcute :
- suprafata mbinrii sudate trebuie s fie curat, fr imagini echivoce provenite din vopsea, zgur, stropi sau
defecte provenite din prelucrarea filmelor n laborator ;
- simbolurile si reperele, litere si cifre din plumb, necesare identificrii mbinrii sudate trebuie s prezinte imagini
vizibile si clare ;
- calitatea imaginii, determinat pe baza indicatorilor de calitate a imagini ICI, executati conform STAS 1013778,
trebuie s corespund valorilor prescrise ;
2.1.24. Defectele de suprafat care apar pe imaginile radiografice se trec n buletinele de control cu radiatii
penetrante si se compar cu defectele de calitate admise pentru clasele de calitate prescrise.
n cazul n care clasele prescrise nu sunt realizate datorit unor defecte de suprafat, ntregul lot va fi supus unor
noi controale constnd n verificarea aspectului si msurarea defectelor de suprafat.
2.1.25. Interpretarea filmelor radiografice si ncadrarea n clase de calitate sunt permise numai personalului
autorizat.
2.1.26. Prevederile privind metodologia de control, modul de interpretare a rezultatelor si conditiile de autorizare a
personalului care lucreaz cu radiatii penetrante se precizeaz prin normative, instructiuni sau prin documentatie.
2.1.27 mbinrile sudate care nu ndeplinesc conditiile de calitate ale claselor prescrise se remediaz si se
recontroleaz radiografie.
Totodat se face o extindere a controlului cu radiatii penetrante dup regulile prevzute n normative sau
documentatie.
Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice
2.1.28. Controlul cu lichide penetrante si controlul cu pulberi magnetice sunt operatii de control complementare altor
metode si au scopul punerii n evident a defectelor de suprafat sau din strict vecintate, n adncime.
2.1.29. Utilizarea acestor metode de control, pe fazele prevzute n tabelul 1, necesit acordul executantilor si
stabilirea conditiilor de executie si interpretare, n documentatie.
2.1.30. Controlul cu lichide penetrante se practic conform STAS 1021475.
2.1.31. Controlul cu pulberi magnetice se practic conform STAS 853978.
Marcare, depozitare, manipulare, transport, protectie contra coroziunii
2.1.32. Pentru marcarea constructiilor sudate, depozitarea, manipularea si transportul lor trebuie respectate
prescriptiile din STAS 767/0-77, cap. 6.
2.1.33. Factorii implicati n aceste faze de executie au obligatia pstrrii strii constructiei n conditiile de calitate n
care au receptionat-o pe fiecare faz.
Nu este admis dobndirea unor degradri prin coroziune sau cauze mecanice datorite unor conditii
necorespunztoare de depozitare, manipulare sau transport.
2.1.34. Acoperirile protectoare contra coroziunii ale constructiei sudate se prescriu prin documentatie, n conditiile
din STAS 10762/1-83.
2.2. mbinri cu suruburi
a) Controlul vizual
Prin examinarea vizual se verific dac suruburile au saibele, piulitele si contrapiulitele (sau eventual alte piese
care au scopul de a mpiedica desurubarea piulitelor), prevzute n proiect, dac capetele suruburilor sau piulitelor
se sprijin cu toat suprafata pe piesele strnse sau pe saibe si dac partea filetat a surubului depseste piulitele
n afar cu 5 ... 10 mm.
Controlul trebuie efectuat la toate suruburile mbinrilor.
Suruburile care prezint defecte vor fi nlocuite.
b). Controlul dimensional prin care se verific :
- corespondenta cu proiectul de executie a pozitionrii suruburilor fat de axele mbinrii, a distantei ntre suruburi
si a pozitionrii mbinrii fat de axele elementului;
- grosimea total a saibelor s nu depseasc 70% din diametrul surubului respectiv, iar capul surubului s
depseasc piulita cu dou psuri de filet;
- dac exist suruburi oblice, nu se admit suruburi a cror oblicitate depseste 4% din grosimea pachetului de piese
strnse ; numrul de suruburi cu oblicitate sub limita admis nu trebuie s depseasc 15% din numrul total de
suruburi al mbinrii respective.
Controlul se face la toate suruburile mbinrilor. Msurarea se face cu sublerul sau cu rigla gradat, n mm.
Abaterile limit la pozitionarea suruburilor si a distantei dintre ele sunt:
- la maximum 30% din totalul suruburilor unei mbinri 0,5 mm ;
- la maximum 15% din totalul suruburilor unei mbinri 0,5...1,0 mm ;
- n total, abateri la cel mult 35% din numrul total al suruburilor din element.
c). Controlul prin desfacerea suruburilor.
La mbinrile cu suruburi pretensionate se va efectua controlul prin desfacerea a 5% din numrul suruburilor
fiecrei mbinri, dar cel putin a unui surub la fiecare mbinare. Dup desfacere se verific diametrul surubului si al
gurii. Dac unul sau mai multe din suruburile desfcute ale unei mbinri, diametrele nu corespund prevederii
proiectului, dac marginea gurii dinspre capul de asezare nu este tencuit pe o ltime de 1-2 mm, iar marginea
gurii dintre piulit nu este debavurat, La toate suruburile mbinrii se vor remedia deficientele constatate.
La suruburile care lucreaz la forfecare, se verific prin desfacerea saibei, dac captul interior al portiunii filetate a
tijei surubului este situat cel putin la mijlocul grosimii saibei. Numrul ncercrilor, tehnica controlului, precum si
msurile ce trebuie luate n cazul cnd nu sunt respectate conditiile de calitate, vor fi identice ca la pct. b, de mai
sus.
d). Controlul prin stingere cu chei obisnuite.
Controlul prin strngere cu chei obisnuite se va efectua la 5% din numrul suruburilor fiecrei mbinri si cel putin la
unul singur din fiecare mbinare. Controlul se va efectua pentru verificarea strngerii corecte a piulitelor prin rotirea
lor n sensul de strngere. Dac la cel putin unul din suruburile controlate se constat strngerea nesuficient, se
vor controla toate suruburile mbinrii si se vor efectua strngerile corecte. Nu se admit suruburi cu piulita sudat la
tije.
2.3. mbinri cu suruburi pretensionate.
Conditii de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc mbinrile cu suruburi pretensionate, precum si metodele de
strngerea suruburilor si de verificare a calittii acestora, n toate fazele de montare, ct si dup strngerea
suruburilor pretensionate sunt cele prevzute n instructiunile tehnice C. 133-82, care trebuie respectate integral.
n conformitate cu aceasta :
- abaterile limit n zona mbinrii vor fi conform tabelului 1 si fig. 1
Tabelul 1
Nr.
crt.
Denumirea abaterilor
Abateri admise fr
remedieri (mm)
Abateri de la alinierea suprafetelor

superioare, respectiv inferioare, ale
elementelor care se mbin, tlpi.
1 mm*
Abateri de la alinierea suprafetelor stnga

respectiv dreapta, elementelor care se
mbin, inim.
1 mm*
Abateri de la diametrul gurilor (g)
- 0,5 dg
+ 0,5 mm
Abateri de la distantele dintre (1s)
- 0,5 1s
+ 0,5 mm
Abateri de la distantele dintre gurile

marginale si marginile corespondente ale
- 0,5 1m
+ 0,5 mm
elementelor care se mbin (1m)

*) Abaterile se msoar n axul primului sir de suruburi.
2.4. Executia mbinrilor cu suruburi de nalt rezistent se face de o echip special numit prin decizie de
ntreprinderea de constructii-montaj, conform ordinului nr. 4 al Inspectoratului General de Stat pentru InvestitiiConstructii, din 23 mai 1981 ; muncitorii atestati, seful de echipa si maistrul trebuie s fie calificati.
Conductorul echipei poate fi inginer sau cel putin maistru.
Atestarea personalului echipei si a conductorului, se face de unitatea de constructii-montaj n conformitate cu
instructiunile specifice elaborate de M.C. Ind. n colaborare cu MIM.
2.5. Receptiile furniturilor si lucrrilor de montaj se vor face n conformitate cu prescriptiile in vigoare : STAS 767/077, STAS 8796/1, 2, 3-80, C 150-84 si C 133-82 si prevederile prezentului normativ.
In acest sens, rezultatele verificrilor si ncercrilor mecanice ale furniturilor si lucrrilor de montaj, n diversele faze
de realizare a mbinrilor cu suruburi de nalt rezistent pretensionate, vor fi consemnate n documente de
certificare a calittii, dup cum urmeaz :
- not de constatare asupra preasamblrii uzinale, consemnndu-se abaterile dimensionale de la limitele
admisibile, remedierile efectuate si metodele prescrise folosite conf. pct. 3.13, C. 133-82; o copie dup nota de
constatare se constituie n pies la dosarul de receptie ;
- not de constatare asupra preasamblrii la santier, executat n conditiile prezentate la pct. 319 C. 133-82, care
se constituie, de asemenea, n fis la dosarul de receptie ;
- documentele de certificare a calittii organelor de asamblare : suruburi, piulite, saibe, precum si buletinul de
ncercri mecanice efectuate la santier sau de laboratoare de specialitate, n cazurile de litigiu, conf. pct. 3. 23 (C.
133-82);
- procesele verbale de verificare pe faze a calittii executiei mbinrilor prin suruburi de nalt rezistent, in care se
consemneaz rezultatele verificrilor efectuate n diferite faze de executie a montajului, inclusiv pregtirea
suprafetelor de contact (pct. 3. 23, 3. 24, 3. 28, 3. 29, 3. 30 din normativul C 133-82.
Procesele verbale se vor ntocmi conform modelului din anexa 4, din normativul C 133-82.
2.6. Toate documentele de verificare a calittii, emise pe baza verificrilor si ncercrilor mecanice executate pe
santiere de ntreprinderea de montaj, vor fi certificate de beneficiar la momentul executrii lor.
2.7. Verificrile periodice n timpul exploatrii se efectueaz la intervale de timp, n functie de destinatia
constructiilor, precum si de conditiile de exploatare.
In afara acestor verificri la termenele normate, se vor executa verificri suplimentare ori de cte ori vor surveni
solicitri mecanice, fizice si chimice, depsind limitele normale considerate n proiectare si n prezentele
instructiuni, sau apar defectiuni vizibile.
2.8. Verificrile se fac de ctre beneficiar.
2.9. Solutiile de remediere, n cazul unor situatii necorespunztoare rezultate din aceste verificri, vor fi stabilite pe
baz de expertize tehnice si efectuate de unitti de specialitate.
2.10. mbinri nituite.
Principalele conditii de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc mbinrile nituite, precum si metoda de verificare
a calittii acestora, sunt cele indicate n STAS 767/2-78.
3. Verificarea calittii la primirea pe santier
La primirea pe santier a elementelor din otel, livrate de uzin, sau a materialelor metalice pentru montare, primite
direct de la unitti productoare, se va efectua receptia de ctre beneficiarul acestora n conformitate cu prevederile
Regulamentul privind receptia, expedierea si primirea mrfurilor, precum si stabilirea rspunderii expeditorului,
crusului sau destinatarului cu circulatia mrfurilor ntre organizatiile socialiste" aprobat prin HCM nr. 941/1959.
3.1. Subansamble ale elementelor din otel livrate de uzin. In cadrul receptiei pe santier a subansamblelor
elementelor din otel livrate de uzin, verificarea calittii acestora const din:
a) verificarea existentei si examinarea att a continutului documentatiei de atestare a calittii elementelor din otel,
(conf. anexei XIX. 1) care trebuie s fie transmis de uzin la santier odat cu livrarea subansamblelor ct si a
corespondentei calittii otelului pieselor si a clasei de calitate a sudurilor cap la cap, cu prevederile proiectului de
executie si ale prescriptiilor tehnice.
Documentatia de atestare a calittii trebuie s cuprind certificate de calitate a tuturor elementelor din otel livrate, la
care trebuie anexate :
- confirmarea scris a uzinei bazat pe certificate ale furnizorilor si, sau pe ncercri proprii, c toate materialele
utilizate corespund proiectului si prescriptiilor tehnice.
Documentele doveditoare se pstreaz si la uzin, cel putin pn la receptia final a obiectului;
- buletine de verificare nedistructiv pentru toate cordoanele de sudur cap la cap executate n uzin si pentru care
proiectul prevede astfel de ncercri; din buletine trebuie s rezulte n mod clar clasa de calitate rezultat prin
ncercare ;
- procese verbale de receptie a montajului de prob prealabil, dac acesta este prevzut n proiectul de executie,
cu specificarea realizrii contrasgetii prescrise ;
- documente privitoare la ncercarea prin ncrcare a constructiei (care s includ rezultatele si concluziile
ncercrii), dac necesitatea acestei ncercri a fost prevzut n proiectul de executie, n actele de control, sau a
fost cerut prin expertiz tehnic ;
- schite cu marcarea si pozitionarea elementelor din otel;
- piese scrise si desenate ale proiectului de executie care au suferit modificri si completri pe parcursul executiei
(n care au fost introduse modificrile si completrile efectuate), nsotite de aprobarea n scris a proiectantului si
beneficiarului, pentru fiecare din modificri.
b) Verificarea prin ncercri directe a calittii confectionrii elementelor din otel (verificarea vizual si prin msurare
a formei si dimensiunilor, att a pieselor care alctuiesc elementul, ct si a elementului n ansamblu, inclusiv
mbinrile), a pregtirii suprafetelor n vederea aplicrii protectiei anticorozive, precum si a realizrii stratului de
protectie temporar.
c) ncercri directe asupra calittii materialelor si mbinrilor pentru toate elementele furnizate fr certificat de
calitate, pentru cele ce au fost deteriorate naintea montrii sau care provin din demontarea unei constructii
existente
Metodele de verificare a mbinrilor sunt indicate la pct. 2.
Verificarea pregtirii suprafetelor si a realizrii stratului de protectie temporar se va efectua n conformitate cu
prevederile din caiet XX din prezentul normativ.
Verificarea subansamblelor se face bucat cu bucat. n cazul cnd la unul sau la mai multe subansamble se vor
constata deficiente de calitate, acestea vor fi consemnate n acte de constatare nsotite de schite si detalii suficiente
pentru ca ulterior la verificarea cu delegatii uzinei, s poat fi usor identificate.
Elementele pentru care nu a fost primit la santier, partial sau total, documentatia de la pct. a" de mai sus, la care
se constat neconcordant ntre calitatea ce rezult din documentatia primit de la uzin si aceea prevzut n
proiectul de executie sau n prescriptiile tehnice, precum si cele la care, cu ocazia verificrii calittii prin ncercri
directe, s-au constatat deficiente, vor fi respinse la receptie, lundu-se msurile prevzute n regulamentul de
receptie, mentionat aprobat prin HCM 941/1959.
n cazul c la receptia uzinal a elementelor din otel au participat si delegati ai unittii de montare, verificrile de
mai sus nu mai sunt obligatorii la primirea materialelor pe santier ; n aceste cazuri se va controla dac nu s-au
produs deformri in timpul manipulrii si transportului,
3.2. Materiale de asamblare
n cadrul receptiei la primirea pe santier a materialelor metalice (nituri, suruburi, piulite, saibe, electrozi, fondanti,
srme pentru sudare, etc.) pentru montarea elementelor metalice, verificarea calittii acestora va consta din :
a) verificarea existentei si examinarea continutului documentelor de atestare a calittii materialelor si a
corespondentei cu prevederile proiectului si ale prescriptiilor tehnice ;
b) verificarea prin ncercri directe a calittii materialelor n conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice
corespunztoare.
n cazul cnd lipsesc certificatele de calitate emise de unitatea productoare, cnd certificatele nu contin toate
elementele cerute prin comand sau prin conditiile proiectului de executie, precum si cnd exist dubiu asupra
exactittii datelor din certificate, se vor face sau comanda de unitatea de montare, ncercrile necesare determinrii
calittii materialelor respective.
Materialele care nu corespund la verificarea calittii, vor fi respinse la receptie, procednd n conformitate cu
prevederile regulamentului de receptie mentionat mai sus, aprobat prin HCM nr. 941/1959.
Pentru suruburile de nalt rezistent pretensionate se vor respecta prevederile instructiunilor C. 13382.
4. Verificarea calittii lucrrilor la montare
4-1. nainte de nceperea efecturii lucrrilor de montare.
Montarea elementelor oricrei constructii din otel va putea ncepe numai dup efectuarea urmtoarelor verificri
care s ateste :
a) ntocmirea de ctre ntreprinderea care efectueaz lucrrile de montare, a documentelor (proiectului) pentru
tehnologia de montare, care trebuie s aib continutul minim prevzut n anexa XIX-1.
b) executarea integral si de bun calitate de ctre uzin a completrilor sau remedierii deficientelor de calitate (n
eventualitatea stabilirii necesittii acestora cu ocazia verificrilor din cadrul receptiei la primirea pe santier a
elementelor din otel), n conformitate cu avizul scris al proiectantului si prevederile prescriptiilor tehnice.
Verificarea existentei si a continutului documentatiei de atestare a calittii pieselor si a materialelor metalice folosite
la consolidarea sau refacerea elementelor la care s-au constatat deficiente :
a) exactitatea axelor principale ale constructiei, precum si a elementelor n raport cu axele constructiei;
b) existenta si continutul documentelor de verificare si receptionar a elementelor de constructii care constituie
suporturi sau reazeme pentru constructia metalic si care s ateste c sunt corespunztoare proiectului,
prescriptiilor tehnice si capitolele respective ale prezentului normativ ;
c) pozitia n plan ca nivel al reazemelor si buloanelor de ancorare. Dac buloanele nu sunt betonate sau sunt lsate
n fundatii, guri, care se vor betona la montare, se va verifica exactitatea pozitionrii lor, dac au fost bine protejate
si dac au adncime suficient ;
d) ndreptarea de ctre constructor a pieselor sau barelor elementelor din otel, deformate n timpul manipulrilor,
depozitrii sau transportului pe santier. ndreptarea deformatiilor mai mari dect abaterile din STAS 767/077
trebuie s, fie executat n conformitate cu solutia aprobat n scris de proiectant;
e) instruirea suficient si nsusirea corect a tehnologiei de executie de ctre echipele care execut mbinrile cu
suruburi pretensionate ;
f) existenta si pozitionarea corect a elementelor provizorii de sustinere, ancorare, etc.
Toate verificrile de la acest punct vor fi efectuate de conductorul tehnic al lucrrii, mpreun cu delegatul
beneficiarului sau al CTC, conform reglementrilor n vigoare.
4.2. Pe parcursul efecturii lucrrilor de montare.
n perioada executrii lucrrilor de montare se vor efectua verificri referitoare la :
a) ndeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a elementelor din otel;
b) realizarea de bun calitate (n conformitate cu prevederile proiectului de executie ale prescriptiilor tehnice si ale
prezentului normativ), a lucrrilor de montare, precum si pozitionarea corect a elementelor din otel. Verificarea
dimensional si calitativ se face prin ncercri directe, n mod permanent pe parcursul fazelor de montare.
Abaterile limit admise la lucrrile de montare sunt cele cuprinse n STAS 767/077.
c) receptia lucrrilor sau prtilor de constructie care devin ascunse (cordoane de sudur care nu mai sunt
accesibile la sfrsitul fazei de lucrri, prelucrarea marginilor pieselor care se mbin prin sudur la montare,
executarea diferitelor straturi ale protectiei anticorozive, verificarea calittii curtirii elementelor care se mbin prin
suruburi pretensionate, etc). Rezultatele verificrilor cu privire la calitatea lucrrilor executate prin aceste operatii se
consemneaz n procese verbale de lucrri ascunse si conditioneaz nceperea operatiilor urmtoare :
d) verificarea prin ncercri nedistructive a calittii sudurilor cap la cap realizate la montare, a cror verificare este
indicat n proiectul de executie ;
e) verificarea strngerii suruburilor de nalt rezistent precum si realizarea chituirii, grunduirii si vopsirii mbinrilor
controlate (conform prevederilor instructiunilor C. 13332).
Receptia lucrrilor ce devin ascunse se va putea efectua n conformitate cu Instructiunile pentru verificarea calittii
si receptia lucrrilor ascunse la constructii si instalatii aferente" aprobat prin ordinul IGSC nr. 28 din 7 februarie
1976. Urmrirea respectrii conditiilor de calitate n perioada executie diferitelor etape ale lucrrilor de montare, se
efectueaz conform caiet I, pct. 1.3, al prezentului normativ, precum si personalul atestat pentru controlul
mbinrilor cu suruburi pretensionate, prevzut la pct. 3.31 din instructiunile tehnice C. 13382. Conditiile de
calitate si metodele de verificare vor fi acelea indicate n proiectul pentru tehnologia da montare, n proiectul de
executie, n prescriptiile tehnice si n prezentul normativ.
n cazul constatrii unor deficiente de calitate sau depsirii abaterilor admise a lucrrile de montare, acestea vor fi
consemnate n mod detaliat n procesele verbale de constatare, nsotite de releveele necesare usoarei identificri a
locurilor unde au fost constatate. Remedierile sau consolidrile se execut cu respectarea strict a prevederilor de
la caiet I. pct. 1.2 al prezentului normativ.
4.3. La terminarea lucrrilor de montare. La terminarea fiecrei faze a lucrrilor de montare (prin care n specificul
constructiilor metalice, se ntelege lucrrile de montaj a fiecrei categorii de elemente din otel, pe un sector dat), se
va efectua verificarea calittii lucrrilor de montare executate, care va cuprinde :
- examinarea existentei si continutului documentatiei de atestare a calittii, care trebuie s cuprind :
a) certificate de calitate sau buletine de ncercri pentru toate piesele si materialele metalice folosite att la montare
ct si la eventuale refaceri, consolidri sau remedieri executate ;
b) procese verbale de lucrri ascunse, buletine de ncercare nedistructiv a sudurilor cap la cap, a cror executare
la montare este prevzut n proiectul de executie, buletinele unor eventuale ncercri dispuse prin dispozitiile de
santier ae proiectantului, prin actele de control, etc ;
c) tabele cu poansonul sudorilor autorizati care au executat sudurile de montare ;
d) fisele n care au fost consemnate rezultatele controlului efectuat de echipe speciale atestate, nsrcinate cu
executia si cu controlul mbinrilor de nalt rezistent, conform prevederilor C. 13382 ;
e) dispozitii de santier ale proiectantului si beneficiarului date pe parcursul montrii, referatele eventualelor
expertize tehnice la care a fost supus structura metalic, procesele verbale ncheiate de organele de control n
constructii;
f) procesele verbale de receptie a refacerii, consolidrii sau remedierii tuturor deficientelor de confectionare si
montare constatate eventual cu ocazia receptiei elementelor si materialelor metalice la primirea pe santier,
verificarea calittii n timpul montrii elementelor metalice, controalele efectuate de proiectant, beneficiar sau
organele de control n constructii ;
g) piesele scrise si desenate ale proiectului de executie cu toate modificrile si completrile intervenite pe parcursul
montrii, nsotite de aprobarea in scris a proiectantului si beneficiarului pentru fiecare n parte ;
h) pentru suruburile de nalt rezistent pretensionate, documentatia ntocmit este cea prevzut la pct. 2.5.
Verificri directe care se refer la :
a) terminarea integral a lucrrilor de montare din cadrul fazei ;
b) verificarea dimensional si calitativ, uscat cu bucat, a mbinrilor si celorlalte lucrri de montare a
elementelor metalice care au fost executate n cadrul fazei respective, inclusiv eventualele refaceri, consolidri sau
remedieri care au fost dispuse prin actele de la pct ,.d. Abaterile limit admise la lucrrile de montare sunt cele
cuprinse n STAS 767/077.
Verificarea calittii la terminarea fazelor de lucrri de montare va fi efectuat de conductorul tehnic al lucrrii si de
delegatul compartimentului CTC. n cazul in care aceste lucrri sunt destinate a fi ascunse, verificarea si
nregistrarea rezultatelor se va face conform instructiunilor respective.
Fazele lucrrilor de montare si ordinea cronologic a acestora, vor fi cele mentionate n proiectul pentru tehnologia
de montare. Eventual, In cazul nementionrii acestora n documentatia pentru tehnologie si montare, fazele se
stabilesc n scris la nceputul lucrrii, de conductorul tehnic.
Specificarea verificrilor efectuate, rezultatele obtinute n cadrul verificrii calittii la terminarea fiecrei faze de
lucrri de montare, precum si concluziile cu privire la posibilitatea nceperii lucrrilor n cadrul fazei urmtoare,
msurile pentru remedierea deficientelor eventual constatate n cursul verificrii, etc. vor fi consemnate in procese
verbale.
5. Verificri n cadrul receptiei preliminare a obiectului
Receptia preliminar a obiectelor care contin constructii alctuite integral din otel sau mixte, se va efectua n
conformitate cu Regulamentul de efectuare a receptiei obiectivelor de investitii" (nr. 108030/1970).
n cadrul receptiei preliminare a obiectului, verificarea calittii elementelor din otel se efectueaz prin verificarea
existentei si continutului documentatiei care atest calitatea precum si prin verificri directe.
5.1. Pentru constructia metalic care intr n componenta obiectului de receptionat, ntreprinderea de montare, n
colaborare cu beneficiarul, este obligat a pregti si preda comisiei de receptie (ndosariate si nsotite de
borderou) ;
a) documentatiile de atestare a calittii elementelor din otel (mentionat la pct. 3.1.). a materialelor de montare
(mentionat la pct, 3.2. ti a lucrrilor de montare pct. 4.3.) ;
b) procesele verbale si actele de constatare ncheiate cu ocazia verificrii prin ncercri directe a calittii
elementelor din otel (mentionate la pct. 3.1.) si a materialelor metalice de montare (mentionate la pct. 3.2.), la
nceperea lucrrilor de montare (mentionate la pct. 4.1.). pe parcursul efecturii lucrrilor (mentionate la pct. 4.2.) si
n ncercrile directe la terminarea fazelor de lucrri (mentionate la pct. 4.3.).
5.2. Comisia de receptie preliminar, prin membrii si de specialitate si prin specialistii din afara ei (conf. pct. 20 al
regulamentului de efectuare a receptiei obiectivelor de investitii) n cadrul verificrilor pe ntregul obiect, va efectua
pentru constructia metalica :
a) verificarea existentei si a continutului documentatiilor prevzute la pct. 5.1., precum si a realizrii frecventei
ncercrilor directe n conformitate cu prevederile proiectului, prescriptiilor tehnice si a prezentului normativ. n
cadrul lipsei totale sau partiale a documentatiilor mentionate, sau cnd se va constata o frecvent mai redus a
verificrilor, comisia de receptie va stabili dac este necesar s fie fcute noi ncercri, verificri, sau dac este
necesar expertizarea tehnic n scopul de a se confirma calitatea elementelor sau lucrrilor atestate prin
documentele lips ;
b) verificri directe prin sondaje, n numr suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra ndeplinirii calittii
lucrrilor, n conformitate cu prevederile documentatiei prezentate. In cazul c o parte din aceste verificri dau
rezultate nesatisfctoare, se va proceda conform caiet I. pct. 2.5. din prezentul normativ.
n toate cazurile n care documentele necesare lipsesc, sunt insuficiente sau consemneaz rezultate
necorespunztoare, comisia va proceda conform prezentului normativ, caiet I, pct. 2.8.
ANEXA XIX-1
TEHNOLOGIA DE MONTARE
Documentele (proiectul) pentru tehnologia de montare, care trebuie s fie ntocmite de ntreprinderea ce efectueaz
lucrrile de montare, vor cuprinde obligatoriu :
a) msuri privind depozitarea si transportul pe santier a elementelor de constructie din otel;
b) organizarea asamblrii n tronsoane, pe santier, a elementelor din otel, cu indicarea mijloacelor de transport si de
ridicat necesare ;
c) indicarea dimensiunilor a cror verificare este necesar pentru asigurarea realizrii tolerantelor de montare
impuse prin proiectul de executie si prin prescriptiile tehnice ;
d) materialele de adaos, metoda de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul si regimul de sudare, planul de
succesiune a executrii sudurilor de montaj, msurile ce trebuie luate pentru evitarea sau reducerea n limitele
admise a deformatiilor si eforturilor remanente produse prin sudurile de montaj, prelucrarea ulterioara a suprafetelor
cordoanelor de sudur la elementele solicitate dinamic, etc.
Modificarea proiectelor de executie, necesitat eventual de simplificarea procesului tehnologic de montare, se va
face numai cu acordul prealabil, in scris al proiectantului si beneficiarului;
e) msuri pentru executia mbinrilor cu suruburi pretensionate ;
g) verificarea cotelor si nivelelor indicate n proiect pentru elementele montate ;
g) marcarea elementelor si ordinea fazelor operatiei de montaj
h) asigurarea stabilittii elementelor din otel In fazele operatiei
i) planul operatiilor de control n conformitate cu prevederile proiectului de executie, a prescriptiilor tehnice ti a
prezentului normativ ;
j) metodele si frecventele verificrilor ce trebuie efectuate pe parcursul si la terminarea fazelor de lucrri de montaj.
ANEXA XIX-2
LISTA PRESCRIPTIILOR CONEXE STANDARDE GENERALE
1. STAS 73579 Desene tehnice. Reprezentarea si notarea mbinrilor sudate
2. STAS 767/077 Constructii civile, industriale si agricole. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de
calitate.
3. STAS 133680 Constructii. ncercarea in situ a constructiilor prin ncrcri statice.
4. STAS 550074 Reconf. 1980 Metalografie. Defecte. Terminologie.
5. STAS 5555/181 Sudarea metalelor. Terminologie general.

6. STAS 5555/280 Sudarea metalelor. Procedee de sudare. Clasificare si terminologie.
7. STAS 5730/175 Starea suprafetelor. Notiuni generale.
8. STAS 594273 Protectia mpotriva radiatiilor nucleare. Doze maxime admise.
9. STAS 691475 Defectoscopie ultrasonic. Terminologie.
10. STAS 700979 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblri in constructii.
Terminologie.
11. STAS 736574 Reconf. 1980 Sudarea metalelor. Pozitii principale de sudare.
12. STAS R854279 Alegerea otelurilor pentru constructii metalice.
13. STAS 860079 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Tolerante si asamblri n constructii. Sistem
de tolerante.
14. STAS 1004175 Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie.
15. STAS 1004375 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Terminologie.
16. STAS 10101/2 A2-76 Actiuni n constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare. ncercri datorate
podurilor rulante.
17 STAS 10108/078 Constructii civile, industriale si agricole. Calculul elementelor din otel.
18. STAS 1161381 Tierea termic a metalelor. Clasificare si
CALITATEA OTELURILOR
1. STAS 39580 Otel laminat la cald Otel lat.
2. STAS 404/180 Tevi din otel, fr sudur, laminate la cald pentru constructii cu destinatie comercial.
3. STAS 404/280 Tevi din otel, fr sudura, laminate la cald pentru constructii.
4. STAS 42480 Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi egale.
5. STAS 42380 Otel laminat la cald. Otel cornier cu aripi neegale.
6. STAS 500/178 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice generale de calitate.
7. STAS 500/280 Oteluri de uz general pentru constructii. Mrci.
8. STAS 500/380 Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la coroziune atmosferic. Mrci.
9. STAS 50578 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.
10. STAS 530/180 Tevi din otel, fr sudur, trase sau laminate la rece, pentru constructii cu destinatie
comercial.
11. STAS 530/280 Tevi din otel, fr sudur, trase sau laminate la rece, pentru constructii.
12. STAS 56480 Otel laminat la cald. Otel U.
13. STAS 56580 Otel laminat la cald. Otel I.
14. STAS 348080 Otel laminat Ia cald. Tabl striat.
15. STAS 818380 Oteluri pentru tevi fr sudur de uz general. Mrci si conditii tehnice.
16. STAS 902180 Table de otel pentru constructii sudate din otel cu granulatie in. Conditii tehnice de calitate.
NCERCRILE OTELURILOR
1. STAS 20075 Reconfirmat 1981 ncercrile metalelor. ncercarea la tractiune.
2. STAS 77780 ncercrile metalelor. ncercarea la ndoire.
3. STAS 111179 ncercri tehnologice ale tevilor din otel.
4. STAS 140075 Reconfirmat 1981 ncercrile metalelor. ncercarea la ncovoiere prin soc pe epruvete cu
cresttura n U.
5. STAS 663879 ncercrile metalelor. Determinarea limitei de curgere a otelurilor la temperaturi ridicate.
6. STAS 671876 ncercrile metalelor. ncercarea la tractiune a tevilor.
7. STAS 677479 ncercarea de ncovoiere prin soc dup mbtrnire artificial.
8. STAS 683379 ncercrile metalelor. ncercarea de ncovoiere prin soc la temperaturi sczute.
9. STAS 732475 ncercrile metalelor. Luarea probelor din otel, pentru ncercrile mecanice.
10. STAS 751181 ncercrile metalelor. ncercarea de ncovoiere prin soc pe epruvete cu cresttur n V.
11. STAS 792567 Reconfirmat 1976 ncercrile metalelor. Asezarea probelor Ia ncercrile de duritate.
12. STAS 802778 ncercrile metalelor. ncercarea la oboseal cu sarcini axiale.
13. STAS 839469 Reconfirmat 1976 Luarea probelor din metale si aliaje neferoase pentru ncercarea la
tractiune.
14. STAS 852570 Reconfirmat 1976 ncercrile metalelor. ncercarea de duritate superficial ROCKWELL
(scrile N si T).
15. STAS 8894/180 ncercrile metalelor. ncercarea de rupere prin fluaj a otelului, la temperaturi ridicate.
Elemente si conditii tehnice de executie a ncercrii.
16. STAS 1025180 ncercrile metalelor. ncercarea de duritate prin zgriere.
17. STAS 1029075 Reconfirmat 19-82 ncercrile metalelor. ncercarea Ia tractiune. Determinarea
caracteristicilor elastice.
18. STAS 1070376 ncercrile metalelor. ncercarea de duritate ROCKWELL (scrile B, F, G).
19. STAS 1139980 ncercrile metalelor. ncercarea la oboseal prin rsucire.
20. STAS 1141780 ncercrile metalelor. ncercarea la tractiune pe directia grosimii.
NCERCRILE MBINRILOR SUDATE
1. STAS 5540/177 ncercrile ale mbinrilor sudate cap la cap. Probe si epruvete.
2. STAS 5540/283 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea la tractiune.
3. STAS 5540/381 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea ia ndoire.
4. STAS 5540/477 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea la ncovoiere prin soc.
5. STAS 5540/377 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea de duritate.
6, STAS 5540/677 ncercri ale mbinrilor sudate cap la cap. ncercarea de aplatizare.
7. STAS 3976/182 ncercri mecanice ale mbinrilor sudate n colt.
8. STAS 7356/180 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare manuala cu arc electric, cu electrozi
nveliti.
9. STAS 7356/280 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric sub strat de flux.
10. STAS 7356/380 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare cu arc electric in mediu de gaz
protector.
11. STAS 7356/480 ncercrile mecanice ale metalului depus prin sudare electric n baie de zgur.
12. STAS 7748-74 Reconfirmat 1981 - ncercrile metalelor. ncercarea la ndoire a epruvetelor ncrcate cu sudur
longitudinal.
13. STAS 9261-73 Reconfirmat 1982 - ncercrile metalelor. ncercarea de ncovoiere prin soc pe epruvete
ncrcate cu sudur.
14. STAS 975974 Reconfirmat 1982 ncercrile metalelor. Determinarea ncercrii la sudarea cu arc electric.
15. STAS 1001481 Sudarea metalelor. Determinarea caracteristicilor de depunere ale electrozilor nveliti.
16. STAS 10047/181 Sudarea metalelor. Determinarea continutului, de hidrogen difuzibil din metalul depus cu
electrozi nveliti prin metoda extragerii n vid.
17. STAS 1022175 Reconfirmat 1981 ncercrile metalelor. ncercarea la fisurare la cald a metalului depus prin
sudare.
18. STAS 10882277 ncercrile metalelor. ncercarea de fisurare la rece a mbinrilor din otel sudate cu arc
electric.
19. STAS 10952/177 Reconfirmat 19E2 Sudarea metalelor. Analiza metalografic a mbinrilor sudate prin
topire,
20. STAS 1093377 Reconfirmat 1982 Sudarea metalelor. Luarea probelor pentru determinarea compozitiei
chimice a metalului depus.
21. STAS 11281/179 ncercrile metalelor. Determinarea compatibilittii materialelor de sudare cu metalul de
baz la sudarea prin topire. Sudare cu electrozi nveliti.
22. STAS 11281/279 ncercrile metalelor. Determinarea compatibilittii materialelor de sudare cu metalul de
baz la sudarea prin topire. Sudarea cu arc-electric sub flux.
SUDAREA OTELURILOR
1. STAS 1125/131 Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru sudarea otelurilor. Conditii tehnice generale de
calitate.
2. STAS 1125/281 Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru sudarea otelurilor carbon si slab aliate. Tipuri si
conditii tehnice de calitate.
3. STAS 1125/382 Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru sudarea otelurilor cu granulatie fin si a otelurilor
utilizate la temperaturi sczute. Tipuri si conditii tehnice de calitate.
4. STAS 1125/482 Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru sudarea otelurilor termorezistente. Tipuri si
conditii tehnice de calitate.
5. STAS 1125/583 Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru sudarea otelurilor inoxidabile si refractare. Tipuri
si conditii tehnice de calitate.
6. STAS 1125/682 Sudarea metalelor. Electrozi nveliti pentru ncrcare prin sudare. Tipuri si conditii tehnice
de calitate.
7. STAS 112680 Sudarea metalelor. Srm din otel pentru sudare.
8. STAS 666281 mbinri sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea manual cu arc electric si cu
gaze.
9. STAS 6729-75 Reconfirmat 1981 mbinri sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor cu
arc electric acoperit.
10. STAS 719479 Sudabilitatea otelurilor. Elemente de baz.
11. STAS 750275 mbinri sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudarea otelurilor prin procedeele MIG
si MAG.
12. STAS 895880 mbinri sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudare prin procedeul WIG.
13. STAS 9477/179 Fluxuri topite pentru sudarea otelurilor. Mrci si conditii tehnice de calitate.
14. STAS 9532/174 Reconfirmat 1979 Examinarea si autorizarea sudorilor. Prescriptii generale.
15. STAS 9532/274 Reconfirmat 1980 Examinarea si autorizarea sudorilor. Examenul practic al sudorilor
pentru otel.
16. STAS 955982 mbinri sudate. Formele si dimensiunile rosturilor la sudare electric in baie de zgur.
17. STAS 1140080 Verificarea tehnologiilor de sudare prin topire a otelurilor.
CONTROLUL MBINRILOR SUDATE
1. STAS 730/275 Starea suprafetelor. Prescrierea rugozittii si a ondulatiei suprafetei.
2. STAS 660675 Reconfirmat 1981 Defectoscopie cu radiatii penetrante. ControIul mbinrilor sudate prin
topire.
3 STAS 665680 Defectele produselor laminate, extrudate si trase din otel. Clasificare si terminologie.
4. STAS 7884/181 Defectele mbinrilor sudate prin topire. Clasificare si terminologie.
5. STAS 7802/179 Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea detectoscoapelor. Conditii tehnice
generale de calitate.
6. STAS 7302/279 Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoseoapelor. Bloc de calibrare A1
7. STAS 7802/3-79 - Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoseoapelor. Bloc de calibrare A2
8. STAS 7802/479 Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoseoapelor. Bloc de calibrare A3
9. STAS 7802/579 - Blocuri de calibrare pentru verificarea si reglarea defectoscoapelor. Bloc de calibrare A 4.
10. STAS 829978 Clasificarea si simbolizarea defectelor mbinrilor sudate prin topire pe baza radiografiilor.
11. STAS 853978 Defectoscopie cu pulberi magnetice.
12. STAS 886682 Controlul ultrasonic al laminatelor din otel.
13. STAS 910177 mbinri sudate, Abateri limit la dimensiuni fr indicatii de tolerante.
14. STAS 955274 Reconfirmat 1981 - Controlul ultrasonic al mbinrilor sudate cap la cap prin topire.
15. STAS 1013778 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Indicatori pentru stabilirea calittii imaginii.
16. STAS 1013875 Reconfirmat 1982 Defectoscopie cu radiatii penetrante. Conditii de observare.
17. STAS 1021475 Reconfirmat 1982 Defectoscopie nedistructiv. Control cu lichide penetrante.
18. STAS 1035431 Defecte ale suprafetelor tiate termic. Clasificare si terminologie.
19. STAS 10564/181 Tierea cu oxigen a metalelor. Clase de calitate ale tieturilor.
20. STAS 10564/281 Tierea cu plasm a metalelor. Clase de calitate ale tieturilor.
NORMATIVE, PRESCRIPTII
1. I 2782- Instructiuni tehnice privind stabilirea si verificarea clasei de calitate a mbinrilor sudate la conducte
tehnologice".
2. C.3678 ISCIR - Prescriptii tehnice privind examinarea cu ultrasunete a tablelor folosite n construirea si
repararea instalatiilor mecanice sub presiune
3. CR 481 ISCIR Prescriptii tehnice pentru examinarea cu ultrasunete a mbinrilor sudate cap la cap prin
topire, realizate cu material de adaos
4. CR 678 ISCIR Prescriptii tehnice pentru examinarea cu lichide penetrante a mbinrilor sudate ale
elementelor instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat".
5. CR 879 ISCIR Prescriptii tehnice privind examinarea cu pulberi magnetice a mbinrilor sudate ale
elementelor instalatiilor mecanice sub presiune
6. CR H82 Prescriptii tehnice pentru autorizarea personalului care execut examinri nedistructive la
instalatiile mecanice sub presiune si instalatiile de ridicat".
7. CR 2080 ISCIR Prescriptii tehnice pentru examinarea cu radiatii penetrante a mbinrilor sudate cap la cap
ale instalatiilor mecanice sub presiune si de ridicat".
8. * * * Sistemul de evident In activitatea de control tehnic al calittii constructiilor.
9. C 15084 Normativ privind calitatea mbinrilor sudate.
10. C 13382 Instructiuni tehnice privind mbinarea elementelor de constructii cu suruburi de nalt rezistent
pretensionate.
[top]
CAIETUL XX PROTECTIA CONTRA AGENTILOR AGRESIVI

1.1. Prevederile din prezentul capitol se refer la metodele si prevederile practice de verificare a calittii
suprafetelor suport si protectiilor anticorosive pentru elementele de constructii din beton simplu, beton armat si
beton precomprimat, precum si pentru elementele supraterane de constructii metalice, att pe parcursul executiei
ct si la ncheierea unor faze de lucrri si la receptia preliminar a obiectivelor executate.
1.2. Pentru protectia constructiilor sau prtilor de constructii din beton simplu, beton armat, beton precomprimat sau
metalice, pentru care nu exist pn n prezent acte normative, verificarea calittii executiei se va face n
conformitate cu prevederile conditiilor tehnice speciale ntocmite anume pentru fiecare din aceste obiective si
atasate proiectelor respective, precum si a altor dispozitii ulterioare date de proiectant pe parcursul executiei.
2.1. Toate materialele, de orice fel, vor fi introduse n lucrare numai dac n prealabil conductorul tehnic al lucrrii a
verificat:
- existenta si continutul certificatelor de calitate cu care au fost livrate ;
- rezultatele ncercrilor de laborator prevzute n prescriptiile tehnice specifice.
Se precizeaz c tipurile si sortimentele de materiale prevzute n proiect nu pot fi schimbate dect cu avizul scris
al proiectantului.
3.1. Verificarea conditiilor specifice pentru betoanele supuse mediilor agresive.
a) Gradul de impermeabilitate a betonului, prevzut in proiect, se va verifica n timpul executiei lucrrilor de ctre
seful de lot, mpreun cu delegatul beneficiarului sau un reprezentant al compartimentului CTC, prin analize de
laborator.
Gradul de permeabilitate a betonului se va determina conform normativului C 14079. Conditia de ptrundere a
apei la treapta maxim de presiune, conform STAS 351975 se consider limitativ. Probele pentru verificarea
gradului de impermeabilitate se vor lua numai de la locul de punere n lucrare a betonului, iar frecventa minim a
determinrilor trebuie s corespund prevederilor din tabelul 1.
Tabelul 1
Denumirea minim a
elementului (m)
Cantitatea de beton (n m3) la care se

efectueaz o determinare de impermeabilitate,
n functie de gradul de impermeabilitate prescris
P4
P8
Sub 0,5
100
50
Intre 0,5 si 1,5
300
100
Peste 1,5
500
200
c) Calitatea suprafetei elementelor de beton se va verifica, dup decofrare, conform caietului IV al prezentului
normativ si instructiunilor pentru verificarea si receptia lucrrilor ascunse. Suprafata elementelor de beton trebuie s
fie lipsit de fisuri, crpturi, segregri, goluri sau rosturi de ntrerupere a betonrii.
Defectele admisibile, prevzute n anexa IV-1 a caietului IV din prezentul normativ nu sunt admise la elementele
suport pentru protectii anticorosive, dect dac prin remedieri elementele pot fi aduse n aceast situatie. Dac se
constat defecte ale betonului, se vor lua msuri de remediere corespunztoare de ctre seful de lot sau, n caz de
necesitate, de ctre proiectant.
Pentru cazurile in care pe elementele de beton urmeaz s se aplice protectii suplimentare, operatia respectiv nu
poate ncepe dect daca, n prealabil, suportul a fost verificat si receptionat conform cap. III al prezentului normativ.
In plus, este necesar ca suprafata betonului s nu fie friabil si s aib sunet metalic la ciocnire. Dac aceste
conditii nu sunt respectate, stratul friabil se va ndeprta pn la suport sntos, iar suprafata se va reconditiona n
mod corespunztor. Verificarea calittii suportului pentru protectii anticorozive se va face nainte de aplicarea
acestora si se va consemna ntr-un proces verbal de lucrri ascunse, conform reglementrii respective,
d) La recipientii de beton armat si beton precomprimat pentru lichide agresive, nainte de aplicarea protectiilor
anticorosive, suplimentare, se va efectua verificarea etanseittii recipientilor prin proba de umplere cu ap conform
STAS 4165-74 si a precizrilor din instructiunile tehnice P. 73-78 pentru proiectarea si executarea recipientilor din
beton armat si beton precomprimat pentru lichide.
Proba se va face nainte de aplicarea tencuielilor si sapelor si este obligatorie, independent de natura lichidului
nmagazinat. Verificarea final a etanseittii se va face dup aplicarea tencuielii interioare sau straturilor de
protectie. Se poate renunta la aceast verificare dac proba prevzut anterior a dat rezultate satisfctoare
(pierderea maxim 0,250 l/zi si m2 de suprafat udat) si nu se constat pete de umezeal,
e) Verificarea de etanseitate a recipientilbr se va nscrie ntr-un proces verbal de lucrri ascunse.
f) n cazul n care, nainte de aplicarea straturilor de protectie anticorosiv, la orice fel de elemente de constructie,
acesta se acoper cu straturi de tencuial, se va verifica n plus aderenta lor pe stratul suport. Portiunile
neaderente se vor ndeprta si se vor reface. Aceast verificare se va nscrie n registrul de procese-verbale al
lucrrilor ce devin ascunse (formular 913107).
g) Umiditatea suprafetelor se va verifica cu umidometrul n cel putin 2 punct la fiecare 10 m.p. si cel putin cte 1
punct pe fiecare fat a elementelor - suport. Nu se admite aplicarea straturilor de protectie anticorosiv pe
suprafete cu umiditate mai mare dect cea indicat de furnizorul materialului respectiv ; suprafetele cu umiditti mai
mari vor fi supuse unei uscri prealabile lente.
3.2. Verificarea sistemului de protectie n timpul executiei lucrrilor.
a) Verificarea calittii materialelor de protectie si auxiliare (amorse, mortare si chituri anticorosive aditivi, diluanti,
folii de hidroizolatie, straturi de armare, emailuri, lacuri, placaje anticorosive), se va face vizual si prin examinarea
certificatelor de calitate. n caz de dubiu, materialul va fi supus unor ncercri efectuate la furnizor sau la un alt
laborator de specialitate.
b) Verificarea calittii fiecrui strat se va face vizual, urmrindu-se obtinerea unor straturi uniforme, continue si
aderente. Verificarea se va face de conductorul tehnic al lucrrii si de un delegat al compartimentului CTC al
executantului. Aceste verificri fac obiectul unor procese verbale de lucrri ascunse (formular 913107).
c) Verificarea aderentei foliilor hidroizolatoare se va face prin ciocnire cu ciocan de lemn pe ntreaga suprafat,
insistndu-se la margini si mbinri. n cazul n care se constat defecte de lipire ce depsesc abaterile limit din
anex, se va proceda la nlturarea si refacerea portiunilor defecte.
n cazul placajelor anticorosive se va proceda la ciocnirea tuturor plcilor la 24 ore de la pozare, nainte de
nceperea operatiei de rostuire. In cazul depsirii abaterilor limit din anex, se va proceda la nlocuirea plcilor sau
crmizilor neaderente. In timpul pozrii se va verifica Ia terminarea fiecrei suprafete de 100 m.p., respectarea
dimensiunilor rosturilor si adncimii de ngropare a placajului n materialul de pozare, conform proiectului.
Verificarea se va face prin msurtori directe. In cazul unor abateri mai mari dect cele admisibile se va proceda la
ndeprtarea placajului anticorosiv din zonele cu defecte.
3.3. Verificarea pe faze de lucrri.
Aceasta se va face conform reglementrii in vigoare si const din :
a)
Verificarea
vizual
a
aspectului
urrnrindu-se realizarea unei protectii continue si uniforme ;
sistemului
de
protectie,
b) Determinarea aderentei se va face prin minimum 3 msurtori pe fiecare fat de element protejat, indiferent de
mrime, dar nu mai putin de 3 msurtori la 100 m.p. de protectie. La mase de spaclu si placaje anticorosive
determinarea se va face prin ciocnire pe fiecare element sau suprafat n parte.
La vopsitorii anticorosive se va folosi metoda de determinare a aderentei prin tiere echidistant n form de gril
(STAS 366165), cu precizrile de la punctul 4.3. b de mai jos. n cazul constatrii unor zone cu defectiuni se va
proceda la ndeprtarea sistemului neaderent de pe zonele necorespunztoare si la refacerea lucrrilor de
protectie.
c) Determinarea grosimii se va face prin minimum 3 msurtori pe fiecare fat de element protejat, indiferent de
mrime, dar nu mai putin de 3 msurtori la 100 m.p. de protectie. Grosimea se va stabili micrometric. n cazul
constatrii unor abateri mai mari ca cele admisibile, se va suplimenta protectia pentru remedierea defectelor.
d) Verificarea ntririi si continuittii sistemelor de mase de spaclu si a materialelor din rosturile placajelor
anticorosive se va face prin minimum 3 msurtori la 10 m.p. de sistem de mas de spaclu sau la 5 m.p. de placaj
prin zgriere cu un cui de otel. Dac se constat ptrunderea cuiului n masa de spaclu sau n materialul din rost se
va proceda la nlocuirea materialului folosit.
4. Verificarea conditiilor specifice pentru elementele de constructii metalice din otel supuse mediilor
agresive, inclusiv pentru elemente de ntindere
4.1. Pregtirea suprafetelor.
Verificarea pregtirii suprafetelor elementelor de constructii din otel se va face la primirea lor pe santier de ctre
comisia de receptie numit de unitatea care efectueaz montajul.
n cazul tablelor a cror suprafat se poate pregti si proteja pe santier, verificarea pregtirii, suprafetelor se va face
nainte de aplicarea primului strat de protectie.
a) Verificarea pregtirii suprafetei se va face conform STAS 10.16676 Ia fiecare din tipurile diferite de elemente
care alctuiesc constructia si anume la 5% din numrul elementelor contractate. La fiecare element care trebuie s
fie verificat se va ndeprta grundul prin metoda de la punctul 5.5. din standardul respectiv, la 2% din numrul
pieselor care-l compun si se compar aspectul suprafetei piesei cu etalonul fotografic (fig. 5...20 STAS 10.166
76), corespunztor gradului si tipului minim de curtire prevzute n proiect.
Mrimea suprafetei de pe care se nltur grundul n vederea verificrii se va stabili de comisia de receptie, n
functie de dimensiunile piesei si astfel ca s poat fi corect apreciat aspectul suprafetei de otel. La elementele de
acelasi tip, piesele care se verific trebuie s difere de Ia un element la altul.
Imediat dup verificare, suprafetele pieselor de pe care a fost ndeprtat grundul trebuie reacoperite cu stratul de
protectie temporar.
b) Dac se constat c aspectul suprafetei unei piese este corespunztor unui grad si tip de curtire inferior celui
minim prevzut n proiect, se va repeta verificarea pe aceeasi piese dac se constat chiar la o singur pies
aspectul suprafetei necorespunztoare proiectului, toate elementele din tipul verificat se refuz la receptie.
4.2. Aplicarea stratului de protectie temporar.
Verificarea aplicrii stratului de protectie temporar (grund), se va face la primirea pe santier a elementelor de otel,
de ctre comisia de receptie numit de unitatea care efectueaz montajul.
a) Verificarea aplicrii stratului de protectie temporar (grund) se va face vizual la toate elementele constructiei.
Stratul de grund trebuie s fie uniform si s acopere ntreaga suprafat a pieselor care alctuiesc elementele.
In cazul cnd se constat c stratul de protectie temporar aplicat n uzin nu este uniform si nu acoper ntreaga
suprafat, se va aplica pe santier un nou strat de protectie cu acelasi material ca si stratul de protectie initial.
Verificarea pregtirii suprafetelor si a stratului de protectie temporar face obiectul unor procese verbale de lucrri
ascunse.
b) Dac elementele de constructii se livreaz zincate prin cufundare la cald (de ex. tabla pentru acoperisuri sau
pentru elemente de nchidere, profilele cu pereti subtiri laminate la rece), se va executa verificarea grosimii stratului
de zinc prin msurare cu edometru conform pct. 4.3. a.
Verificarea grosimii stratului de zinc se va face la acelasi numr de elemente ca la pct. 4.1. a. n caz c la verificare
se constat grosimi mai mici dect cele minime prevzute n proiect, toate elementele din tipul verificat se refuz la
receptie.
Aceast verificare se va consemna n registru] de procese-verbale de lucrri ascunse.
4.3. Verificarea n timpul executiei se va face conform reglementrii n vigoare si const din :
- examinarea proceselor verbale anterioare privind pregtirea suprafetei si aplicarea stratului sau straturilor de
protectie temporar executate n uzin ;
- verificarea calittii fiecrui strat ; aceast verificare se va face vizual, urmrindu-se obtinerea unor straturi
continue, uniforme, lipsite de bsici si ncretituri si de nuante distincte pentru fiecare strat n parte.
Dac un strat nu este continuu si uniform, se va aplica peste nc un strat, care nu va conta la numrul total de
straturi.
Dac un strat prezint bsici sau ncretituri, se vor curta portiunile cu defecte si se vor acoperi cu un nou strat din
acelasi material,
a) Verificarea si receptia pe faze de lucrri se vor face conform reglementrii n vigoare si constau din :
- verificarea aspectului stratului de protectie, urmrindu-se obtinerea unui sistem de protectie continuu, uniform,
lipsit de bsici si ncretituri, aceast verificare se va face vizual;
- verificarea aderentei sistemului de protectie pa suportul metalic se va face conform STAS 366165 ;
- verificarea grosimii sistemului de protectie se va face conform Instructiunilor tehnice C 13983 ;
- verificarea aplicrii ntregului numr de straturi prevzute n proiect se va face prin sondaj, prin tiere cu lama,
urmrindu-se existenta tuturor straturilor cu nuante diferite
Dac aspectul sau grosimea total a sistemului de protectie nu sunt corespunztoare proiectului, proiectantul va
decide asupra msurilor ce trebuie luate.
b) Numrul de determinri de aderent si grosime, precum si zonele unde trebuie efectuate se vor stabili, conf. pct.
a de mai sus.
Determinarea aderentei Ia suport a peliculei se va face conform STAS 366165.
Rezultatele se exprim prin cifre arabe de la 1 Ia 4, conform tabelului urmtor.
Tabelul 1
Cifra de aderent
Aspectul cadrilajelor
- marginea tieturilor este dreapt
(aderent foarte bun)
- nici un ptrat din cadrilaj nu este desprins
- marginile tieturilor sunt usor zimtate
(aderent bun)
- la punctele de ntretiere a tieturilor se
observ slabe desprinderi ale peliculei,

care nu depsesc 5% din suprafata
cadrilajelor
3
(aderent mediocr)
4
(aderent
necorespunztoare)
- pelicula este desprins de-a lungul

tieturilor si la punctele de intersectie pn
la 5% din suprafata cadrilajelor
- pelicula este desprins de-a lungul
tieturilor si la punctele de intersectie pn
la 35% din suprafata cadrilajelor
Dac sistemul de protectie verificat are cifra de aderent 3 (aderent mediocr) sau 4 (aderent
necorespunztoare), protectia elementului sau piesei respective se va reface n ntregime.
ANEXA XX-1
LISTA DE ABATERI ADMISIBILE
3.1.b. Grosimea minim a stratului de acoperire cu beton a armturilor.
- la grosimea de 3...4 cm nu se admit abateri n minus ;
- la grosimea de 4,57 cm se admite o abatere In minus de 0,5 cm.
Abaterile n plus sunt admise.
3.1.d. Verificarea etanseittii recipientilor de beton armat si beton precomprimat:
- prima prob cu ap de beton ... pierdere maxima 0,5 l/zi si m.p. suprafat udat ;
- proba final cu ap dup aplicarea protectiei ... pierdere maxim 0,25 l/zi si m.p. suprafat udat.
3.1.f. Pregtirea suprafetei.
Se accept defecte de pregtire sau neaderenta pe zone de max. 10 cm dar nu mai mult de 3 defecte la 10 m.p.
suprafat verificat.
3.2. si 3.3. Verificarea sistemului de protectie.
- defecte de lipire a foliilor hidroizolatoare, placajelor si maselor de spaclu nu se admit, cele existente se voi repara
obligatoriu; "
- defecte de umplere a rosturilor placajelor sau ne etanseittii intre materialul din rost si placaj nu sunt admise ;
- abateri admise la dimensiunile rosturilor -. ltime + 2 mm si 1 mm ;
- grosimea sistemului de mase de spaclu si vopsitorii; abateri in minus de max. 10%
4. Verificarea conditiilor specifice pentru elemente de constructii metalice din otel.
STRATUL DE PROTECTIE
4.2.b. Pentru grosimea stratului de zincare se admit abateri n minus
4.3.a. Pentru grosimea stratului de protectie final se admit abateri n minus de maximum 10%
ANEXA XX-2
1. STAS 334979 Betoane de ciment Criterii pentru aprecie-rea agresivittii apei.
2. STAS 767/270 Constructii civile si industriale. Constructii metalice nituite. Prescriptii de executie.
3. STAS 76866 Constructii din otel sudate. Prescriptii de executie.
4. STAS 292574 - Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Protectia lemnului contra putrezirii.
5. STAS 1012875 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediului agresiv
6. STAS 10166/377 Pregtirea mecanic a suprafetelor.
7. STAS 10702/183 Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare.
Conditii tehnice generale.
8. STAS 10702/280 Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Acoperiri protectoare
pentru constructii n medii rurale si urbane.
9. C.13983 - Instructiuni tehnice privind protectia anticorosiv a elementelor de constructii metalice (Bul.
10. I 1-176 Normativ pentru protectia contra coroziunii a instalatiilor metalice ngropate (Bul. Constr. nr.
2/1976).
11. C.17083 Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat si beton precomprimat subterane
n medii agresive naturale si industriale (Bul. Constr. nr. 12/63).
12. C.14079 Anexa VI.4. Msuri speciale de proiectare, executie si ntretinere a constructiilor din zona
litoralului mrii negre (Bul. Constr. nr. 12/79).
[top]
CAIETUL XXI IMBRCAMINTI RUTIERE

A. DOMENIUL DE APLICARE
1. Prevederile prezentului capitol se aplic la verificarea calittii tuturor lucrrilor de mbrcminti rutiere, alctuite
din unul sau mai multe straturi si executate pe drumuri, strzi si platforme de orice clas si destinatie provizorii
sau definitive, pietonale sau carosabile, situate pe portiuni curente de drum sau apartinnd lucrrilor de art
aferente acestuia etc. si pentru a cror proiectare si executare exist prescriptii tehnice.
2. n cazul unor mbrcminti de tip special sau care se realizeaz prin tehnologii de executie necuprinse n
prescriptiile tehnice n vigoare la data executiei, prevederile prezentului capitol se completeaz cu cele din conditiile
speciale atasate proiectului de executie.
B. PREVEDERI COMUNE
1. Verificarea scriptic
1.1. Indiferent de felul mbrcmintei ce se verific, personalul CTC de la santier si ntreprindere, controlorii, de
calitate din unittile tutelare, comisiile de receptie si comisiile speciale de control vor trebui s se asigure de
existenta, si s examineze continutul, tuturor documentelor obtinute sau ntocmite de santier pe ntreaga durat a
executiei, si prin care se atest buna calitate a materialelor (agregate, lianti, aditivi, pietre fasonate, elemente
prefabricate sau preturnate, mixturi bituminoase, betoane de ciment etc), folosite la executie.
n aceast activitate se vor verifica asadar : certificatele de calitate emise de productori, buletinele de analize si
ncercri ale materialelor, ntocmite de laboratorul de santier sau. dac a fost necesar, de un laborator de
specialitate din exterior, procesele-verbale asupra probelor speciale prelevate din mbrcmintea executat si
rezultatele comportrii acestor probe la verificrile prescrise oficial, precum si orice alte acte utile n legtur cu
calitatea materialelor si a lucrrilor executate.
1.2. O alt categorie de documente, a cror existent la santier si a cror verificare de ctre cei n drept sunt
obligatorii, este aceea prin care se consemneaz efectuarea unor verificri interne nainte de a se ncepe
executarea mbrcmintei.
In aceste documente, care constituie procese verbale (formular 9-13-107) se va preciza c executarea
mbrcmintei nu a nceput dect numai dup receptionarea fundatiei sau sistemului fundatie-straturi de baz,
inclusiv a lucrrilor de evacuare a apei din fundatie, precum si dup retrasarea general a elementelor geometrice
si verificarea suprafetei fundatiei respectiv a stratului de baz superior pe portiunea ce se va acoperi cu
mbrcminte.
Abaterile fat de proiect, constatate la operatiile de re-trasare si de verificare a suprafetei fundatiei, respectiv a
stratului de baz superior trebuie s se ncadreze n limitele admisibile date n anexa nr. 1.
1.3. Se vor analiza de asemenea documentele care consemneaz rezultatele ncercrilor fcute pentru verificarea
capacittii portante a complexului fundatie-pat; n cazul unor rezultate necorespunztoare, se vor examina si alte
documente din care rezult c s-au stabilit de proiectant si s-au pus n aplicare cu bune rezultate msurile
necesare de compensare a defictului de capacitate portant.
1.4. La examinarea proceselor-verbale si buletinelor de analiz a probelor prelevate din materialele primite si din
mbrcmintea executat, se va verifica dac s-au respectat : mrimea loturilor, modul de prelevare a probelor,
precum si felul si frecventa ncercrilor necesare, a cum sunt prescrise prin standardele materialelor si
imbrcmintilor respective.
2. Verificarea direct
Elementele care constituie principalii indicatori de calitate ai oricrei mbrcminti rutiere si trebuie s fie obligatoriu
supuse unor verificri directe att n timpul executiei si la terminarea unor faze de lucrri, ct si la receptia
preliminar a lucrrilor terminate sunt urmtoarele :
- cota rosie a profilului n lung ;
- elementele geometrice ale platformei;
- declivittile profilului n lung si pozitiile kilometrice ale punctelor de schimbare a lor ;
- bombamentui prtii carosabile pe portiunile n aliniament si pantele transversale ale profilelor situate n curb si
ale acostamentelor si trotuarelor ;
- regularitatea suprafetei mbrcmintei ;
- pozitiile kilometrice, tipul si dimensiunile principale ale diverselor lucrri accesorii, aferente cii, ca : santuri, rigole,
guri de scurgere, cmine de canalizare, indicatori hectometrici si kilometrici, borne apr-roat, marcaje de
circulatie, semafoare si alte mijloace de semnalizare rutier ;
- orice alte lucrri specifice aferente cii, prevzute n proiect.
Abaterile admisibile la executie fat de prevederile proiectului a elementelor geometrice si regularittii suprafetei
sunt date n Anexa nr. XXI.2. pentru fiecare tip de mbrcminte n parte.
n cele ce urmeaz se dau unele indicatii de detaliu privind modul de efectuare a verificrilor.
2.1. Cota rosie a profilului n lung se verific la fata superioar a mrbcmintei terminate iar n timpul executiei se
verific la fata superioar a stratului suport si a fundatiei, att n axul prtii carosabile ct si la ambele margini ale
acesteia si ale acostamentelor si trotuarelor ; de asemenea, se verific n cteva puncte de pe conturul locurilor de
parcare, refugiilor pentru pietoni, zonelor verzi ale prtii carosabile, insulelor de dirijare a circulatiei si altor portiuni
speciale prevzute n proiectul de executie.
De-a lungul traseului aceste verificri se fac n : puncte obligate : la intrrile si iesirile din curbe, Ia mijlocul
curbelor, la schimbrile de declivitti, la intrrile si iesirile de pe poduri sau alte lucrri de art, la intersectiile de
nivel cu alte drumuri sau cu ci ferate si, binenteles, n aliniament la distantele prevzute n subcap. C de mai jos,
la fiecare tip de mbrcminte n parte ;
- punctele facultative, care se aleg suplimentar pe traseu de ctre verificatorii de calitate si comisiile de receptie sau
de control.
De asemenea, se va verifica cota rosie a legtura cu drumurile laterale si la intrrile n curti, dac acestea sunt
prevzute n proiectul de executie al drumului principal.
Verificrile cotelor rosii se vor face numai cu aparatul de nivelment iar cotele existente se vor determina fie prin
raport la cotele reperelor fixe de nivel prevzute n proiect si realizate pe teren, fie in caz de degradare sau
disparitie a acestora prin raport la cotele altor repere fixe, alese de persoana sau comisia ce face verificarea.
Pentru determinarea cotelor de nivel ale straturilor aflate sub cel verificat, se vor face sondaje n diverse puncte ale
drumului sau strzii. Pe aceast cale se va putea stabili totodat dac s-a respectat proiectul n ce priveste
alctuirea sistemului fundatie-straturi de baz, ordinea de executie a straturilor, grosimea si aspectul n sectiune a
fiecruia etc. Verificarea grosimilor se va face cu metrul, precizia de msurare mergnd pn la 5 mm.
2.2. Elementele geometrice ale platformei se verific cu panglica gradat si cu metrul. Se va verifica de asemenea
trasarea corect a curbelor, pe ambele prti ale drumului, precum si supralrgirile din curbe.
Trasarea curbelor se verific la fiecare curb n parte, pe baza graficului respectiv de trasare, dat n proiect.
2.3. Declivittile profilului n lung se verific numai cu aparatul de nivelment, nregistrndu-se cotele de nivel ale
extremittilor fiecrui tronson prevzut n proiect cu o aceeasi declivitate, precum si lungimea lui, msurat n axul
drumului, apoi stabilindu-se prin calcul dac declivitatea existent corespunde cu cea din proiect sau se nscrie n
limitele admise pentru tipul respectiv de mbrcminte.
In ce priveste punctele de schimbare a declivittilor. se va verifica mai nti dac ele sunt amplasate corect la
pozitiile kilometrice si hectometrice din proiect, apoi se va controla cu sabloane adecvate sau cu aparatul de
nivelment dac s-a realizat la fiecare asemenea punct racordarea prevzut n proiect a celor dou declivitti
adiacente.
2.4. Bombamentele si pantele transversale se verific ele regul n aceleasi profile ale traseului unde se fac si
celelalte verificri dar ele pot fi verificate si n alte profile suplimentare alese facultativ.
Verificarea bombamentelor se face cu sabloane rigide avnd curbura prevzut n proiect pentru fata superioar a
elementului verificat (fundatie, strat de rezistent, strat de uzur), precum sl cu mira si aparatul de nivelment, n
cazul drumurilor sau strzilor de ltime mare (autostrzi, bulevarde largi, piste de decolare si ci de rulare a
avioanelor) si al scuarurilor, pietelor publice, platformelor preuzinate, spatiilor de parcare auto etc.
Verificarea pantelor transversale se face n aliniamente si n zonele de racordare cu curbele, folosind dreptare de
lungime ct jumtatea platformei iar n curbe, dreptare lungi ct toat ltimea platformei; acestea se aseaz n
pozitie orizontal cu ajutorul unei nivele cu bul de aer (boloboc) si se verific cu metrul diferenta de nivel dintre
punctele extreme ale lungimii respective.
2.5. Lucrrile accesorii se verific n ce priveste pozitionarea lor kilometric si hectometric exact si realizarea lor
conform cu prevederile proiectului n ce priveste tipurile, dimensiunile, detaliile de executie si calitatea executiei.
Gurile de scurgere se verifica att n ce priveste respectarea amplasamentelor date n proiect ct si a cotelor de
montare, pentru a asigura buna scurgere a apelor de pe suprafata cii. n acest scop se va controla, la fiecare gur
de scurgere, dac fata grtarului se afl sub nivelul fetei superioare a stratului de circulatie si totodat se va verifica
dac mbrcmintea este realizat cu pante suficiente n zona gurii de scurgere, pentru a accelera dirijarea apelor
spre aceasta.
Celelalte lucrri accesorii se verific mai nti vizual apoi, de la caz la caz, cu sabloane adecvate, panglic gradat,
metru, mir si aparatul de nivelment.
2.6. In afara verificrilor mentionate la pct. 2.12.5, se verific dac exist portiuni pe care mbrcmintea prezint
fenomenul de burdusire" (cauzat de folosirea n acele portiuni a unor materiale sensibile la nghet-dezghet), de
vlurire" (la mbrcminti bituminoase preparate sau aplicate defectuos), de fgasuri" (la mbrcminti insuficient
cilindrate, cu exces de bitum, cu mixturi arse, cu fundatii necompactate corect etc.)
2.7. O atentie deosebit att la executie ct si la verificare se va acorda sectoarelor de drumuri existente care
se lrgesc prin adugarea unor benzi laterale. La acestea se va examina comportarea mbrcmintei si a ntregului
sistem n zona de contact a benzilor de lrgire cu sistemul rutier existent, identificndu-se eventualele defecte
(tasri, fisuri etc.) ce au aprut de la data executiei pn n ziua verificrii, spre a se putea stabili msurile de
remediere care s evite transmiterea acestor defecte la nivelul mbrcmintei.
C. PREVEDERI SPECIALE
1, mbrcminti bituminoase cilindrate, executate Ia cald (STAS 17483)
1.1. Verificri la pregtirea stratului suport La pregtirea stratului suport se vor verifica :
- curtirea temeinic si uscarea suprafetei; la straturile suport constituite din macadam, curtirea va merge pn la
aparitia aspectului de mozaic al mpietruirii, dup care gropile si denivelrile se vor umple cu binder sau cu
anrobate bituminoase compacte ;
- n sectoarele de drum cu trafic foarte intens, intens si mijlociu, la care fundatiile au profil transversal diferit de cel
al mbrcmintei sau denivelri n lung mai mari de 2 cm sub lata de 3 m : executarea unei egalizri cu anrobate
bituminoase ;
- la mbrcmintile alctuite din covoare bituminoase ntr-un singur strat : executarea unui amorsa] cu bitum tiat,
emulsie sau suspensie de bitum, aplicat pe stratul suport pregtit n prealabil, cu dozajul de 0,3...0,5 kg bitum
pur/m.p. ;
- la mbrcmintile n grosime total sub 15 cm, aplicate pe straturi suport din bitum de ciment sau macadam
cimentat : executarea la rosturi, a unei spoiri cu past de var pe 0,60 m ltime, sau acoperirea rosturilor cu carton
bitumat sau alte materiale similare.
1.2. Verificarea calittii mixturilor asfaltice
Verificarea calittii mixturilor asfaltice, pentru constatarea modului de respectare a proiectului si retetelor stabilite n
laborator pe baza prevederilor STAS 174-83, se va face prin :
- verificarea conditiilor de fabricatie si asternere a mixturii;
- prelevarea si ncercarea probelor de mixtur.
a) La verificarea conditiilor de fabricatie si asternere a mixturii se vor avea n vedere :
- Ia liant: dozarea n mas sau n volum, cu abatere de 0,4% fat de retete ( 0,2% la betoanele asfaltice cu
agregat mrunt si rugos); temperatura, la iesirea din topitor : 150 0...1700C. n cazul n care aceeasi cantitate de
liant a fost topit si nclzit de mai multe ori, se va verifica punctul de nmuiere cu metoda inel-bil ;
- Ia agregate : dozarea Prin dispozitive de cntrire cu precizie de 3%, temperatura la iesirea din usctor
165...190C. Dup trecerea n malaxor si amestecarea cu filerul rece, dozat gravimetric separat, temperatura
amestecului agregate filer trebuie s fie de 150...180C ;
- temperatura mixturii, la iesirea din malaxor: 140...170C (155...170C la betonul asfaltic rugos), in functie de
temperatura atmosferic, de distanta de transport si de grosimea stratului de mbrcminte ;
- temperatura mixturii la punctul de lucru, naintea asternerii: minimum 130C 145C pentru mixturi rugoase).
b) Rezultatele ncercrii epruvetelor de mixtur, prelevate la malaxor sau la locul de asternere (cte 2 probe de 10
kg pentru fiecare 200...400 tone de mixtur, n functie de productivitatea instalatiilor de fabricat mixturi), trebuie s
se nscrie n :
-prevederile retetelor ca dozare a liantului si granulozitate a amestecului mineral cu abaterile mentionate la
pct. a de mai sus ;
- valorile admisibile ale caracteristicilor fizico-mecanice ale mixturii, cuprinse n STAS 17483' tabelele 7 si 8.
1.3. Verificarea calittii mbrcmintei executate
a) Verificarea elementelor geometrice si a regularittii suprafetei mbrcmintei se va efectua n modul si cu
abaterile admisibile prevzute n anexa XXI-2.
b) Calitatea mbrcmintei gata executate (grosime, aderent ntre straturi, dozare n lianti si agregate, caracteristici
fizico-mecanice), se verific prin ncercarea probelor extrase din mbrcminte (2 plci de 40x40 cm pentru fiecare
7000 m de suprafat, extrase la 20 zile dup darea n circulatie..
c) Din efectuarea unei prime examinri a probelor extrase din mbrcminte se vor putea stabili aprecieri
preliminare asupra calittii mbrcmintei, servind ca indicatii pentru exigenta si interpretarea celorlalte ncercri.
Astfel se vor putea face constatri n legtur cu :
- uniformizarea de structur a mixturii, considerat pe fiecare strat n parte : repartizarea uniform a agregatelor si
liantului, anrobarea filerului, gradul de compactare etc. ;
- aderenta dintre straturile mbrcmintei si dintre mbrcminte si stratul suport (continuitatea zonelor de aderent,
eficienta amorsrii etc).
d) Verificarea grosimii mbrcmintei n total si pe straturi componente, se face pe baza msurtorilor de grosime
fcute n laborator asupra probelor extrase din mbrcminte. Grosimile se consider corespunztoare dac
prezint o abatere limit local de maximum - 10% la grosimea prevzut n proiect pentru fiecare strat n parte.
La receptia preliminar comisia poate aprecia si hotr ca msurarea grosimilor s fie completat cu sondaje
(maximum 2 sondaje pe km), efectuate la 1 m de marginea mbrcmintei.
e) Rezultatele ncercrilor efectuate asupra epruvetelor (plci de 10X10 cm sau 12x12 cm), confectionate
separat pentru fiecare strat din probele extrase din mbrcminte, precum si asupra epruvetelor cubice
confectionate din mixtur cuprins n aceleasi probe, trebuie s satisfac prevederile pct. 1.2.b.
2. Imbrcminti bituminoase turnate, executate Ia cald (STAS 17576).
2.1. Verificarea calittii mixturilor si mbrcmintei executate
Verificarea calittii mixturilor preparate pentru mbrcminti asfaltice turnate, n vederea constatrii modului de
respectare a proiectului si a retetelor, stabilite n laborator pe baza STAS 17576, se va face prin
- verificarea conditiilor do fabricatie si asternere ;
- prelevarea si ncercarea probelor de asfalt turnat, gata executat.
Verificarea elementelor geometrice si regularitatea suprafetei mbrcmintei se vor efectua n modul si cu abaterile
admisibile prevzute in anexa nr. XXI-2.
b) La fabricarea mixturii se va verifica ncadrarea n urmtorii parametri:
- temperatura mixturii la preparare :170...190C;
- abaterea admisibil la dozarea 0,4% din agregatul liantului total;
- punctul de nmuiere a mixturii: 83C (inel-bil) ;
- temperatura mixturii, la locul de asternare :150 c...180C.
c) n cazul aplicrii directe a asfaltului turnat pe straturi de baz din beton de ciment sau macadam cimentat, se va
verifica executarea rosturilor n masa bituminoas, exact peste cele ale stratului de baz, precum si colmatarea cu
mastic bituminos a acestor rosturi.
d) Rezultatele ncercrii epruvetelor confectionate din probele de mixtur prelevate ca la pct. 1.3.c. din
mbrcmintea executat, trebuie s se nscrie n prevederile retetelor, cu toleranta la dozajul de liant mentionat la
pct. a de mai sus, precum si n conditiile de admisibilitate pentru caracteristicile fizico-mecanice cuprinse n STAS
17576 tabelul 2.
e) Verificarea grosimei mbrcmintei se va face ca la pct. 1.3.a, abaterea admisibil fiind si n acest caz de 10%
fat de grosimea prevzut n proiect.
3. Imbrcminti din beton de ciment (STAS 18383)
3.1. Verificri de efectuat la prepararea si transportul betonului
a) Verificarea calittii materialelor ce se folosesc la prepararea betonului se va face zilnic.
b) Verificarea stabilirii retetei betonului se va face tinnd seama de Instructiunile tehnice privind stabilirea
compozitiei betoanelor (C. 14079), cu aplicarea prevederilor pct 2.2. STAS 18383.
La statia de betoane :
- se va verifica cel putin o dat pe sptmn functionarea corect a mijloacelor de dozare (agregatele si cimentul
gravimetric iar apa cu dozatorul);
- la probele de cntrire a componentilor betonului se admit urmtoarele abateri : 3% la agregate ; 2% la ciment
si ap ;
- cantitatea de ap necesar pentru prepararea betonului se va verifica zilnic sau la fiecare modificare a umidittii
agregatelor, urmrindu-se ca factorul s nu depseasc 0,45;
- densitatea aparent a betonului marf, determinat conform STAS 1759-80, trebuie s fie de minimum 2450
kg/m3 pentru betonul folosit la stratul de uzur si de minimum 2400 kg/m 3 pentru betonul stratului de rezistent.
d) Calitatea betonului preparat va fi controlat zilnic; ncercrile se vor efectua conform STAS 175980.
e) Pentru verificarea mrcii betoanelor si a rezistentelor la ntindere, se vor preleva probe de control, cubice si
prismatice (conform STAS 127581 sau anexa XIX la normativul C. 140-79), cu frecventa : cte 4 serii pentru
fiecare strat, dintr-un lot de 5 000 m.p., o serie cuprinznd 3 epruvete prismatice si 3 cubice. Interpretarea
rezultatelor ncercrilor probelor se va face potrivit anexei XX A la Normativul C. 140-79.
Dozarea si utilizarea aditivului DISAN se va verifica conform normativului C. 140-79 si STAS 8625-70.
g) La transportul betonului :
- starea tehnic a traseului utilizat pentru transportul betonului trebuie s permit circulatia cu viteza medie de cel
putin 30 km or ;
- transportul cu autobasculant a betonului se va efectua pe distante maxime de 10 km ; peste aceast distant se
vor utiliza autobetoniere.
3.2. Verificri de efectuat Ia executia mbrcmintei
a) Se va urmri ca executarea mbrcmintilor din beton de ciment s fie limitat la perioada n care temperatura
de lucru nu scade sub +5 ; sub aceast valoare si numai pn la 5C se pot executa betonri de volum mic, cu
msuri speciale.
b) Productia statiei, debitul de transport si organizarea punerii n oper a betonului trebuie s asigure c timpul care
se scurge de la prepararea betonului pentru stratul de rezistent si pn la completa finisare a stratului de uzur s
nu depseasc cu mai mult de o or nceputul prizei.
c) La punerea in oper a betonului se va verifica executarea lucrrilor preliminare n succesiunea urmtoare :
- montarea longrinelor metalice ;
- acoperirea fundatiei cu un strat de nisip si compactarea acestuia, grosimea final fiind de 2 cm ;
- asternerea stratului de hrtie sau a foliei de polietilen ;
- amenajrile de la rosturi (montarea de ancore, scnduri sau nlocuitori ele.), conform STAS 183-83.
d) O atentie deosebit se va acorda verificrii msurilor de protectie a betonului, care trebuie executate astfel :
- cu acoperisuri de inventar, pn la uscarea complet a suprafetei betonului ;
- n urmtoarele 10 zile cu folii de polietilen sau strat de nisip de 3 cm grosime mentinut umed. Se mai pot utiliza
protectii cu pelicule de emulsie catodic sau de parafin sau cu bitum tiat si nisip.
e) La darea n circulatie a mbrcmintilor de beton de ciment se va verifica dac la ncercarea epruvetelor au fost
realizate cel putin 80% din rezistentele betonului prescrise la 28 zile. Determinarea timpului n care este posibil
realizarea acestor rezistente se poate face, indicativ, prin calculele date n STAS 1275-81 (anexa nr. 2).
f) La rosturi se vor verifica :

- amplasarea corect a rosturilor : pstrarea liniei drepte la rosturile longitudinale ; amplasarea rosturilor
transversale de dilatatie la distante de cca 100 m si a rosturilor transversale de constructie-ncovoiere la distanta de
4...6 m etc.);
- executarea rosturilor de contact si de dilatatie (longitudinale si. transversale) pe toat grosimea mbrcmintei;
- executarea numai pe stratul de uzur, a rosturilor de contractie-ncovoiere.
In ambele cazuri se va verifica respectarea msurilor (de izolare la. rosturile de contact; de montare a scndurilor
sau nlocuitorului de material lemnos la rosturile de dilatatie etc), prevzute de STAS 18383 pct. 3.3. si anexa.
3.3. Verificarea calittii lucrrilor executate
a) Verificarea elementelor geometrice si ale suprafetei mbrcmintei se va face n modul si cu abaterile admisibile
prevzute n anexa nr. XXI-2.
b) Verificarea calittii betonului din punctul de vedere al compactrii si aderentei ntre straturi se va face la receptie,
prin examinarea carotelor extrase din mbrcminte, cte 4 buc. la fiecare 10000 m 2.
c) Verificarea grosimei mbrcmintei se va face, pentru fiecare strat n parte, din msurarea efectuat la marginile
benzilor mbrcmintei.
La receptie verificarea se va completa prin msurarea grosimii pe carotele extrase din mbrcminte.
Grosimea medie a stratului de mbrcminte rezult din media msurtorilor obtinute pe lotul sau obiectul prezentat
receptiei.
Abaterea admisibil la grosime este de maximum 10mm si se aplic separat stratului de rezistent si stratului de
uzur.
d) n cazul n care rezultatele ncercrii probelor de control sunt nesatisfctoare rezistentele betonului fiind mai
mici de 0,85 din marc sau dac, din prelucrarea si interpretarea rezultatelor ncercrilor fcute pe probele
extrase pe lotul sau obiectul prezentat receptiei, indicele de realizare a mrcii este nesatisfctor, se va proceda
conform pct. 9.9 si 9.10 din normativul C. 140-79 (n primul caz efectuarea de ncercri nedistructive sau extrageri
de carote si convocarea proiectantului dac se mentin rezultate necorespunztoare; n al doilea caz, expertizarea
lucrrii).
e) Evidenta activittii de control a calittii lucrrilor se consemneaz in : condica de betoane, dosarul de ncercri,
registrul de procese-verbale pentru lucrri ascunse, registrul de ordine de santier, prevzute la pct. 9.12 al
normativului C. 140-79.
In condica de betoane se vor face zilnic, notrile prevzute de pct. 9.6 al normativului C. 140-79 (lucrrile
executate, cu indicarea punctelor n care au fost utilizate betoanele preparate ; provenienta, pe statii, a betonului;
msurtorile .si corectiile efectuate la dozarea apei; ncercrile efectuate asupra betonului proaspt; epruvetele
confectionate ; conditiile de executie etc).
4. Macadam (STAS 179-84).
4,1. Verificri pe parcursul executrii macadamului
a) Se va verifica dac grosimea de asternere a pietrei, numrul optim de treceri cu cilindrul compresor si cantitatea
de materiale necesar executrii n conditiile proiectului, au fost stabilite la nceperea lucrrii prin ncercri pe
sectoare de prob si dac rezultatele acestor ncercri sunt aplicate n executia curent. Orientativ se dau
urmtoarele date, ca puncte de plecare pentru ncercrile ce se vor efectua pe sectoarele de prob :
- la grosimea de asternere a stratului de piatr spart : 1,25 X grosimea de realizat dup cilindrare ;
- la numrul optim de treceri cu cilindrul compresor, pentru macadam de 8 cm grosime dup cilindrare :
60... 80 treceri pentru roci moi;
100...110 treceri pentru roci semidure ;
110...140 treceri pentru roci dure.
- pentru materiale (agregate si ap) se vor utiliza, orientativ, datele din STAS 179-84 (tabelul 2).
b) Se va verifica executarea mbrcmintei cu respectarea succesiunii normale a lucrrilor ;
- asternere si cilindrare la uscat, pn la fixare, concomitent cu verificri cu sablonul si lata si cu executarea
acostamentelor la macadamul folosit ca mbrcminte ;
- mpnarea cu split n minimum 2 reprize, concomitent cu stropiri si cilindrare (23 treceri); n final splitul trebuie
s fie nclestat n piatra spart ;
- umplerea cu savura (sau nisip, dup cum prevede proiectul) n 2 reprize, concomitent cu stropire si cilindrare,
pn la fixarea definitiv, care se va verifica si considera terminat atunci cnd rotile unui rulou greu nu mai las
urme pe suprafat, iar mai multe pietre de aceeasi mrime si natur cu piatr spart din stratul asternut sunt
sfrmate de rulouri, fr nfundare.
Dup aceste operatii, suprafata macadamului trebuie s prezinte un aspect de mozaic, cu rspndire uniform a
materialelor utilizate ;
- asternerea unui strat de protectie, n grosime de 1 cm, alctuit din savura sau nisip gruntos.
c) n cursul executrii lucrrilor se va efectua, cel putin odat Ia 10 zile de lucru si cel putin la fiecare 0,5 km de
drum, verificarea consumului efectiv de materiale, care se va compara cu datele privind consumul de materiale,
obtinute la ncercrile fcute pe sectoarele de prob, conform pct. 4.1.a.
Rezultatele verificrilor vor fi nscrise n registrul de procese-verbale de lucrri ascunse.
d) n paralel, se vor efectua verificrile elementelor geometrice si de regularitate a suprafetei, n modul si cu
abaterile din anexa nr. XXI-2.
e) Se va verifica dac, de la darea n circulatie si pn la receptie, se execut repararea cu split (816 si 1625)
si savura, a denivelrilor sau degradrilor aprute. La aceste reparatii materialul va fi ntins si btut cu maiul.
4.2. Verificri de efectuat la receptia lucrrilor
a) Verificarea calittii materialelor utilizate, conform pct. B. 1.1.
b) Verificarea consumului de materiale realizat se va face conform pct. 4.1.c.
c) Verificrile elementelor geometrice si ale regularittii suprafetei se vor efectua n modul si cu abaterile admisibile
din anexa XXI-2. Pentru macadamul folosit ca strat de baz, abaterile admisibile sunt cele ale mbrcmintei
respective.
d) Grosimea mbrcmintei se va verifica prin efectuarea de sondaje (cel putin 2 pe km de drum), utiliznd pentru
formarea unei aprecieri juste n legtur cu grosimea medie realizat, date n legtur cu consumul efectiv de
materiale conform pct. 4.1 b. Abaterea limit local admis la grosimea mbrcmintei fat de grosimea din proiect :
10%
ANEXA XXI-1
MODUL DE EFECTUARE PRECUM SI TOLERANTELE ADMISIBILE LA VERIFICAREA ELEMENTELOR
GEOMETRICE SI A REGULARITTII SUPRAFETEI FUNDATIILOR, RESPECTIV
A STRATULUI DE BAZA SUPERIOR
1. Ltimea fundatiei, respectiv a stratului de baz
1.1. Abaterea admisibil la ltimea fundatiilor,respectiv a stratului de baz superior, este de 5 cm.
1.2. Verificarea ltimii se va face la distanta de maximum 200 m.
2 Declivitti
2.1. Abaterile admisibile ale cotei fundatiei, respectiv a stratului de baz superior, fat de cotele profilului
longitudinal prevzute n proiect, sunt aceleasi cu acelea ale mbrcmintilor respective, prevzute n anexa XX1-2,
cu mentiunea c pentru pavajele de piatr brut si bolovani, abaterea este de 5 cm fat de prevederile proiectului.
Verificarea se face n axul drumului, n punctele prevzute n profilul n lung din proiect, cu aparatul de nivelment.
3 Regularitatea suprafetei
3.1. n profil longitudinal se admit denivelri locale, msurate cu pana sau dreptarul de 3 m si anume:
- maximum 20 mm la fundatiile executate din balast, piatr spart si materiale granulare stabilizate mecanic
- maximum 15 mm pentru fundasii executate cu materiale stabilizate cu ciment
- maximum 12 mm pentru straturile de baz executate la cald cu mixturi bituminoase
a) Pentru fundatiile sau straturile de baz executate din macadam, denivelrile admisibile locale n profil
longitudinal, msurate cu pan sub dreptarul de 3 m, sunt cele ale mbrcmintei respective
- maximum 5 mm pentru mbrcminti asfaltice cilindrate executate la cald cu agregat mrunt si strat de legtur,
precum si pentru mbrcminti asfaltice turnate, executate la cald, ambele categorii cu asternerea mecanizat ;
- maximum 7 mm pentru: mbrcminti asfaltice cilindrate executate la cald, asternute manual sau mbracminti
asfaltice fr strat de legtur ; betoane asfaltice cu agregat mare executate la cald ; mbrcminti astaltice
executate la rece ; executate prin penetrare ;
- maximum 20 mm pentru mbrrcminti bituminoase executate prin penetrare
- maximum 4 mm pentru mbrcminti din beton de ciment executate la autostrzi, piste de aerodromuri, drumuri si
strzi de clasa tehnic IIV si drumuri industriale asimilate acestora ;
- maximum 5 mm pentru mbrcminti din beton de ciment executate n drumuri si strzi de clasa V, drumuri
industriale asimilate acestora, drumuri agricole si platforme de parcare ;
- maximum 2 cm la pavaje din piatr brut sau bolovani ;
- maximum 5 mm la pavaje de calupuri calit. I, 12 mm la pavele normale calit. I si de calupuri calit. II; 15 mm la
pavele normale calit. II si la pavele abnorme.
b) Msurarea cu pana sub dreptarul de 3 m, a denivelrilor n profil longitudinal se va face :
- la 10 cm de ax si la minimum 1 m de marginea mbrcmintei, pe ambele prti, la fundatiiie sau straturile de
baz executate sub Imbrcminti asfaltice;
- n axa fiecrei fsi de beton la pistele de aterizare decolare, platforme de stationare si locuri de parcare ;
- la 0,70...1,00 m de una din marginile fiecrei fsii de beton, la drumuri din beton de ciment de orice categorie ;
- n ax, precum si pe 2 generatoare situate de o parte si de alta a axei, la minimum 1 m distant de margine, la
fundatii sub imbrcminti de macadam si sub pavaje de piatr brut si bolovani ;
- n ax, precum si pe primul rnd de pavele de lng bordur sau rigol, la fundatii sub pavaje din piatr natural,
pavele abnorme si calupuri.
c) Dimensiunile si modul de gradare a penei sunt date n anexa XXI-2 pct. 1.3a.
3.2. Msurarea pantelor si a denivelrilor n profil transversal ale suprafetei fundatiilor sau a ultimului strat de baz
se face cu pana asezat sub sabloane de lungime egal cu ltimea fundatiilor la portiunile cu profil n form de
acoperis, sau sub dreptare de lungime egal cu ltimea fundatiilor pentru portiunile cu pant transversal unic.
Dimensiunile si modul de gradare a penei, dimensiunile suportilor pe care se aseaz sablonul, sunt date n anexa
XXI-2 pct. 1.3.b.
a) Abaterile admisibile la pantele n profil transversal ale suprafetei fundatiei, respectiv ale stratului de baz
superior, sunt aceleasi cu cele ale mbrcmintei respective, date n anexa nr. XXI-2.
b) Deosebit, denivelrile maxime locale n profil transversal ale fundatiilor, respectiv ale stratului de baz superior
msurate sub mbrcmintea respectiv, indicate n anexa XXI-2 la pct. 4.3.b, 5.3.b, 6.3.b. 7.3.b.
c) Modul de verificare (distantele dintre profilele la care se fac verificri de pante si denivelri transversale, modul
de efectuare a ctirilor si msurtorilor sub sablon) sunt date n anexa XXI-2 la mbrcmintile respective.
ANEXA XXI-2
MODUL DE EFECTUARE, PRECUM SI TOLERANTELE ADMISIBILE LA VERIFICABEA ELEMENTELOR
GEOMETRICE SI A REGULARITTII SUPRAFETEI IMBRCMINTILOR EXECUTATE
1. mbrcminti bituminoase cilindrate, executate la cald (STAS 174-81)
1.1. Profil longitudinal
a) La verificarea cotelor profilului longitudinal, n punctele din proiect (reperi hectometrici, schimbri de pante,
racordri de declivitti, puncte caracteristice etc), se admite o abatere local de 3 cm, cu conditia respectrii
pasului de proiectare adoptat. Verificarea se va efectua n ax la drumuri, n ax si la rigole la strzi Ia ambele
cazuri verificarea se va face cu un aparat de nivelment.
b) La receptii se vor verifica : la drumuri, citiri n ax pentru minimum 10% din lungimea traseului; la strzi, citiri n
ax pentru 20% din lungimea traseului precum si verificri la rigole in toate punctele de schimbare a declivittilor.
c) Se va acorda o deosebit atentie verificrii cotelor profilului n lung, la racordarea declivittilor. Si n acest caz se
va utiliza aparatul de nivelment. Comparatia se va face fat de datele proiectelor; dac acestea sunt distantate si
nu permit materializarea unei trasri corespunztoare, verificarea se va face utiliznd tabele de curbe sau calcule
efectuate de verificator.
1.2. Ltimea drumului
1.3. Regularitatea suprafetei
a) n lungul drumului, denivelrile se msoar cu dreptarul de 3 m si cu pana. Dimensiunile penei sunt : lungime 20
cm ; ltime maximum 30 mm ; nclinare 1/10. Fata nclinat a penei va fi gradat pentru a permite evaluarea
diferentelor de nltime de 1 mm. Citirile denivelrilor se fac la mijlocul dreptarului pe pana introdus ntre
mbrcminte si fata inferioar a dreptarului.
Verificrile pentru Identificarea denivelrilor peste limita admisibil, se fac deplasnd dreptarul pe toata lungimea
drumului, pe 4 generatoare : 2 situate la 10 cm de ax si 2 Ia minimum 1 m de marginile mbrcmintei. Denivelrile
admisibile n lungul drumului la diverse feluri de mbrcminti, sunt :
- Beton asfaltic cu agregat mrunt sau beton asfaltic rugos, ambele cu strat de legtur :
- cu asternere mecanizat 5 mm
- cu asternere manual 7 mm
- Idem, fr strat de legtur 7 mm
- Beton asfaltic cu agregat mare 7 mm
- La strzi, n zona rigolei, abaterile de mai sus se reduc cu 50%.
b) n sens transversal, denivelrile se msoar n profilele indicate in proiect, sau n orice alte puncte in care se
consider necesar, dar la maximum 50 m distant, cu sablonul avnd profilul din proiect si lungimea egal cu
ltimea mbrcmintei.
Sablonul se aseaz pe doi suporti pusi pe marginile mbrcmintei. Unul din suporti are 4 cm nltime, iar cellalt
are nltimea amenajat in trepte, pentru a permite asezarea n pozitie orizontal a sablonului (a corzii care uneste
extremittile sablonului).
Msurarea denivelrilor se face n ax si la 1 m si 2 m de fiecare margine a mbrcmintei, sub sablonul asezat
orizontal, cu o pan gradat, de 30 cm lungime maximum 3 cm ltime si nltime de 1,5 cm la un capt, respectiv 9
cm la cellalt capt. Gradatiile penei vor corespunde diferentelor de nltime de 1 mm. Abaterea admisibil la panta
transversal a drumului, msurat n modul indicat mai sus, este de maximum 5 mm/m la lucrri de drumuri, att
pentru stratul de uzur ct si pentru cel de legtur. La strzi cu mai mult de 2 benzi unidirectionale abaterea
admisibil este de 2,5 mm/m..
In profilele cu pant unic sablonul pentru profil in form de acoperis se nlocuieste cu uri dreptar.
2. Imbrcminti bituminoase turnate, executate la cald (STAS 17576)
2.1. Profilul longitudinal
La verificarea cotelor profilului longitudinal n punctele din proiect (reperi hectometrici, schimbri de pante, racordri
de declivitti, puncte caracteristice etc). se admite o abatere local de 5 cm, cu conditia respectrii pasului de
proiectare adoptat.
Celelalte conditii de efectuare a verificrii sunt identice cu prevederile pct. 1.1.
Abaterea admisibil si mod de verificare ca la pct. 1.2.
a) Abateri admisibile n lungul drumului, msurate cu dreptarul de 3 m : maximum 7 mm la imbrcaminti asternute
manual ; maximum 5 mm la mbrcminti asternute mecanizat.
Conditiile. de efectuare a verificrii sunt identice cu cele prevzute la pct. 1.3.a.
b) In sens transversal, in afara verificrilor si tolerantelor mentionate la pct 1.3.b, se va verifica n profilele indicate
in proiect, sau n punctele n care se consider necesar, diferenta de nivel ntre marginile mbrcmintei, diferent
care trebuie s fie de maximum 25 mm.
3. Imbrcminti din beton de ciment (STAS 183-83)
3.1. Profilul longitudinal.
a) La verificarea cotelor profilului longitudinal n punctele din proiect (reperi hectometrici, schimbri de pante,
racordri de declivitti, puncte caracteristice etc), abaterile limit, msurate in ax; sunt:
10 mm Ia autostrzi, piste de aerodromuri, drumuri si strzi de clasa tehnic I si II ;
20 mm la drumuri si strzi de clasa tehnic III si IV, ci de rulare si bretele ale aerodromurilor si drumuri asimilate
claselor tehnice III si IV ;
30 mm la drumuri si strzi de clasa tehnic V, drumuri industriale asimilate acestei clase tehnice, drumuri agricole,
platforme de parcare.
Verificarea se va face cu un aparat de nivelment.
b) Pentru verificarea cotelor profilului n lung la racordarea declivittilor, se va proceda conform pct. 1.1.c.
Abaterea limit la ltimea dalelor de beton : 15 mm.
Verificarea se va face la distante de maximum 200 m.
a) In lungul drumului denivelrile admisibile msurate cu dreptarul de 3 m pe toat lungimea traseului si pe fiecare
band de beton, sunt :
+4 mm la autostrzi, piste de aerodromuri, drumuri si strzi de clasa tehnic I... IV si drumuri industriale asimilate
acestora ;
+5 mm la drumuri si strzi de clasa V, drumuri industriale asimilate acestora, drumuri agricole si platforme de
parcare.
Msurtorile se efectueaz : n ax la piste de aterizare-decolare, platforme de stationare, locuri de parcare, la
0,70... 1,00 m de marginile fsiilor Ia autostrzi, drumuri de orice categorie administrativ sau clas tehnic si
strzi. Modul de msurare ca la pct. 1.3 .a.
n plus, se vor verifica la rostul longitudinal denivelrile dintre 2 benzi adiacente, abaterea maxim admis fiind de 2
mm.
b) In profil transversal, verificarea denivelrilor se va face cu un sablon rigid, n mod obligatoriu n dreptul profilelor
indicate n proiect; la receptie, comisia poate efectua verificri si ntre aceste profile.
Modul de efectuare a verificrii cu sablonul, utiliznd pana si suportii, este cel indicat la pct. 1.3.b.
Abaterea limit fat de prevederile proiectului este de :
4 mm/m la panta profilului transversal, fie c acesta are 2 pante sau pant unic ; n acest din urm caz abaterea
constatat, chiar dac e inferioar valorii limite mai trebuie s satisfac si conditia de asigurare a scurgerii apelor.
De asemenea, n ambele cazuri, denivelarea local maxim admis, msurat sub sablon, este de 4 mm.
c) Se vor verifica n mod obligatoriu denivelrile rosturilor transversale dintre 2 benzi adiacente, pentru care se
admit urmtoarele
- zero mm la autostrzi, piste de aerodromuri, drumuri si strzi de clasele tehnice I si II;
- 2 mm la celelalte categorii si clase tehnice.
4 Macadam (STAS 17984)
4.1. Profilul longitudinal
a) La verificarea cotelor profilului longitudinal n punctele din proiect (reperi hectometrici, schimbri de pante,
racordri de declivitti, puncte caracteristice, etc.) se admite o abatere de maximum 3 cm, cu conditia respectrii
pasului de proiectare adoptat;
b) Pentru verificarea cotelor profilului n lung la racordarea declivitatilor se va proceda conform pct. 1.1.c.
Modul de verificare si abaterea admisibil ca la pct.1.2.
a) Abaterea se va face n ax si pe 2 generatoare situate de parte si de alta a axei, la minimum 1 m de marginile
mbrcmintei.
Conditiile de efectuare a verificrii sunt identice cu cele prevzute la pct.1.3.a.
b) Abaterea admisibila la panta profilului transversal : maximum 6mm/m.
Verificrile n sens transversal se vor face la distanta de 25 50 m. Modul de verificare ca la pct. 1.3.b.
n cazul profilelor curbe, verificarea pantei ntre dou coturi alturate se va face prin pompare cu panta medie si
sgeata maxim.
ANEXA XXI-3
Orice modificri ulterioare n cuprinsul prescriptiilor din lista de mai jos ca si orice noi prescriptii aprute dup
In consecint, utilizatorii prezentei prescriptii trebuie s mentin la curent lista de mai jos, introducnd treptat n ea
1. STAS 18383 Lucrri de drumuri mbrcminti din beton si ciment.
2. STAS 17483 Imbrcminti bituminoase cilindrate, executate la cald. Conditii generale de calitate.
3. STAS 72964 Imbrcminti bituminoase cilindrate, executate la rece cu suspensie de bitum filerizat (subif.).
Conditii generale.
4. STAS 1338/284 Imbrcminti bituminoase executate la cald. Metode de ncercare.
5. STAS 133765 Imbrcminti bituminoase executate la rece cu suspensie de bitum filerizat. Metode de
ncercare.
6. STAS 112082 Imbrcminti bituminoase executate prin penetrare. Macadam penetrat Conditii generale.
7. STAS 17576 mbrcminti bituminoase turnate executate la cald. Conditii generale.
8. STAS 159878 Lucrri de drumuri. ncadrarea mbrcmintilor.
9. STAS 17984 Macadam. Conditii tehnice, prescriptii generale de executie si conditii de receptie.
10. STAS 9095717 Pavaje din piatr brut sau bolovani.
11. STAS 697877 Pavaje din piatr natural. Pavele normale, pavele abnorme si calupuri.
12. STAS 884983 Rugozitatea mbrcmintilor rutiere. Metode de msurare si valorile limit.
13. STAS 797076 Straturi de baz executate la cald cu mixturi bituminoase.
14. STAS 884083 Straturi rutiere din pmnturi stabilizate mecanic.
15. STAS 59983 Tratamente superficiale executate la cald.
16. STAS 292269 Mortare cu suspensie de bitum filerizat. Determinarea pe santier a consistentei.
17. STAS 640084 Straturi de baz si fundatie. Conditii tehnice generale.
18. C.14079 Normativ pentru executarea lucrrilor de beton si beton armat, (Bul. Constr. nr. 12/1979).
19. P 82-83 Instructiuni tehnice provizorii pentru proiectarea, executarea si ntretinerea drumurilor de santier (Bul.
Constr. nr. 3/1984).
[top]
CAIETUL XXII CI FERATE. SUPRASTRUCTURA

CAPITOLUL 1. CI FERATE INDUSTRIALE
Prezentul capitol cuprinde principalele conditii tehnice de calitate pe care trebuie sa le ndeplineasc lucrrile de
suprastructur a cilor ferate industriale si verificrile ce trebuie efectuate n scopul de a se constata realizarea
acestor conditii.
Capitolul se refer in special la liniile normale (ecartament 1435 mm), dar poate fi folosit, cu adaptrile specifice, si
la liniile nguste (ecartament 760 mm si 600 mm), ca si la cele cu ecartament larg (1520 mm).
Nu este cuprins aici verificarea ndeplinirii conditiilor tehnice de calitate a lucrrilor de infrastructur a cilor ferate
industriale, aceast verificare fiind tratat separat, n capitolul Terasamente. din normativ.
1.1. nainte de nceperea lucrrilor de suprastructur se va verifica dac au fost terminate si receptionate lucrrile
de infrastructur a cii, inclusiv acelea pentru scurgerea apelor (drenuri, santuri, rigole etc), precum si a stratului de
repartitie n tronsonul n care urmeaz a se executa suprastructura cii.
1.2. Toate materialele balast, traverse de lemn si de beton precomprimat, sine, aparate de cale, etc. care
intr, in compunerea suprastructurii cilor ferate industriale pot fi introduse n lucrare numai dac s-a verificat de
ctre conductorul tehnic al lucrrii c au fost livrate cu certificat de calitate sau buletin de analiz si c pn la
punerea lor in oper s-au pstrat conditiile de calitate normale.
1.3. La montarea cii indiferent de metoda de lucru aleas n executarea procesului de pozare (n lant, n ciclu), se
va verifica executia corecta a tuturor operatiilor care intr n procesul de montare a caii. ncepnd de la trasarea pe
platforma cii a pozitiilor pancurilte asezarea traversele si sinelor si pn la strngerea si completarea tirfoanelor si
suruburilor.
1.4. La executarea cii ferate fr joante se va controla respectarea strict a principiilor tehnice din Instructia
341/1983 M.T.Tc. privind sudarea si prelucrarea rosturilor. n acest scop se vor ncheia zilnic, procese-verbale
pentru sudurile efectuate, consemnndu-se datele cu privire la calitate (conform prevederilor proiectului), tronsonul
de linie n care s-a sudat si temperatura zilei respective.
1.5. La balastarea liniei, dup asigurarea calittii balastului piatr spart, pietris ciuruit sau neciuruit care
trebuie s rezulte clar din buletine de analiz si de ncercri emise de laboratorul de specialitate (STAS 2246-82.
STAS 2247-77, STAS 662-82), se va verifica executarea corecta a tuturor operatiilor care intr n procesul de
balastare, ncepnd cu introducerea balastului n cale burajele I. II. III si riparea liniei si terminnd cu profilarea
prismei de balast n forma si dimensiunile regulamentare, inclusiv curtirea de piatr spart a banchetelor cii si a
santurilor.
1.6. Dup executarea ridicrii, nivelrii, burajului traverselor si a riprii liniei, se va verifica cu minutiozitate aducerea
liniei la traseul si cota definitiv din proiect. In curbe se va verifica, in plus corecta realizare a supranltrii si
supralrgirii liniei.
1.7. O atentie cu totul deosebit se va da verificrii calittii materialelor si desvrsitei executri n ceea ce priveste
montarea aparatelor de cale n statii : schimbtoare de cale traversri, traversri jonctiuni, bretele, respectndu-se
ntocmai mai prevederile proiectului si ale prescriptiilor tehnice n vigoare.
Tolerantele, normele si abaterile limit admisibile sunt date n anexa XXII.1.
2. Verificri de efectuat la receptia preliminar a obiectului.
2.1. Conductorul tehnic al lucrrii, in colaborare cu delegatul beneficiarului, este obligat a pregti si preda ntr-o
form organizat (si nsotite de un borderou), urmtoarele :
- toate documentele ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor, inclusiv certificatele de calitate, buletinele de
analiz si ncercri, dispozitiile de santier, procesele-verbale de suduri, actele de control sau expertizare etc. ;
- interpretarea rezultatelor analizelor si ncercrilor ;
- la cererea presedintelui comisiei, un referat sintetic cu concluzii privind calitatea lucrrilor n comparatie cu
prevederile proiectului si ale prescriptiilor tehnice si dovedit cu actele prezentate.
2.2. Comisia de receptie preliminar a obiectului, prin membrii si de specialitate sau prin specialisti din afara sa
(conform pct. 20 al Regulamentului de efectuare a receptiilor) procedeaz la verificarea scriptic si verificarea
direct a lucrrii.
2.3. Verificrile scriptice constau din examinarea :
- existentei tuturor certificatelor de calitate si a buletinelor de analiz si ncercri privind calitatea materialelor, a
proceselor-verbale ncheiate pe santier privind calitatea sudurilor, precum si a dispozitiilor date de beneficiar,
proiectant sau organele de control;
- continutului si rezultatelor nscrise n documentele respective.
2.4. Verificrile directe constau din examinarea vizual si prin msurtori a tuturor elementelor care alctuiesc
suprastructura cii.
La verificarea lucrrilor, comisia va urmri dac sunt respectate urmtoarele conditii :
a) Abaterile de ecartament, rosturi, poza traverselor etc, se ncadreaz n tolerantele si abaterile stabilite prin
prescriptiile tehnice n vigoare, iar abaterile la nivel si pozitia de plan (sgeti) se ncadreaz n tolerantele din
proiect si prescriptii, tot traseul ncadrndu-se la categoria bun" si foarte bun" la msurtoarea ce se face cu
vagonul sau cruciorul de verificat calea.
La calea ferat fr joante verificarea sudurilor se va face cu linealul pentru plasteitatea suprafetelor, vizual si cu
aparataj adecvat pentru structura intern a materialelor.
b) Traversele sunt de bun calitate si au fost burate uniform, fr a exista traverse neburate si cu lsaturi oarbe;
c) Materialul mrunt de prindere, buloane la eclise etc, exist n conditiile prevzute si este strns corespunztor,
fiind respectate n totalitate prevederile privind modul de alctuire a cii;
d) Sunt executate lucrrile de asigurare, semnalizare, plantarea indicatorilor, pasaje de nivel etc, respectiv toate
prevederile privind asigurarea circulatiei trenurilor, lucrarea respectnd prevederile din STAS-urile si normele
tehnice n vigoare.
2.5. Comisia de receptie, care face verificarea lucrrii n vederea drii ei n exploatare, consemneaz obligatoriu
rezultatele la toate conditiile artate mai sus, fcnd si alte verificri ce le consider necesare.
Linia nu poate fi dat n exploatare dect dac ndeplineste toate conditiile tehnice de calitate prevzute n proiect
si prescriptiile tehnice n vigoare. Nu se admite depsirea nici unei abateri limit.
ANEXA XXII-1
FORME, TOLERANTE SI ABATERI LIMIT ADMISIBILE
Not: Valorile indicate mai jos sunt aplicabile n cazuri curente. n cazuri speciale cnd n proiect s-au prescris alte
valori, se vor lua n considerare prevederile din proiect.
A. LINII
I. Ecartamentul cii n linie curent, statii si poduri
1. Ecartamentul normal: 1435 mm cu toleranta +3mm -1 mm
Ecartamentul larg: 1524 mm cu toleransa +3mm 1mm
Ecartamentul ngust: 1000, 760, 750, 600 cu toleranta +3mm -1 mm
2. n cazul liniilor n curbe cu raza pn la 400 mm inclusiv, ecartamentul va fi mrit astfel:
a) linii cu ecartament normal si larg
pn la raza 200m -cu 25mm
ntre 201 si 250m -cu 20mm
b) linii cu ecartament ngust: 1000 mm
c) linii cu ecartament ngust: 760, 750, 600m
Abaterile tolerate la ecartamentul real (inclusiv supralrgirea) nu trebuie s depseasc valorile de la punctul 1.
3. n cazul folosirii materialului recuperat sau reconditionat pentru toate ecartamentele si situatiile (aliniament,
curbe, poduri), baterile tolerate vor fi: +3 mm 3mm.
4. Abaterile la ecartamentul prescris n limitele tolerantelor de la punctele 1, 2 si 3, trebuie s se ntind uniform cu
variatia de cel mult 1mm/m.
5. Lrgimea jgheabului dintr sin si contrashi la trecerile
n curbe 67 mm+supralrgirea curbei
n aliniament 67 mm
Abateri n aliniament si curbe + 5 mm 3 mm
Lrgimea jgheabului nu va trebui s depseasc 100 mm.
6. Adncimea jgheabului ntre sin si contrasin la trecerile de nivel, nu trebuie s fie mai mic de 38 mm pentru
liniile normale si 33 mm pentru liniile nguste.
7. Pe poduri, la liniile ferate cu ecratament normal si larg, distanta ntre sin si contrasin este 160 mm ; pe liniile cu
sine, tip 49 si mai mare, aceast distant poate fi intre 200250 mm pentru liniile cu ecartament ngust distanta
este 140 mm, toleranta 5mm.
8. Contrasinile trebuie s fie asezate la liniile cu ecartament normal si larg cu 30 mm mai nalt dect sinele cu
tolerante 0 si minus 50 mm, iar la liniile nguste cu 20 mm mai nalte dect sinele cu toleranta 0 si minus 20 mm.
II. NIVELUL CII
9. Abaterile la nivelul prescris al unui fir fat de cellalt in aliniament si curbe, va fi cel mult : 3 mm
10. Denivelarea n profil longitudinal pe fiecare km fire nu trebuie s ntreac : 3 mm
Denivelri ncrucisate nu se admit.
III. MATERIAL REFOLOSIT
11 n cazul folosirii de sine recuperate (semi-bune) uzura vertical a ciupercii sinei, nu trebuie s ntreac:
la tipurile 60 si 65 16 mm
la tipurile 49 si 54 14 mm
la tipurile cuprinse ntre 49excl. si 40 incl. 12 mm
la tipurile sub 30 6 mm
12. Uzura lateral a ciupercii sinii este functie de uzura vertical si nu va trebui s depseasc valorile de mai jos :
Uzura
vertical
10
11
12
mm
Tip 4965
10
10
mm
Tip
49excl.
40 incl.
Tip
40excl.
30 incl.
Tip sub
30
mm
mm
mm
13. Adncimea gropilor la sine patinate maxim 2 mm

14.Nu se admite introducerea n linie a sinelor cu talp concav.
15. Nu se admite tierea sau gurirea sinelor cu flacr oxiacetilenic. '
16. Nu se admite gurirea sinei sau gurile ecliselor nu se potrivesc cu gurile sinelor.
In acest caz se va guri numai eclisa.
17 Distanta de la prima gaur la captul sinei va fi de min. 30mm.
IV. TRAVERSE
18. Distanta ntre 2 traverse consecutive msurate din ax n ax, ca si conicitatea n aliniament fat de echer, nu
trebuie s depseasc :
- la primele 3 traverse de la captul panoului 1 cm,
- la restul panoului 3 cm.
19. Fugirea joantelor n aliniament si curb pn la 10 mm fat de pozitia normal admis.
20. Grosimea traversei de lemn n dreptul sinei n urma sabotrii nu trebuie s fie mai mic de 10 cm.
21. Traversele de lemn folosite vor trebui s ndeplineasc conditiile de calitate si dimensiuni prevederile in STAS
330/172 si 330/2,3,4,580 cu abaterile mentionate n standardele respective, iar cele de beton, conditiile din
STAS 811680.
V. Prisme de balastare
22. Prismele de balastare sunt cele din STAS 406784, cu abaterile mentionate n standardul respectiv.
VI. Gabarite
22. Distantele intre linii precum si distantele ntre linii si constructiile si instalatiile nvecinate vor fi cele prevzute n
STAS 439275 pentru linii ferate normale si largi si STAS 159378 pentru linii ferate nguste.
B. APARATE DE CALE
24. Fat de dimensiunile in plan prescrise prin planul de poz al aparatelor de cale, se admit urmtoarele abateri:
- la vrf, clci, curbe (de sinele de legtur)+3 mm si 1 mm
- la inim unde ecartamentul este cu 1 mm mai mare dect ecartamentul normal, abaterea este +1 mm
25. La nivel se admite abateri de + 3 mm, cu urmtoarele exceptii:
- nu se admite denivelarea contraacului fat de ac ;
- nu se admite denivelarea inimii de ncrucisare.
26. Distante ntre suprafata lateral de contact a vrfului inimii de ncrutisare si suprafatalateral dinspre sin a
contrasinii nu trebuie s fie mai mic de:
1393 mm la liniile cu ecartament normal
1482 mm la liniile cu ecartament larg
964 mm la liniile nguste cu ecartament 1030 mm
27. Distanta ntre fata lateral exterioar a acului la vrf n pozitia deschis si fata interioar a ciupercii contraacului
nu trebuie s fie mai mic dect:
125 mm la liniile cu ecartament normal si larg
90 mm la liniile nguste
28. ntredeschiderea vrfului acului fat de contaac, msurat pe orizontal nu trebuie s fie mai mare de;
2 mm la liniile cu ecartament normal si larg
3 mm la liniile nguste
29. Nu se admite dezlipirea ntre protap si inima acului.
30. n cazul folosirii aparatelor de cale recuperate, uzurile nu trebuie s depseasc;
- la inimi de ncrutisare 6 mm pentru ecartament normal si lar si 4 mm pentru ecartament ngust.
C. PLATFORMA CII
31. La platforma cii executate conf. STAS 7582-81 se admit urmtoarele abateri limit:
- la cotele platformei fat de axul traseului proiectat +5 cm
- la cotele platformei fat de nivel al proiectului dac au caracter local +3 cm
- denivelarea local la fata superioar a terasamentelor -3 cm
32. Grosimea stratului de repartitie (nisip 0,037 mm) dup compactare, n dreptul sinei trebuie s fi la:
- ci ferate cu ecartament normal 15 cm
- ci ferate cu ecartament ngust 10 cm
D. DIVERSE
33. Nu se admit n liniile sau ntre aparatele de cale ferat cupoane de sine care au lungimea mai mic de:
- 6,00 m pe liniile ci vitez peste 50 km/or
- 4,50 m pe liniile cu viteza sub 50 km/or
- 3,00 m izolat si n cazuri cu totul speciale
34. Tolerante fat de nclinarea normal (1/20) a sinelor 1/15-1/30.
35. Distanta ntre fata trifonului sau cramponului si talpa sinei pe care o prinde, nu trebuie s depseasc 1 cm
36. Pozitia liniei n plan n aliniament trebuie s fie fr coturi si fr serpuiri.
37. n curbe msurate cu coarda de 20 m din 10 n 10 m, tolerantele la sgeat vor fi:
Raza n m
Toleranta ntre
Sgeti vecine
Sgeata maxim si minim
251-300
15 mm
22 mm
351-550
12 mm
18 mm
peste 551
10 mm
15 mm
38. n curbe msurate cu coarda de 10 m din 5 n 5 m, tolerantele la sgeat vor fi:

Raza n m
Toleranta ntre
Sgeti vecine
Sgeata maxim si minim
12
Sub 250
[top]
CAPITOLUL 2 TRECERI DE NIVEL

1.1. Prezentul capitol se refer la conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc trecerile la nivel pentru a satisface n
conditii optime att circulatia feroviar ct si cea rutier.
2. Treceri la nivel din afara incintelor ntreprinderilor industriale
2.1. Pentru trecerile la nivel din afara incintelor ntreprinderilor industriale se vor respecta dup caz prevederile din
STAS 12444/279, STAS 1244/373 si STAS 1244/184.
2.2. Alctuirea cii se poate face cu :
- Contrasine din sine si mpietruirea dintre contrasine n cazul cnd linia CF este pe traverse de lemn.
- Dale prefabricate din beton cnd linia CF este pe traverse de lemn sau beton.
2.3. De o parte si de alta a liniei drumul se paveaz pe o lungime de 10 m.
2.4. n cazul trecerilor de nivel pzite, acestea vor trebui dotate cu
- bariere sau semibariere, cu instalatii automate sau neautomate de semnalizare conf. STAS 1244/-79 si
1244/373.
- Parapete de dirijare conf. STAS 194377.
- Indicatoare de avertizare conf. STAS 194877.
- Stlpi de fluier conf. STAS 1848/171
2.5. In cazul trecerilor de nivel nepzite, acestea vor trebui dotate cu :- Parapete de dirijare conf. STAS 134877.
- Indicatoare de avertizare conf. STAS 1843/171.
- Stlpi de fluier conf. STAS 1748/171.
3. Treceri la nivel n incinta ntreprinderilor
3.1. Alctuirea cii este identic cu cea de la pct. 2.2.
3.2. n incinta trecerilor de nivel de regul nu se semnalizeaz.
3.3. Se pot monta la nevoie o parte din indicatoarele de la pct. 2.5. dup caz si care n general vor fi prevzute n
proiect.
4. Prevederi comune
4.1. Toate lucrrile de realizare a unei treceri de nivel se vor executa si monta n conformitate cu Standardele
mentionate.
4.2. La receptia lucrrilor se va verifica daca au fost executate conform prevederilor, normelor, standardelor, fat de
care nu se admite nici o abatere.
[top]
CAPITOLUL 3. LUCRRI ANEXE (INDICATOARE, BORNE, ETC)

1.1. Prezentul capitol se refer la lucrrile anexe ale unei ci ferate, al cror scop este de a permite ca exploatarea
liniei respective s se poate face n ct mai bune conditii.
2. Prevederi comune
2.1. Toate lucrrile anexe se vor executa si monta n conformitate cu STAS-urile sau NlD-urile n vigoare.
2.2. Se va da o atentie deosebit vopsirii corespunztoare a indicatoarelor si semnalizatoarelor si asigurrii
viabilittii de ctre personalul de exploatare.
2.3. La receptia lucrrilor se va verifica dac au fost executate si amplasate n conformitate cu proiectele, normele
si standardele care le reglementeaz, fat de care nu se admite nici o abatere.
LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE
A) Indicatoare de cale
1. Indicatoare kilometrice STAS 323679
2. Indicatoare hectometrice STAS 323679
3. Indicatoare de declivitate NID 25161 MTTc
4. Indicatoare de vitez NID 25664 MTTc
5. Indicatoare de frnare NID 25664 MTTc
6. Indicatoare pentru plugul de zpad NID 25364 MTTc
7. Indicatoare de manevr NID 24964 MTTc
8. Mrci de sigurant la aparatele de caleNID 25873 MTTc
9. Indicatoare reper de curbe si de aliniamente pentru ci ferate NID 25564 MTTc
B) Semnalizatoare
1. Indicatoare de semnalizare a trecerilor la nivel (vor fi descrise la capitolul 22)
C) Opritoare de cale ferat
1. Opritoare din pmnt si balast STAS 4318-80
2. Opritoare metalice STAS 4318-80
[top]

Normativ Pentru Verificarea Calitătii Si Receptia Lucrărilor de Constructii Si Instalatii Aferente

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Normativ Pentru Verificarea Calitătii Si Receptia Lucrărilor de Constructii Si Instalatii Aferente

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NORMATIV PENTRU VERIFICAREA CALITTII SI RECEPTIA LUCRRILOR

DE CONSTRUCTII SI INSTALATII AFERENTE

Caietul I. PREVEDERI GENERALE

XXVI : Instalatii sanitare.

CAPITOLUL I. CONSTRUCTII, LOCUINTE,SOCIAL-CULTURALE INDUSTRIALE SI

CAPITOLUL 2 TEBASAMENTE PENTRU INFRASTRUCTURA CAILOR FERATE SI

n care: Td este toleranta, n m

n care: f este eroarea unghiular a drumuirii, dat n proiect;

- nivelment de ordinul IV (la traseele cilor ferate secundare).

TIII, TIV, TV sunt tolerantele respective, n mm.

gulare de trasare T/d1

2. Pentru unghiuri, toleranta de trasare este 10.

Gradul decompactare admisibil, n functie de

CAPITOLUL 3 TERASAMENTE PENTRU LUCRRI HIDROTEHNICE SI DE MBUNTTIRI

Retele aferente irigrii

L distanta ntre ultimele

OBSERVATIE Nu se admit cumulri de abateri la aliniamentele conductelor si jgheaburilor

Pentru canale cptusite

care se aplic cptuselile

Cota de pozare a fundului

Fat de cota proiectat

Cota fundului santului de

Cu conditia s nu depseasc abaterea admisibil

- la conducte din beton

Fat de panta proiectat pe

ANEXA II.3.1 (continuare)

Fat de panta proiectat pe

Fat de indicii prevzuti n

Pe baza rezultatelor probelor

Fat de cotele proiectate

ABATERI LIMIT ADMISIBILE PENTRU RETELE DE DESECARE CONFORM STAS 8388-69

Abateri limit admisibile

Devieri maxime la lungimi ale

Ltimea la gur pentru

ANEXA II 3.1 Tabelul 2 (continuare)

Cota fundului canalului pentru:

La canale cu lungimi peste 5

Fat de panta proiectat,

Abateri limit admisibile

Prin bombament axial

Insumarea eventualelor abateri la ambele

Gradul de compactare (D)

Rambleurile canalelor de irigatie

Perne de loess pentru fundarea

CAIETUL III: CONSOLIDAREA SI IMBUNTTIREA TERENURILOR

- pentru elementele drenante sau filtrante din materia! granular:

CAPITOLUL 2 COMPACTAREA CU COLOANE DE PMNT

CAPITOLUL 3 COLOANE DE BALAST (DRENURI DE NISIP)

2.1. Pentru fiecare faz se ntocmeste un proces verbal de lucrri ascunse.

CAPITOLUL 4 CONSOLIDAREA SI ETANSAREA TERENURILOR PRIN INJECTARE

4. - Verificri ce trebuie efectuate dup executarea injectri

CAPITOLUL 5 PMNT ARMAT

2.1. - Toate verificrile cuprinse n acest capitol au caracter minimal si obligatoriu.

CAPITOLUL 6 ZIDURI DE SPRIJIN SI RANFORTI

CAPITOLUL 7 PROTECTIA TALUZURILOR EXECUTATE IN TERENURI STNCOASE

6.1. Calitatea spturilor n stnc se evidentiaz prin

CAIETUL IV. FUNDATII

pentru suprafete libere 20 mm

Latura (diametrul) sectiunii

Denivelri locale cu adncimea sau nltimea de max. 3 mm si

Lipsuri de turnare avnd adncimea max. de 3mm, cm 2 max

Fisuri cu decshiderea maxim de 0,1 mm si lungimea maxim

Inclinarea suprafetei de capt pe axa pilotului, grade max

Decalarea vrfului pilotului fat de axa pilotului, mm max