EXECUTAREA LUCRRILOR DE CONSOLIDARE A FUNDAIILOR.

Date cu privire la lucrrile ce fac obiectul prezentului proiect:

Fundaiile imobilului Sparial+P+M din str. Aciliu, nr. 13 sunt fundaii continue
din beton simplu cu limea de 45cm i nlimea de 60cm la pereii exteriori, respectiv
35cm lime i 40cm nlime sub pereii interiori.
Lirea suprafeei de descrcare este eficace numai dac terenul este bine
compactat, altfel el va tasa sub noile fundaii i va lucra tot vechea suprafa de
descrcare. De acea se va compacta terenul pn la un grad de compactare, Dr=95%,
dup care se va proceda la turnarea egalizrii i la celelalte etape de execuie.
n cazul n care fundaia este deteriorat puternic se nltur poriunea
degradat i se continu grinzile de fundare.
ntruct betonul din fundaiile existente este marca B110 i prezint suprafee
poroase uor penetrabile la ap se recomand impermeabilizarea acestor suprafee prin
impregnarea cu substane chimice sau prin vopsire.
III.1.nainte de nceperea lucrrilor pentru executarea elementelor de
consolidare a fundaiilor trebuie s fie terminate lucrrile pregtitoare i anume:
a.Trasarea la faa locului a elementelor de consolidare care urmeaz a fi
executate, ncheindu-se un proces-verbal de lucrri ascunse ntre beneficiar i executant.
b.Protecia elementelor de construcie din zona ce urmeaz a se consolida i a
instalaiilor existente.
c.Dezafectarea instalatiilor care vor trebui modificate pentru a elibera locul n
vederea executri consolidrii fundaiei.
d.Verificarea corespondenei dintre situaia reala i proiect (din punct de
vedere al calitii
terenului, dimensiuni
i
poziii) n limitele tolerantelor
prescrise.Verificarea terenului de fundare daca este cazul se va face de catre specialistul
geotehnician rezultatele si eventualele masuri de corelare cu situatia concreta fiind
consmnate intr-un proces-verbal de receptie a terenului de fundare.
e.Coborarea temporara a nivelului apelor subterane pentru a permite
executarea lucrarilor de consolidare a fundatiilor in uscat putndu-se asigura controlul de
calitate nu este cazul.
n cele ce urmeaz vor fi prezentate operaiile ce se execut pentru diferite
tipuri de lucrri de consolidare a fundaiilor, unele dintre ele nu fac obiectul prezentului
proiecte, dar ntruct mai sunt lucrri cu caracter necunoscut acestea sunt prezentate.
III.2.Succesiunea operatiilor.
A.Execuia spturii i a fundaiilor pentru elementele structurale noi adugate
pentru consolidarea structurii.
A.1.Se vor respecta intocmai prevederile din planele de execuie i din
memorial tehnic de structur.
A.2.Dac fundaiile noi care se adaug se leag de fundaiile existente, se vor
lua msuri de pregtire n vederea realizrii acestei legturi, indicate n proiect sau
caietul de sarcini elaborat de proiectant.
B.Consolidarea fundatiilor prin subzidiri.
B.1.Se traseaza conform proiectului zonele in care se vor face subzidiri.
B.2.Se excaveaza strict dupa indicatiile proiectului
dupa
care se
receptioneaza terenul de fundare de la cota unde se ajunge cu fundarea subzidiri.
B.3.Se executa subzidirea esalonat conform proiectului respectnd intocmai
tehnologia indicata si calitatea materialelor puse in opera, calitate care trebue sa fie
strict cea indicata in proiect.
B.4.Se va acorda o atentie deosebita inpanarii subzidirii de fundatia existenta
astfel inct sa se asigure intrarea in lucru prin incarcare a fundatiei noi.

B.5.Este interzis ca zonele excavate sa ramna descoperite un timp mai

indelungat dect cel dat prin caietul de sarcini intruct acest lucru poate duce la
degradarea terenului de fundare.
B.6.Se intocmesc de catre constructor si beneficiar procese verbale de lucrari
ascunse pentru lucrarile executate.
B.7.Se face receptia terenului de fundare la subzidiri de catre specialistul
geotehnician.
C.Consolidarea fundatiilor prin inlocuirea fundatiei existente cu una noua.
C.1.Se traseaza conform proiectului zonele in care se inlocuieste fundatia
existenta cu una noua.
C.2.Se excaveaza strict dupa indicatiile proiectului si se desface fundatia
veche.
C.3.Se executa fundatia noua respectnd intocmai caietul de sarcini dat de
proiectant.
C.4.Inainte de executarea fundatiei noi se verifica si se receptioneaza terenul
de fundare de catre specialistul geotehnician.
C.5.Se va acorda o atentie deosebita realizarii detaliilor de legatura cu
elementele structuri existente in vederea asigurarii transmiterii incarcarilor la noua
fundatie.
C.6.Se vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse de catre constructor si
beneficiar pentru lucrarile executate la noua fundatie.
D.Consolidarea fundatiilor existente prin camasuire cu beton armat.
D.1.Se traseaza si se verifica pe teren zonele din fundatiile existente care
urmeaza a fi camasuite.
D.2.Se pregatesc conform caietului de sarcini suprafetele de contact ale
fundatiei existente cu materialul de camasuire care se adauga.
D.3.Se armeaza zona de camasuiala conform detaliilor din proiect cu otel de
calitatea indicata.
D.4.Se executa legaturile cu srma neagra si sudurile indicate in proiect
respectnd normativul C28-83 privind sudarea barelor din otel beton.
D.5.Se cofreaza in zonele necesare asigurnd inpotriva eventualelor cedari
la turnarea betonului.
D.6.Se toarna betonul in cofraj pe toata zona camasuita.
D.7.Nu se admit rosturi de intrerupere.
D.8.Compactarea betonului se face prin ciocanirea cofrajului. Reteta si
consistenta betonului trebuie sa fie cea indicata in proiect.
D.9.Decofrarea se face dupa ce betonul a atins 25 daN/cmp respectnd si
indicatiile din normativul C140-86.
D.10.Se vor lua masuri de pastrare a conditiilor de umiditate pe perioada de
intarire pentru a evita efectul contractiilor.
D.11.Se vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse la fazele indicate de
normativul C140-86 pentru lucrarile de beton armat la care se adauga unul pentru modul
cum au fost pregatite suprafetelede contact indicate la punctul D.2.
III.3.Recepia lucrrilor de consolidare a fundaiilor se va face de ctre
constructor, beneficiar i proiectant pe baza documentelor existente pe antier.

EXECUIA LUCRRILOR DE REPARAII I CONSOLIDARE A ELEMENTELOR

STRUCTURILOR DIN ZIDRIE.
Lucrarile de reparare si consolidare au ca scop aducerea constructiei la un
nivel acceptabil sub raportul sigurantei seismice, corespunzator prevederilor normelor in
vigoare.
Lucrarile de reparare se fac in scopul de a restabili nivelul initial al capacitatii
de rezistenta si al deformabilitatii elementelor structurale si functiunile celor
nestructurale.
Lucrarile de consolidare au ca scop sporirea gradului initial de protectie
antiseismica a constructiei. Lucrarile de reparare preced in mod obligatoriu pe cele de
consolidare. In unele cazuri, ca de exemplu atunci cand consolidarea constructiei se
obtine prin procedee care nu implica consolidarea tuturor
elementelor structurale,
interventiile la unele elemente pot fi limitate la reparatii.
Date cu privire la lucrrile ce fac obiectul prezentului proiect:
Consolidarea imobilului Spartial+P+M din str. Aciliu, nr. 13 se va face prin
cmuirea pereilor de zidrie i introducerea unor stlpiori acolo unde se mresc
golurile din pereii de zidrie. La partea superioar a pereilor de zidrie se vor realiza
grinzi i centuri din beton armat.
Operaiile principale vor fi:
- Cmuirea pereilor de zidrie conform proiect;
- Rezidirea local a unor perei avariai;
- Coaserea crpturilor;
- Injectarea fisurilor.
Dac, n urma decopertrii pereilor se constat necesitatea cmuirii unor
perei, se va proceda n acest sens.
n cele ce urmeaz vor fi prezentate operaiile ce se execut pentru diferite
tipuri de lucrri de reparaie a pereilor din zidrie, unele dintre ele nu fac obiectul
prezentului proiecte, dar ntruct mai sunt lucrri cu caracter necunoscut acestea sunt
prezentate.
IV.Realizarea lucrrilor de reparare a elementelor structurale de zidrie.
proiectant.

Lucrarile de reparatii se vor face dupa tehnologii sau caiete de sarcini date de
IV.A.1.Rezidirea.

In vederea rezidirii locale a peretilor avariati, portiunile de zidarie avariate (cu

crapaturi, caramizi dislocate, rupte) se indeparteaza astfel ca sa se realizeze un gol
marginit de caramizi in stare buna, care formeaza strepi. Suprafata acestor caramizi se
curata de mortar cu dalta si ciocanul, cu perii de sirma, apoi cu jeturi de apa se
indeparteaza praful si se uda abundent.
Rezidirea se face cu caramizi de acelas format. O atentie deosebita trebuie
acordata
realizarii conlucrarii dintre zidariea existenta si cea noua prin umplerea
completa a rosturilor verticale si orizontale cu mortar, prin teserea rosturilor. Conditiile de
intarire trebuie sa fie aceleasi ca la executarea oricaror zidarii.
In cazul in care nu se dispune de caramizi de format corespunzator, repararea
zonelor avariate poate fi facuta, dupa executarea lucrarilor pregatitoare mentionate, cu
beton. Betonul se aplica de jos in sus in straturi subtiri, se copleteaza de la centru spre
extremitate prin batere cu un ciocan din lemn prin intermediul unei scnduri. Daca in
timpul executiei apare apa in exces, lucrul se intrerupe pna la disparitia luciului

caracteristic. O grija deosebita trebuie acordata conditiilor de intarire care trebuie sa fie
aceleasi ca pentru un beton nou turnat, pentru a se evita efectele contractiei.
Acest procedeu se aplica numai in cazul cnd portiunile avariate sunt de
dimensiuni reduse si numai in locurile indicate prin proiect.
In vederea rezidirii complete a unui perete de zidarie portant sau spalet
acesta se descarca in prealabil prin sprijiniri provizorii corespunzatoare transmiterii
eforturilor la alte elemente.
IV.A.2.Injectarea fisurilor.
Aplicarea acestui procedeu de reparare se face de catre echipe instruite
special, specializate dotate cu scule si utilaje corespunzatoare sau firme specializate in
executarea acestui tip de lucrari.
La punctul de lucru va exista un caiet de sarcini sau fise tehnologica care sa
indice succesiunea operatiilor, modul de excutie si controlul calitatii lucrarilor.
In aplicarea acestui procedeu se disting urmatoarele operatii: lucrari
pregatitoare,
prepararea
amestecurilor,
injectarea
si
asigurarea
conditiilor
corespunzatoare de intarire.
Lucrarile pregatitoare au ca scop: identificarea traseului fisurilor si
particularitatilor lor, asigurarea umplerii lor ct mai complete, realizarea unei adeziuni
corespunzatoare intre pasta de ciment si zidarie, reducerea intr-o masura ct mai mare a
efectelor contractiei pastei. Aceasta etapa are o influenta hotartoare asupra efectelor
injectarii.
IV.B.Realizarea lucrrilor de consolidare a elementelor structurale.
IV.B.1.Consolidarea diafragmelor de zidrie.
IV.B.1.a.Cmuirea.
Procedeul cunoscut sub aceasta denumire consta in aplicarea pe ambele fete
verticale ale diafragmei a unui strat de beton sau mortar armat, cu asigurarea conlucrarii
acestuia cu zidaria la actiuni seismice. Camasuirea diafragmelor pline, se face pe ambele
fete cu exceptia cazurilor in care una din fete nu este accesibila sau cnd este necesara
conservarea elementelor arhitecturale pe una din fete.
Camasuirea se face strict dupa detaliile si tehnologia indicata in proiect.
Camasuirea unei diafragme de zidarie se face in urmatoarele
etape:
pregatirea diafragmei, montarea armaturilor, cofrarea daca este cazul, aplicarea stratului
de beton sau mortar, intarirea camasuelii.
Pregatirea diafragmei consta in urmatoarele operatii:
1).indepartarea tencuielilor si efectuarea reparatiilor locale ale zidariei, printrunul din procedeele de reparatii descrise. Scopul acestor lucrari este de a restabili intr-o
masura ct mai mare capacitatea ei portanta si de a asigura o conlucrare buna cu
camasuiala. Pentru aceasta se indeparteaza caramizile rupte si dislocate (care se gasesc
in general la intersectia fisurilor diagonale) si se inlocuesc fie cu zidarie de caramida, fie
cu beton simplu, se umplu crapaturile si se injecteaza fisurile;
2).rosturile dintre caramizi se adncesc pe 1 - 2 cm, iar suprafata zidariei se
curata cu perii mecanice indepartnd resturile de tencuiala sau alte impuritati;
3).se traseaza si se executa in zidarie cu bormasina
gaurile
pentru
introducerea agrafelor, se fac sparturi in planseul inferior si superior, in vederea
introducerii ulterioare a armaturilor necesare pentru ancorarea camasuelii de fundatie
sau realizarea continuitatii cu camasuiala etajului superior;
4).suprafata zidariei precum si toate orificiile din diafragma si plansee se
curata cu jet de aer sub presiune, apoi se spala cu jet de apa, mentinndu-se umeda

timp de cteva ore. Plasele de armatura indicate in proiect se aplica si se leaga intre ele
cu agrafe. Gaurile in care s-au introdus agrafele se injecteaza cu pasta de ciment cu
pompa manuala, utiliznd retetele folosite pentru injectarea fisurilor. Apoi de plasele de
armare se leaga armaturile de continuitate (atunci cnd au fost prevazute prin proiect) si
se trec prin orificiile practicate in plansee in acest scop. La montarea plaselor se folosesc
distantieri care sa permita realizarea unui spatiu liber de circa 5 mm intre diafragma si
armatura in cazul cnd nu este indicata prin proiect alta distanta.
Inainte de aplicarea stratului de camasuire prin torcret, tencuire sau cofrare in
vederea turnarii stratului de beton, in scopul realizarii unei adeziuni ct mai bune intre
zidarie si camasuiala, pe suprafata diafragmei se aplica un strat de amorsare dintr-un
mortar fin de ciment (ciment nisip 0 - 1 mm sau 0 - 3 mm, respectiv pentru mortare,
sau betoane, in parti egale in greutate).
Aplicarea stratului de camasuire se face in mai multe feluri:
a).aplicarea unei camasuiri cu mortar de ciment minim M100. Dupa intarirea
amorsei mortarul se aplica in doua reprize lasnd intre ele un interval de timp necesar ca
sa inceapa intarirea primului strat si care depinde de conditiile de temperatura si
umiditate ale mediului.
Conditiile in care se face intarirea mortarului au o influenta hotartoare
asupra calitatii camasuelii. In aceasta perioada contractia poate produce fisurarea
mortarului sau betonului.
Masurile recomandate in aceasta perioada sunt: protejarea suprafetelor
impotriva insolatiei, vntului, temperaturilor sub + 5 C si mentinerea lor in stare umeda
prin stropirea cu apa, timp de 15 zile. Verificarea calitatii mortarului (camasuelii) se face
prin ciocanire.
Portiunile care prezinta un sunet dogit se indeparteaza si se retencuiesc.
5).n funcie de dimensiunile ochiului plasei de armtur, se nsemneaz cu
creta sau creionul poziia gurilor care urmeaz s fie practicate n perete. Gourile se
amplaseaz n dreptul unui nod al plasei i va fi dispus n ah la o distan de 500600mm pe ambele direcii (3-4 buc./mp.)
6).cu bormaina rotopercutant se dau gurile cu diametrul de 25-30mm pe
toat grosimea zidului. Se spal gurile cu jet de ap.
7).se introduc n guri agrafe de oel beton de diametru 8mm i apoi gurile
se mateaz cu mortar M50Z bine ndesat cu ajutorul unei vergele metalice de diametru
8mm. nainte de nceperea operaiei de matare este necesar ca zidria adiacent gurii
s fie inut umed minimum 2 ore, iar introducerea mortarului s se fac numai dup
zvntarea suprafeei.
8).dup 24 ore de la matarea gurilor, se aduc plasele de oel-beton, se
monteaz la poziie i se leag cu cu srm de agrafele din perete (ciocul se trece peste
nodul plasei).
9).se menine zidria umed pe toat suprafaa minimum 2 ore.
10).dup ce suprafaa zidriei s-a zvntat, se realizeaz stratul de tencuial
aplicat numai mecanic. Dac se folosete pompa de mortar, mortarul va fi de marc
M100Z, iar dac se folosete aparatul de torcretare mortarul va fi de marc M200.
Grosimea stratului de tencuial va fi de 50mm, se vor completa cu datele din planele de
execuie.
b).aplicarea unui strat de mortar sau beton prin torcretare.
Acest procedeu se aplica respectnd cu strictete fisa tehnologica data prin
proiect si instructiunile C130 privind aplicarea mortarelor si betoanelor prin torcretare.
Se vor lua probe conform indicatiilor din instructiuni in vederea verificarii
calitatii torcretului aplicat.
O atentie deosebita trebue acordata protejarii camasuelilor obtinute inpotriva
contractiei, prin masurile aratate mai sus.
Etapele de realizare a cmuieli sunt ca la punctul a, cu urmtoarele
precizri:

Se aplic primul strat de amorsaj la un unghi de 15 grade fa de

perpendiculara pe perete (pentru ca materialul s intre n spatele armturilor
torcretarea se face la 15 grade).
n funcie de presiunea realizat la ieirea materialului duza se ine la
0,50m2,00m de perete, de regul la 1,00m.
Se aplic stratul urmtor, cu grosimea de 10..30mm n cazul mortarelor i
20..50mm n cazul betoanelor imediat dup aplicarea stratului de amors.
n cazul n care sunt necesare mai multe straturi, stratul urmtor se poate
aplica numai nainte de sfritul prizei cimentului din stratul anterior i
respectiv numai dup un interval de timp de la terminarea aplicrii stratului
anterior, necesar ca acesta s i mreasc consistena.

La ntreruperea lucrului este interzis prelucrarea cu mistria a

suprafeei torcretului sau tencuielii (cazul a) n stare poaspt. Reluarea
lucrului se poate face numai dup ntrirea torcretului/tencuielii aplicate, dup
ndeprtarea materialului ricoat, curirea suprafeei suport prin suflare cu aer
comprimat i splare cu ap i respectiv aplicrii unui strat de amorsare (dup
zvntarea suprafeei suport).
n cazul n care se dorete finisarea suprafeei torcretate, se aplic un
strat de mortar fin i de consisten fluid, iar dup circa 30 minute de la
aplicare se face nivelarea suprafeei cu un dreptar.
c).turnarea unui strat de beton de grosimea indicata in proiect. Inainte de
turnare se va executa cofrajul pe inaltimile indicate in proiect asigurnd orificii de
turnare.
Compactarea se va face prin ciocanirea cofrajului, iar decofrarea se va face in
conditiile realizarii unui minim de 25 daN/cmp rezistenta in beton.
Se va indeparta eventual betonul turnat in exces imediat dupa decofrare. O
atentie deosebita trebue acordata protejarii camasuelilor impotriva contractiei, prin
masurile aratate la pct.1.
IV.B.1.b.Consolidarea cu centuri din beton armat.
Consolidarea cu centuri de beton armat este necesara in special la constructii
de zidarie fara centuri si cu plansee din lemn sau din alte materiale care nu constituie
saibe rigide.
Aceste centuri se vor realiza strict dupa detaliile si indicatiile tehnologice date
in proiect pentru a putea obtine efectele scontate prin utilizarea lor care sunt
urmatoarele: contribuie, impreuna cu planseele rigide, la incarcarea diafragmelor cu
deplasari egale ceea ce asigura conlucrarea lor, consolidarea legaturilor intre diafragme
sau grupuri de diafragme; totodata ele servesc la rezemarea planseelor de beton armat
prin care se inlocuiesc cele din lemn.
IV.B.1.c.Consolidarea diafragmelor cu tiranti metalici.
Efectele scontate prin utilizarea tirantilor sunt consolidarea legaturilor intre
diafragme la colturi si intersectii, asigurarea conlucrarii spatiale intre diafragme sau
grupuri de diafragme.
Plasarea, alcatuirea si modul de ancorare al tirantilor se va face strict dupa
proiectul de consolidare.
IV.B.2.Consolidarea pilastrilor de zidarie.
Pilastri de zidarie se consolideaza prin camasuire cu beton armat turnat in
cofraje.

Pregatirea suprafetelor de zidarie se va face la fel ca la diafragme. Toate

lucrarile se vor executa conform detaliilor de ancorare a armaturilor indicate in proiect.

V.EXECUIA LUCRRILOR DE REPARARE I CONSOLIDARE A ELEMENTELOR

STRUCTURILOR DIN BETON ARMAT
Lucrarile de reparare si consolidare au ca scop aducerea constructiei la un
nivel acceptabil sub raportul sigurantei seismice, corespunzator prevederilor normelor in
vigoare.
Lucrarile de reparare se fac in scopul de a restabili nivelul initial al capacitatii
de
rezistenta si al deformabilitatii elemenelor structurale si functiunile celor
nestructurale.
Lucrarile de consolidare au ca scop sporirea gradului initial de protectie
antiseismica al constructiei.
Lucrarile de reparare preced in mod obligatoriu pe cele de consolidare. In
unele cazuri, ca de exemplu atunci cnd consolidarea constructiei se obtine prin procedee
care nu inplica consolidarea tuturor elementelor structurale, interventiile la unele
elemente pot fi limitate la reparatii.
n cele ce urmeaz vor fi prezentate operaiile ce se execut pentru diferite
tipuri de lucrri de reparaie i consolidare a elementelor din beton armat, unele dintre
ele nu fac obiectul prezentului proiecte, dar ntruct mai sunt lucrri cu caracter
necunoscut acestea sunt prezentate.
V.A.Procedee de reparare a elementelor structurale.
Procedeele de reparare a elementelor structurale din beton pot fi asimilate cu
procedeele de remediere a defectiunilor la lucrarile din beton armat detaliate in
instructiunile C149 - 87.
In cadrul proiectelor se va
indica
pentru
fiecare element structural
procedeele care se aplica si eventualele modificari fata de tehnologiile indicate in C149 87.
V.A.1.Chituire cu chit epoxidic.
In instructiuni sunt descrise pe larg fazele de executie ale acestui procedeu si
limitele lui de aplicare.
Esential este a se cerceta fisurile pe elementul de beton armat decopertat si
alegerea procedeului functie de frecventa si deschiderea fisurilor.
De regula se chituesc fisurile a caror deschidere nu permite injectarea cu
rasini epoxidice. Chituirea se aplica pe diafragme de beton, placi din beton armat, grinzi
si rigle de cuplare (buiandrugi) si mai rar la stlpi.
V.A.2.Injectarea fisurilor cu rasini epoxidice.
Tehnologia de executie a injectarilor cu rasini epoxidice este descrisa pe faze
in instructiunile C149 - 87.
Injectarea fisurilor se aplica la diafragme din beton armat, placi, grinzi, rigle
de cuplare si stlpi.
La unele elemente pentru preluarea eforturilor din forte taietoare injectarea se
asociaza cu alte procedee ca: placarea cu tesatura din fibre de sticla inglobata in chit
epoxidic, bride metalice etc,.
V.A.3.Placarea cu tesatura din fibre de sticla inglobata in chit epoxidic.
fisurilor.

Placarea cu tesatura din fibre de sticla se executa numai dupa injectarea

In proiect se va indica numarul de strate si directia fibrelor precum si

dimensiunile zonei care se placheaza.

Lucrarile de chituire, injectare si placare cu tesatura din fibre de sticla vor fi

excutate de echipe de lucratori special instruite avnd dotare corespunzatoare sau de
firme specializate.
Se vor respecta strict prevederile privind evidenta si controlul calitatii
lucrarilor executate.
Vor fi respectate intocmai normele de protectia muncii specifice acestui fel de
lucrari.
V.A.4.Plombri locale cu beton.
In zonele cu defectiuni de executie activate de seism sau cu beton dislocat se
vor executa plombari locale.
Esalonarea fazelor operatiilor va fi cea indicata in C149-87.
Se va acorda o atentie deosebita masurilor de pregatire a suprafetelor de
contact cu betonul nou care se toarna.
V.A.5.Returnarea locala a unor rigle de cuplare (buiandrugi)
Riglele de cuplare care prezinta fracturi sau fisuri multiple se repara prin
returnare.

Se disting urmatoarele faze:

a)Sprijinirea provizorie conform indicatiilor din proiect a zonelor pentru
descarcare.
b)Desfacerea buiandrugului cu spitul si ciocanul normal. Se permite si
folosirea
ciocanelor pneumatice mici de mna. Este interzisa folosirea ciocanelor
pneumatice mari folosite in mod uzual pe santier pentru spargerea betonului armat.
c)Completarea armaturilor conform indicatiilor din proiect.
d)Amorsarea suprafetelor care vor veni in contact cu betonul nou folosind o
solutie de poliacetat de vinil, dupa reteta indicata in proiect.
e)Realizarea cofrajului la dimensiunile anterioare sau cele indicate in proiect
cu asigurare corespunzatoare pentru a se evita cedarile.
f)Turnarea betonului care va avea reteta descrisa in proiect, si compactarea
lui prin ciocanirea cofrajului si impungerea cu bare din otel beton pe la partea superioara.
g)Conditiile in care se face intarirea betonului au o importanta hotartoare
asupra calitatii elementului returnat. In aceasta perioada, contractia poate produce
fisurarea betonului. Masurile sunt cele indicate in normativ C140-86 cu privire la
intretinerea suprafetelor betonului dupa turnare pe perioada de intarire.
h)Cu ocazia returnarii riglelor de cuplare vor fi indepartate din corpul
buiandrugului tuburile de instalatii electrice, diblurile si prinderile pentru tablourile
electrice executate din mortar de ipsos.