ÎNCARCARI SI ACTIUNI CARE SOLICITA CONSTRUCTIILE

 CRITERII DE APRECIERE - CLASIFICARI

 intensitatea încarcarii / actiunii (valoarea maxima, valoarea
medie);
 precizia cu care este determinata intensitatea;
 durata de manifestare a încarcarii / actiunii;
 frecventa de aparitie în timp a încarcarii / actiunii;
 modul de aplicare pe constructie;
 încarcari permanente;
 încarcari temporare:
- de lunga durata (cvasi-permanente);
- de scurta durata (variabile);
 încarcari exceptionale;
Actiunile indirecte pot proveni din:
 mediul natural, care poate impune constructiei deformatii
sau deplasari prin:
- variatii climatice de temperatura, diurne sau sezoniere;
- tasari diferentiate ale terenului de fundare;
- miscari seismice ale terenului, etc;
 proprietatile specifice ale materialelor din care este
realizata constructia (proprietati reologice, cum sunt
contractia si curgerea lenta, pentru structurile din beton
armat sau din beton precomprimat);
Dupa modul de variatie pe intervale scurte de timp:
 încarcari/actiuni statice: care nu produc acceleratii
semnificative ale constructiei sau ale partilor componente;
eforturile si deformatiile corespunzatoare au variatii
neglijabile, pe intervale scurte de timp;
 încarcari/actiuni dinamice: care produc acceleratii
semnificative ale constructiei sau ale partilor componente si
dau nastere la forte de inertie care nu pot fi neglijate în
raport cu intensitatile altor tipuri de încarcari;
Starea de eforturi si de deformatii a unei constructii este rezultatul
suprapunerii sau interactiunii mai multor tipuri de actiuni:
 "grupari de încarcari/actiuni"

ÎNCARCARI PERMANENTE
o Încarcari datorate greutatii proprii

Lemn  = 600 - 800 kg/m3 (în functie de esenta
lemnului)

Otel  = 8000 kg/m3

Zidarie  = 1800 kg/m3

Tencuiala  = 2000 kg/m3

beton armat = 2500 kg/m3
Greutatea totala a cladirilor etajate curente variaza între:

1.2 – 1.4 tone/m2/nivel pentru cladiri de locuit si similare
moderne
 
2.0 – 2.2 tone/m2/nivel pentru cladiri cu înaltimi de nivel
mari si finisaje grele
Greutatea totala a structurilor pentru cladiri curente variaza între:

structuri pentru cladiri etajate:
-
din beton armat : 0.60 - 0.75
tone/m /nivel
2

- din otel : 0.40 - 0.50 tone/m2/nivel

 structuri pentru cladiri tip "sala/hala"
-
cu acoperis din beton precomprimat : 0.25 - 0.45
tone/m2
-
cu acoperis din otel : 0.015 - 0.075 tone/m2
o Încarcarea datorita împingerii pamântului;
o Încarcarea datorita presiunii apei subterane;
Exemplu pentru evaluarea incarcarilor la nivelul stalpilor la halele
parter:

Determinarea incarcarilor

Nr. Incarcari normate coeficient incarcare de lunga coeficient incarcare de

crt. durata nld calcul nc
Incarcari la nivelul arcului
q1 zapada qz 0.4 1.4
q2 izolatii qiz 1 1.3
q3 qchesoane 1 1.1
q4 arc qa =barc harc γb.a 1 1.1
Incarcari la nivelul tirantului
q5 tirant btirant htirant γb.a 1 1.1
instalatii 1 1.2
q6
suspendate qs
q7 planseu qp 1 1.1
 Stalp marginal

Stalp interior

Stalp de colt

3 Lp 7 Lp G cfasie
colt   qi  ni  Aaferenta  q4  n4    qi  nic  Aaferenta  q5  n5c   nrfasii   Gstalp
c c c c
N stalp
i 1 2 i 6 2 2
3 Lp 7 Lp G ldfasie
colt   qi  ni  Aaferenta  q4  n4    qi  nild  Aaferenta  q5  n5ld   nrfasii   Gstalp
ld ld ld ld
N stalp
i 1 2 i 6 2 2
Lp t
Aaferenta   ;
2 2
 G ldfasie  b fasie  h fasie  t   b.c.a.  nld ;
 G cfasie  b fasie  h fasie  t   b.c.a.  nc ;

c
Gstalp  bstalp  hstalp  H stalp   b.a.  nc ;

ld
G stalp  bstalp  hstalp  H stalp   b.a.  nld ;
ÎNCARCARI UTILE (DE EXPLOATARE)
 greutatea mobilierului fix;
 greutatea persoanelor;
 greutatea utilajelor, a materiei prime si a produselor finite;
 greutatea materialelor sau obiectelor depozitate (cartile din
biblioteci, marfurile din magazine, autovehiculele din garaje
si parcaje);
o Încarcari utile pentru cladiri curente
- Încarcari utile pe plansee (150 - 500 kg/m2);
- Încarcari utile pe elementele nestructurale;
- Încarcari utile datorate peretilor despartitori
usori;
- pentru pereti foarte usori (pâna la 150 kg/ml), încarcarea
echivalenta = 50 kg/m2;
- pentru pereti cu greutatea de 150-300 kg/ml încarcarea
echivalenta = 150 kg/m2;
o Încarcari utile datorate autovehiculelor
(pentru calculul planseelor garajelor si parcajelor, pentru rampele
de acces si pentru planseele superioare ale constructiilor îngropate
sub pasajele si curtile carosabile)
- Pentru autovehicule mici încarcarea echivalenta uniform
distribuita = 400 kg/m2;
- Încarcarile utile din autovehicule se majoreaza cu un coeficient
dinamic (20%);

ÎNCARCARI DATORATE ACTIUNILOR

PROVENITE DIN MEDIUL NATURAL
 Actiunile pot fi cuantificate numai prin prelucrarea statistica a
datelor disponibile;
 Pentru definirea completa a actiunii trebuie sa se recurga la
anumiti parametri:
o intensitatea maxima probabila;
o perioada medie de revenire asociata intensitatii;
 Efectul agentilor asupra constructiilor este influentat de
caracteristicile constructive:
o arhitectural/structurale (forma, dimensiuni si proportii, forma
acoperisului);
o materialul si tipul structurii;
o conditiile generale ale mediului construit;
 Actiunile provenite din mediul natural sunt:
 actiuni temporare : zapada, vântul, variatiile de
temperatura climatica;
 actiuni exceptionale : actiunea seismica cu intensitatea de
proiectare (cutremurul "de calcul");
ACTIUNEA CUTREMURULUI. ÎNCARCARI SEISMICE.
MECANISMUL PRODUCERII CUTREMURELOR
 deformatii si
deplasari în
interiorul scoartei
(cutremure
tectonice);
 eruptii vulcanice
(cutremure
vulcanice);
 prabusiri si
alunecari de teren
(cutremure de
prabusire);
 In zonele de convergenta ale deplasarilor, placile pot patrunde
una sub alta (fenomenul de subductie) sau pot aluneca lateral una
în raport cu cealalta;

 Faliile geologice reprezinta planurile de contact între placile sau

sub-placile adiacente pe care se produc miscarile relative;
 Punctul de pe falie în care se
declanseaza ruperea este definit ca
"focarul" sau "hipocentrul" cutremurului;
 Proiectia focarului pe suprafata
pamântului se numeste "epicentru";
 Distanta de la epicentru la focar
reprezinta "adâncimea focarului";
 Distanta dintre un amplasament
oarecare si focar este denumita "distanta focala" iar distanta dintre
un amplasament oarecare si epicentru (masurata la suprafata
globului terestru) este denumita "distanta epicentrala";
 Aria afectata de cutremur creste odata cu cresterea adâncimii
focarului.

EVALUAREA SEVERITATII CUTREMURELOR

 Criterii obiective: masurarea caracteristicilor miscarii terenului în

timpul cutremurului;
 Criterii subiective: efectele produse de cutremur asupra mediului
natural, asupra constructiilor si asupra oamenilor;
 Criterii mixte: combina rezultatele înregistrarilor cu aprecierea
efectului cutremurului asupra mediului natural si asupra mediului
construit;

APRECIEREA OBIECTIVA A SEVERITATII CUTREMURELOR:

 "Magnitudinea" - cantitatea de energie eliberata în focar în timpul
cutremurului;
o Magnitudinea se determina prin masurarea amplitudinii
maxime a oscilatiilor, în timpul cutremurului, a unui
pendul standard situat la distanta conventionala de 100
km de epicentru;
o Pentru compararea magnitudinilor se foloseste scara
logaritmica RICHTER definita prin numere întregi si
zecimale. Pe aceasta scara o crestere de 0.2 unitati
reprezinta dublarea energiei eliberate în focar
(cutremurul din Vrancea-1940 cu magnitudinea M = 7.4 a
eliberat o cantitate de energie dubla în raport cu
cutremurul din 1977 care a avut M = 7.2). Scara
magnitudinilor nu este limitata superior (cel mai puternic
cutremur nu poate depasi M = 9.0);
o Cea mai mare magnitudine a unui cutremur produs în
zona Vrancea în ultimul mileniu este atribuita
cutremurului din 1802 : M = 7.5;
o În ultimii 100 ani s-au produs în România  100 cutremure
cu M > 5;
o ANUL o MAGNITUDINEA
o 1903 o 6.3
o 1908 o 6.75
o 1912 o 6.0
o 1916 o 6.5
o 1934 o 6.25
o 1940 o 6.25
o 1940 o 7.4
o 1945 o 6.5
o 1977 o 7.2
o 1986 o 7.0
o 1990 o 6.8

 Acceleratia maxima: - masura a severitatii unui cutremur pe un

amplasament;
o Accelerograma unui cutremur este reprezentarea grafica
a variatiei acceleratiei solului în timpul miscarii seismice.
Înregistrarile se realizeaza cu aparate denumite
accelerografe;
 o Accelerograma pune în evidenta si perioada dominanta a
miscarii vibratorii a solulului definita prin numarul mediu
de schimbari de semn ale acceleratiei în unitatea de timp
precum si durata miscarilor violente ale terenului.
Perioadele dominante ale miscarii terenului la un
amplasament sunt functie de conditiile geologice locale
(caracteristicile straturilor superficiale ale terenului peste
nivelul rocii de baza);
o Pe baza datelor istorice, a cunostintelor privind structura
geologica si a acceleratiilor înregistrate la ultimele
cutremure s-a realizat zonarea teritoriului României din
punct de vedere al acceleratiilor maxime probabile prin
intermediul coeficientilor ks care reprezinta raportul
dintre acceleratia maxima probabila (amax) si acceleratia
gravitatiei (g):
a
k s  max
g
 Spectrul de raspuns - cel mai complex criteriu de apreciere
obiectiva a severitatii cutremurului la un amplasament dat;
o tine seama atât de miscarea terenului (identificata printr-
o accelerograma înregistrata) cât si de proprietatile
dinamice ale constructiilor (perioada proprie de oscilatie,
fractiunea din amortizarea critica);
o Spectrul de raspuns permite identificarea claselor de
structuri cu sensibilitate deosebita la un anumit tip de
cutremur prin domeniul perioadelor proprii pentru care se
dezvolta raspunsul maxim;

APRECIEREA SUBIECTIVA A SEVERITATII CUTREMURELOR:

 Intensitatea observata: - la un amplasament dat este un criteriu
subiectiv de apreciere a severitatii unui cutremur prin efectele constatate
asupra oamenilor, constructiilor si mediului natural;
o scara intensitatilor (scara MERCALLI are 12 grade de
intensitate notate I -XII MM);
o Efectul unui cutremur la nivelul unor zone mai întinse din
teritoriu (efectul macroseismic) poate fi sintetizat, pe
baza intensitatilor observate la un anumit cutremur, prin
trasarea curbelor care unesc punctele de egala
intensitate. Aceste curbe sunt denumite izoseiste;
o Macrozonarea seismica a teritoriului tarii (harta
macroseismica generalizata) se stabileste ca
înfasuratoare a hartilor macroseismice corespunzatoare
diferitelor cutremure din trecut;
o Scara intensitatilor observate a fost perfectionata prin
introducerea unor elemente de apreciere obiective care
se refera la valorile înregistrate ale parametrilor miscarii
seismice (valori corelate pentru acceleratia, viteza si
deplasarea terenului) si la statistica avariilor de diferite
categorii. Aceasta scara, cu caracter mixt, obiectiv si
 subiectiv, are tot 12 grade si este cunoscuta sub numele
de scara MSK (Medvedev-Sponheuer-Karnic).
Scara MSK este utilizata în mod curent în practica
internationala;

EFECTELE CUTREMURELOR ASUPRA MEDIULUI NATURAL

SI ASUPRA CONSTRUCTIILOR
Efectele cutremurelor asupra mediului natural
 Formarea unor falii de suprafata;
 Producerea unor alunecari de teren;
 Lichefierea straturilor de nisip saturat cu apa;
  Producerea unor tasari în straturile de teren afânate;
 Formarea de valuri înalte (seise) în lacurile naturale sau de
baraj;
 Formarea în larg si propagarea catre tarm a valurilor înalte
(tsunami);
Efectele cutremurelor asupra constructiilor
În întreaga constructie se dezvolta forte de inertie egale cu
produsul dintre masa fiecarui element de constructie si acceleratia
pe care aceasta masa o capata în timpul cutremurului.
 oscilatii plane: deplasari alternative orizontale, în doua plane
verticale ale cladirii;
 oscilatii de torsiune: deplasari alternative, în plan orizontal, prin
rotirea cladirii în raport cu un ax vertical;
Pentru constructiile si elementele de constructie cu deschideri mari (poduri,
acoperisuri suspendate) trebuie luate în considerare si oscilatiile plane
reprezentate prin deplasari alternative, în plan vertical, în raport cu
pozitia initiala.
Evaluarea fortelor seismice care actioneaza asupra constructiilor
Caracteristicile fortelor de inertie sunt functie de mai multi factori:
 caracteristicile miscarii seismice (acceleratia maxima a
solului si perioada dominanta a miscarii oscilatorii a
terenului);
 starea de eforturi si deformatii care se dezvolta în structura
(deformatii elastice – reversibile sau deformatii inelastice –
ireversibile);
 caracteristicile dinamice ale constructiei (perioadele proprii
de vibratie, formele modurilor proprii de vibratie);
Metoda simplificata cea mai cunoscuta si cea mai raspândita în
practica mondiala este metoda fortelor static echivalente.
În România: "Normativ pentru proiectarea antiseismica a
constructiilor"- indicativ P100-92
CALCULUL SI DISTRIBUTIA FORTELOR SEISMICE
S r  cr G
cr  k s  r r - coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie r;

  - coeficient de importanta a constructiei in functie de clasele de importanta;
k s - coeficient functie de zona seimica de calcul a amplasamentului;

  r - coeficient de amplificare dinamica in modul r de vibratie, functie de
compozitia spectrala a miscarii seismice pe amplasament;
  - coefient de reducere a actiunii seismice tinand seama de ductilitatea structurii,
de capacitatea de redistributie a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele
de rezistenta neconsiderate in calcul, precum si de efectele de amortizare a
vibratiilor, altele decat cele asociate structurii de rezistenta;
  r - coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de
libertate corespunzator modului propriu r;
  G - rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura (determinata
in gruparea speciala de incarcari);
Coeficientii  diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale constructiilor in
functie de clasele lor de importanta.

Valorile  pentru clasele de importanta

Clasa de importanta a constructiei 

Clasa I - constructiile de importanta deosebita
pentru societate, a caror functionalitate in
timpul cutremurului si imediat dupa cutremur
1.4
trebuie sa se asigure integral (spitale, statii de
pompieri, centre de comunicatii, unitati de
producere a energiei electrice, muzee)

Clasa II – constructii de importanta deosebita

la care se impune limitarea avariilor avandu-se
in vedere consecintele acestora (scoli, gradinite,
camine, biserici, sali de spectacole, centre 1.2
comerciale, cladiri care adapostesc valori
artistice, istorice, stiintifice, economice
deosebite)

Clasa III – constructii de importanta normala

(cladiri de locuit, hoteluri, camine, constructii 1.0
industriale curente)

Clasa IV – constructii de importanta redusa 0.8

Coeficientul ks reprezinta raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a

terenului (considerata cu o perioada medie de revenire de 50 de ani)
corespunzatoare zonei seismice de calcul si acceleratia gravitatiei.

Coeficientul de amplificare  r se determina in functie de perioadele oscilatiilor

proprii Tr ale constructiilor si de conditiile seismice ale zonei caracterizate prin
perioadele de colt Tc cu relatiile:
  r  2.5 pentru Tr  Tc ;
  r  2.5   Tr  Tc   1 pentru Tr  Tc ;
r Valorile coeficientului 

Tipul structurii
2.5 (structuri din beton armat) Tc=1.5sec Coeficient 

Structuri in cadre etajate cu pereti de umplutura careTc=1.0sec

sunt tratati ca 0.25
elemente structurale asigurand conlucrarea cu elementele cadrului
Tc=0.7sec

Structuri1.0
in cadre etajate cu pereti de umplutura care nu sunt tratati
 ca 1 0.20
r min

0.7 1.0 1.5 2.2 2.5 3.0 Tr(se

c)
elemente structurale

Hale industriale si alte structuri cu un singur nivel cu legaturi rigide intre

0.15
rigle si stalpi

Hale industriale si alte structuri cu un singur nivel cu legaturi articulate

0.20
intre rigle si stalpi

Structuri cu pereti structurali 0.25

Structuri cu pereti, stalpi si plansee dala (fara grinzi) 0.30

Castele de apa 0.35

Silozuri 0.25

Coeficientul  r se determina cu relatia:

2
 n 
  Gk u k r 
 r   k 1n  unde:
G  Gk u k2r
k 1

 u k r - componenta dupa gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r;

 n

 Gk - rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului k  G 

G
k 1
k ;

Incarcarea seismica care actioneaza la nivelul k pe directia gradului de libertate
corespunzator modului de vibratie r se poate determina cu relatia:

Gk u k r
Sk r  Sr n

G u
k 1
k kr