Dipl.Ing.

Teodor-Ştefan TEODORESCU
Technical Consultant SIKA România

REDUCEREA RISCULUI SEISMIC PRIN CONSOLIDAREA STRUCTURALĂ

A IMOBILELOR VECHI CU SISTEME SIKA PE BAZĂ DE FIBRE DE CARBON SAU DE STICLĂ

Intro
Activitatea seismică permanentă înregistrată pe teritoriul României sensibilizează la fiecare
mişcare telurică opinia publică care, după cum este şi firesc, este preocupată din ce în ce mai mult de
siguran a clădirilor în care oamenii activează sau trăiesc.
Din lipsă de fonduri însă, atât popula ia, cât şi autorită ile locale nu se implică decât într-o
măsură foarte redusă în reabilitatea imobilelor afectate de cutremurele ce au avut loc până în prezent,
sperând că seismele mici şi medii, care au loc frecvent, reduc riscul apari iei unui posibil seism
devastator.
De peste 10 ani, furnizând solu ii tehnice moderne pentru consolidarea structurală a
imobilelor, Sika Romania participă activ şi masiv în reabilitarea unor edificii de importan ă na ională,
culturală, industrială şi de locuit.
Având alături un grup entuziast şi foarte activ de proiectan i de structuri şi de arhitec i,
compania noastră şi-a asumat îndatorirea civică de a contribui la redarea unei noi vie i unui număr
important de construc ii vechi, sus inută atât de calită ile produselor promovate în proiecte, cât şi de
experien a specialiştilor săi, recunoscu i pentru pregătirea tehnică de care dispun şi devotament.
Sistemele pentru consolidarea structurilor furnizate de firma noastră, cunoscute sub
denumirile comerciale de Sika CarboDur® şi SikaWrap®, se bazează pe performan ele compozitelor
realizate din fibre de carbon sau de sticlă şi adezivi epoxidici şi sunt compatibile cu orice tip de
structură - beton, zidărie de cărămidă sau piatră, lemn sau metal.

Eviden a clădirilor cu risc seismic din România

Deşi ar prezenta un real interes, din nefericire, la acest moment nu există o centralizare la
nivel na ional care să releve numărul clădirilor cu risc seismic. Cu toate acestea, autorită ile locale din
principalele oraşe situate în zonele critice de pe harta seismică a României, dispun de liste cu clădirile
expertizate care prezintă riscuri la cutremur şi care sunt situate pe teritorilul lor administrativ.
Clădirile cu risc seismic ridicat sunt clădirile vechi, care au fost ridicate înaintea apari iei
teoriilor specifice Ingineriei Seismice şi care au fost construite mai degrabă după principii
gravita ionale. Trebuie avut în vedere că primele coduri de proiectare antiseismica, mult inferioare
prin compara ie cu exigen ele de astăzi, au apărut abia în intervalul 1963 - 1977.
În prezent, în func ie de pagubele materiale şi/sau umane produse, clădirile sunt încadrate în
4 clase de risc seismic, Clasa I având şi o extensie privitoare la acele clădiri care prezintă pericol
public.
Statisticile mai mult sau mai pu in oficiale spun că peste 650 de imobile aflate în 33 de oraşe
din România, amplasate în zonele cu risc seismic, reprezintă un pericol public, prăbuşindu-se la un
cutremur major. În acelaşi scenariu dramatic, alte cca. 2400 de clădiri locuite, încadrate în clasele cu
risc inferior - Clasele 2 ÷ 4, pot fi avariate grav sau afectate sub diverse forme.
La nivelul Municipiului Bucureşti, în urma expertizelor tehnice elaborate, există 372 de clădiri
construite în perioada 1870 - 1963, care au fost încadrate în Clasa I de risc seismic (dintre acestea un
număr de 189 prezentând pericol public), 301 de clădiri încadrate în Clasa II, 81 de clădiri încadrate
în Clasa III şi 6 clădiri încadrate în Clasa IV. Acestora li s-ar putea adăuga încă 1623 de imobile care
sunt încadrate în categorii de urgen e, în baza unor normative mai vechi şi pentru care, până la acest
moment nu s-a solicitat reîncadrarea în clasa de risc seismic corespunzătoare. Peste 70 dintre
clădirile care reprezintă pericol public sunt amplasate în Centrul Vechi al Capitalei. Acestea sunt cele
mai sensibile în fa a unui seism de mare intensitate şi de asemenea, clădirile înalte din Bucureşti
construite înaintea Celui De-al Doilea Război Mondial, care nu au resursele structurale necesare spre
a-i face fa ă.
Pe lângă Bucureşti, pe lista oraşelor care pot suferi pagube importante provocate de un posibil
seism major şi care au clădiri cu risc seismic stabilit în urma expertizelor tehnice, se află şi Gala i cu
159 de imobile (dintre care pentru 71 s-a propus demolarea), Iaşi cu 256 de imobile, Buzău cu 44 de
imobile, Ploieşti cu 43 de imobile (dintre acestea 30 de blocuri construite între anii 1950 - 1960 avand
"bulină roşie"), iar lista poate continua.
Având însă în vedere că atât în Bucureşti, cât şi în celelalte oraşe situate în zonele critice din
punct de vedere seismic ale ării, nu toate clădirile vechi au fost expertizate tehnic, este de la sine
în eles că la nivelul întregii ări, numărul imobilelor care prezintă risc seismic nu se cunoaşte cu
exactitate, dar cu siguran ă este foarte mare.
Exceptând obliga iile autorită ilor care trebuie să se îngrijească de clădirile de interes public,
până la urmă este obliga ia fiecăruia dintre noi de a conştientiza pericolul poten ial reprezentat de
vechimea şi starea imobilului în care locuieşte. O expertiză tehnică ne poate reda siguran a, liniştea şi
confortul propriului cămin, chiar dacă pentru aceasta este nevoie de un efort financiar impus de o
eventuală consolidare structurală.

Reducerea riscul seismic prin realizarea consolidărilor structurale

Odată cu realizarea consolidării structurale a unei clădiri, riscul seismic poate fi redus
considerabil sau chiar eliminat. Dar acest lucru depinde de mai mul i factori printre care: zona
seismică în care se află respectiva clădire, starea ei înainte de consolidare, caracteristicile
cutremurului real în raport cu cele ale cutremurului de calcul, ipotezele în baza cărora se stabileşte
solu ia tehnică de consolidare, metodele şi tehnologiile prevăzute în proiect, calitatea execu iei
lucrărilor de consolidare şi nu în ultimul rând bugetul alocat. Combinarea acestor factori, variabilitatea
lor şi ponderea fiecăruia dintre ei, poate conduce la o reducere procentuală a riscului seismic pentru
un imobil consolidat cuprinsă între 80% şi 93%.
Conform legisla iei în vigoare se supun consolidării construc iile care au un factor de siguran ă
< 0,5 în cazul locuin elor, < 0,6 în cazul institu iilor publice (institu ii de învă ământ, etc.) sau < 0,7 în
cazul institu iilor cu responsabilită i în situa ii de calamitate (spitale, pompieri, etc.). O categorie aparte
o reprezintă construc iile interbelice, majoritatea lor având factor de siguran ă de 0,2 ÷ 0,4. Prin
consolidare se urmăreşte ca factorului de siguran ă să atingă o valoare peste 0,8, ceea ce înseamnă
o creştere efectivă a acestui parametru cuprinsă între 2 şi 4.

Costul orientativ pentru realizarea unei consolidări structurale

Solu iile tehnice abordate pentru execu ia consolidării structurale a unei clădiri pot fi diverse şi
prin urmare nu respectă un şablon, ci numai nişte principii de proiectare. Fiecare imobil are
particularită i proprii, chiar dacă poate fi similar cu altul din punct de vedere arhitectonic, de spa iu,
număr de etaje, suprafa ă, al materialelor folosite sau al anului în care a fost construit. De aceea şi
solu iile de consolidare sunt individualizate, diferind radical de la o situa ie la alta, iar costurile variind
corespunzător.
Referindu-ne la consolidarea unei clădiri multietajate, cu degradări structurale majore, care
impun interven ii de mare amploare şi dacă ne limităm doar la costurile consolidării propriu-zise (fără
costurile aferente refacerii instala iilor, finisajelor, etc.), folosind mortare speciale pentru repara ii şi
sisteme pe bază de fibre de carbon sau de sticlă aplicate cu adezivi epoxidici, din experien a pe care
o avem, orientativ acestea pot fi cuprinse între 200 € şi 600 € pe metrul pătrat construit. Deşi la
acesta scară, nivelurile de pre arătate pot speria, trebuie semnalat că în varianta clasică de
consolidare care înseamnă execu ia unor suprabetonări cu includere de armături suplimentare,
costurile pot ajunge până la 700 ÷ 1000 € pe metrul pătrat construit.
Nu la fel se evaluează costurile în situa iile care privesc consolidări cu fibre ale unor case de
tip locuin ă unifamilială, deoarece în aceste cazuri structuriştii urmăresc creşterea rezisten ei
construc iei consolidând doar un număr minim de stâlpi, grinzi, planşee, ori pere i portan i din zidărie,
limitându-se la consolidarea acelor elemente constructive care sunt absolut critice. Prin urmare,
costul consolidării cu materiale compozite Sika CarboDur® - SikaWrap® a unei locuin e individuale
este mult mai redus, interven ia presupunând foarte pu in deranj şi o manoperă mult mai ieftină,
deoarece metoda de aplicare este evident mai uşoară comparativ cu varianta clasică de consolidare.
Fără excep ie, punând în balan ă costurile unei consolidări clasice cu cămăşuieli armate şi pe cele ale
unei consolidări cu fibre de carbon sau sticlă şi eviden iind separat componentele material şi
manoperă, se trage concluzia că sub aspect financiar, abordarea tehnicilor moderne cu fibre este
întotdeauna mai ieftină şi fireşte, este de preferat.
 Prelungirea duratei de via ă a unei clădiri în cazul realizării consolidării structurale
Orice lucrare de consolidare, indiferent de solu ia tehnică adoptată dar pusă în operă corect,
prelungeşte durata de via ă a clădirii cu minim 50 de ani. În condi iile în care după consolidarea
clădirii nu se înregistrează evenimente pertubatoare (seism major, incendiu, etc.), nu i se aduc
modificări care să dezechilibreze schema structurală şi nu i se schimbă folosin a, durata de via ă
poate ajunge chiar şi până la 100 de ani.
Indiferent dacă un imobil a fost consolidat, în cazul înregistrării unui cutremur de mare
intensitate, se recomandă reevaluarea acestuia din punct de vedere structural pentru a depista şi
remedia eventualele deteriorări, chiar dacă la prima vedere nu se observă stricăciuni.

Măsurile legislative din România cu privire la consolidările clădirilor cu risc seismic

Deşi poate insuficiente, există măsuri legislative privitoare la consolidarea clădirilor care
prezintă risc seismic.
Astfel, potrivit legisla iei actuale, în responsabilitatea serviciilor abilitate din Primării se află
activitatea de încadrare a clădirilor în clase de risc seismic. Primăriile sunt obligate să anun e
Consiliile Jude ene, iar acestea pot solicita alocarea unor sume de bani de la Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Administra iei Publice pentru consolidarea imobilelor marcate cu "Bulină Roşie".
Din nefericire, lucrurile nu îşi pot găsi întotdeauna finalitate, deoarece există situa ii în care unii
dintre locatari, care în mod firesc ar trebui să fie printre cei interesa i, refuză consolidarea imobilului,
această problemă fiind semnalată frecvent atât de către primării, cât şi de către specialişti. În aceste
cazuri, beneficiile legislative sunt inutile, deoarece este suficient ca proprietarul unui singur
apartament din imobil să nu îşi dea acceptul pentru consolidare. Pentru deblocarea situa iei ar fi
nevoie ca acel proprietar oponent consolidării să fie ac ionat în justi ie, iar după cum se poate
presupune un astfel de demers se poate întinde pe mai mul i ani.
Spre deosebire de alte state pe teritoriul cărora se produc cutremure, statul român şi-a
manifestat disponibilitatea de a consolida structurile cu risc seismic, dar întreaga responsabilitate ar
trebui să revină strict de inătorului imobilului. Acesta este aspectul cel mai important de care ar trebui
să se ină seamă pentru îmbunătă irea legisla iei în vigoare şi suntem încrezători că această
necesitate va fi pusă în fapt, deoarece spre sfârşitul anului trecut, la nivel guvernamental s-a ridicat
problema elaborării unei Ordonan e de Urgen ă care să oblige proprietarii clădirilor cu risc seismic
ridicat să se mute pe durata execu iei lucrărilor de consolidare.

Ponderea clădirilor monument care au fost consolidate sau care necesită consolidare
Monumentele istorice sunt o categorie aparte de clădiri. Majoritatea lor sunt încadrate astfel
prin vechime şi arhitectură, având valoare incontestabilă de patrimoniu, adesea în rela ie directă cu
un eveniment important sau cu o personalitate remarcabilă.
Sistemele de consolidări Sika CarboDur® şi SikaWrap® care implică folosirea fibrelor de
carbon sau de sticlă aplicate cu adezivi epoxidici, fiind cele mai neinvazive sisteme de consolidare,
sunt chiar recomandate pentru monumente istorice, ştiiut fiind faptul, ca aceste structuri au cele mai
mari restric ii privitoare la eventuale modificări aduse arhitecturii ini iale.
Deşi am participat la reabilitarea multor edificii de acest fel, din păcate nu de inem informa ii
asupra numărului de monumente istorice care necesită consolidare sau care deja au fost supuse unei
astfel de interven ii.
Având în vedere că monumentele istorice sunt atât în custodia Ministerului Culturii dar şi a
autorită ilor locale, considerăm că la nivelul acestui minister ar trebui înfiin at un organism cu
ramifica ii regionale, care să inventarieze şi să centralizeze numărul monumentelor istorice care
prezintă risc seismic, iar lista finală să fie făcută publică.

Ponderea pe categorii de imobile a proiectelor de consolidări structurale

Privind în ansamblu proiectele de consolidări structurale care pot include atât solu ii tehnice
moderne, aşa cum sunt cele promovate de compania Sika, cât şi solu ii conven ionale constând de
obicei din cămăşuieli armate, nu se poate aprecia ce procent din acestea ar reveni unei anumite
categorii de construc ii.
Dacă ne raportăm însă la activitatea depusă pe acest segment de către Sika România putem
concluziona că ponderea cea mai mare a proiectelor din domeniul civil în care suntem implica i
priveşte institu iile publice, monumentele istorice şi institu iile de interes na ional cu cca. 60% dintre
proiecte. Clădirile de birouri, hotelurile şi locuin ele colective se regăsesc în cca. 30% dintre proiecte,
iar locuin ele individuale în cca. 10% dintre proiecte.
 Proiectele de consolidare a clădirilor care sunt institu ii publice, monumente istorice, sedii de
birouri, spa ii de agrement şi chiar blocuri de locuin e sunt mai numeroase, deoarece implică şi
participarea autorită ilor şi a sectorului privat, care acordă şi sus inere financiară.
Prin compara ie, numărul proiectelor de consolidare a imobilelor cu caracter de locuin ă
individuală este redus. La aceasta contribuie slaba informare a popula iei în ceea ce priveşte
necesitatea reală a expertizării şi reabilitării imobilelor, care devine receptivă la acest subiect după
producerea unui seism resim it. O altă explica ie stă în presiunea unor constructori cărora le este mai
comod să execute metode clasice, necunoscând uşurin a în aplicare a sistemelor alternative de
consolidări şi din această cauză pun presiune atât pe proiectant, cât şi pe beneficiar, ca proiectul să
prevadă solu ii de consolidare conven ionale. Nu în ultimul rând, de multe ori beneficiarul are
temerea, nejustificata din punctul nostru de vedere, că o consolidare prin tehnici moderne poate fi mai
scumpă decât o consolidare prin tehnici tradi ionale.

Cateva dintre cele mai mari proiecte Sika

În cei peste 10 ani de existen ă în România, compania Sika a fost implicată direct în realizarea
lucrărilor de consolidare a multor obiective importante, o mare parte dintre acestea având caracter de
monument istoric şi de interes na ional.
Dintre acestea, amintim doar câteva edificii unde, în scopul consolidării structurale, au fost
aplicate cantită i apreciabile de fibre de carbon şi de sticlă sub formă de lamele Sika CarboDur®
şi/sau pânze SikaWrap®: Bucureşti - Clădirile A.S.E., Palatul Victoria, Teatrul Na ional, Muzeul
Na ional de Artă al României, Ateneul Român şi Muzeul Na ional al ăranului Român, Iaşi - Biserica
Mănăstirii Golia, Biserica Banu, Biserica Armenească şi Catedrala Mitropolitană, Lipova - Biserica
Mănăstirii Sfânta Maria din Radna, Govora - Hotelul Palace, Craiova - Parchetul Dolj, Lugoj - Palatul
Prefecturii, Covasna - Hotelurile Cerbul şi Căprioara, Băile Herculane - Hotelul Domogled, Arad -
Filarmonica, iar lista ar putea continua.

Basilica Maria Radna, Lipova Basilica Maria Radna, Lipova Basilica Maria Radna, Lipova
Biserica actuală, în stil baroc, a fost construită Consolidarea grinzilor radiale ale ambelor Consolidarea pere ilor ambelor
între anii 1752 - 1782; turnurile au fost ridicate turnuri cu pânze din fibre de carbon SikaWrap turnuri cu lamele din fibre de
până la 67 m în anul 1911 230C carbon Sika CarboDur S1012

Hotelul Palace, Govora Hotelul Palace, Govora Hotelul Palace, Govora

Monument istoric şi de arhitectură construit între Consolidarea la ambele fe e ale pere ilor Consolidarea la ambele fe e ale
anii 1911 - 1914 după proiectul arhitectului exteriori din zidărie cu fâşii de pânză din diafragmelor cu fâşii de pânză din
francez Ernest Doneaud fibre de carbon SikaWrap 230C fibre de carbon SikaWrap 230C
 Hotelul Domogled, Băile Herculane Hotelul Domogled, Băile Herculane Hotelul Domogled, Băile Herculane
Construc ie cu destina ie de cazare şi Consolidarea intermediară a diafragmelor Consolidarea finală la ambele fe e ale
tratament ridicată în prima jumătate a din zidărie cu lamele din fibre de carbon Sika diafragmelor, incluzând şi bordaje cu pânze
anilor '60 CarboDur S1012, ancorate la capete din fibre de carbon SikaWrap 230C

Hotelul Căprioara, Covasna Hotelul Căprioara, Covasna Hotelul Căprioara, Covasna

Construc ie destinată turismului ridicată între Suplimentarea armăturii verticale a stâlpilor cu Confinarea stâlpilor cu pânze din
anii 1981 - 1982 lamele din fibre de carbon Sika CarboDur S512 fibre de carbon SikaWrap 230C

Ac iuni şi măsuri de perspectivă

După cum arătam şi anterior, în primul rând considerăm că este necesară revizuirea legisla iei
actuale, astfel încât acele persoane care se opun unei consolidări iminente să fie obligate să accepte
interven ia. În al doilea rând suntem de părere că tot printr-o măsură legislativă ar trebui reglementat
controlul execu iei lucrărilor, care este bine să fie cât mai riguros.
Suplimentar, ar trebui luate anumite măsuri care să determine flexibilizarea procedurilor prin
care se acordă sprijin financiar guvernamental.
Pentru ducerea la bun sfârşit a lucrărilor de consolidări structurale am recomanda apelarea şi
la alte surse financiare: parteneriate publice private, sponsorizări sau accesare de fonduri europene.
Considerăm că este necesară o implicare şi mai asiduă a institu iilor de învă ământ tehnic
superior şi a organiza iilor profesionale cu activitate în domeniul construc iilor, care pot avea un rol
activ în popularizarea şi diseminarea informa iilor referitoare la sistemele moderne de consolidări
structurale cu materiale compozite.