Dinamica seismică a Bucureştiului: Nordul, cel

mai vulnerabil
Publicat: 16 iun 2014 | Autor: Mihaela Ochiană, IMOPEDIA.ro | Numar afişări: 6430

Cutremurele se resimt diferit în Bucureşti, în funcţie de zona în care te găseşti. Cei care
locuiesc în nordul Capitalei sunt supuşi celei mai mari viteze de acceleraţie seismică.
Regiuni precum Băneasa ori Otopeni, locurile în care s-au construit cele mai scumpe vile,
în ultimii ani, pot avea cel mai mult de suferit în cazul unui cutremur major. În cealaltă
extremă, sunt cartierele Vitan, Berceni şi Republica, unde acceleraţia seismică atinge
cele mai mici cote.

Potrivit hărţii seismice întocmite de Institul de Fizică a

Pământului, Bucureştiul se împarte în 14 zone, în funcţie de comportamentul în cazul unui
cutremur. Cele marcate ca având cel mai mare risc sunt Dămăroaia, zona Casei Presei Libere,
Băneasa şi Otopeni. O altă zonă marcată cu roşu pe harta seismică este cartierul Pantelimon.
„În cazul unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter, se estimează o acceleraţie maximă în
aceste zone de 300 centimetri pe secundă la pătrat şi o perioadă de vibraţie (T) între 0,5 secunde
şi 0,83 secunde. În Pantelimon, acceleraţia maximă ar fi tot de 300 de centimetri pe secundă la
pătrat, dar perioada de vibraţie este mai mare, de 1,56 secunde”, arată site-ul de informare
RiscSeismic.ro.
Tot cu roşu sunt marcate şi zonele periferice Periş, Bolintin şi Măgurele. La polul opus, cele mai
liniştite zone ale Bucureştiului, din punct de vedere seismic, sunt cartierele Vitan, Berceni şi
Republica. Acolo, acceleraţia seismică este de 2000 centimetri/secundă la pătrat, în acelaşi
scenariu al unui cutremur de 7,5 grade pe scara Richter. Urmează zonele cu risc intermediar:

 1 Mai – Titulescu şi Tei-Florească au acceleraţii de până la 240 cm/sec la pătrat

 Balta Albă – Titan, unde acceleraţia poate ajunge la 250 cm/sec la pătrat
 Cotroceni, Militari şi Drumul Taberei pot atinge acceleraţii de 280 cm/sec la pătrat
În sectorul 6 al Capitalei nu se află nicio clădire catalogată drept „pericol public”
Dincolo de viteza seismică însă, riscul vine şi din partea clădirilor nesigure din anumite zone. De
exemplu, sectorul 1 al Capitalei este catalogată drept cea mai periculoasă zonă, în cazul unui
cutremur, din cauza construcţiilor care se pot prăbuşi. Potrivit listei clădirilor expertizate tehnic din
Capitală, 186 de imobile sunt catalogate drept pericol public, dintre care cele mai multe sunt în
sectorul 1. Singura zonă în care nu se află nicio astfel de construcţie este sectorul 6 al Capitalei.
Alte câteva sute de clădiri sunt catalogate drept având risc seismic din categoriile 1-5, dar sectorul
6 rămâne pe fiecare astfel de listă drept cel mai sigur dintre toate. Pe lângă toate acestea, aproape
2.000 clădiri sunt catalogate drept categorii de urgenţă, dar încă nu au fost clasificate în categoriile
de risc seismic.
Clădirile construite după 1977 ar trebui să reziste la un cutremur mare, dacă s-a
respectat proiectul
Aşadar, pentru cei feriţi de acceleraţia seismică precum şi de clădirile cu risc de prăbuşire din
împrejurimi, mai rămâne o singură problemă: cât de sigură este clădirea în care locuiesc?
Răspunsul nu poate fi decât teoretic, pentru că verificarea structurii de rezistenţă poate fi foarte
anevoioasă şi costisitoare. În mod încurajator, arhitecţii sunt de părere că blocurile construite după
1977 ar trebui să fie sigure chiar şi în cazul unui cutremur mare.

„Potrivit legislaţiei din construcţii modificată după cutremurul din 1977, blocurile construite
după acest an ar trebui să reziste unui cutremur de mare intensitate. Mă refer aici la un cutremur
de 7-7,2 grade pe scara Richter, pentru că aceasta este norma după care se construieşte la noi.
Singurul motiv pentru care nu ar putea să reziste aceste construcţii ar fi calitatea lucrării sau a
materialelor folosite la momentul construcţiei”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Marc Constantin,
arhitect Build Big.
Potrivit aceloraşi standarde, chiar şi blocurile construite după anul 1960 au fost ridicate după nişte
norme acceptabile în construcţii. La acestea se adaugă însă şi deteriorarea produsă de cutremurul
din 1977. Doar cele construite mai devreme de atât sunt catalogate drept vulnerabile.

CITEŞTE ŞI: Scapă de teama cutremurelor! Construieşte pe structura de rezistenţă

potrivită ţie
 

Taguri: cladiri, seismic, bucureşti, risc seismic, cutremur
https://media.imopedia.ro/stiri-imobiliare/dinamica-seismica-a-bucurestiului-nordul-cel-mai-
vulnerabil-22098.html