TPU Cursuri 2020 INTEGRAL

Titular curs - conf. dr. arh.
Claudiu Runceanu
Structura cursului
Parcela – elemente tehnice componente
Dispunerea constructiilor in raport cu aliniamentul si strada
Dispunerea constructiilor pe parcela in raport cu limitele laterale si de spate; despre prevederile
Codului Civil
Dispunerea mai multor cladiri pe o aceeasi parcela
Inaltimi si gabarite
Circulatii – caracteristici de accesibilitate ale parcelelor; despre servituti de trecere
Stationarea vehiculelor
Echiparea cu retele tehnico-edilitare
Imprejmuiri
PARCELA – ELEMENTE TEHNICE COMPONENTE POT si CUT
curs 1, Tehnica Proiectarii Urbane Despre nevoia de densitate in orase
UAUIM, Octombrie 2020, Conf. dr. arh. Claudiu RUNCEANU
1 2
Cursul 1 - parcela – elemente tehnice componente Cursul 1 - parcela – elemente tehnice componente
Situatii posibile:
Cadrul reglementar
◦ Regulamentul general de urbanism (HG 525/1996) Parcelari existente
◦ Legea 350/2001 actualizată și Normele de aplicare ale legii 350 ◦ Parcelarile de tip rural, lasate in voia proprietarului, prin vanzare se subimpart
◦ Legea 50/1991 actualizata in fasii din ce in ce mai inguste, fiecare proprietar dorind iesirea la drum
◦ Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG Bucuresti (conditie impusa prin lege pentru a fi construibile parcelele)
◦ Regulamentul de constructii si alinieri al Bucurestiului din 1939 ◦ Lasand acest tip de tesut sa evolueze la voia intamplarii, apare necesitatea
construirii in profunzimea parcelei fiind generate o serie de servituti de trecere
◦ Stoparea unui astfel de proces se face prin regulamentul de urbanism –
Aspecte tehnice: impunand o interdictie de construire pentru zona din spate a parcelei,
◦ Deschideri ale fronturilor si dimensiuni minime ale parcelelor in functie de incurajand astfel rezolvarea printr-un PUZ a accesibilitatii in interiorul insulei,
tipologii sau chiar o reparcelare
Parcelari nou propuse sau reparcelari
3 4
Cernica 1 Decembrie
5 6
Reproducerea sau publicarea parțială sau totală fără acordul scris al autorului sunt strict interzise. 1
Titular curs - conf. dr. arh. Claudiu Runceanu
Parcela
Parcelarea
◦ Operatiunea de divizare a unei suprafete de teren in minimum 4 loturi
alaturate, in vederea realizarii de noi constructii. Pentru un numar mai mare
de 12 loturi, se poate autoriza realizarea parcelarii si executarea
constructiilor cu conditia adaptarii de solutii de echipare colectiva care sa
respecte normele legale de igiena si de protectie a mediului.
(Regulamentul General de Urbanism, Art. 30, alineat 1)
Inainte de 1941, prin parcelare se intelegea impartirea unui teren existent in

mai mult de 2 parcele.
București –Vatra Luminoasă
7 8
Parcela – deschideri ale fronturilor si dimensiuni ale parcelelor Parcela – deschideri ale fronturilor si dimensiuni ale parcelelor
Dimensiuni ale parcelelor Deschideri ale fronturilor si dimensiuni ale parcelelor

Diferente urban – rural datorita modurilor de utilizare diferite
Legea 50/1991 republicata stabileste suprafetele parcelelor de teren care pot fi Regulamentul de constructii si alinieri al Bucurestiului,1939 – NU MAI ESTE IN
concesionate pentru realizarea de locuinte VIGOARE
In localitatile urbane:
◦ Pana la 450 mp/apartament (pentru o familie) intr-o cladire P – P+E ◦ Parcela trebuie sa aiba o deschidere minima de 5 metri si o suprafata mai mare
◦ Pana la 300 mp/apartament intr-o cladire P+E cu doua apartamente (pentru 2 sau egala cu 100 mp (5x20 metri dimensiune minima)
familii) ◦ Corespunde ideii de a avea locuinte ieftine, cu ziduri laterale comune
◦ Pana la 250 mp/apartament in cazul cladirilor P+ mai multe etaje avand cel ◦ Model de locuinta insiruita importat (Anglia, Olanda, Franta) – doar ca
mult 6 apartamente fronturile minime erau de minim 6 metri iar S parcela >90 mp.
◦ Pentru locuinte colective (de la 6 locuinte in sus), peste 1500 mp
In localitati rurale: pana la 1000 mp pentru o locuinte
Pentru realizarea de case de vacanta – pana la 250 mp
9 10
Parcela – deschideri ale fronturilor si dimensiuni ale parcelelor -

Parcela – deschideri ale fronturilor si dimensiuni ale parcelelor RGU
Exemplificare modalitate construire respectand Regulamentul din 1939 Regulamentul General de Urbanism – REGLEMENTEAZA DOAR PARCELARILE NOI
◦ Este permisa autorizarea parcelarii daca fiecarea lot indeplineste cumulativ 3

conditii:
◦ Front la strada de minimum 8 metri pentru cladirile insiruite si de minimum
12 metri pentru cladiri izolate sau cuplate
◦ Suprafata minima a parcelei este de 150 mp pentru cladiri insiruite si de
minimum 200 mp pentru cladiri izolate sau cuplate
◦ Adancime mai mare sau egala cu latimea parcelei (parcelele sa nu fie
dispuse cu latura lunga la strada)
◦ Loturile care nu indeplinesc conditiile de mai sus sunt considerate

neconstruibile
11 12
Parcela – deschideri ale fronturilor si dimensiuni ale parcelelor - Parcela – deschideri ale fronturilor si dimensiuni ale parcelelor -
RGU RGU
13 14
Parcela – deschideri ale fronturilor si dimensiuni ale parcelelor -

Parcela – deschideri ale fronturilor si dimensiuni ale parcelelor RGU
RGU impune ca L<A
Reguli de baza:
Se interzice amplasarea parcelelor cu latura lunga la strada
Se evita amplasarea de parcele care sa fie deservite de doua strazi (altele decat
cele de colt) – exceptie – insulele de locuinte insiruite care dispun de o alee de
serviciu in spatele loturilor
Adancime de maxim 15 metri pentru locuințele insiruite – conditionari dictate de
specificul zonei noastre: soarele este extrem de important iar lumina poate
patrunde in interior pe o adancime de 6 metri => o adancime de 15 metri asigura o
iluminare naturala corespunzatoare; exista desigur si rezolvari speciale – patio,
curti de lumina, etc.
Locuintele insiruite sau cuplate sunt potrivite in mediul urban, in mediul rural
casele sunt orientate de obicei dupa soare, cu fatada catre est sau catre sud
15 16
RGU RGU
Se evita realizarea de parcele deschise la doua strazi => se recomanda ca
parcelele sa fie dispuse pe 2 randuri
17 18
RGU RGU
Organizarea de fundaturi Organizarea unei fundaturi
– exemplu din interbelic
19 20
Reguli de baza: Conditionari impuse prin RLU PUG Bucuresti:
Regulamentul de constructii si alinieri al Bucurestiului din 1939, prevedea ca Suprafata minima de 150 mp este aplicata tuturor parcelelor noi sau vechi,
insulele sa nu fie mai lungi de 200 de metri conditionand construibilitatea, pe motiv de insalubritate
Unele comisii tehnice de urbanism fac referire la aceasta regula si solicita Unele PUZ-uri evita prevederea unei suprafete minime pentru parcelele existente,
strapungerea de strazi care sa imparta insulele mai lungi de 200 de metri conditionand obtinerea autorizatiei de construire de intocmirea unui PUD +
ilustrare de arhitectura
Tipuri de fronturi:
◦ Minim 8 metri pentru locuinte insiruite
◦ Minim 12 metri pentru locuinte izolate sau cuplate. (identic RGU)
21 22
Conditionari impuse prin RLU PUB Bucuresti – pentru parcelarile noi Conditionari impuse prin RLU PUG Bucuresti – pentru insertii in parcelari existente
(in afara zonei protejate)
23 24
Parcela – deschideri ale fronturilor si dimensiuni ale parcelelor

Conditionari impuse prin RLU PUB Bucuresti:
the end…
25 26
Structura cursului
Definirea aliniamentului
Tipuri de fronturi și particularităţi în mediul urban/rural
Reglementări privind alinierea – Regulamentul de construcţii și alinieri al
Bucureștiului 1939
• Amplasarea construcţiilor în raport cu aliniamentul
• Bovindouri și ieșiri în consolă
ALINIAMENT SI ALINIERE – dispunerea clădirilor pe parcelă

în raport cu aliniamentul Reglementări privind alinierea – RLU PUG București
curs 2, Tehnica Proiectarii Urbane
REPRODUCEREA SAU PUBLICAREA PARȚIALĂ SAU TOTALĂ REPRODUCEREA SAU PUBLICAREA PARȚIALĂ SAU TOTALĂ
FĂRĂ ACORDUL SCRIS AL AUTORULUI SUNT STRICT FĂRĂ ACORDUL SCRIS AL AUTORULUI SUNT STRICT
UAUIM, Octombrie 2020, Conf. dr. arh. Claudiu RUNCEANU
INTERZISE. INTERZISE.
1 2
Aliniament Aliniament
Amplasarea fata de aliniament (extras art. 23 RGU)
(1) Cladirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase fata de
acesta, dupa cum urmeaza:
Aliniament = limita dintre domeniul privat si domeniul public. (HG 525/1996,
art. 23, alineat 4) (a) In cazul zonelor construite compact, constructiile vor fi amplasate
obligatoriu la aliniamentul cladirilor existente;
(b) Retragerea constructiilor fata de aliniament este permisa numai
Aliniament = linia ce separa proprietatea privata de domeniul public daca se respecta coerenta si caracterul fronturilor stradale.
(linia gardului).
(2) In ambele situatii, autorizatia de construire se emite numai daca
inaltimea cladirii nu depaseste distanta masurata, pe orizontala,
din orice punct al cladirii fata de cel mai apropriat punct al
aliniamentului opus.
Clădirile pot fi dispuse la aliniament (în cazul străzilor comerciale) sau
retrase. (3) Fac exceptie de la prevederile alin. (2) constructiile care au fost
cuprinse intr-un PUZ aprobat conform legii.
(4) […] prin aliniament se intelege limita dintre domeniul privat si
domeniul public.
3 4
Tipuri de fronturi Tipuri de fronturi – particularităţi urban/rural

fronturi continue (construite insiruit) – rezultate din insiruirea cladirilor; Aliniamentul in mediul rural
Regulamentul din 1939 impune o distanta intre ganguri, de maxim 30 de
metri (latimea gangului fiind de 3,50 metri iar inaltimea de 4,50 metri; Transparenta a imprejmuirilor explicata de modul de viata rural in care
pentru a face ganguri cu gabarite diferite, e necesar avizul Brigazii de exista o relatie stransa la nivel de comunitate; transparenta favorizeaza
Pompieri) controlul social
fronturi alveolare – tip derivat din cel continuu; spre deosebire de

frontul continuu, apar niste retrageri (alveole) cu o anumita Casele sunt retrase de la aliniament
repetitivitate
fronturi discontinue (construite cuplat sau izolat)– datorita efectului de
transparenta, vegetatia de pe parcela participa la aspectul strazii, in La origine, gardurile parcelelor au mai mult o functie simbolica,
special in situatii in care latimea strazii este mai mica sau egala cu impiedicand vitele sa intre; cu timpul, gardul ajunge sa fie mutat pe
inaltimea frontului limita de proprietate
5 6
1
Tipuri de fronturi – particularităţi urban/rural Tipuri de fronturi – particularităţi urban/rural
Aliniamentul in mediul urban
Targurile intemeiate de negustori straini – constructiile sunt dispuse pe

aliniament, ocupand intreaga latime a parcelei; uneori exista un gang iar
in adancimea parcelei este organizata curtea – ex. Brasov, Arad, Oradea,
etc.
Targuri rezultate prin transformarea satelor – exista o mai mare

transparenta in raport cu strada si nu un front continuu specific mai
curand caselor de lipscanie.
Fronturi continue Brasov – sursa: Google Earth
7 8
Tipuri de fronturi – particularităţi urban/rural Alinierea și aliniamentul în regulamentele de urbanism

Aliniamentul – limita dintre domeniul privat si domeniul public
Alinierea – o linie virtuala in raport cu care sunt dispuse constructiile pe
parcela (linia rosie)
Despre aliniament in regulamentele de urbanism

-a existat experienta aplicarii Regulamentului din 1939
-Nu s-a pastrat o continuitate in aplicarea regulamentului – au existat
influente balcanice, occidentale, apoi a fost perioada comunista, apoi
din nou influente occidentale – in prezent este reluat cumva
regulamentul din 1939
Fronturi discontinue Bucuresti
INTERZISE.
– Vatra Luminoasa – sursa: Google Earth INTERZISE.
9 10
Alinierea si aliniamentul in regulamentele de urbanism – Alinierea si aliniamentul in regulamentele de urbanism –

Regulamentul din 1939 Regulamentul din 1939
Regulamentul de constructii si alinieri al Bucurestiului, 1939 clarifica
pentru inceput termenii:
Alinierea la strada – ce poate fi cu retragere sau la aliniament
Discuta despre caracterul alinierii:

§ Aliniere limitativa = nu este permisa depasirea acestei limite
§ Aliniere obligatorie = constructia este obligatoriu sa fie amplasata
pe acea limita
Alinierea de fund (tot o aliniere limitativa)

Alinierea laterala
§ Cu retragere – generand locuinte izolate pe lot
§ La calcan – genereaza locuinte insiruite si fronturi continue
§ Mixta – locuinte cuplate sau fronturi alveolare
11 12
2
Alinierea si aliniamentul in regulamentele de urbanism – Alinierea si aliniamentul in regulamentele de urbanism –
Regulamentul din 1939 Regulamentul din 1939
Regulamentul de constructii si alinieri al Bucurestiului, 1939 clarifica
pentru inceput termenii:
§Alinierea dosnica – importanta pentru parcelele foarte adanci din

Bucuresti; reglementeaza spatiul dintre constructia de la strada si cea
construita in profunzimea parcelei; reprezinta un al doilea edificabil
pentru zona din spate a parcelei impunand un anumit grad de
salubritate al construirii pe parcela prin pastrarea unei fasii non
aedificandi
§ Aliniere dosnica de fatada
§ Aliniere dosnica de fund
13 14
Alinierea si aliniamentul in regulamentele de urbanism –

Regulamentul din 1939 Amplasarea cladirilor pe aliniament
Pentru constructiile amplasate in cel de-al doilea edificabil, exista o serie
de prevederi specifice:
§Amplasarea pe aliniament se face atunci cand este necesar accesul
-cladirile trebuie sa fie mai scunde cu un etaj sau cu minim 3 metri decat public
cele principale
§In cazul cladirilor publice, exista obligativitatea deschiderii usilor la
-In cazul dependintelor, acestea nu pot depasi inaltimea de 5 metri (la exterior
cornisa) iar acoperisul nu are voie sa aiba o panta mai mare de 30 de
grade §In cazul in care spatiul din cladire nu este la cota trotuarului, simpla
amenajare a scarii trebuie detaliata printr-un PUD
-In cazul anexelor, acestea nu pot avea o inaltime mai mare de 2,5 metri
(nu depasesc inaltimea gardului si practic nu sunt vizibile dincolo de
limita de proprietate) si este obligatoriu sa fie acoperite in terasa.
Anexele nu aveau voie sa aiba cos de fum, fiind nelocuibile.
15 16
Amplasarea cladirilor pe aliniament Amplasarea cladirilor pe aliniament

§Amplasarea scarilor de acces pe spatiul public Cazul iesirii din rampa
§Trotuarul trebuie dimensionat pe module de 75 cm, pana la 3 metri §Rampa nu trebuie sa porneasca direct din aliniament
§In cazul dispunerii cladirii pe aliniament, ar trebui sa existe o platforma
orizontala de 5 metri, de abia apoi urmand rampa
17 18
3
Cazul iesirii din rampa Cazul iesirii din rampa
§Pentru locuinte individuale mai este acceptata o astfel de solutie,

pentru locuinte colective, nu
19 20

Iesirea in consola deasupra spatiului public – bovindoul (bow- Iesirea in consola deasupra spatiului public – bovindoul
window)
§In Regulamentul din 1939, apare regula bovindoului
§RLU PUG nu reglementeaza bovindourile
§Modelul bovindoului este preluat dupa specificul casei musulmane
§Au fost introduse reglementari privind bovindourile in PUZ-ul zonei
§La noi, modelul este preluat (in perioada interbelica) pe filiera centrale, PUZ-urile zonelor istorice, al sectorului 2 si al sectorului 6
occidentala (franceza si engleza) unde exista nevoia iesirii in consola
pentru a castiga spatiu
§In perioada comunista, bovindourile au fost folosite foarte putin, iar
dupa 1977 s-a interzis iesirea in consola cu mai mult de 90 cm
§Dupa 1989 s-a renuntat la interdictia depasirii a 90 de cm in consola,
devenind sarcina inginerului sa dimensioneze structura astfel incat sa
reziste la cutremur
21 22

Regulamentul din 1939 reglementeaza Regulamentul din 1939 reglementeaza bovindoul astfel:
bovindoul astfel:
§In cazul in care se doreste realizarea bovindoului pe fatada constructiei
§Iesirea in consola nu trebuie sa depaseasca dispuse pe aliniament, trebuie pastrata o retragere de minim 1 metru
90 de cm fata de limita laterala a parcelei (fata de parcela vecina)
§Inaltimea libera fata de sol trebuie sa fie de

minim 3,50 metri
§Daca se doreste amplasarea bovindoului pana la limita laterala de
§In planul fatadei, bovindoul nu trebuie sa proprietate, trebuie adus acordul notarial al vecinului, prin care
depaseasca 30% din suprafata fatadei (nu amandoi vecinii se angajeaza sa construiasca bovindourile aliniate.
neaparat a fatadei construite efectiv, cat a
celei ce ar rezulta dupa regulile
construibilitatii) §Pe strazile cu distanta intre alinierile fatadelor sub 10,0 metri,
bovindourile sau balcoanele nu pot depasi fatada cu mai mult de 0,30
metri.
23 24
4
RLU PUZ Sectorul 2 Riscuri determinate de amplasarea constructiilor pe aliniament
Regula bovindoului este instituita dupa modelul Regulamentului din §Caderile de zapada sau gheata - un detaliu utilizat frecvent consta in
1939, cu cateva modificari: construirea de copertine sau balcoane - latimea lor poate fi cel mult
egala cu latimea trotuarului; copertinele trebuie sa respecte aceeasi
§Bovindoul nu va depasi planul fatadei cu mai mult de 0,90 metri, iar regula a inaltimii libere de 4,50 metri, asemeni bovindourilor
inaltimea libera pana la sol trebuie sa fie de 4,50 metri (si nu 3,50 metri
cum prevedea Regulamentul din 1939)
§Reia regula iesirii peste aliniament a bovindoului cu maxim 0,30 metri
in cazul strazilor cu o distanta intre aliniamente mai mica de 10 metri
25 26

Racordarea aliniamentelor la intersectia strazilor Racordarea aliniamentelor la intersectia strazilor – strazi de categ. III
§Daca strazile sunt de categoria a treia (7 metri), latimea tesiturii trebuie

sa fie de minim 6 metri
§Daca strazile sunt de categoria a doua (14 metri) sau mai mult, atunci
tesitura trebuie sa fie de minim 12 metri
§La nivel national, nu exista un normativ care sa reglementeze aceasta

lungime a tesiturii
27 28

Racordarea aliniamentelor la intersectia strazilor – strazi de categ. II Racordarea aliniamentelor la intersectia strazilor – reglementarile frantuzesti
29 30
5
Cuprins
• Despre dispunerea cladirilor pe parcela– servitutile impuse prin Codul Civil

• Principale tipuri de servituti
• Servitutile legate de folosirea apelor
• Despre ziduri si santuri comune
• Dispunerea cladirilor si plantatiilor in raport cu limitele laterale; despre
DESPRE SERVITUTI picatura stresinilor
curs 3 • Servituti legate de vederea inspre proprietatea vecina
Tehnica Proiectării Urbane • Servitutea de trecere
UAUIM, octombrie 2020, Conf. dr. arh.
Claudiu RUNCEANU
1 2
Dispunerea cladirilor pe parcela – servituti impuse prin Codul Dispunerea cladirilor pe parcela – servituti impuse prin Codul
Civil Civil
Codul Civil – Cartea a III-a Despre bunuri, Titlul III (dezmembramintele dreptului
de proprietate privata), Capitolul IV – servitutile
• Necesitatea abordarii servitutiilor impuse prin Codul Civil pentru a intelege
principalele conditionari ce dicteaza construirea pe parcela Art. 755
(1) Servitutea este sarcina care greveaza un imobil, pentru uzul sau utilitatea
imobilului unui alt proprietar.
(2) Utilitatea rezulta din destinatia economica a fondului dominant sau consta
• Codul Civil reprezinta principalul suport legal la care se face referire in
intr-o sporire a confortului acestuia.
discutia privind reglementarea impusa la nivel de parcela
Sursa servitutilor:
• Rezultate din starea naturala a locurilor (spre ex. din relief)
• Rezultate din lege
• Rezultate din intelegerea intre proprietari
3 4
Civil Civil
Sursa servitutilor: Servituti legate de folosirea apelor (rezultate din starea naturala a locurilor)
Art. 604 Regulile privind curgerea fireasca a apelor
• Rezultate din starea naturala a locurilor (exemple: din relief - curgerea apelor (1) Proprietarul fondului inferior nu poate impiedica in niciun fel curgerea
fireasca a apelor provenite de pe fondul superior.
de ploaie, din curgerea apelor naturale permanente)
(2) Daca aceasta curgere cauzeaza prejudicii fondului superior, proprietarul
acestuia poate cere autorizarea justititiei spre a face pe fondul sau lucrarile
necesare schimbarii directiei apelor, suportand toate cheltuielile ocazionale.
(3) La randul sau, proprietarul fondului superior este obligat sa nu efectueze
• Rezultate din lege
nicio lucrare de natura sa agraveze situatia fondului inferior.
• Rezultate din intelegerea intre proprietari
5 6
TReproducerea sau publicarea parțială sau totală fără acordul scris al autorului sunt strict interzise. 1
Servituți legate de folosirea apelor

Dispunerea cladirilor pe parcela – servituti impuse prin Codul
Civil
Servituti legate de folosirea apelor (rezultate din starea naturala a locurilor)
Art. 608 Intrebuintarea izvoarelor

(1) Proprietarul poate acorda orice intrebuintare izvorului ce ar exista pe fondul
sau, sub rezerva de a nu aduce atingere drepturilor dobandite de proprietarul
fondului inferior.
(2) Proprietarul fondului pe care se afla izvorul nu poate sa ii schimbe cursul
daca prin aceasta schimbare ar lipsi locuitorii unei localitati de apa necesara
pentru satisfacerea nevoilor curente.
https://zigzagprinromania.com/blog/castelul-stirbei-sinaia
7 8
Civil Civil
Servituti legate de folosirea apelor (rezultate din starea naturala a locurilor) Servituti rezultate din lege
• Daca se doreste realizarea unei amenajari sau a unei sistematizari, apa se va • Daca doi vecini nu se inteleg cu privire la limita de proprietate, cheltuielile de
scoate catre strada si nu spre proprietatea vecinului. granituire sunt suportate de amandoi.
• Este posibila modificarea cursului unui izvor ce traverseaza proprietatea dar • Atunci cand se solicita autorizatia de construire, se depune un proces verbal
este obligatoriu ca acesta sa iasa de pe proprietate pe vechea albie. din care sa rezulte ca nu exista litigii legate de limita de proprietate.
• Daca izvorul alimenteaza cu apa o intreaga comunitate, nu este permisa • Intr-un proiect de urbanism este importanta proprietatea asa cum rezulta din
modificarea cursului. cadastru si nu cum reiese din ridicarea topo.
• Ridicarea topo exprima o stare de fapt, imprejmuirile putand fi modificate in

timp. Daca suprafata proprietatii este mai mare decat in cadastru, atunci
trebuie facut un proces de granituire – cheltuielile sunt suportate in mod egal
de catre parti.
9 10
Civil Civil
Servituti rezultate din lege – despre ziduri si santuri comune Servituti rezultate din lege – despre ziduri si santuri comune
Art. 661 Semnele de necomunitate
Art. 660 Prezumtia de coproprietate asupra despartiturilor comune (1) Exista un semn de necomunitate a zidului atunci cand culmea acestuia este
dreapta si perpendiculara spre un fond si inclinata spre celalalt fond. Zidul
este prezumat a fi in proprietatea exclusiva a proprietarului fondului catre
(1) Zidul, santul, precum si orice alta despartitura intre doua fonduri sunt care este inclinata coama zidului.
prezumate a fi in proprietatea comuna a vecinilor, daca nu rezulta contrariul
din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori daca (2) Exista semn de necomunitate a santului atunci cand pamantul este aruncat
ori inaltat exclusiv pe o parte a santului. Santul este prezumat a fi in
proprietatea comuna nu a devenit proprietate exclusiva prin uzucapiune, in proprietatea exclusiva a proprietarului fondului pe care este aruncat
conditiile legii. pamantul.
11 12
Civil Civil
Art. 662 Obligatia de construire a despartiturilor comune • Zidul comun trebuie platit de ambii proprietari. Daca unul dintre ei nu are
(1) Oricare dintre vecini ii poate obliga pe proprietarii fondurilor invecinate sa bani, atunci prin proces, trebuie sa renunte la dreptul de proprietate asupra
contribuie la construirea unei despartituri comune. zidului comun – exceptie: daca zidul face parte dintr-o constructie.
(2) In lipsa unor dispozitii legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiurilor

locului, inaltimea zidului comun se stabileste de parti, dar fara a depasi 2 • In privinta inaltimii zidului comun, pentru Bucuresti, Regulamentul din 1939
metri, socotindu-se si coama zidului. prevedea o inaltime de 2,5 metri – precum anexele.
• Daca imprejmuirea este din zidarie, este obligatoriu ca imprejmuirile

laterale si de spate sa fie opace.
13 14
Civil Civil
Art. 664 Constructiile si instalatiile aflate in legatura cu zidul comun Art. 665 Inaltarea zidului comun
(1) Oricare dintre coproprietari poate sa inalte zidul, cu indatorirea de a
suporta singur cheltuielile de inaltare peste limita zidului comun, precum si
(1) Oricare dintre coproprietari are dreptul sa sprijine constructii ori sa cheltuielile de reparare a partii comune a zidului ca urmare a inaltarii
instaleze grinzi in zidul comun cu obligatia de a lasa 6 centimetri spre acestuia.
celalalt coproprietar si fara a afecta dreptul acestuia de a sprijini
constructiile sale ori de a instala propriile grinzi in zidul comun. (2) In cazul in care zidul nu poate rezista inaltarii, proprietarul care doreste sa
faca aceasta inaltare este dator sa reconstruiasca zidul in intregime luand
(2) Un coproprietar va avea dreptul de a scurta grinzile puse de vecinul sau
din fondul sau suprafata pentru a asigura grosimea necesara zidului nou
pana in jumatatea zidului, in cazul in care ar dori sa instaleze el insusi grinzi ridicat.
ori sa construiasca un cos de fum in acelasi loc.
(3) Vecinul care nu a contribuit la inaltare poate dobandi coproprietatea,
platind jumatate din valoarea actualizata a materialelor si manoperei
• Prin urmare, daca un proprietar vrea sa construiasca un garaj sau un folosite, precum si, daca este cazul, jumatate din valoarea terenului
umbrar, are voie sa sprijine grinzile pe zidul comun cu conditia sa lase 6 intrebuintat pentru ingrosarea zidului.
centimetri fata de cealalta proprietate.
15 16
Civil Civil
Servituti rezultate din lege – despre ziduri si santuri comune

Servituti rezultate din lege – distanta minima in constructii
In cazul construirii pe calcan:
Art. 612 Distanta minima in constructii

- Se colicita prin CU acordul notarial al vecinului (de obicei solicita
despagubiri pentru daune interese) Orice constructie, lucrari sau plantatii se pot face de catre proprietarul
- Se realizeaza o expertiza tehnica urmata de un proiect de consolidare fondului numai cu respectarea unei distante minime de 60 de cm fata de
- Este necesara o declaratie notariala a noului proprietar – in cazul in care se linia de hotar, daca nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de
intampla ceva cu casa vecina, va suporta daunele.
urbanism, astfel incat sa nu se aduca atingere drepturilor proprietarului
vecin.
17 18
Civil Civil
Art. 613 Distanta minima pentru arbori Art. 615 Distanta minima pentru fereastra de vedere
(1) In lipsa unor dispozitii cuprinse in lege, regulamentul de urbanism sau a (1) Este obligatorie păstrarea unei distante de cel putin 2 metri între fondul,
obiceiului locului, arborii trebuie saditi la o distanta de cel putin 2 metri îngrădit sau neîngrădit, apartinând proprietarului vecin si fereastra pentru
de linia de hotar, cu exceptia acelora mai mici de 2 metri, a plantatiilor si a vedere, balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest
gardurilor vii. fond.
(2) În caz de nerespectare a distantei, proprietarul vecin este îndreptatit sa (2) Fereastra pentru vedere, balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu
ceara scoaterea ori, dupa caz, taierea, la înaltimea cuvenita, a arborilor, linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distantă mai mică de
plantatiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care un metru.
acestea sunt ridicate.
(3) Distanta se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar,
(3) Proprietarul fondului peste care se întind radacinile sau ramurile arborilor existent pe fata zidului în care s-a deschis vederea sau, după caz, pe linia
apartinând proprietarului vecin are dreptul de a le taia, precum si dreptul exterioară a balconului, până la linia de hotar. Distanta, si în cazul lucrărilor
de a pastra fructele cazute în mod natural pe fondul sau. neparalele, se măsoară tot perpendicular, de la punctul cel mai apropiat al
lucrării de linia de hotar si până la această linie.
Arborii vor fi plantati la minimum 2 metri de limita de proprietate, arbustii,
la minim 60 de centimetri – ex. liliac, forsythia.
19 20
Civil Civil
Sursa: Google Maps Sursa: Google Maps
21 22
Civil Civil
Despre vederea inspre proprietatea vecina Picatura stresinilor
Art. 616 Fereastra de lumină Art. 611 Picatura stresinii

Proprietarul este obligat să îsi facă streasina casei sale astfel încât apele
Dispozitiile art. 615 nu exclud dreptul proprietarului de a-si deschide, fără provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin.
limită de distantă, ferestre de lumină dacă sunt astfel construite încât să
împiedice vederea spre fondul învecinat.
• Zapada si apa provenind din ploaie trebuie sa cada in proprietatea ta
• Jgheaburile trebuie sa fie pe proprietatea ta iar apele sa fie conduse catre
strada
• In cazul in care exista un acord intre vecini, este important ca acesta sa fie
confirmat de un act notarial si sa fie inscris in Cartea Funciara.
• Daca exista o vechime mai mare de 30 de ani, chiar si in lipsa unui act, ele
sunt acceptate.
23 24
Civil Civil
Servitutea de trecere Servitutea de trecere
Art. 617 Dreptul de trecere • Un teren lipsit de acces nu este construibil. Pana cand se stabileste prin
hotarare judecatoreasca accesul, nu are drept de construire.
(1) Proprietarul fondului care este lipsit de acces la o cale publică are dreptul
să i se permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea • Servitutea se instituie pe distanta cea mai scurta – pentru a aduce un
fondului propriu. minim de prejudicii
(2) Trecerea trebuie să se facă în condiții de natură să aducă o minimă
stânjenire exercitării dreptului de proprietate asupra fondului ce are acces
la calea publică; în cazul în care mai multe fonduri vecine au acces la calea • Daca proprietatea se desprinde dintr-o proprietate mai mare, atunci
publică, trecerea se va face pe fondul căruia i s-ar aduce mai puține servitutea se da pe aceasta proprietate.
prejudicii.
• Trebuie platita despagubire pentru paguba ce se pricinuieste.
25 26
Civil Civil
Accesul pentru terenul 1

se rezolva la Judecatorie
unde proprietarul depune
o solicitare pentru a i se
stabili accesul la drumul
public.
Judecatoria numeste un
expert
(adesea topometrist) care
face istoricul acelui loc.
Daca pe acest teren se realiza accesul vreme de 30 de ani (lucru dovedit cu martori), atunci dreptul
de acces se dobandeste prin prescriere cu confirmare judecatoreasca – nu datoreaza proprietarului
2 nimic => prescriere fara despagubire
27 28
Civil Civil
Daca terenul 2 este cumparat, apare o problema de

In cazul unei proprietati restituite intr-un ansamblu de locuinte colective,
Acces. Dreptul de trecere se stabileste prin servitute
rezolvarea se face prin PUD (inainte de a merge la Judecatorie), stabilindu-
de trecere in momentul pregatirii actelor.
se posibilitatea de acces.
Procedura:
Discutia se poarta de aceasta data intre proprietarul privat si administratia In continutul contractului de V/C a terenului 2 este
publica. prevazuta servitutea de trecere care trebuie
Inregistrata la Cartea Funciara (altfel, dreptul se
pierde la prima vanzare).
Este posibila inclusiv vanzarea catre terenul 2

a fasiei de teren care permite accesul – dezavantaje
pentru proprietarul 1.
29 30
Civil Civil
Tipuri de servituti: Tipuri de servituti
Servitutile pot fi continue (permanente) sau necontinue. Exemple:

- Servitute continua aparenta – o fereastra orientata spre terenul vecin pentru
care vecinul si-a dat acordul. Servitutile aparente se dobandesc si prin
Servitutile pot fi: prescriere.
• aparente (a caror existenta este atestata de un semn vizibil de servitute – spre
ex. o usa, o fereastra) - Servitute continua neaparenta – ii permit vecinului sa treaca cu conducta de
canalizare pe terenul meu. Servitutile neaparente au nevoie sa fie instituite
• neaparente – spre ex. o conducta ingropata, servitutea de a nu construi, printr-un act notarial.
dreptul de trecere, sau dreptul de a lua apa din fantana vecinului, etc. - Servitute necontinua aparenta – ii permit vecinului sa ia apa din fantana mea.
- Servitute necontinua neaparenta – interdictia temporara de construire.
Servitutile dintre doua terenuri se sting daca ambele terenuri intra in

proprietatea aceleiasi persoane.
31 32
the end…
33
• Continuare curs 3 - despre tipuri de servituți
• Dispunerea clădirilor în raport cu limitele laterale și de spate
DISPUNEREA CLADIRILOR
IN RAPORT CU LIMITELE
LATERALE SI DE SPATE
curs 4, Tehnica Proiectării Urbane
UAUIM, octombrie 2020

Conf. dr. arh. Claudiu RUNCEANU
1 2
Civil Civil
Tipuri de servituți: Tipuri de servituți
Servituțile pot fi continue (permanente) sau necontinue. Exemple:

- Servitute continuă aparentă – o fereastră orientată spre terenul vecin pentru
care vecinul și-a dat acordul. Servituțile aparente se dobândesc și prin
Servituțile pot fi: prescriere.
• aparente (a căror existență este atestată de un semn vizibil de servitute) - Servitute continuă neaparentă – îi permit vecinului să treacă cu conducta de
• neaparente – spre ex. dreptul de trecere canalizare pe terenul meu. Servituțile neaparente au nevoie să fie instituite
printr-un act notarial.
- Servitute necontinuă aparentă – îi permit vecinului să ia apă din fântâna mea.
- Servitute necontinuă neaparentă – interdicția temporară de construire.
Servituțile dintre doua terenuri se sting dacă ambele terenuri intră în

proprietatea aceleiași persoane.
3 4
Dispunerea cladirilor pe parcela – retrageri fata de limitele Dispunerea cladirilor pe parcela – retrageri fata de limitele
laterale si de spate laterale si de spate
Retragerea față de limitele laterale de proprietate Retragerea față de limitele laterale de proprietate
• Reglementarea retragerii clădirilor în raport cu limitele laterale și de spate ale Extras Ordin 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor
parcelei provine din preocupări igieniste privind mediul de viață al populației
• Necesitatea asigurării însoririi spațiilor interioare ale construcției
• Necesități de siguranță - permiterea accesului mașinilor de intervenție în caz de Art. 3
incendiu
(1) Amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să asigure însorirea
acestora pe o durată de minimum 1 ½ ore la solstițiul de iarnă, a încăperilor de
Art. 24 RGU - Amplasarea în interiorul parcelei locuit din clădire și din locuințele învecinate.
Autorizarea executării construcțiilor este permisă numai dacă se respectă: Distanța dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală cu înălțimea
clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc.
a) distanțele minime obligatorii față de limitele laterale și posterioare ale
parcelei, conform Codului Civil; (2) In cazul in care proiectul de amplasare a clădirilor evidențiază că distanța
dintre clădirile învecinate este mai mică sau cel puțin egală cu înălțimea clădirii
b) distanțele minime necesare intervențiilor în caz de incendiu, stabilite pe baza celei mai înalte, se va întocmi studiu de însorire, care să confirme respectarea
avizului unității teritoriale de pompieri. prevederii de la alin. (1).
5 6
Regulamentul local de urbanism al PUG București Regulamentul local de urbanism al PUG București
Introduce următoarele UTR-uri în zona L:
L1 = subzona locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri L1a, L1b, L1c
§ L1a = subzona locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri
situate în afara perimetrelor de protecție
§ L1b = subzona locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri
situate în interiorul perimetrelor de protecție
§ L1c = subzona locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri
situate în noile extinderi sau enclave neconstruite
§ L1d = subzona locuințelor individuale mici cu POT sub 20% situate în zona
culoarelor plantate propuse pentru ameliorarea climatului orașului
L2 = subzona locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri

realizate pe baza unor lotizări anterioare
§ L2a = subzona locuințelor individuale și colective mici realizate pe baza unor
lotizări anterioare, cu P-P+2 niveluri, situate în afara zonei protejate
§ L2b = subzona locuințelor individuale și colective mici realizate pe baza unor
lotizări anterioare, cu P-P+2 niveluri, situate în zone protejate
7 8
Regulamentul local de urbanism al PUG București Regulamentul local de urbanism al PUG București
9 10
RLU PUG București
amplasarea mai multor Retragerea față de limitele laterale de proprietate – Regulamentul de construcții și
construcții pe aceeași alinieri al Bucureștiului- 1939
parcelă
Reglementarea construirii se face pe zone:
distanța dintre clădiri • Zona I = zona rurală
se poate reduce la H/2
dacă fronturile opuse
• Zona II = zona pentru locuințe
nu au camere locuibile,
dar nu la mai puțin de
4 metri • Zona III = zona mixtă (locuințe+comerț+industrii salubre)
• Zona IV = zona comercială
• Zona V = zona industrială
Dimensiunile parcelelor depind de specificul zonei, la fel si modul de construire.
11 12
Retragerea față de limitele laterale de proprietate – Regulamentul de construcții
și alinieri al Bucureștiului- 1939
Retragerea față de limitele laterale de proprietate – Regulamentul de construcții
și alinieri al Bucureștiului- 1939
Încurajează un tip de construire dens specific modelului european:
• În clasa III de construcții (zona mixtă: de locuire+comerț+industrii salubre) se
propune construirea din calcan în calcan, conducând la obținerea unei cornișe
uniforme:
• Ex. Bulevardele Magheru, Elisabeta, Kogălniceanu: H cornisă = 21,0 m iar pentru
bulevarde mai largi de 35 de metri, H cornisă = 27,0 metri.
• Reglementarea retragerilor față de limitele laterale se face în mod distinct
pentru parcelările noi și pentru cele existente.
• Pentru a contracara problema distanțelor reduse față de limitele laterale de
proprietate, recomandă orientare ferestrelor încăperilor anexe spre limitele
laterale
13 14
Regulamentul de construcții și alinieri al Bucureștiului- 1939
Retragerea față de limitele laterale de proprietate – Regulamentul de construcții și Clasa II a (zona pentru locuințe) de construcții
alinieri al Bucureștiului- 1939 Dependințele/anexele pot fi amplasate pe limita laterală/de fund dacă:
- Acoperă un calcan
Reglementari pentru clasa II – zona pentru locuințe.
• Pentru parcelările noi, retragerea clădirilor față de limita de proprietate laterală - Sunt executate din zidărie
trebuie să fie de cel puțin 1/3 din înălțimea de desupra solului
• Pentru terenurile existente, retragerea față de limita laterală de proprietate va fi de
1/4 din înălțime.
• Retragerea nu poate fi mai mică de 2,50 metri.
Retragerea față de limita de spate:

• Pentru parcelările noi, cel puțin ½ din înălțimea construcției, socotită până la
planșeul superior al catului considerat.
• Pentru terenurile existente, cel puțin 1/3 din înălțimea considerată.
• Retragerea trebuie să fie de cel puțin 3 metri.
• Banda de construibilitate este de 15 metri pentru parcelări noi și de 20 de metri
pentru parcelări existente
15 16
Regulamentul de construcții și alinieri al Bucureștiului- 1939 Regulamentul de construcții și alinieri al Bucureștiului- 1939
Clasa II b de constructii Clasa II b de constructii
• Clădirile principale nu trebuie să depășească alinierea de fund fixată la 15 m

de alinierea fațadelor pentru parcelări noi și la 20 m pentru parcelări
existente.
17 18
Clasa II c de constructii Clasa II c de constructii
• Clădirile principale nu trebuie să depășească alinierea de fund fixată la 20 de

metri de la alinierea fațadelor pentru parcelări noi și la 25 de metri pentru
parcelări existente.
19 20
Clasa III de constructii (zona mixta – locuire+comert+industrii salubre) Clasa III de constructii (zona mixta – locuire+comert+industrii salubre)
– cazul parcelelor existente cu o adâncime mai mică de 12 metri
21 22
Dispunerea cladirilor pe parcela – retrageri fata de limitele

laterale si de spate
Experienta straina – POS Paris
Documente reglementare – exemple din

strainatate
http://www.paris.fr/pratique/urbanisme/documents-d-urbanisme-plu/p6576
23 24
Experienta straina – POS Paris Experienta straina – POS Paris
http://www.paris.fr/pratique/urbanisme/documents-d-urbanisme-plu/p6576 http://www.paris.fr/pratique/urbanisme/documents-d-urbanisme-plu/p6576
25 26
the end…
27
Inaltimea maxim admisa a cladirilor
n Aspecte ce conditioneaza inaltimea cladirilor

– Elemente compozitionale
– Silueta caracteristica (punerea in valoare a reliefului/peisajului)
– Protejarea elementelor de patrimoniu (istoria locului)
n Documente reglementare:
– RGU
– Normele de igiena
Înălțimea maxim admisă a construcțiilor – Regulamentul de constructii si alinieri al municipiului Bucuresti (1939)
– RLU PUG Bucuresti
curs Tehnica proiectării urbane – Exemple straine: PLU Paris, Regulamentul regional de urbanism pentru
Regiunea Bruxelles
UAUIM, noiembrie 2020 Conf. dr. arh. Claudiu RUNCEANU
1 2
Aspecte ce conditioneaza inaltimea cladirilor Aspecte ce conditioneaza inaltimea cladirilor
n Silueta caracteristica (punerea in valoare a reliefului/peisajului) n Silueta caracteristica (punerea in valoare a reliefului/peisajului)
– punere in valoare a caracteristicilor geografice si topografice ale – punere in valoare a caracteristicilor geografice si topografice ale
localitatilor: localitatilor:
3 4
n Silueta caracteristica n Silueta caracteristica
• particularizare a oraselor de campie, unde relieful nu • pentru orasele de deal si de munte, punere in valoare a
contribuie la asigurarea unei siluete diferite => o suita de reliefului
elemente mai inalte, ajunge sa defineasca o silueta specifica
– accentuarea corniselor prin localizarea de elemente mai
inalte; evitarea amplasarii de constructii inalte in
zonele de vale => evitarea uniformizarii/negarii reliefului
– daca sunt mai multe coline, se construieste mai inalt pe
culmi
– evitarea construirii inalte la periferie – pentru a nu
masca relieful/silueta orasului existent
5 6
Reproducerea/publicarea parțială sau integrală a acestui document fără acordul autorului este strict interzisă.
1

n Silueta caracteristica
– pentru orasele de deal si de munte, punere in valoare a n Silueta caracteristica
reliefului – Construire mai inalta pe culme si accentuare a cornisei
7 8
n Elemente compozitionale
n Protejarea elementelor de patrimoniu – Aderarea la modelul orasului unitar (model european) – cornisa
– punere in valoare a elementelor de patrimoniu, evitand punerea lor uniforma (efect de coerenta si monumentalitate – ex. Paris,Viena,
in concurenta prin noi insertii de cladiri Budapesta)
• Ex. Pentru Bucuresti, in perioada interbelica se dorea o cornisa
• Este de evitat adaugarea alaturi de o cladire inalta de cuprinsa intre 21-27 de metri
patrimoniu, a unei noi cladiri inalte
• Delimitarea zonelor construite protejate unde construirea se

supune unor conditionari mai drastice
• Pentru monumente izolate instituirea unor zone de protectie in

lipsa unor documentatii mai detaliate – ex. raza de 100 de metri
in mediul urban si de 500 de metri in mediul rural – in interiorul
carora se construieste doar cu avizul Ministerului Culturii
Foto: Spiro KOSTOF, The City Shaped, 1999
9 10
– modelul orasului dinamic
– modelul orasului dinamic – efecte de perspectiva si surpriza –
ex. Londra, orase germane, unele zone din Paris – La Defense – Pentru Bucuresti – studiul de altimetrie (studiu de fundamentare
PUG Bucuresti) – coordonat de profesorul Al. Sandu
• Urmareste accentuarea cornisei Dambovitei
• Introduce puncte inalte izolate – dominante si repere marcand
capete de perspectiva, ce induc coerenta
• Terenuri cu parcelar generos ce permit construirea inalta
Foto: www.wikipedia.org
11 12
2
Documente reglementare
Regula stabilirii inaltimii maxime a constructiilor, in raport cu distanta

fata de orice punct al fatadei de pe aliniamentul opus (H £ D)
deriva din:
– necesitatea respectarii normelor de igiena (insorire, protectia

impotriva zgomotului si noxelor determinate de circulatie si
transporturi)
Cadrul reglementar
– norme de securitate si stabilitate a cladirilor.
13 14
Documente reglementare Documente reglementare
Regula stabilirii inaltimii maxime a constructiilor, in raport cu distanta fata n Regulamentul general de urbanism (HG 525/1996 actualizata in
de orice punct al fatadei de pe aliniamentul opus (H £ D) 2002)
Art. 23 – Amplasarea față de aliniament Art. 31. Inaltimea constructiilor

(1) Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii
(2) […] autorizația de construire se emite numai dacă înălțimea clădirii nu medii a cladirilor invecinate si a caracterului zonei, fara ca
depășește distanța măsurată, pe orizontală, din orice punct al clădirii față diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua
de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus. niveluri cladirile imediat invecinate.
(3) Fac excepție de la prevederile alin. (2) construcțiile care au fost cuprinse într- (2) In sensul prezentului regulament, cladiri imediat invecinate sunt
un plan urbanistic zonal. cele amplasate alaturat, de aceeasi parte a strazii.
(3) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) constructiile care au fost
cuprinse intr-un plan urbanistic zonal aprobat conform legii.
(RGU, Sectiunea 4 – Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenului si

ale constructiilor)
15 16
n Regulamentul general de urbanism (HG 525/1996 actualizata in n Regulamentul general de urbanism (HG 525/1996 actualizata in
2002) 2002)
Inaltimea medie a cladirilor invecinate dintr-o zona = media inaltimilor
la cornisa a constructiilor existente in vecinatatea terenului pe care Situatii in care Hmax permis nu poate fi atins (corelare de mai multi
urmeaza a se amplasa. (Ghid privind elaborarea si aprobarea RLU, parametri):
2000, p. 143)
- protejarea si punerea in valoare a mediului natural/construit
Contradictii: existent
- constructii alaturate cu diferenta de inaltime > 4 niveluri - reguli de compozitie arhitectural-urbanistica a zonei
(P si P+5) - asigurarea functionalitatii constructiilor in concordanta cu destinatia
lor (constrangeri de program de arhitectura)
- pentru Bucuresti, regula se aplica astfel– inaltimea cladirii noi cuprinse intre
doua cladiri existente se calculeaza ca medie a inaltimii cladirilor invecinate +
- functionalitatea zonei – impact asupra sistemului de
2 niveluri
circulatie/stationare, asupra capacitatii retelelor tehnico-edilitare
- cerinte tehnice de asigurare a securitatii, stabilitatii si sigurantei de
exploatare
17 18
3
n Norme de igiena si recomandari privind mediul de viata al n Norme de igiena si recomandari privind mediul de viata al
populatiei (Ordinul MS 119/2014) populatiei (Ordinul MS 119/2014)
Norme de igiena referitoare la zonele de locuit: Consecinte:

Art. 3
(1) Amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să asigure însorirea – Introducerea unor distante minime obligatorii intre cladiri (H<=D)
acestora pe o durată de minimum 1 ½ ore la solstițiul de iarnă, a
încăperilor de locuit din cladire si din locuintele invecinate.
– Conditionarea inaltimii, de gabaritul strazii
Distanța dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puțin
egală cu înălțimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri
reciproc. – Retrageri succesive ale nivelurilor ce depasesc cornisa strazii
(2) In cazul in care proiectul de amplasare a cladirilor evidentiaza ca
distanta dintre cladirile invecinate este mai mica sau cel putin egala
cu inaltimea cladirii celei mai inalte, se va intocmi studiu de insorire,
care sa confirme respectarea prevederii de la alin. (1).
19 20

Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG Bucuresti
n Inaltimea maxima admisibila este egala cu distanta dintre

aliniamente; pot fi adaugate suplimentar 1-2 niveluri (in functie de
volumetria caracteristica strazii) cu conditia retragerii acestora in
limitele unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri continuat cu tangenta
sa la 45° .
n Valabil pentru zona centrala si zona mixta
21 22

n In intersectii se admit 1-2 niveluri suplimentare in planul fatadelor,

pe o lungime de 15 metri de la intersectia aliniamentelor, dupa care
pot urma inca alte doua niveluri retrase in interiorul unui arc de cerc
cu raza de 4,0 metri si a tangentei la acesta la 45°.
(valabil pentru zona centrala si zona mixta)
n Pentru zonele de locuinte, se admite 1 nivel suplimentar la

constructiile de colt in cazul intersectiilor in care cel putin una
dintre strazi este de categoria a II-a (14 metri).
23 24
4

n Cazul zonei centrale si al zonei mixte
n In cazul racordarii intre strazi cu latimi diferite, cu cladiri avand

regim de inaltime diferit, se va prelungi regimul cel mai inalt spre
strada secundara:
– pe o lungime de 50,0 de metri daca strada are 6 sau 4 fire;

– pe o lungime de 25,0 de metri daca strada are 2 fire de circulatie;
– in cazul in care diferenta este mai mare de doua niveluri, racordarea se
va face in trepte.
25 26

Regulamentul de constructii si alinieri al municipiului Bucuresti(1939)
n Stabilirea inaltimii maxime admise se realizeaza prin definirea unui

gabarit in interiorul caruia noua cladire trebuie sa se insereze
n Defineste tipurile de niveluri care se iau in considerare:
– Parter infundat/subsol locuibil
– Caturi pline
– Caturi retrase
n Defineste modul cum se masoara inaltimea, in situatii particulare
– cazul strazilor in panta
– cazul caselor cu fronton
– Cazul terenurilor de colt
n Clarifica tipuri de exceptii permise
27 28

Regulamentul de constructii si alinieri al municipiului Bucuresti(1939) n Stabilirea inaltimii maxime admise se realizeaza prin definirea unui
gabarit in interiorul caruia noua cladire trebuie sa se insereze
n Gabaritul se determina prin sectiuni verticale perpendiculare pe
toate alinierile prevazute pentru cladiri
n Pentru cladirile principale, gabaritul = linie verticala (numita

inaltimea maxima a cladirii), avand baza pe alinierea considerata, cu
o inaltime specificata si prelungita in planul sectiunii verticale printr-
un arc de cerc, inclinata la 45° , fie cu o dreapta inclinata cu 60° sau
30° .
29 30
5

n Tipurile de niveluri care se iau in considerare:
n Defineste tipurile de niveluri care se iau in considerare:
– Parter infundat/subsol locuibil – nivelul avand pardoseala cu

cel mult 1 metru sub nivelul trotuarului
– Caturi pline – niveluri avand pardoseala la minimum 30 cm

deasupra trotuarului
– Caturi retrase – cuprinse intre inaltimea maxim admisa si partea

superioara a gabaritului
31 32

n Cazul strazilor in panta
n Defineste modul cum se masoara inaltimea, in situatii particulare:
– cazul strazilor in panta – pentru cladiri avand lungimea fatadei

sub 30 de metri, inaltimea se masoara la jumatatea fatadei;
pentru cele ce depasesc 30 de metri, se considera inaltimea
constructiei pentru fiecare tronson de 30 de metri (masurat la
jumatatea lui);
33 34
Regulamentul de constructii si alinieri al municipiului Bucuresti(1939) Regulamentul de constructii si alinieri al municipiului Bucuresti(1939)
n Cazul strazilor in panta n Cazul caselor cu fronton – in calculul inaltimii maxime se ia 1/3 din
inaltimea frontonului; pentru frontoane de alta forma decat cea
triunghiulara, se considera un fronton tringhiular de suprafata egala;
35 36
6
n Cazul terenurilor de colt n Cazul terenurilor de colt
37 38
n Cazul terenurilor cu deschidere la doua strazi
n Cazul terenurilor cu deschidere la doua strazi – atunci cand limita dintre doua
terenuri este cuprinsa intre 10-17 metri masurati din colt, constructia mai
inalta va avea spre vecin (pe portiunea ce excede inaltimea mai mica) o
fatada retrasa cu cel putin 2 metri sau un calcan decorat in stilul fatadei
dinspre strada.
n Conditionarea inclusiv a unei inaltimi minime admise – sunt permise cladiri

principale mai mici decat Hmaxim permis, fara a cobora cu mai mult de un
etaj/cel mult 3 metri sub Hmax.
n Este permisa depasirea H maxim admis (cu avizul Comisiei pentru

aplicarea Planului) cu conditia micsorarii S construite astfel incat S
desfasurata obtinuta sa nu depaseasca S desfasurata corespunzatoarea H
maxim admis.
39 40
Documente reglementare – PLU PARIS
Documente reglementare – exemple din

strainatate
41 42
7
Documente reglementare – PLU PARIS Documente reglementare – PLU PARIS
43 44
Documente reglementare – PLU PARIS Documente reglementare – PLU PARIS
45 46
the end…
47
8
Indicatori urbanistici – POT si CUT
n Continuare – despre inaltimea maxima adimisa a cladirilor
n Despre POT si CUT

– Ordinul 91/1991
– RGU (HG 525/1996)
– Legea 242/2009
– OUG 7/2011
– RLU PUG Bucuresti
Indicatori urbanistici – POT si CUT – Exemple straine
curs Tehnica proiectării urbane
2
UAUIM, Noiembrie 2020, Conf. dr. arh. Claudiu RUNCEANU
1 2

n Inaltimea maxima admisibila este egala cu distanta dintre

aliniamente; pot fi adaugate suplimentar 1-2 niveluri (in functie de
volumetria caracteristica strazii) cu conditia retragerii acestora in
limitele unui arc de cerc cu raza de 4,0 metri continuat cu tangenta
sa la 45° .
n Valabil pentru zona centrala si zona mixta
3 4
3 4

n Cazul zonei centrale si al zonei mixte
n In intersectii se admit 1-2 niveluri suplimentare in planul fatadelor,

pe o lungime de 15 metri de la intersectia aliniamentelor, dupa care
pot urma inca alte doua niveluri retrase in interiorul unui arc de cerc
cu raza de 4,0 metri si a tangentei la acesta la 45°.
(valabil pentru zona centrala si zona mixta)
n Pentru zonele de locuinte, se admite 1 nivel suplimentar la

constructiile de colt in cazul intersectiilor in care cel putin una
dintre strazi este de categoria a II-a (14 metri).
5 6
5 6

n In cazul racordarii intre strazi cu latimi diferite, cu cladiri avand

regim de inaltime diferit, se va prelungi regimul cel mai inalt spre
strada secundara:
– pe o lungime de 50,0 de metri daca strada are 6 sau 4 fire;

– pe o lungime de 25,0 de metri daca strada are 2 fire de circulatie;
– in cazul in care diferenta este mai mare de doua niveluri, racordarea se
va face in trepte.
7 8
7 8
Indicatorii POT si CUT permit:
n Controlul densitatii construirii

n Asigurarea unor suprafete de teren destinate spatiilor verzi si
amenajarilor
n Asigurarea unor posibilitati comparabile de fructificare a capitalului
imobiliar – pretul pentru terenuri cu calitati similare sa ramana
aproximativ apropiat
n Avantaje similare in interiorul UTR-urilor dar si diferentieri intre UTR-
Indicatorii urbanistici POT si CUT uri.
n Un calcul judicios care se reflecta inclusiv in impozitarea
proprietatilor.
Reglementarea POT si CUT provine din nevoia de gestiune atenta a

terenurilor. 10
9 10
Indicatori urbanistici – POT si CUT Indicatori urbanistici – POT si CUT
Ordinul MLPAT 91/1991 pentru aprobarea formularelor, a procedurii

Indicatori urbanistici = instrumente urbanistice specifice de lucru de autorizare si a continutului documentatiilor prevazute de
pentru controlul proiectarii si al dezvoltarii durabile a zonelor legea nr. 50/1991
urbane [...]
(Legea 350/2001, Anexa 1 – definirea termenilor utilizati in lege) In detalierea continutului PUG, clarifica semnificatia POT si CUT numindu-i
indici de control:
n POT – procentul de ocupare a terenului exprima raportul dintre
suprafata ocupata la sol de cladiri si suprafata terenului considerat
POT = Sconstruita x 100/ S terenului
n CUT – coeficientul de utilizare a terenului care exprima raportul

dintre suma suprafetelor desfasurate ale tuturor cladirilor si suprafata
terenului considerat
CUT = Sdesfasurata / S terenului
11 12
11 12
RGU – articolul 15 face referire la POT – doar ca, Regulamentul RGU - Anexa 2
General de Urbanism nu face referire si la CUT… Detaliaza valorile maxime ale POT in functie de zona in care este
amplasata constructia:
Art. 15 – Procentul de ocupare a terenului - Zone centrale – POT = 80%
Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia ca procentul de - Zone comerciale – POT = 85%
ocupare a terenului sa nu depaseasca limita superioara stabilita - Zone mixte – POT = 70%
conform anexei nr. 2 la prezentul regulament.
- Zone rurale – POT = 30%
- Zona exclusiv rezidentiala cu locuinte P – P+2, POT = 35%
- Zona rezidentiala cu cladiri cu mai mult de 3 niveluri, POT = 20%
- Zona predominant rezidentiala (locuinte cu dotari aferente) – POT =
40%
- Constructii de invatamant – 25 % din teren ocupat de constructii;
75% din teren amenajat
13 - Constructii de sanatate – POT = 20% 14
13 14
Deficiente: Deficiente:
Legiuitorul nu clarifica insa cum se calculeaza suprafata construita la - Diferite interpetari in functie de specificul partiului cladirii – parterul
sol si nici cum se calculeaza suprafata desfasurata. liber
Inainte de 1990 exista un STAS care prevedea modul cum se - Aplicare eronata a unor principii corecte la nivel teoretic – situatia
calculeaza suprafata construita si cea desfasurata: insertiilor verzi in tesutul construit – posibilitatea dezmembrarii
ulterioare a unor parcele generoase pastrand insa un acelasi POT
- STAS 7468/1990 – calcularea gradului de ocupare a terenului si
amplasarea constructiilor – spunea ca suprafata construita la sol - Necesitatea unor redactari corecte si detaliate a regulamentelor
este sectiunea la 90 de cm fata de sol, prin constructie. locale de urbanism
Primariile calculau diferit suprafata construita – unele faceau referire la

sectiunea orizontala la 90 de cm fata de sol, altele, considerau
proiectia la sol a cladirii. 15 16
15 16
Legea 242/2009 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2008 Legea 242/2009 (Art. 1, Alineat 16)
pentru modificarea si completarea Legii nr. 350/2001 privind CUT = coeficientul de utilizare a terenului = raportul dintre suprafata
amenajarea teritoriului si urbanismului – defineste POT, CUT si construita desfasurata (suprafata desfasurata a tuturor planseelor) si
lamureste cum se calculeaza suprafata construita si cea desfasurata suprafata parcelei inclusa in unitatea teritoriala de referinta.
POT = raportul dintre suprafata construita (amprenta la sol a cladirii Nu se iau in calculul suprafetei construite desfasurate:
sau proiectia pe sol a perimetrului etajelor superioare) si
- Suprafata subsolurilor cu inaltimea libera de pana la 1,80 m
suprafata parcelei.
- Suprafata subsolurilor cu destinatie stricta pentru gararea
autovehiculelor
Suprafata construita este suprafata construita la nivelul solului, cu
- Spatiile tehnice sau spatiile destinate protectiei civile
exceptia teraselor descoperite ale parterului care depasesc planul
- Suprafata balcoanelor, logiilor, teraselor deschise si neacoperite
fatadei, a platformelor si scarilor de acces. Proiectia la sol a
balcoanelor a caror cota de nivel este sub 3,0 metri de la nivelul - Suprafata teraselor si copertinelor necirculabile
solului amenajat si a logiilor inchise ale etajelor se va include in - Suprafata podurilor neamenajabile – NU EXPLICA…
suprafata construita. 17 - Suprafata aleilor de acces pietonal/carosabil din incinta, scarile 18
exterioare, trotuarele de protectie
17 18
Legea 242/2009 (reglementari intarite prin OUG 7/2011) Legea 242/2009 (reglementari intarite prin OUG 7/2011)
Unele aspecte nu sunt clarificate – spre exemplu, ce inseamna pod Exceptii de la calculul POT si CUT:
neamebajabil? n Daca o constructie noua este edificata pe un teren care contine o
cladire care nu este destinata demolarii, indicatorii urbanistici (POT
n Francezii considera neamenajabil podul a carui structura de si CUT) se calculeaza adaugandu-se suprafata planseelor existente
rezistenta nu permite punerea de greutati mari pe el; daca inaltimea la cele ale constructiilor noi
este mai mica de 1,80 metri sau daca structura podului nu permite.
n Daca o constructie este edificata pe o parte de teren dezmembrata
n In unele tari europene, fiscul este cel care verifica in ce masura ce s- dintr-un teren deja construit, indicatorii urbanistici se calculeaza in
a construit corespunde proiectului (inclusiv dpdv al materialelor), raport cu ansamblul terenului initial, adaugandu-se suprafata
pentru ca in functie de aceste aspecte se plateste impozit. planseelor existente la cele ale noii constructii.
Modificarea prin PUZ a unei UTR din PUG, se poate face cu conditia de a
19 nu depasi CUT initial cu mai mult de 20% o singura data. 20
19 20
Completari la Legea 350/2001 Completari la Legea 350/2001
Se limiteaza posibilitatea modificarii reglementarilor PUG la nivel de Modificarea prin PUZ a UTR – CUT nu poate depasi cu mai mult de 20%
POT si CUT: CUT-ul initial (reglementat prin PUG), iar aceasta se poate face o
n Prin PUZ se stabilesc reglementari noi cu privire la: regimul de singura data.
construire (continuu/discontinuu), functiunea zonei, inaltimea
maxima admisa, CUT, POT, retragerea cladirilor fata de aliniament Exceptie privind depasirea CUT cu 20%:
si fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei. (Art. 32, al. 5, a)
n Parcuri industriale
n Prin PUD se stabilesc reglementari noi numai cu privire la distantele n Parcuri tehnologice
fata de limitale laterale si posterioare ale parcelei, accesele auto si
pietonale, conformarea arhitectural-volumetrica, modul de ocupare a n Hipermagazine, supermagazine
terenului, designul spatiilor publice, dupa caz, reglementari cuprinse n Parcuri comerciale
in ilustrarea urbanistica. (Art. 32, al. 5, b) n Zone de servicii.
n PUD se elaboreaza numai pt reglementarea mai amanuntita a
reglementarilor PUG sau PUZ 21 22
21 22
Art. 47 Legea 350/2001 – Planul urbanistic zonal Art. 48 Legea 350/2001 – Planul urbanistic de detaliu
Prin PUZ se stabilesc, in baza analizei contextului social, cultural, istoric, 1) PUD are caracter de reglementare specifica pentru 1 parcelă in
urbanistic si arhitectural: relatie cu parcelele invecinate. PUD nu poate modifica planurile de
n Reglementari cu privire la modul de construire nivel superior.
n Functiunea zonei 2) PUD este instrumentul de proiectare urbana care detaliaza cel putin:
n H max
n CUT • Modul specific de construire in raport cu functiunea zonei si
identitatea arhitecturala a acesteia
n POT
n Retragerea cladirilor fata de aliniament, distantele fata de limitele • Retragerile fata de limitele laterale si posterioare (nu si fata de
laterale si posterioare ale parcelei aliniament!!!)
n Caracteristicile arhitecturale ale cladirilor • POT si modul de ocupare a terenului
• Acesele auto si pietonale
n Materialele admise.
• Conformarea arhitectural-volumetrica
23 • Conformarea spatiilor publice. 24
23 24
Instrumente conexe de reglementare a densitatii– suprafata destinata

spatiilor verzi
n Minim 20% suprafata rezervata spatiilor verzi (conform Legii
Mediului) + 10% (conform HCGMB)
n Asigura un grad mai mare de premeabilitate a solului
n Un POT = 30% presupune existenta unei ponderi ridicate a spatiilor
verzi (60-70 %)
n Probleme pot aparea ulterior, terenul liber poate fi transformat in
platforma => nevoia prelevarii unui volum de ape provenite din
precipitatii, mai mare…
n Suprafetele platformelor nu intra in calculul POT Reglementarea COS in Franta
n Luarea in calcul a extinderilor intravilanului este imposibila pentru
statia de epurare de la Glina – poate prelua doar apele uzate
menajare
n Necesitatea unor atributii clare – cine e responsabil cu evidenta
terenurilor amenajate (a platformelor betonate)? Care sunt 25
sanctiunile nerespectarii ponderii platformelor si amenajarilor?
25 26
Indicatori urbanistici – COS Indicatori urbanistici – COS
COS = coeficient de ocupare a terenului COS (coeficient de ocupare a terenului)– este un indicator introdus prin
Loi d’orientation pour la ville din 1967; anterior exista CUS
COS reprezinta raportul dintre suprafata desfasurata a planseelor posibil a (coeficient de utilizare a terenului )
fi construite/ suprafata terenului.
CUS (coeficient de utilizare a terenului) era un instrument mai complex
n Permite o afectare serioasa a valorii funciare care prevedea trei moduri de definire a suprafatelor construibile:
n Raportarea volumului constructiei la suprafata parcelei (CUS)
n Indicatia privind COS maxim este insuficienta pentru a caracteriza n Raportarea suprafetei ocupate de constructie la suprafata parcelei
construibilitatea unui teren urban: pentru un COS = 0,5 pe o parcela (echivalent al POT-ului romanesc; se numea coeficient de ampriza la
de 1 ha se poate amplasa un turn de 9 etaje cu o suprafata sol)
construita la sol de 500 mp si cu subsoluri destinate parcajelor; n Raportarea suprafetei de plansee la suprafata parcelei (COS.)
pentru un acelasi COS=0,5 pe parcela de 1 ha se poate realiza o
lotizare pentru locuinte insiruite sau cuplate.
27 28
27 28
Indicatori urbanistici – COS
Depasirea COS
n Implica plata unei taxe de supradensitate egala cu valoarea
suprafetei de teren necesara construirii in conditiile cerute de
beneficiar
n Exista posibilitatea transferului COS – taxa de supradensitate nu

trebuie platita daca proprietarii parcelelor vecine accepta sa
diminueze corespunzator capacitatea de construire pe parcela lor
(cu o servitute non aedificandi)
Reglementarea densității – exemple europene
n Reportarea COS – planurile de urbanism pot prevedea transferul
COS dintr-o zona spre o alta zona vecina unde se doreste
regruparea constructiilor (densificarea) pentru a evita expansiunea
dispersata in teritoriul periferic. Reportarea se face cu acordul
proprietarilor vizati. 29
29 30
Amsterdam masterplan - 1934
31 32
Berghauser Pont, Haupt, Space, Density and Urban Form, 2009, p. 44 Berghauser Pont, Haupt, Space, Density and Urban Form, 2009, p. 46
31 32
Amsterdam plan - 2000 Amsterdam
33 34
33 34
Amsterdam Amsterdam
35 36
35 36
37 38
37 38
THE END
39
Circulații, accese, staționarea autovehiculelor
n Generalități privind circulația în oraș
n Reglementări RGU privind accesele carosabile – art. 25 + Anexa 4
n Reglementări RGU privind parcajele – art. 33 + Anexa 5
n Reglementări privind proiectarea circulațiilor și parcajelor în București –

HCGMB 66/13 aprilie 2006
Circulații, accese, staționarea autovehiculelor
curs TPU
2
1 2
Circulații, accese, staționarea autovehiculelor Circulații, accese, staționarea autovehiculelor
Generalitati privind circulatia auto in oras Solutii de rezolvare a problemelor circulatiei auto in oras:
n Adaptarea sistemului de circulatii la traficul in crestere
n Incercarea continua a oraselor de a-si adapta sistemul de circulatii la – largirea strazilor,

traficul auto intr-o continua crestere – strapungerea de noi strazi
– Organizarea de sensuri unice pe strazi paralele – cupluri de strazi – sensuri
n Masina vazuta ca un rau necesar
unice opuse pe strazi paralele situate la o distanta de maxim 200 de metri si
n Un sondaj francez releva faptul ca 80% dintre persoanele intervievate implicand existenta unor strazi transversale de legatura din 200 in 200 de
accepta sa petreaca aproximativ 1 ora/ zi pe drum metri
n Necesitatea gestionarii problemei parcarilor in oras – mari n Fluidizarea traficului prin sincronizarea semafoarelor – unda verde
consumatoare de spatiu n Prioritatea acordata transportului in comun – benzi de circulatie dedicate;
unda verde pentru transportul in comun
n Echilibrul transport public/ transport cu masina personala -descurajarea
utilizarii masinii personale in centrul orasului (ex. Perceperea unei taxe de acces
in zona centrala cu masina personala - Londra) – parcarea pe durata limitata si
scumpa, compensate printr-un transport public eficace
n Sistemul park and ride – parkinguri de mari dimensiuni la intrarea in oras
asociate cu noduri de schimb modal (cale ferata, metrou, autobuz, tramvai)
3 4
n Corelarea infrastructurii de circulatii cu zonele de densitate ridicata din oras
3 4
Problema parcarilor in oras: Administrarea drumurilor:

n Problema deficitului de spatiu – 1 loc de parcare la domiciliu + 1 loc de
parcare la destinatie n In Romania, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri
n Necesitatea asigurarii echilibrului intre capacitatea parkingurilor si Nationale (CNADNR) administreaza drumurile nationale (DN),
capacitatea strazilor cu care sunt in relatie – riscul blocarii traficului in drumurile judetene (DJ) si cele comunale (DC); compania functioneaza
anumite intervale orare sub autoritatea Ministerului Transporturilor
n Traseul DN, DJ, DC care trece prin localitate este administrat de
consiliul local al primariei
n Consiliul local nu poate modifica traseul acestora fara aprobarea
CNADNR
5 6
5 6
Reproducerea/publicarea parțială/integrală a acestui document fără acordul autorului este strict interzisă1
Clasificarea drumurilor publice d.p.d.v. funcțional și administrativ :

MOF 746/18.09.2017 (inițial MOF 138 bis/6.04.1998 ) n Autostrăzi – drumuri publice de interes național rezervate exclusiv
n Ordinul 1294/2017 al Ministerului Transporturilor pentru aprobarea circulației autovehiculelor, care nu deservesc proprietățile riverane,
Normelor tehnice privind amplasarea lucrarilor edilitare, a stalpilor prevăzute cu două căi unidirecționale (separate printr-o zonă mediană),
pentru instalatii si a pomilor in localitatile urbane si rurale având cel puțin două benzi pe sens și o bandă de staționare de
n Ordinul 1296/2017 al MT - Norme tehnice privind proiectarea, urgență, cu intersecții denivelate și accese limitate, intrarea și
construirea si modernizarea drumurilor ieșirea autovehiculelor fiind permise numai în locuri special amenajate
n Ordinul 1297/2017 al MT - Normele privind incadrarea in categorii a
n Drumuri expres – drumuri publice de interes național accesibile
drumurilor de interes national
numai prin noduri sau intersecții reglementate, care pot fi interzise
anumitor categorii de vehicule; oprirea și staționarea pe partea
n Sunt prezentate profilele transversale ale diferitelor tipuri de drumuri din carosabilă sunt interzise
mediul urban sau rural
n Drumuri naționale europene – drumuri deschise traficului
internațional (pot fi și autostrăzi sau drumuri expres)
Alte surse bibliografice:
n Drumuri naționale principale – drumuri publice de interes național
Virgil Ioanid – Circulatia in orasul modern care asigură legătura capitalei cu orașele reședință de județ + asigură
Radu Laurian – Urbanismul 7 8
legătura între orașele reședință de județ + legătura cu punctele de
n Detaliaza aspecte privind circulatia in oras, profile transversale, etc. trecere a frontierei
7 8
Clasificarea drumurilor publice d.p.d.v. funcțional și administrativ :

n Drumuri naționale secundare – restul drumurilor naționale
n Drumuri județene – drumuri de interes județean care leagă municipiile
reședință de județ cu municipiile, cu orașele, cu reședințele de comună,
obiective turistice, porturi, aeroporturi, etc. ; leagă între ele orașele,
municipiile, reședințele de comună, inclusiv reședințele de comună
între ele
n Drumurile comunale – drumuri de interes local care leagă orașele sau
reședințele de comună de satele aparținătoare sau de alte sate;
asigură legătura între sate
n Drumuri vicinale – drumuri ce deservesc mai multe proprietăți fiind
situate la limitele acestora
(Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea
drumurilor)
9 10
(Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor)
9 10
Vitezele de proiectare pentru diferite clase tehnice ale drumurilor

publice NUMAR MIN/MAX
VITEZA DE PROIECTARE
CLASA TEHNICĂ DE BENZI DE

LĂȚIMEA BENZII DE MINIMĂ (km/h)
CATEGORIA DE DRUM
Clasa tehnică I (autostrăzi):
CIRCULAȚIE
CIRCULAȚIE ȘES DEAL MUNTE
I minim 2 benzi/sens 3.75 140 120 100 AUTOSTRĂZI
DRUMURI EXPRESSI DRUMURI

II minim 2 benzi/sens 3.50 120 100 80
NAȚIONALE EUROPENE CU 4 BENZI
DRUMURI NAȚIONALE EUROPENE,

III 2 3.50 100 80 60 DRUMURI NAȚIONALE PRINCIPALEȘI
DRUMURI JUDEȚENE
DRUMURI NAȚIONALE PRINCIPALE ȘI

DRUMURI NAȚIONALE SECUNDARE ȘI
IV 2 3.00 80 60 50
DRUMURI JUDEȚENE ȘI
DRUMURI COMUNALE
DRUMURI NAȚIONALE SECUNDARE ȘI

DRUMURI JUDEȚENE ȘI
V 2 2.75 60 50 40
DRUMURI COMUNALE ȘI
DRUMURI VICINALE 11 12
11 12
Clasa tehnică II (drumuri expres): Clasa tehnică II (DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE (E) CU PATRU BENZI DE
CIRCULAŢIE):
13 14
13 14

Clasa tehnică IV și V
DRUMURI NAŢIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEŢENE, DRUMURI COMUNALE CU DOUĂ
BENZI DECIRCULAŢIE
Clasa tehnică III (DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE):
DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE ȘI CU O

BANDĂ
DRUMURI NAŢIONALE EUROPENE, DRUMURI NAŢIONALE PRINCIPALE,DRUMURI

NAŢIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEŢENE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAŢIE
15 16
15 16
Tipuri de străzi din oraș: Tipuri de strazi din oras:

n Categoria I - magistrale (DN-uri in municipiu) – au minim 3 fire pe sens n Categoria I - magistrale (DN-uri in municipiu) – au minim 3 fire pe sens
(latimea benzii este de 3,50 metri) inclusiv transport in comun (latimea benzii este de 3,50 metri) inclusiv transport in comun
n Categoria II – strazi de legatura – fac legatura intre zonele functionale ale
orasului si cele de locuit – minim 2 fire pe sens (latimea benzii este de 3,50
metri) inclusiv transport in comun
n Categoria III - strazile colectoare – colecteaza fluxurile din zonele functionale
conducandu-le spre strazile de legatura sau magistrale– 1 fir pe sens (3,50
metri)
n Categoria IV - strazile de folosinta locala – 1 fir pe sens (latime 4,0 metri)
Drumurile publice din afara localitatilor trebuie sa se continue cu drumuri de

acelasi rang sau superior, in interiorul acestora.
Trotuarele au o latime cuprinsa intre 1,0 si 4,0 metri in functie de intensitatea

circulatiei pietonale.
17 18
17 18
Tipuri de strazi din oras: Tipuri de strazi din oras:

n Categoria II – strazi de legatura – fac legatura intre zonele functionale ale n Categoria III - strazile colectoare – colecteaza fluxurile din zonele functionale
orasului si cele de locuit – minim 2 fire pe sens (latimea benzii este de 3,50 conducandu-le spre strazile de legatura sau magistrale– 1 fir pe sens (3,50
metri) inclusiv transport in comun metri)
19 20
19 20
Tipuri de strazi din oras: Drumuri publice în localități rurale:

n Categoria IV - strazile de deservire locala – 1 fir pe sens (latime 4,0 metri)
21 22
21 22
Distante intre intersectii: Dimensiuni trotuare:
Categoria strazii Relatii stanga- Relatii numai de

dreapta (metri) dreapta (metri)
Categoria I – 800 200

magistrale
Categoria II – de 500 100-150

legatura
Categoria III – 200 50

colectoare
Categoria IV – - Sub 100

deservire locala
23 24
23 24
Reglementari RGU privind circulatiile si parcajele
Dimensionarea locurilor de parcare

Art. 25 Accese carosabile
- parcare la suprafata - 1 loc de parcare: 2,5 x 5 metri = 12,5 mp
(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista
- Dimensionarea parcarilor de suprafata: 1 loc = 25 mp (loc + spatiu manevra)
posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute,
conform destinatiei constructiei.
- Dimensionarea parcarilor subterane: 1 loc = 30-35 mp (loc + spatiu manevra +
stalpi) Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita
interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
(2) In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara
indeplinirea conditiilor prevazute la alin. 1, cu avizul unitatii teritoriale
de pompieri.
(3) Numarul si configuratia acceselor prevazute la alin. 1 se determina
conform anexei nr. 4.
(4) Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si
autorizatiei speciale de construire, eliberate de administratorul
acestora.
25 26
25 26
Reglementari RGU privind circulatiile si parcajele Ex. Pentru constructiile de locuinte:
Anexa 4 – accese carosabile – listeaza prevederi privind circulatiile Locuinte unifamiliale cu acces si lot propriu
pentru diferitele categorii de functiuni (administrative, financiar-bancare, n necesitatea asigurarii unor accese carosabile pentru locatari si a
comerciale, culte si cultura, invatamant, sanatate, sport si agrement, unui acces carosabil pentru colectarea deseurilor menajere si
turism, locuinte) pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor, alei
n Din ce categorie de strazi se asigura accesul carosabile in interiorul zonelor parcelate – minim 3,5 m latime
n Ce tipuri de accese sunt necesare pentru cele sub 25 de metri lungime; pentru cele mai lungi de 25 de
n Dimensionarea cailor de acces, etc. metri sunt necesare supralargiri si suprafete pentru manevre de
intoarcere
n Pentru parcelari pe doua randuri, accesul la parcelele din spate se va
realiza prin alei de deservire locala (fundaturi) – pentru cele sub 30 de
metri, o banda de 3,5 metri latime; pentru cele de max 100 metri – 2
benzi (7 metri) cu trotuar pe cel putin o latura si supralargiri pentru
menevre de intoarcere la capat.
27 28
27 28
RGU art. 33 - Parcaje RGU Anexa 5 - Parcaje
(1) Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita n Impune dimensionarea parcajelor conform normativului P132-93 in
spatii de parcare se emite numai daca exista posibilitatea realizarii functie de categoria localitatii in care sunt amplasate constructiile.
acestora in afara domeniului public. n Stabileste numarul minim de locuri de parcare in functie de categoria
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. 1, utilizarea domeniului public de constructii (administrative, financiar-bancare, comerciale, culte si
pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de construire cultura, invatamant, sanatate, sport si agrement, turism, locuinte)
de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene sau de
catre primari, conform legii.
(3) Suprafata parcajelor se determina in functie de destinatia si de
capacitatea constructiei, conform anexei 5.
29 30
29 30
Circulații, accese, staționarea autovehiculelor Cazul Bucureștiului
RGU Anexa 5 - Parcaje HCGMB 66/13 aprilie 2006 – proiectarea circulatiilor si parcajelor in
Bucuresti
Exemplu – constructiile de locuinte: Art. 5 – Constructiile de locuinte
In functie de indicele de motorizare a localitatii vor fi prevazute locuri de 5.1. Subzonele locuintelor unifamiliale cu acces si lot propriu
parcare dupa cum urmeaza: 1 loc de parcare / 1 locuinta cu Sdesf < 100 mp
1 loc de parcare / 1-5 locuinte unifamiliale cu lot propriu; 2 locuri de parcare / 1 locuinta cu Sdesf > 100 mp.
1 loc de parcare/ 1-3 apartamente pentru locuinte semicolective cu
acces propriu si lot folosit in comun 5.2. Subzonele locuintelor semicolective/ colective cu acces si lot
1 loc de parcare/ 2-10 apartamente in locuinte colective cu acces si lot folosit in comun
in comun. 1 loc de parcare / 1 apartament cu Sdesf < 100 mp
2 locuri de parcare / 1 apartament cu Sdesf > 100 mp
Din totalul locurilor de parcare vor fi prevazute garaje in procent de 60-
100%. 5.3. Subzonele locuintelor colective (blocuri)
1 loc de parcare / 1 apartament + 20% din totalul de locuri de parcare,
pentru vizitatori
31 32
31 32
Cazul Bucureștiului Cazul Bucureștiului
HCGMB 66/13 aprilie 2006 – proiectarea circulatiilor si parcajelor in HCGMB 66/13 aprilie 2006 – proiectarea circulatiilor si parcajelor in
Bucuresti Bucuresti
Art. 7. Constructii cu functiuni comerciale, amenajari pentru
Asigurarea numarului de locuri de parcare este obligatorie pentru agrement, sportive:
obtinerea avizelor/acordurilor necesare eliberarii autorizatiei de 1 loc de parcare/ 20 mp ai suprafetei desfasurate + 10% locuri de parcare
construire. pentru salariati/aprovizionare
Nerealizarea numarului de locuri – pentru zona exterioara inelului n Din totalul de locuri de parcare calculate, se vor prevedea garaje in
principal de circulatie, 10.000 de euro/ loc nerealizat, pentru procent de 75% din care maxim 25% la sol, atunci cand conditiile de
maxim 20% din norma calculata. amplasament permit acest lucru
n Accesele rutiere catre aceste parcaje se vor asigura numai pe artere
de circulatie de categoria a III-a.
n Se vor asigura in interiorul parcelei spatii pentru circulatia pietonala,
spatii pentru circulatia rutiera, platforme pentru parcarea
autovehiculelor de mare tonaj pentru aprovizionare/autocare, spatii
plantate.
33 34
33 34
Bucuresti - artere categoria I – trotuare de minim 6 metri sau 5 metri Bucuresti
daca nu exista tramvai
Artere categoria I cu zona proprie pentru tramvai
35 36
35 36
Bucuresti Bucuresti
Artere categoria I cu zona proprie pentru tramvai Artere categoria II – trotuare de minim 3 metri, zone verzi de minim 2
metri
37 38
37 38
Bucuresti Bucuresti
Artere categoria II - cu zona pentru tramvai inglobata carosabilului Artere categoria II - pentru arterele de categoria I si II avand fronturi
fragmentate sau constituite din parcele cu o deschidere sub 20 metri,
se vor asigura artere locale de minim 6,0 metri latime.
39 40
39 40
HCGMB 66/13 aprilie 2006 – proiectarea circulatiilor si parcajelor in HCGMB 66/13 aprilie 2006 – proiectarea circulatiilor si parcajelor in Bucuresti
Bucuresti
Artere categoria IV - sensuri unice si fundaturi
Artere categoria III
Fundatura cu lungime de max. 50 m

prevazuta cu bucla de intoarcere cu
raza minima de 6 metri.
Strazi cu o lungime maxima de 200 m
41 42
41 42
Solutionarea problemelor de trafic Solutionarea problemelor de trafic
43 44
NACTO – Global Street Design NACTO – Global Street Design
Guide Guide
43 44
Solutionarea problemelor de trafic
THE END
45
NACTO – Global Street Design
Guide
45 46
Aspectul exterior al cladirilor si imprejmuiri
n Generalitati privind aspectul exterior al cladirilor
n Reglementari RGU privind aspectul exterior al cladirilor
n Caracteristici privind imprejmuirile
n Reglementari RGU privind imprejmuirile

Aspectul exterior al clădirilor și împrejmuiri
curs Tehnica proiectării urbane
2
UAUIM, ianuarie 2021, Conf. dr. arh. Claudiu RUNCEANU
1 2
Aspectul exterior al cladirilor Aspectul exterior al cladirilor
Generalitati privind aspectul exterior al cladirilor Generalitati privind aspectul exterior al cladirilor
n Preocupari estetice privind imaginea asezarilor - aspectul cadrului n Regulamentul de urbanism poate fi mai permisiv sau mai restrictiv in
locuirii, componenta a calitatii vietii privinta aspectului exterior al cladirilor, in functie de caracterul unei
n Aspecte identitare zone
– importanta constientizarii identitatii - construieste sentimentul n Cele mai severe regulamente sunt cele aferente zonelor protejate
apartenentei la o comunitate - aspectul traduce o serie de coduri – Pe baza unei analize morfologice multicriteriale se incearca
culturale reliefarea elementelor de particularitate din care sa reiasa
– preocuparea consolidarii identitatii locale - aspecte privind caracteristici ale unui model autentic local
mostenirea culturala – Elementele de particularitate se refera la mai multe aspecte -
– exista si o identitate culturala construita istoriceste din imprumuturi modul de construire pe parcela - utilizarea parcelei; caracteristici
- nu inseamna renuntarea la particularitatea locala cat impletirea privind anvelopanta constructiei; tipuri de imprejmuiri; etc.
mai multor influente culturale
3 4
3 4
Generalitati privind aspectul exterior al cladirilor – game de culori

Generalitati privind aspectul exterior al cladirilor
Aspectul exterior al cladirilor se refera la caracteristici ale anvelopantei:
n Tipul de acoperire: sarpanta sau terasa
n In cazul acoperirii in sarpanta, sunt importante:
– Panta acoperisului (unghiul):
• Zona Bucurestiului - panta < 30 grade - acoperire cu tabla
• Zona Sibiului - panta > 45 grade - acoperire cu tigla
• Zona Dobrogei - panta 15-20 grade - zona de tip mediteranean
- acoperire cu olane
– Volumetria sarpantei - o apa, doua ape, patru ape, etc.
– Materialele invelitorii
n Finisajul exterior - materiale utilizate si culori:
– Tencuieli
– Piatra aparenta
– Placaj din lemn (lambriu exterior din lemn vopsit - ex. Sulina) 5 6
– Utilizarea anumitor game de culori
5 6
Generalitati privind aspectul exterior al cladirilor – game de culori

Generalitati privind aspectul exterior al cladirilor
Aspectul exterior al cladirilor se refera la caracteristici ale anvelopantei:

n Raportul plin gol la nivelul fatadelor
n Proportia si forma golurilor - alungite, patrate, arcuite
n Marcarea zonelor de intrare in cladire - tratarea diferita a intrarii la

nivelul fatadei
n Relatia constructiei cu spatiul semiprivat, privat si public
7 8
7 8
Generalitati privind aspectul exterior al cladirilor Reglementarea aspectului exterior al cladirilor - RGU
Pastrarea caracterului anumitor zone este posibila prin regulamentul de Art. 32 - Aspectul exterior al constructiilor
urbanism - societatea se apara elaborand un regulament prin care
interventiile sunt controlate atent - abaterea de la regula este posibila (1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca
doar prin intocmirea unui PUZ.
aspectul lor exterior nu contravine functiunii acestora si nu
n Daca este vorba despre o identitate puternica, exista posibilitatea depreciaza aspectul general al zonei.
perpetuarii anumitor caracteristici ale zonelor protejate si in
zonele de extindere - pastrarea anumitor particularitati (2) Autorizarea executarii constructiilor care, prin conformare, volumetrie
si aspect exterior intra in contradictie cu aspectul general al
zonei si depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului
si arhitecturii, este interzisa.
9 10
9 10
Exemplificare: Exemplificare:
Reglementarea aspectului exterior al cladirilor – RLU PUG Bucuresti
Îndrumar pentru intervențiile asupra clădirilor din Cartierul Cetate și
In cazul locuintelor individuale si colective mici cu P-P+2 niveluri: din zonele istorice protejate din Timișoara (GTZ, 2008)
n Cladirile noi sau modificarile/reconstructiile de cladiri existente se
vor integra in caracterul general al zonei si se vor armoniza cu Recomandări privind aspectul exterior:
cladirile invecinate, ca arhitectura si finisaje n Acoperișuri
n Cladirile vor fi prevazute sau nu cu acoperis, functie de caracterul n Fațade
initial al lotizarii n Ferestre
n Garajele si anexele vizibile din circulatiile publice se vor n Porți și uși de intrare
armoniza ca finisaje si arhitectura cu cladirea principala
n Vitrine și copertine
n Se interzice folosirea azbocimentului si a tablei stralucitoare de
aluminiu pentru acoperirea cladirilor, garajelor si anexelor. n Firme, reclame și iluminat
(Extras din Articolul 11 – aspectul exterior al cladirilor) n Instalații tehnice
11 12
11 12
Exemplificare:
din zonele istorice protejate din Timișoara (GTZ, 2008)
Recomandări privind acoperișurile:

n Pastrarea formei acoperișurilor istorice, inclusiv în cazul
mansardărilor
n Utilizarea de învelitori având aceeași formă, culoare și material, cu
cele istorice
n Construirea lucarnelor după modelul istoric
n Păstrarea coșurilor de fum istorice
n Evitarea amplasării de instalații pe acoperiș
n Executarea ferestrelor din planul acoperișului conform dispozițiilor
RLU – interzise în cazul clădirilor monument; în rest, sunt admise în
Certierul Cetate numai la 2m de streașină măsurat în plan orizontal
13 Sursa: Îndrumar pentru intervențiile asupra clădirilor din Cartierul Cetate și 14
din zonele istorice protejate din Timișoara (GTZ, 2008, p. 11) c
13 14
Exemplificare:
Recomandări privind fațadele:

n Reconstituirea aspectului istoric al fațadei
n Repararea elementelor decorative, cu tehnologii adecvate
n Evitarea amplasării instalațiilor tehnice pe fațade
n Interzisă placarea soclurilor
n Repararea tencuielilor și zugrăvelilor numai cu materiale adecvate
celor existente
n Crearea conceptului cromatic în concordanță cu vecinătatea
15 Sursa: Îndrumar pentru intervențiile asupra clădirilor din Cartierul Cetate și 16

din zonele istorice protejate din Timișoara (GTZ, 2008, p. 14)
15 16
Exemplificare:
Recomandări privind ferestrele:

n Păstrarea golurilor inițiale în zidărie
n Păstrarea proporțiilor și a subîmpărțirii
n Păstrarea și repararea tâmplăriei ferestrelor istorice
n Se acceptă numai ferestre cu tâmplăria din lemn; sunt interzise
ramele din PVC sau aluminiu, în zonele istorice
n Păstrarea obloanelor și a grilajelor istorice
n Alegerea culorii tămplăriei după modelul istoric
Sursa: Îndrumar pentru intervențiile asupra clădirilor din Cartierul Cetate și 17 18

17 18
Exemplificare:
Recomandări privind instalațiile tehnice:

n Instalațiile tehnice aferente clădirii nu se vor amplasa vizibil
n Dispozitivele tehnice se vor amplasa astfel încât să nu fie vizibile din
spațiul străzii
n Poziționarea ascunsă a cablurior și conductelor
Sursa: Îndrumar pentru intervențiile asupra clădirilor din Cartierul Cetate și 19 20

19 20
Aspectul exterior al cladirilor
Imprejmuiri
Sursa: Îndrumar pentru intervențiile asupra clădirilor din Cartierul Cetate și 21

21 22
Imprejmuiri Imprejmuiri
Caracteristici privind imprejmuirile:
n transparenta imprejmuirilor - ex. Magura si Pestera
n Gradul de transparenta
n Materialele utilizate
n Diferente intre asezarile in care peisajul natural este dominant fata
de cele in care dominant este mineralul (peisajul artificial)
In zonele cu peisaj natural dominant

- este importanta utilizarea materialelor naturale
- Este importanta transparenta imprejmuirilor - ex. Magura si
Pestera - imprejmuiri ce subliniaza relieful
23 24
23 24
n transparenta imprejmuirilor - ex. Magura si Pestera
Transparenta sau aspectul opac al imprejmuirilor:
n comunica tipul de comunitate - spre ex. mediul rural -

functioneaza controlul social – transparenta a imprejmuirilor; ex.
satele maramuresene - poarta sculptata - simbol al omului liber
(independent) + garduri simple si transparente
n particularitate a tipului de comunitate - spre ex. satele sasesti -

gospodarii asemenea unor fortificatii;
25 26
25 26
Transparenta sau aspectul opac al imprejmuirilor - Maramures Transparenta sau aspectul opac al imprejmuirilor - Maramures
27 28
27 28
Transparenta sau aspectul opac al imprejmuirilor - Maramures Aspectul opac al imprejmuirilor – satele sasesti – Copsa Mare
29 30
29 30
Aspectul imprejmuirilor corelat cu stilul arhitectonic al cladirii – Rosia Solutii traditionale de rezolvare a imprejmuirilor – Rosia Montana
Montana
31 32
31 32
Solutii traditionale de rezolvare a imprejmuirilor – Rosia Montana Solutii traditionale de rezolvare a imprejmuirilor – Rosia Montana
33 34
33 34
Preocuparea privind imprejmuirea teritoriilor mai largi - despre limitele Art. 35 RGU - imprejmuiri
satelor
(1) In conditiile prezentului regulament, este permisa autorizarea
§ In zonele inalte de pastorit - limita = cat poate parcurge un om urmatoarelor categorii de imprejmuiri:
calare intr-o zi (a) imprejmuiri opace, necesare pentru protectia impotriva
§ In zonele de campie - cat poate strabate (ocoli) un om cu intruziunilor, separarea unor servicii functionale, asigurarea
rucsacul in spate, intr-o zi protectiei vizuale
§ In zonele de inflexiune apareau totemuri - stalp sculptat (b) imprejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare
(pristornic) - vezi Romulus Vulcanescu - Coloana cerului delimitariii parcelelor aferente cladirilor si/sau integrarii cladirilor
§ Moduri de delimitare a proprietatii - materiale utilizate, coduri locale - in caracterul strazilor sau al ansamblurilor urbanistice.
ex. ciumou - snop de paie in varful unui par = proprietarul ogorului (2) Pentru ambele categorii, aspectul imprejmuirilor se va supune
nu a reusit sa adune recolta iar pasunatul liber al animalelor este acelorasi exigente ca si in cazul aspectului exterior al constructiei.
interzis - ciumoul se aseaza pe hotar
35 36
35 36
Reglementarea imprejmuirilor – RLU PUG Bucuresti Reglementarea imprejmuirilor – RLU PUG Bucuresti
Pentru subzona locuintelor individuale si colective mici cu P-P+2 niveluri Pentru subzona locuintelor colective medii cu P+3-4 niveluri situate in
(L1 si L2): ansambluri preponderent rezidentiale (L3):
n Imprejmuirile spre strada vor avea inaltimea de maxim 2,0 metri din n Imprejmuirile spre strada vor avea inaltimea de maxim 2,20 metri si
care soclu opac de 0,60 metri si o parte transparenta dublata cu minim 1,50 metri din care soclu opac de 0,40 metri si o parte
gard viu transparenta (realizata din fier sau plasa metalica) dublata cu
n Gardurile spre limitele separative ale parcelelor vor fi opace cu gard viu
inaltimi de maxim 2,50 metri pentru a masca spe vecini garaje, n Imprejmuirile de pe limitele laterale si posterioare ale parcelelor vor fi
sere, anexe. opace, din zidarie sau lemn, cu o inaltime de 2,20 metri iar panta
(RLU PUG Bucuresti, Articolul 14 - imprejmuiri) de scurgere va fi orientate spre parcela proprietarului imprejmuirii
(RLU PUG Bucuresti, Articolul 14 - imprejmuiri)
37 38
37 38
Imprejmuiri
Reglementarea imprejmuirilor – RLU PUG Bucuresti
Pentru subzona locuintelor colective medii cu P+5-P+10 niveluri situate in

ansambluri preponderent rezidentiale (L4):
n Imprejmuirile spre strada vor avea inaltimea de maxim 2,0 metri si
minim 1,80 metri din care soclu opac de 0,60 metri si o parte
transparenta dublata cu gard viu
n Imprejmuirile de pe limitele laterale si posterioare ale parcelelor vor fi
opace sau transparente, cu o inaltime de maxim 2,50 metri THE END
(RLU PUG Bucuresti, Articolul 14 - imprejmuiri)
39
39 40
Echipare edilitara - 1
Retele edilitare:
n alimentare cu apă
n canalizare
n electricitate
n gaze naturale
n termoficare
curs TPU
2
1 2
Echipare edilitara – 1 – alimentarea cu apă Echipare edilitara – 1 – alimentarea cu apă
Țări cu o experiență îndelungată a folosirii terenului d.p.d.v. economic

declară neconstruibil un teren care nu poate asigura condiții
decente de viață:
Cadrul legal:
§ nu are acces
§ RGU – asigurarea echiparii edilitare
§ este lipsit de echipare tehnico-edilitară: alimentare cu apă, energie
§ Normele de igiena si recomandarile privind mediul de viata al populatiei electrică, evacuarea apelor uzate, telecomunicații, gaze naturale
§ Regulile privind amplasarea stalpilor si arborilor § primele trei caracteristici sunt esențiale pentru declararea
construibilității, inclusiv în legislația românească.
§ Legi si norme specifice privind utilitatile
3 4
3 4
Cadru legal – RGU

După 1990, în momentul apariției legii privind autorizarea construcțiilor,
existau încă orașe mari care nu îndeplineau criteriile de echipare Art. 13 Asigurarea echipării edilitare
edilitară, motiv pentru care autoritățile române au preferat să amâne
rezolvarea problemei:
(1) Autorizarea executării construcțiilor care, prin dimensiunile și
n promotorii parcelărilor nu au fost obligați să asigure echiparea, destinația lor presupun cheltuieli de echipare edilitară ce
această responsabilitate revenind administrației publice; depășesc posibilitățile financiare și tehnice ale administratiei
publice locale ori ale investitorilor interesați sau care nu beneficiază
de fonduri de la bugetul de stat este interzisă.
n a fost inventată o nouă formulă: pentru mai mult de 12 parcele a
devenit obligatorie echiparea centralizată – racord la rețelele
localității sau rezervarea unei suprafețe de teren pentru (2) Autorizarea executării construcțiilor poate fi condiționată de stabilirea,
gospodărirea comunală – gospodăria de apă + rețea de distribuție în în prealabil, prin contract, a obligației efectuării, în parte sau total,
lungul străzilor. a lucrărilor de echipare edilitară aferente de către investitorii
interesați.
5 6
5 6
Cadru legal – RGU Cadru legal – RGU
Art. 27 – Racordarea la retelele publice de echipare edilitara existente Art. 27 – Racordarea la retelele publice de echipare edilitara existente
(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista (3) Pentru celelalte categorii de constructii se poate deroga de la
posibilitatea racordarii de noi consumatori la retelele existente de prevederile alin. (1) cu avizul administratiei publice competente,
apa, la instalatiile de canalizare si de energie electrica. daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca reteaua existenta,
atunci cand aceasta are capacitatea necesara, sau se obliga fie sa
mareasca capacitatea retelelor publice existente, fie sa
(2) De la dispozitiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul construiasca noi retele.
organelor administratiei publice locale, pentru locuinte individuale,
in urmatoarele conditii:
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica, in mod corespunzator, autorizarii
executarii constructiilor in localitatile unde nu exista retele publice de
(a) Realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa apa si de canalizare.
respecte normele sanitare si de protectie a mediului;
(b) Beneficiarul se obliga sa racordeze constructia, potrivit regulilor
impuse de CL, la reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta
se va realiza. 7 8
7 8

După 2011 a devenit obligatorie amplasarea subterană a rețelelor de Art. 30 Parcelarea
alimentare cu apă, energie electrică, termoficare, telecomunicații, (1) […] Pentru un număr mai mare de 12 loturi se poate autoriza
transport în comun . realizarea și executarea construcțiilor cu condiția adoptării de soluții
de echipare colectivă care să respecte normele legale de igienă și
RGU precizează proprietatea publică asupra rețelelor edilitare: de protecție a mediului.
Art. 29 Proprietatea publică asupra rețelelor edilitare n Soluția – racordarea la rețeaua localității sau rezervarea unei
suprafețe de teren pentru gospodărirea comunală – disfuncții: în
(1) Rețelele de apă, de canalizare, de drumuri publice și alte utilități cazul în care ulterior proprietarul vrea să construiască iar echiparea
aflate în serviciul public sunt proprietate publică a comunei, orașului,
sau județului, dacă legea nu dispune altfel; edilitară centralizată nu a fost realizată, i se permite să facă puț forat
și fosă septică.
(2) Rețelele de alimentare cu gaze, cu energie electrică și de
telecomunicații sunt proprietate publică a statului n Pentru proiectul caselor există obligația ca în interiorul casei să
existe o încăpere pentru echipamentele sanitare care să poată fi
(3) Lucrările prevăzute la alin. (1) și (2), indiferent de modul de racordată la sistemul centralizat atunci când se va face.
finanțare, intră în proprietatea publică.
9 10
9 10
Alimentarea cu apă potabilă: Sistemul individual de alimentare cu apă – puț forat/ fântână
n Sistem centralizat –cazul orașelor
n Sistem individual – reglementat prin normele de igienă n Fântânile/puțurile cu adâncime mai mică de 4 metri nu au apă
potabilă
Sistemul individual de alimentare cu apă – puț forat/ fântână
n Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al n În București între 80-120 de metri există o apă de foarte bună
populației (Ordinul 119/2014 ce înlocuiește Ordinul 536/1997) calitate.
prevăd reguli cu privire la alimentarea cu apă în sistem individual
– Amplasarea fântânii la cel puțin 10 metri de orice sursă de n Toate forajele de mică și mare adâncime sunt gestionate de Regia
poluare (latrină, grajd, cotețe, depozite de deșeuri, platforme Apele Române. Forajele se execută cu avizul acestei regii.
individuale de colectare a gunoiului de grajd, etc)
– Pereții fântânii trebuie amenajați pentru a preveni orice
contaminare exterioară
– Pereții fântânii trebuie prevăzuți cu ghizduri cu o înălțime de 10-
100 cm deasupra solului și 60 cm sub nivelul acestuia
– În jurul fântânii trebuie să existe o zonă de protecție de 1,5 metri
amenajată în pantă, cimentată sau pavată, impermeabilizată și 11 12
împrejmuită pentru a preveni accesul animalelor.
11 12
Sistemul centralizat de alimentare cu apă Sistemul centralizat de alimentare cu apă
n Sursa de apă poate fi freatică sau de suprafață n Din stația de tratare, apa este trimisă către populație prin rețeaua de
distribuție; între stația de tratare și rețeaua de distribuție mai
n Distanța între foraje trebuie să fie de minim 100 de metri (pentru există stațiile de pompare – adesea bazinele și stația de tratare
debit) sunt pe un deal de unde apa se scurge gravitațional.
n În jurul forajelor, pe o rază de 10 metri se instituie o zonă de n Distribuitorul/producătorul trebuie să asigure cantitatea de apă
minimă pe zi pentru un locuitor, care este de 50 litri/persoană/zi
protecție sanitară severă apă potabilă; în situații de calamități naturale, trebuie asigurată o
cantitate de minim 5 litri/persoană/zi apă potabilă
n Traseul dintre sursă și stația de tratare este apeduct și nu face parte
din rețeaua de distribuție, deci nu permite alimentarea cu apă
n Apeductele sunt de obicei în subteran și au o zonă de protecție

sanitară severă – 10 metri stânga-dreapta din ax.
n Orice traversare a unui apeduct se rezolvă cu un podeț, asemenea
traversării unui râu. 13 14
13 14
Sistemul centralizat de alimentare cu apă
n Rețeaua de distribuție a apei către consumatori se organizează în

rețele inelare și nu în sistem arborescent – eliminarea disfuncțiilor de
lipsă de presiune
n Pentru rețeaua de alimentare cu apă, limita de protecție este de 3

metri stânga-dreapta, ca un excavator să poată intra și să întrețină
rețeaua
15 16
15 16
Sistemul centralizat de alimentare cu apă
Avizul de principiu – informează dacă acolo unde dorim să construim

există rețele.
n Atunci când se trece la execuția casei, se solicită un aviz de racord

– de abia atunci aflăm dacă rețeaua are o capacitate suficientă – în
lipsa capacității, soluția este de a prevedea în subsolul casei un
rezervor tampon (rezervor de mare capacitate) + un hidrofor
(asigură presiunea apei pentru toate apartamentele).
n Pentru consumul locuințelor, capacitatea e suficientă, mai

complicată este asigurarea capacității de apă pentru hidranți – tb să
existe 2 hidranți la o distanță de max 70 metri – soluția – prevederea
unei rezerve de apă pentru incendiu (necesită spații adecvate)
17 18
17 18
Sistemul centralizat de alimentare cu apă Convenții de reprezentare
n În general, rețelele noi și viitoare sunt amplasate pe domeniul public
n în trecut, deoarece terenul aparținea statului sau din motive de

urgență de execuție, deși rețeaua era poziționată pe stradă,
executanții au realizat-o pe traseul cel mai scurt
– ex. Apanova pentru a elibera un aviz de principiu în București,

§ Zona de protecție sanitară severă pt apeducte – 10 metri
trimite cererea către maistrul de zonă care cunoaște traseul exact stânga-dreapta
§ Zona de protecție pentru rețeaua de alimentare cu apă – 3

metri stânga-dreapta
19 20
19 20
Echipare edilitara – 1 – sistemul de canalizare
Sistemul de canalizare - există două tipuri de sistem:

n Sistem mixt – apele uzate menajere cât și cele pluviale sunt
conduse în același loc
n Sistem divizor/separativ – există conducte speciale separate
pentru apele menajere și pentru cele pluviale.
Volumul cel mai mare de apă este dat de apele de ploaie; pentru sistemul
mixt, inginerii nici nu mai iau în seama volumul de apă uzată
menajeră, dimensionarea făcându-se în raport cu volumul de ape
pluviale.
Înainte de deversarea apelor uzate în râuri trebuie să existe o stație de

Echipare edilitara – 1 – sistemul de canalizare epurare.
21 22
21 22
Echipare edilitara – 1 – sistemul de canalizare Echipare edilitara – 1 – sistemul de canalizare
n Necesitatea existenței unui echilibru între suprafețele ocupate de n Reprezentare grafică

construcții/platforme și sol vegetal care poate absorbi din apele
pluviale
n Ex. Voluntari – existau crovuri (zone în care argila este la suprafață)

care determinau băltiri pe suprafețe mari – ceea ce s-a crezut a fi
sistem de irigații era un sistem de canale de desecare ce conduceau
apele pluviale spre Valea Saulei
n Ex. Școala Americană – sub terenul de sport, există bazine enorme

unde se adună apa de ploaie utilizată mai apoi în irigarea spațiilor
verzi
n DN 90 cm – diametrul nominal al conductei

23 n 725; 625 – cota canalizarii 24
23 24
n Reprezentare grafică n Dacă prin pantă nu se poate ajunge la canal ci sub, undeva pe teren
se face un rezevor cu stație de pompare spre canalizare
n Soluții alternative – în partea de proiectare, casa să fie amplasată

mai aproape de aliniament sau să fie făcută o sistematizare verticală
a terenului care să permită amplasarea conductei de canalizare mai
sus
25 26
25 26
Rezolvarea în detaliu a canalizării Rezolvarea în detaliu a canalizării

n Cazul orașelor de munte – 10 metri coloană apă = 1 atmosferă
n Cazul zonelor depresionare – realizarea unei canalizări locale ce – necesitatea pervederii unor cămine de vizitare pentru ruperea
conduce apele spre un bazin colector de unde, prin intermediul unei presiunii, din 10 în 10 metri, uneori chiar din 5 în 5 metri
stații de pompare apa uzată este împinsă spre canalizarea principală
(ex. zone depresionare București: Floreasca, bună parte din Giulești,
partea de margine a Sect. 3)
n Cazul orașelor de munte – 10 metri coloană apă = 1 atmosferă

– Necesitatea prevederii unor cămine de vizitare pentru ruperea
presiunii, din 10 în 10 metri, uneori chiar din 5 în 5 metri
n Cazul orașelor de câmpie – fiind necesară o pantă minimă,

ajungem cu canalizarea la adâncimi foarte mari – soluția: momente
de rupere, cu stații de pompare, astfel încât să rămână la o cotă
convenabilă
27 28
27 28
Rezolvarea în detaliu a canalizării
n Cazul orașelor de câmpie – fiind necesară o pantă minimă,

ajungem cu canalizarea la adâncimi foarte mari – soluția: momente
de rupere, cu stații de pompare, astfel încât să rămână la o cotă
convenabilă
29 30
29 30
THE END
31
Retele edilitare:
n electricitate
n gaze naturale
n termoficare
Cadrul legal:
Echipare edilitara - 2 § RGU – asigurarea echiparii edilitare
§ Normele de igiena si recomandarile privind mediul de viata al populatiei
curs
§ Regulile privind amplasarea stalpilor si arborilor
§ Legi si norme specifice privind utilitatile
2
UAUIM, decembrie 2020, Conf. dr. arh. Claudiu RUNCEANU
1 2
Echipare edilitara – 1 – alimentare cu apa si canalizare Echipare edilitara - 2
Introducere:
§ Diversele tipuri de cadastru:

§ juridic;
§ ridicarile topografice – reprezentari ale cadrului fizic (relief, arbori,
stalpi, etc.);
§ cadastrul subteran – cuprinde retelele subterane
§ Avizul de principiu – informeaza cu privire la existenta sau nu a

retelelor in locul unde dorim sa construim
§ Retelele se realizeaza doar pe domeniul public
3 4
3 4
Echipare edilitara – reteaua electrica Echipare edilitara – reteaua electrica

Art. 27 – Racordarea la retelele publice de echipare edilitara existente Art. 28 – Realizarea de retele edilitare
(1) Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista
posibilitatea racordarii de noi consumatori la retelele existente de apa, la
instalatiile de canalizare si de energie electrica. (1) Extinderile de retele sau maririle de capacitate a retelelor edilitare
(2) De la dispozitiile alienatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor publice se realizeaza de catre investitor sau beneficiar, partial sau in
administratiei publice locale, pentru locuinte individuale, in urmatoarele intregime, dupa caz, in conditiile contractelor incheiate cu
conditii: consiliile locale.
(a) Realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa respecte
normele sanitare si de protectie a mediului; (2) Lucrarile de racordare si de bransare la reteaua edilitara publica se
(b) Beneficiarul se obliga sa racordeze constructia, potrivit regulilor impuse de suporta in intregime de investitor sau de beneficiar.
CL, la reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va realiza.
(3) Pentru celelalte categorii de constructii se poate deroga de la prevederile
alin. (1) cu avizul administratiei publice competente, daca beneficiarul se
obliga sa prelungeasca reteaua existenta, atunci cand aceasta are
capacitatea necesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor
publice existente, fie sa construiasca noi retele.
(4) Prevederile alin. (2) si (3) se aplica, in mod corespunzator, autorizarii
executarii constructiilor in localitatile unde nu exista retele publice de apa si
de canalizare. 5 6
5 6
Cadru legal – RGU Sistemul de furnizare a energiei electrice

Art. 29 – Proprietatea publica asupra retelelor edilitare
§ Functioneaza dupa acelasi principiu precum alimentarea cu apa: exista
(1) Retelele de apa, de canalizare, de drumuri publice si alte utilitati un producator, un transportator, un distribuitor si un consumator
aflate in serviciul public sunt proprietate publica a comunei, Producatorii
orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel. § termocentrale (pe baza de combustibili fosili) – Ludus-Iernut,
Mintia-Deva, complexe energetice Rovinari, Turceni, Craiova,
(2) Retelele de alimentare cu gaze, cu energie electrica si de Bucuresti Sud, Borzesti, Chiscani-Braila, Brazi, Paroseni, etc.
telecomunicatii sunt proprietate publica a statului, daca legea nu § hidrocentrale – Portile de Fier I si II (Dunare), Vidraru (Arges),
dispune altfel. Lotru-Ciunget (Lotru), Stejaru (Bistrita), etc.
§ centrale nucleare
(3) Lucrarile prevazute la alin. (1) si (2), indiferent de modul de § producatori pe baza de energie solara
finantare, intra in proprietatea publica. § producatori pe baza de energie eoliana (Dobrogea)
Toti producatorii sunt legati intre ei astfel incat sa se poata aproviziona si

din alta sursa. La nivel continental si tarile sunt interconectate – ex.
7 Bulgaria se alimenta din Rusia. 8
Energia electrica nu poate fi stocata.
7 8

Sistemul de transport al energiei electrice
9 10
https://www.transelectrica.ro/widget/web/tel/sen-harta/-/harta_WAR_SENOperareHartaportlet http://www.transelectrica.ro/PDF/Harta%20RET.pdf
9 10
§ Transportatorii – leaga producatorii intre ei

§ Distribuitorii – cumpara de la transportatori pentru a vinde populatiei
Transportul energiei se face la tensiuni inalte (pe traseele LEA)=> necesita

realizarea de statii de transformare de mari dimensiuni, situate la
periferia orasului, de unde, curentul de medie tensiune circula prin
reteaua de distributie catre posturile de transformare locale (tensiune
obisnuita de 220 V), inainte de a distribui energia catre consumatori.
§ nu este posibila racordarea directa la LEA.
Modificarea Anexei 1 a RGU in mai 2011, prin care se interzice in

localitati rezolvarea cu cabluri electrice aeriene.
11 12
https://www.transelectrica.ro/ro/web/tel/home
11 12
Conventii de reprezentare Conventii de reprezentare
cjt = cablu de joasa tensiune (zona de protectie 90 de cm stanga-dreapta) cit = cablu de inalta tensiune 110 kV – nu este posibila racordarea directa,
220 V = tensiunea nominala trebuind sa treaca printr-un post de transformare
13 14
13 14
Echipare edilitara – reteaua electrica Echipare edilitara – reteaua de gaz
Cablurile de inalta tensiune sunt de importanta strategica, zona de Reteaua de gaze

protectie fiind precizata prin avizul specific furnizorului:
§ Transportul gazelor naturale se face prin conducte magistrale, la
§ LEA 20 kV (medie tensiune) – 10 metri stanga-dreapta (culoar de 20 de presiune ridicata. Pentru a fi distribuite catre consumatorii din oras,
metri); este necesara o reducere a presiunii – statiile de reducere a presiunii.
§ LEA > 20 kV (inalta tensiune) - 15 metri stanga-dreapta (culoar de 30 § Zona de protectie era initial de 50 de metri, mai apoi fiind extinsa la
de metri) 100 de metri – impiedicarea furtului.
§ LES < 1 kV (linie electrică subterană de joasă tensiune) – 90 cm § Pe proprietate, toate conductele de gaze trebuie sa fie aparente.
stanga-dreapta (coridor de 1,80 metri)
15 16
15 16
Echipare edilitara – reteaua de energie termica Echipare edilitara – reteaua de energie termica
Reteaua de energie termica Reteaua de energie termica – galerii edilitare vizitabile
Centralele electrice de termoficare (CET) produc caldura sub forma de

abur. In punctele termice, aburul este transformat in apa calda pentru a
alimenta mai apoi radiatoarele (caloriferele) locuintelor (< 80 grade
Celsius).
§ Transportul apei calde si a aburului se face prin galerii edilitare

vizitabile.
§ Distanta de protectie fata de galeriile edilitare vizitabile continand

conductele de incalzire (apa calda si aburul) este de 3 metri.
17 18
17 18
Echipare edilitara – reteaua de gaz Echipare edilitara – reteaua de gaz
Logica dispunerii retelelor pe traseul strazii: Logica dispunerii retelelor pe traseul strazii:
§ Reteaua de apa este dispusa cat mai departe de canalizare § Retelele electrice subterane si cele de telecomunicatii se pozeaza separat,
de o parte si de alta a strazii
§ Reteaua de gaze naturale trebuie dispusa departe de reteaua de
canalizare § Retelele de gaze se pozeaza pe partea necarosabila a strazii, pe partea
opusa canalelor de energie termica si a canalizatiilor telefonice
§ Sunt necesare anumite distante intre cablurile electrice pentru a evita
interferentele magnetice. 19 20
Anexa 1 – Norme tehnice privind amplasarea lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru instalatii si a pomilor in localitatile
Toate acestea genereaza o latime minima a strazilor. urbane si rurale – MOF Partea I Nr. 138 bis/6.04.1998
19 20
Echipare edilitara – reteaua de energie termica Echipare edilitara

Conventii de reprezentare Conventii de reprezentare
Zona de protectie sanitara severa pt
apeducte – 10 metri stanga-dreapta
Zona de protectie pentru reteaua de
alimentare cu apa – 3 metri stanga-
dreapta
Zona de protectie pentru reteaua de

distributie a cjt – 90 cm stanga-dreapta
LEA < 20 kV – 10 metri stanga-dreapta;
LEA >20 kV – 15 metri stanga dreapta
Gaze naturale – zona de protectie 100

metri stanga-dreapta
Termoficare – 3 metri stanga-dreapta de

3 DN 200 mm = 3 conducte de incalzire cu diametrul nominal de 200 mm la galeria edilitara vizitabila
21 22
21 22
Echipare edilitara Echipare edilitara
23 24
23 24
Reguli privind amplasarea stâlpilor și arborilor în
Echipare edilitara
localitățile urbane și rurale
Distanțe minime de plantare de-a lungul drumului
n Stradă de categoria I-IV

Specii cu siluetă piramidală > = 15.0 metri
Specii cu siluetă sferică / ovală / columnară > = 20,0 metri
n Străzi de categoria V
Specii cu siluetă piramidală > = 10.0 metri
Specii cu siluetă sferică / ovală / columnară > = 15,0 metri
n Lățimea fâșiilor plantate verzi situate în secțiunea străzii

n Latimea fasiilor plantate situate in sectiunea transversala a strazilor
Arbori > = 1.0 metri
Tufișuri 0.75-1.00 metri
Rigole verzi și straturi de flori 0.75-1.00 metri
25 26
25 26
Echipare edilitara Echipare edilitara
27 28
27 28
THE END
29
Planul urbanistic zonal
Planul urbanistic zonal – instrument de planificare urbana de

reglementare specifica, prin care se coordoneaza dezvoltarea
urbanistica integrata a unor zone din localitate, caracterizate printr-
un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana
DOCUMENTATII DE URBANISM DE TIP PUZ accentuata.
Planul urbanistic zonal asigura corelarea programelor de dezvoltare

urbana integrata a zonei cu PUG.
(Legea 350/2001)
2
UAUIM, decembrie 2020, Conf. dr. arh. Claudiu RUNCEANU
1 2
Planul urbanistic zonal Planul urbanistic zonal
Daca prin cererea de emitere a CU se solicita o modificare a Avizul de oportunitate cuprinde:

prevederilor documentatiilor de urbanism pentru zona respectiva, - Piese scrise: memoriu tehnic explicativ
autoritatea publica are dreptul ca, prin certificatul de urbanism :
- Piese desenate: incadrare in zona; plan topografic/cadastral cu zona
- Sa respinga cererea de modificare de studiu, conceptul propus – plan de situatie cu prezentarea
- Sa conditioneze autorizarea investitiei de elaborarea si aprobarea functiunilor, a vecinatatilor, modul de asigurare a acceselor.
unui PUZ
- Sa conditioneze autorizarea investitiei de aprobarea unui PUZ Prin avizul de oportunitate se stabilesc:
numai in baza unui aviz de oportunitate intocmit de structura
- Teritoriul care urmeaza a fi reglementat prin PUZ
specializata condusa de arhitectul sef
- Categoriile functionale si eventuale servituti
- Sa solicite elaborarea unui PUD
- Indicatorii urbanistici obligatorii – limitele minime si maxime
- Sa permita intocmirea documentatiei tehnice pentru autorizatia de
construire (Legea 350/2001, art. 32) - Dotarile de interes public necesare, asigurarea acceselor, parcajelor si
utilitatilor
- Capacitatile de transport admise.
3 4
3 4
Planul urbanistic zonal Planul urbanistic zonal
Documentatia PUZ cuprinde: Reprezentarea în culori și semne convenționale:

n Piese desenate (planse): n Ordinul MLPAT nr. 91/1991 pentru aprobarea formularelor, a
– Incadrare in teritoriu/ documentatii de urbanism aprobate procedurii de autorizare și a conținutului documentațiilor prevăzute de
– Analiza situatiei existente (scara 1/1000; 1/2000) legea 50/1991

http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/urbanism/legislati
– Reglementari urbanistice – zonificare si echipare edilitara
e/Cod_%20Ordin_91_1991.pdf
– Proprietatea asupra terenurilor si circulatia juridica a terenurilor.
n Normele de aplicare a Legii 350 (Ordinul MDRAP 233/2016)
n Piese scrise:
n Culori și semne convenționale utilizate în documentații de
– Memoriu de prezentare
urbanism
– Regulament local de urbanism – intareste si detaliaza sub forma de
prescriptii prevederile PUZ 5 6
5 6
Planul urbanistic zonal – culori convenționale pentru Planul urbanistic zonal – culori convenționale pentru
zonificarea funcțională zonificarea funcțională
n Zona centrală și alte zone cu funcțiuni complexe de interes public –

7
roșu
n Zona de locuințe și funcțiuni complementare – galben crom (prin tonuri

de la galben deschis la portocaliu închis se reprezintă regimul de înălțime)
n Zona de unități industriale – maron
n Zone verzi și de agrement – verde
n Zona de gospodărire comunală – ocru deschis
n Zona căilor de comunicație rutieră – mov; comunicație feroviară –

violet închis
n Terenuri pentru destinații speciale - roz

8
7 8
zonificarea funcțională zonificarea funcțională
Forme de proprietate: proprietate publica si proprietate privata

10
(mentionate de Constitutia Romaniei)
Proprietatea privata:
• A cetatenilor (persoane fizice)
• A persoanelor juridice
• A colectivitatii publice (Stat + U.A.T.)
9 10
zonificarea funcțională proprietatea terenurilor
Domeniul = totalitatea bunurilor care fac obiectul unei proprietati

11
Domeniul public – definit in Constitutie, Legea fondului funciar (18/1991),

legea 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.
Domeniul public – cuprinde bunuri care prin natura sau destinatie sunt
de uz public (drumurile, parcurile, etc.) sau de interes public (instalatii,
echipamente, muzee, etc)
12
11 12
Planul urbanistic zonal – piese desenate
13 14
13 14
Piese scrise aferente PUZ - regulamentul local de

Regulamentul local de urbanism
urbanism
Despre Regulamentul Local de Urbanism Continutul cadru:
Baza legala a continutului RLU: n Precizat prin:

§ RGU – HG 525/1996 – Normele de aplicare a Legii 350 (Ordin MDRAP 233/2016)
§ Legislatia de urbanism – legea 350/2001 cu modificarile si completarile – Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul- cadru al PUZ
ulterioare; Normele de aplicare a Legii 350 (Ordin MDRAP 233/2016); (reglementarea tehnica aprobata prin Ordinul MLPAT
Codul civil; etc. 176/N/16.08.2000)
§ Norme tehnice in vigoare privind constructiile, circulatiile, echiparea, – Ghid privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de
spatiile verzi, etc. urbanism (reglementare tehnica aprobata prin Ordinul MLPAT
§ Normele de igiena si recomandarile privind mediul de viata al populatiei 21/N/10.04.2000)
15 16
15 16
Unitate teritoriala de referinta = subdiviziune urbanistica a teritoriului

unitatii administrativ-teritoriale, delimitata pe limite cadastrale,
caracterizata prin omogenitate functionala si morfologica dpdv
urbanistic si arhitectural, avand ca scop reglementarea urbanistica
omogena. (Legea 350/2001, Anexa 2)
UTR se delimiteaza dupa caz in functie de:

n relief si peisaj cu caracteristici similare,
n evolutie istorica unitara intr-o anumita perioada,
n sistem parcelar si mod de construire omogen,

n folosinte de aceeasi natura ale terenurilor si constructiilor
17 18
n regim juridic al imobilelor similar. (Legea 350/2001, Anexa 2)
17 18
Unitate teritoriala de referinta
In cazul PUG Municipiul Bucuresti – UTR se defineste in functie de

trei caracteristici:
n Functiunea dominanta
n Regimul de construire (continuu/discontinuu)
n Inaltimea maxima admisa
19 20
19 20
Regulamentul local de urbanism PUG Municipiul Bucuresti Regulamentul local de urbanism PUG Municipiul Bucuresti
Titlul I – Prescriptii generale Titlul II – Prescriptii specifice pe zone, subzone si unitati teritoriale de
1. Domeniu de aplicare referinta
2. Corelari cu alte documentatii C – zona centrala
3. Conditii de aplicare M – zona mixta
4. Derogari de la prevederile regulamentului L – zona de locuit
5. Conditii de construibilitate a parcelelor A – Zona activitatilor productive
6. Diviziunea terenului in zone, subzone si unitati teritoriale de referinta – V - Zona spatiilor verzi
definirea UTR: functiuni dominante; regim de construire (coontinuu, T – zona transporturilor
discontinuu); inaltimea maxima admisa G – zona gospodariei comunale
S – zona cu destinatie speciala
R – zona echipamentelor tehnice majore
21 22
EX – zone situate in afara teritoriului administrativ
21 22
L – zona de locuit
Exemplificare – UTR L Sectiunea 2: conditii de amplasare ale parcelelor (suprafete, forme,
dimensiuni)
L – zona de locuit Articolul 4 – Caracteristici ale parcelelor (suprafete, forme, dimensiuni)
Generalitati: caracterul zonei Articolul 5 – Amplasarea cladirilor fata de aliniament
Subzone si unitati teritoriale de referinta: L1 (locuinte individuale si colective Articolul 6 – Amplasarea cladirilor fata de limitele laterale si posterioare ale
mici cu maxim P+2 niveluri); L2(subzona locuintelor individuale si colective parcelelor
mici cu maxim P+2 niveluri realizate pe baza lotizarilor anterioare), L3 Articolul 7 – Amplasarea cladirilor unele fata de altele pe aceeasi parcela
(subzona locuintelor colective medii P+3-P+4 niveluri situate in ansambluri Articolul 8 – Circulatii si accese
preponderent rezidentiale), L4 (subzona locuintelor cective P+5-P+10 Articolul 9 – Stationarea autovehiculelor
niveluri situate in ansambluri preponderent) Articolul 10 – Inaltimea maxima admisibila a cladirilor
Sectiunea I: utilizare functionala Articolul 11 – Aspectul exterior al cladirilor
Articolul 1 – Utilizari admise Articolul 12 – Conditii de echipare edilitara
Articolul 2 – Utilizari admise cu conditionari Articolul 13 – Spatii libere si spatii plantate
23 24
Articolul 3 – Utilizari interzise Articolul 14 – Imprejmuiri
23 24
L – zona de locuit
Sectiunea III: posibilitati maxime de ocupare si utilizare a terenului

Articolul 15 – procent maxim de ocupare a terenului (POT)
Articolul 16 – coeficient maxim de utilizare a terenului (CUT)
25 26
25 26
THE END
27
27 28

TPU Cursuri 2020 INTEGRAL

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TPU Cursuri 2020 INTEGRAL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Titular curs - conf. dr. arh.

UAUIM, Octombrie 2020, Conf. dr. arh. Claudiu RUNCEANU

Inainte de 1941, prin parcelare se intelegea impartirea unui teren existent in

București –Vatra Luminoasă

Dimensiuni ale parcelelor Deschideri ale fronturilor si dimensiuni ale parcelelor

Parcela – deschideri ale fronturilor si dimensiuni ale parcelelor -

◦ Este permisa autorizarea parcelarii daca fiecarea lot indeplineste cumulativ 3

◦ Loturile care nu indeplinesc conditiile de mai sus sunt considerate

Parcela – deschideri ale fronturilor si dimensiuni ale parcelelor -

Reguli de baza: Conditionari impuse prin RLU PUG Bucuresti:

Parcela – deschideri ale fronturilor si dimensiuni ale parcelelor

ALINIAMENT SI ALINIERE – dispunerea clădirilor pe parcelă

Tipuri de fronturi Tipuri de fronturi – particularităţi urban/rural

fronturi alveolare – tip derivat din cel continuu; spre deosebire de

Targurile intemeiate de negustori straini – constructiile sunt dispuse pe

Targuri rezultate prin transformarea satelor – exista o mai mare

Tipuri de fronturi – particularităţi urban/rural Alinierea și aliniamentul în regulamentele de urbanism

Despre aliniament in regulamentele de urbanism

Alinierea si aliniamentul in regulamentele de urbanism – Alinierea si aliniamentul in regulamentele de urbanism –

Discuta despre caracterul alinierii:

Alinierea de fund (tot o aliniere limitativa)

§Alinierea dosnica – importanta pentru parcelele foarte adanci din

Alinierea si aliniamentul in regulamentele de urbanism –

Amplasarea cladirilor pe aliniament Amplasarea cladirilor pe aliniament

§Pentru locuinte individuale mai este acceptata o astfel de solutie,

Amplasarea cladirilor pe aliniament Amplasarea cladirilor pe aliniament

Amplasarea cladirilor pe aliniament Amplasarea cladirilor pe aliniament

§Inaltimea libera fata de sol trebuie sa fie de

Amplasarea cladirilor pe aliniament Amplasarea cladirilor pe aliniament

§Daca strazile sunt de categoria a treia (7 metri), latimea tesiturii trebuie

§La nivel national, nu exista un normativ care sa reglementeze aceasta

Amplasarea cladirilor pe aliniament Amplasarea cladirilor pe aliniament

• Despre dispunerea cladirilor pe parcela– servitutile impuse prin Codul Civil

Art. 604 Regulile privind curgerea fireasca a apelor

• Rezultate din intelegerea intre proprietari

Servituți legate de folosirea apelor

Servituti legate de folosirea apelor (rezultate din starea naturala a locurilor)

Art. 608 Intrebuintarea izvoarelor

• Ridicarea topo exprima o stare de fapt, imprejmuirile putand fi modificate in

Art. 661 Semnele de necomunitate

(2) In lipsa unor dispozitii legale, a regulilor de urbanism sau a obiceiurilor

• Daca imprejmuirea este din zidarie, este obligatoriu ca imprejmuirile

Servituti rezultate din lege – despre ziduri si santuri comune

In cazul construirii pe calcan:

Art. 612 Distanta minima in constructii

Sursa: Google Maps Sursa: Google Maps

Despre vederea inspre proprietatea vecina Picatura stresinilor

Art. 616 Fereastra de lumină Art. 611 Picatura stresinii

Servitutea de trecere Servitutea de trecere

Accesul pentru terenul 1

Servitutea de trecere Servitutea de trecere

Daca terenul 2 este cumparat, apare o problema de

Este posibila inclusiv vanzarea catre terenul 2

Tipuri de servituti: Tipuri de servituti

Servitutile pot fi continue (permanente) sau necontinue. Exemple:

Servitutile dintre doua terenuri se sting daca ambele terenuri intra in

• Continuare curs 3 - despre tipuri de servituți

• Dispunerea clădirilor în raport cu limitele laterale și de spate

UAUIM, octombrie 2020

Tipuri de servituți: Tipuri de servituți

Servituțile pot fi continue (permanente) sau necontinue. Exemple:

Servituțile dintre doua terenuri se sting dacă ambele terenuri intră în

L2 = subzona locuințelor individuale și colective mici cu maxim P+2 niveluri

• Zona IV = zona comercială