UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

MASTER MANAGEMENTUL RESURSELOR NATURALE

CARACTERIZAREA
RESURSELOR DE APĂ ALE
ROMÂNIEI

Coordonator ştiinţific,
Şef luctări univ. dr. TEVI GIULIANO

Masterand,
BURLACU
 OBIECTIV
Analizarea din punct de vedere calitativ a apelor de
suprafaţă din spaţiul hidrografic Bârlad-Prut în funcţie
de indicii biologici, fizico-chimici, hidromorfologici şi
poluanţilor specifici, desfăşurată în 2013 şi 2014.
 LOCALIZARE
 Situat în extremitatea nord-estică
a bazinului Dunării, bazinul
hidrografic al râului Prut are ca
vecinătăţi, la vest bazinul Siret, la
nord-vest bazinul Tisa, bazinul
Nistru la nord şi la est;

 Spaţiul hidrografic Prut – Bârlad

adună apele a 417 râuri cu suprafeţe
mai mari de 10 km2, 75 de lacuri de
acumulare cu suprafeţe mai mari de
50 de ha, precum şi un lac natural a
cărui suprafaţă depăşeşte 50 de ha,
lacul Pochina.
 Situaţia corpurilor de apă din bazinul
hidrografic Prut-Bârlad
Nr. corpuri
apă-râu
Bazinul delimitate, din CA în stare CA artificiale CA puternic
hidrografic care
TOTAL naturală modificate

Prut 162 129 3 30

Bârlad 101 91 0 10

Siret 23 17 0 6
Sursa: Administraţia Naţională ,,Apele Române”, Adminsitraţia Bazinală de
Apă
TOTALPrut - Bârlad286 237 3 46
 POLUARE
 Poluare din domeniul industriei
materialelor de construcţie şi din industria
alimentară;
 Emisii, descărcări, pierderi: din cele 41 de
substanţe prioritare, doar două sunt relevante
anume cadmiul şi cloroformul;
 Activităţile agricole provoacă poluarea
difuză, în special cu nutrienţi, dar şi cu alţi poluanţi, prin scurgere la
suprafaţă, percolare, ş.a., mai ales prin stocarea şi utilizarea îngrăşămintelor
organice şi chimice şi prin deversarea de reziduuri provenind de la creşterea
animalelor;
 Alterări hidromorfologice reprezentate de întreruperea continuităţii
longitudinale şi laterale a cursului de apă, de modificarea regimului hidrologic
şi de implementarea proiectelor de infrastructură.
ANALIZA STĂRII CALITATIVE A APELOR DE
SUPRAFAŢĂ DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC PRUT –
BÂRLAD ÎN ANUL 2013
 În cadrul activităţilor de evaluare şi supraveghere a stării calitative a corpurilor de apă din
spaţiul hidrografic Prut – Bârlad, în anul 2013 au fost monitorizate 20 de cursuri de apă, cu o
lungime totală este de 2 219 km, în 63 de secţiuni, din care 47 de secţiuni de control au fost
stabilite în bazinul hidrografic Prut, 16 secţiuni în bazinul hidrografic Bârlad şi afluenţi a râului
Siret.

Sursa: Administraţia Naţională ,,Apele Române”, Adminsitraţia Bazinală de Apă Prut - Bârlad
Nota: CA – corpuri de apă ; CAA – corpuri de apă artificiale; CAPM . corpuri de apă puternic mmod
 Râul Bârlad prezintă, în cele 9 secţiuni analizate o stare chimică proastă pe
două dintre ele şi o stare chimică bună pe alte trei, starea ecologică este
moderată pe 6 secţiuni, nici o secţiune nu are o stare ecologică bună.
Potenţialul ecologic este bun într-o singură secţiune, iar în două secţiuni
potenţialul ecologic este moderat;

 Pe secţiunea stabilită pe cursul de apă Geru, s-a constatat o stare ecologică

moderată şi o stare chimică bună;

2 corpuri de apă au fost clasificate ca având stare chimică proastă

(RORW12.1.78_B2 , RORW12.1.78.16_B3), un singur corp de apă a avut
potenţial ecologic maxim (RORW12.1.78.16_B1), 2 potenţial ecologic
moderat (RORW12.1.78_B2 şi RORW12.1.78_B3), 3 corpuri de apă au stare
chimică bună (RORW12.1.78.16_B1, RORW12.1.78.39_B1,
RORW12.1.81a_B1).
ANALIZA STĂRII CALITATIVE A APELOR DE
SUPRAFAŢĂ DIN SPAŢIUL HIDROGRAFIC PRUT –
BÂRLAD ÎN ANUL 2014
 În anul 2014, A.B.A Prut – Bârlad a monitorizat ,din susbsistemul ape
curgătoare de suprafaţă, 32 de corpuri de apă cu 63 de secţiuni de control, din
acestea 31 de secţiuni aflate în program de supraveghere, 26 aflate în program
operaţional, 6 secţiuni de ape potabilizate pe râu.

Sursa: Administraţia Naţională ,,Apele Române”

 1 corp de apă (RORW13.1.22_B1) a fost clasificat ca având stare chimică
proastă, celelalte fiind declarate ca având stare chimică bună şi un potenaţial
ecologic bun sau moderat;
 1 corp (RORW13.1_B5) din bazinul Prut are starea chimică bună, ceea ce
denotă o îmbunătăţire calitativă faţă de anul 2013, precum şi un potenţial
ecologic maxim;
 1 corp de apă (RORW13.1.10.6_B2) din acest bazin hidrografic şi-a modificat
starea chimică din bună în proastă în anul 2014,corp de apă puternic modificat;
 2 corpuri de apă (RORW13.1_B4 şi RORW13.1_B5) au un potenţial ecologic
maxim;
 6 au un potenţial ecologic moderat, iar pentru restul nu sunt încă stabilite valori
pentru indicele multimetric, în consecinţă nu sa putut realiza conformarea, atât
în anul 2013, cât şi în anul 2014;
 corpul de apă RORW12.1.78.16_B1 nu a mai înregistrat o stare chimică bună,
acelaşi lucru întâmplându-se şi pentru corpul RORW12.1.81a_B1. Pentru
celelalte corpuri din acest bazin hidrografic nu s-au înregistrat modificări
majore.
 CONCLUZII
 În anul 2014, starea corpurilor de apă monitorizate nu a suferit
modificări faţă de anul 2013;
 În conformitate cu evaluările realizate la nivel de spaţiu
hidrografic, deocamdată nu există corpuri de apă cu risc de
neatingere a stării bune datorită poluării cu substanţe
prioritare sau prioritar periculoase;
 În planurile de management este prevăzut faptul că până în
anul 2018, toate aglomerările umane mai mari de 2000 de
locuitori trebuie să aibă sisteme de colectare şi staţii de
epurare a apelor uzate, iar aglomerările mai mici de 2000 de
locuitori trebuie să aibă sisteme centralizate şi/sau sisteme
individuale de epurare .