Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte

Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor

Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

REFERA
T LA
PROTEC
ŢIA
ECOSIST Cadru didactic:
Student:
EMELOR Conf. dr. ing. Daniela Alexandrescu
Iancu Paul Marius

ACVATI 2022-2023

VE
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

RÂUL
PRUT

CUPRINS
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură
1. Descrierea râului Prut 4

2. Diversitatea faunei piscicole din râul Prut 5

3. Cauzele poluării apei 6

4. Consecințele poluării apei 6

5. Probleme importante de gospodărire 7

6. Măsuri de prevenire a poluării apei 8

7. Bibliografie 9
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

1. Descrierea râului Prut

Râul Prut (Fig. 1/2) este lung de

953 de kilometri şi izvorăşte din
apropierea muntelui Hoverla din
Carpaţii Păduroşi din Ucraina. Pe
teritoriul României, râul are o
lungime de 742 de kilometri, un
bazin hidrografic de 10.990 de
kilometri pătraţi şi un debit mediu
multianual de 450 metri2/s.
 Pe o porțiune de 31 km marchează frontiera româno-ucraineană, pe o porțiune
de 711 km (din care 73,9 km sunt alcătuiți din lacul Stânca-Costești) marchează
frontiera dintre România și Republica Moldova. (Fig. 1)
De râul Prut, unele dintre cele mai mari din România, se leagă numeroase
legende şi scrieri ale istoricilor, numele său fiind tradus în vremurile vechi ca
„râul cu apă furtunoasă“.
Râul Prut a fost cunoscut încă din antichitate, despre el scriind marele istoric
grec, Herodot. Călătorin prin coloniile greceşti situate la nord de Marea Neagră,
istoricul s-a interesat asupra zonelor învecinate cu acestea. În scrierile sale, el
aminteşte de Prut sub denumirea de Pyretus şi cunoaşte amănunte suprinzătoare
despre această apă.
În 1812, după ocuparea teritoriului românesc dintre Prut şi Nistru de către ruşi,
Prutul devin pentru prima dată graniţă de stat, una dintre cele mai bine păzite,
deoarece armata rusă dorea să împiedice orice
comunicare între românii de pe ambele
maluri. În folclor, Prutul devine un râu
blestemat, datorită faptului că „desparte frate
de frate, soră de soră şi părinţi de copii“. Tot
în folclor, este amintit şi un duh feminin de
statură uriaşă, care apărea din când în când,
prevestind sau aducând rele.
4
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

2. Diversitatea faunei piscicole din râul Prut

Din punct de vedere al zonării piscicole, pe râul Prut, zonele păstrăvului şi

moioagei se găsesc în porţiunea aflată pe teritoriul Ucrainei. De la intrarea pe
teritoriul României, în râul Prut se succed următoarele zone:
• Zona scobarului - cuprinde porţiunea de amonte de lacul Stânca, cu substrat
pietros, de prundiş şi unele porţiuni nisipoase; acesta zonă a fost parţial
acoperită de acumularea Stânca. (Fig. 3)
• Zona mrenei - cuprinde porţiunea nisipoasă a râului, aval de acumularea
Stânca, până spre vărsarea afluenţilor Elan, Leova. (Fig. 4)
• Zona crapului - poate fi considerată cea aflată în vecinătatea confluenţei cu
Dunărea, regiunea Parcului Naţional Lunca Joasă a Prutului Inferior, cu bălţile
adiacente din lunca inundabilă. (Fig. 5)
Conform listei publicate de Moşu Al., Davideanu Gr., Cebanu A., 2006
„”Materials on the ichthyofauna diversity of Prut river basin” în Acta
Ichtiologica Romanica, p. 171- 185, de-a lungul timpului au fost citate ca
prezente în întregul bazin al râului Prut 104 specii. Unele dintre ele nu au trăit
niciodată în Prut, fiind greşit identificate, altele au dispărut din râul Prut, ca
urmare a alterării factorilor de mediu, iar unele sunt prezente doar în porţiunea
superioară a bazinului aflată pe teritoriul Ucrainei.
Numărul total de specii prezente pe porţiunea comună (Republica Moldova,
România) a râului Prut este estimat pe baza cercetărilor din ultimii 10 ani ale
specialiştilor din Republica Moldova şi România (sintetizate de Denis Bulat,
Dumitru Bulat, Ion Toderaş şi Marin Usatîi în revista Mediul Ambiant nr 1(61)
2012) sub 46 de specii (incluzând agnatele). Acestea specii aparţin la 9 ordine şi
18 familii.

5
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

3. Cauzele poluării apei

♦ Deșeurile și reziduurile menajere;

♦ Îngrăşămintele chimice şi scurgerile provenite
de la combinatele zootehnice;
♦ Pesticidele şi ierbicidele utilizate în lucrările
agricole, care ajung în sol fiind transportate de apa
de ploaie sau de la irigații până la apa freatică;
♦ Sarea folosită în timpul iernii pe şosele, ajunsă
în sol prin topirea zăpezii;
♦ Depunerile de poluanţi din atmosferă din cauza ploilor acide;
♦ Scurgeri accidentale reziduale de la diverse fabrici, dar şi deversări
intenționate a unor poluanţi;
♦ Scurgeri de la rezervoare de depozitare, în special a produselor petroliere;
♦ Deșeurile toxice și cele radioactive.

4. Consecințele poluării apei

♦ Posibilitatea contaminării sau poluării chimice a mediului acvatic;

♦ Intoxicarea florei și faunei acvatice, precum și distrugerea sistemului de
reproducere al acestora;
♦ Contaminarea bacteriologică sau poluarea
chimică şi radioactivă a legumelor, fructelor și
zarzavaturilor;
♦ Distrugerea florei, faunei şi dezvoltarea unor
anumite bacterii printre care se pot găsi numeroşi
agenţi patogeni;
♦ Contaminarea cu diverse boli infecțioase a organismului uman;
♦ Modificarea calităţilor fizice a apei prin schimbarea culorii, temperaturii,
conductibilităţii electrice și radioactivităţii;
♦ Modificarea calităţilor chimice a apei prin schimbarea PH-ului, durităţii și
reducerea cantităţii de oxigen.

6
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

5. Probleme importante de gospodărire

♦ Depozitarea pe malurile râului a deşeurilor şi a materialelor de construcţie

destinate comercializării;
♦ Deversarea apelor uzate, netratate sau parţial
tratate la staţiile de epurare a apelor uzate
nemodernizate;
♦ Informarea insuficientă a societăţii civile,
dar şi implicarea redusă a populaţiei, a
autorităţilor publice locale (APL) în procesul de
protecţie a apelor;
♦ Integrarea deficitară a problemelor de mediu în programele şi activităţile
APL, care nu au în componenţa lor, subdiviziuni sau specialişti în protecţia
mediului;
♦ Nerespectarea principiului „poluatorul plăteşte”;
♦ Amenzile pentru poluare şi pentru
încălcarea regimului de protecţie a râurilor sunt
mult mai mici comparativ cu costurile de
reabilitare a ecosistemelor acvatice;
♦ Insuficiența activităților de monitorizare
privind infiltrările şi evacuările de ape uzate
menajare în canalizarea pluvială;
♦ Efectuarea de lucrări de extragere a nisipului şi prundişului, din albia râului,
care cauzează daune ireparabile ecosistemelor;
♦ Lipsa unei comunicări şi conlucrări eficiente între autorităţile responsabile,
fapt ce limitează eforturile acestora în cazul poluării apelor.

7
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

6. Măsuri de prevenire a poluării apei

♦ Construirea de baraje și zone de protecție a apelor;

♦ Interzicerea aruncării și depozitării la întâmplare pe malurile sau albiile
râurilor a deşeurilor de orice fel;
♦ Realizarea controlului depozitării și evacuării deşeurilor solide, astfel încât
substanţele nocive să nu se infiltreze în pânza freatică;
♦ Construirea de bazine speciale pentru colectarea deșeurilor și reziduurilor,
pentru a împiedica deversarea directă a acestora în apele de suprafață;
♦ Organizarea corectă a sistemelor de apă potabilă și canalizare la nivel local;
♦ Construirea de staţii sau sisteme de epurare a apelor uzate ale localităților;
♦ Distrugerea prin dezinfecție a germenilor patogeni conținuți în ape reziduale
ale unor instituții (spitale), abatoare, unități ale industriei cărnii;
♦ Echiparea cu sisteme de reţinere şi colectare a substanţelor radioactive din
apele reziduale ale unităţilor industriale în vederea reținerii și neutralizării
substanțelor chimice potențial toxice.

8
 Universitatea ,,Valahia’’ din Târgovişte
Facultatea de Ingineria Mediului şi Ştiinţa Alimentelor
Ingineria şi Protecţia Mediului în Agricultură

7. Bibliografie

1. https://adevarul.ro/locale/vaslui/legendele-istorice-raului-prut-
1_516929f4053c7dd83f03be41/index.html

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Prut

3.http://www.rec.md/sites/all/themes/daycare/Documents/Publicatzii/CRCS/
CRCS%20leflet%20RM.pdf

4. http://prutriver.uaic.ro/wp-content/uploads/2016/05/Lista-Rosie1.pdf