Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ale medicamentelor
Aspecte farmacocinetice
1
2. Calea orală
(enterală, gastrointestinală, per os)
Medicamentul se administrează prin înghiţire
Alte căi digestive:
- calea sublinguală Permit absorbţia SM de-a lungul circuitului
- calea rectală normal urmat de alimente
3
Dezavantaje:
Riscul alterării SM de
către secreţiile tubului
digestiv(pH= 1,5 – 7,5 şi
enzime);
Posibilitatea iritării
tractului digestiv;
Necesitatea corijării
gustului şi mirosului SM;
Probleme la absorbţia
SM;
traversarea multor
membrane celulare ale
diferitelor părţi ale
intestinului subţire
4
(duoden, jejun, ileon).
Absorbţia SM în stomac
Rol – păstrarea temporară a alimentelor care sunt eliberate
treptat prin duoden
SM se absorb într-o mică măsură în stomac
Motilitatea stomacului – rol în evacuarea către intestin unde are
loc absorbţia în circulaţia generală
Alimentele influenţează viteza de evacuare a stomacului
După administrare orală unele medicamente aderă pe esofag –
efect de iritare(leziuni, ulceraţii), întârzierea absorbţiei
Tranzit esofagian rapid(secunde):
- medicamentele nu se administrează culcat
- înghiţirea medicamentelor cu apă
5
Comportamentul
medicamentelor în stomac
În funcţie de prezenţa alimentelor – motilitate şi viteza de evacuare
Medicamentele lichide se elimină din stomac după cca. 1 oră (dacă se
administrează la 30 min după masă – rezidenţa creşte până la 2 ore)
Administrarea pe stomacul gol a comprimatelor sau capsulelor care nu
se dezagregă în stomac – nedigerabile - rezidenţa gastrică: între 5 min
– 3 ore.
Administrarea medicamentelor după prânz – în doze unitare – evacuare
gastrică după 2 – 3 ore.
Medicamentele sub formă de microparticule (pelete, microsfere) – se
elimină ca şi bolusuri, lent în prezenţa alimentelor. Eliminarea depinde
de diametrul şi densitatea lor şi vâscozitatea conţinutului stomacal.
Peletele cu diametrul 1 – 5 mm se elimină cel mai uşor.
Capsulele gelatinoase tari (conţin granule de SM, pulbere, lichid lipofil)
– conţinutul rămâne aglomerat şi se elimină ca un bolus, dacă se
administrează pe stomacul gol.
6
Comportamentul
medicamentelor în stomac
Forme farmaceutice cu eliberare rapidă
- Se obţin prin liofilizarea unor soluţii medicamentoase şi compactarea lui.
- Prezintă un grad de adeziune faţă de esofag şi partea superioară a
stomacului faţă de comprimate cu dezagregare rapidă in jumătatea
inferioară a stomacului.
- Creşterea timpului de retenţie în stomac pentru a prelungi absorbţia.
Forme farmaceutice cu eliberare prelungită cu retenţie gastrică
- Asigură flotarea pe conţinutul gastric – conţin polimeri hidrodispersabili
cu densitate mică
- Capsulele flotabile rămân în stomac atâta timp cât alimentele sunt
prezente în stomac.
- Administrate pe stomacul gol(retenţia este de 2 ore) iar după prânz
(retenţia este până la 12 ore).
7
Absorbţia SM în intestinul subţire
Mucoasa i.s. are o Smare, care este crescută mult de cute, plici,
vili (marginea în perie a i.s.)
Absorbţia SM are loc prin marginea în perie a i.s.
Valoarea pH-ului luminal este 7, dar la marginea periei este 5,3
(explică aborbţia acizilor slabi)
Prezenţa alimentelor influenţează absorbţia
Întârzierea evacuării gastrice – nefavorabilă SM care se
degradează în pH acid sau duce la încetinirea absorbţiei pentru
cele care se abosrb în intestin.
Eliberarea treptată a SM favorizează absorbţia dacă se
realizează prin transport activ.
SM iritante gastrice se vor administra odată cu alimentele (AINS,
steroizi, etc).
8
Absorbţia SM în intestinul subţire
Biodisponibilitatea SM depinde de proprietăţile sale fizico-chimice
şi ff
Ff acoperite cu un film polimeric, insolubil dar permeabil sau
cu solubilitate dependentă de pH
Ff gastrorezistente, enterolsolubile – absorbţia SM şi
dizolvarea filmului depind de pH
Ff cu matriţă – eliberarea SM în funcţie de capacitatea matriţei
de a controla cedarea. Polimerii solubili formează un gel în
mediu apos. Difuzia SM prin gel depinde de vâscozitatea
acestuia, raportul SM:polimer.
Ff pompe osmotice – prezintă o membrană insolubiă dar
permeabilă faţă de apă. După ce apa pătrunde în comprimat,
dizolvă SM şi ag.osmotic – presiun osmotică superioară celei din
exterior – eliberarea SM prin orificiul calibrat.
9
Absorbţia SM prin intestinul gros
10
Cedarea şi absorbţia SM prin
intestinul gros
În colonul ascendent are loc aborbţia SM
Absorbţia SM este mai mică faţă de intestinul subţire
Poate avea loc şi un proces de metabolizare a SM
de către enzimele bacteriene
Eficientizarea tratamentului colonului – prin folosirea
de sisteme multiparticulate cu răspândire largă în
colon, faţă de cele unitare, rapid propulsabile.
Optimizarea transportului SM către colon –
formularea în microsfere care rămân intacte timp de
5 ore după administrare.
11
3. Calea transmucozală
Mucoasele sunt ţesuturi care delimitează sau căptuşesc anumite
cavităţi ale organelor.
Caracteristici:
- Sunt puternic vascularizate – permit o absorbţie rapidă a SM.
- vehicularea SM în sânge până la organul ţintă (receptor).
Facilitează:
- administrarea directă a ff pe mucoasă în scop terapeutic,
- absorbţia SM la nivelul pereţilor mucoaselor – efect sistemic
(general),
- absorbţie mai îndepărtată de locul de acţiune (perlingual, rectal)
Se administrează preparate de uz extern destinate efectului local
sau sistemic.
Precauţii la utilizare – fiind puternic vascularizate - eventualele
leziuni locale permit absorbţia rapidă a SM.
12
Mucoasa bucofaringiană
Administrarea bucală
1. Absorbţia sistemică a SM prin:
Plasarea medicamentului între mucoasa
13
Mucoasa bucofaringiană
14
Absorbţia SM prin mucoasa bucală
Vasele sanguine şi limfatice – favorizează absorbţia rapidă şi realizarea
unor conc.med. plasmatice mari.
Absorbţie similară ca şi după administrarea i.v.
Prezintă permeabilităţi diferite.
Absorbţia sublinguală este mai eficientă decât prin mucoasa bucală
Motivaţia: - mucoasa sublinguală este mai subţire;
- saliva este mai abundentă
Caracterisitici farmacocinetice
- permeabilitate mică pentru electroliţi.
- moleculele penetrează mai uşor decât ionii.
- moleculele mici traversează mai uşor decât cele mari
- o gingie inflamată este mai permeabilă pentru moleculele mai mari.
- mucoasa bucală este o BARIERĂ LIPOFILĂ penrtu SM – absorbţia pasivă,
SM cu coeficient de repartiţie lipide/apă mare, în funcţie de gradientul de
concentraţie
Dezavantaje:
- SM polare nu pot traverasa mucoasa
- o secreţie salivară puternică poate “spăla” conţinutul medicamentos
- gustul neplăcut al SM
- absorbţia SM nepolare este rapidă – nu se pot realiza conc. plasmatice
mari în timp
- viteza de dizolvare a SM depinde de poziţia medicamentului în cavitatea
bucală – mai mare în zona glandelor salivare şi variabilă în funcţie de fluxul 15
salivar.
Mecanismul absorbţiei
Pe cale transcelulară:
- difuzie pasivă prin membranele celulare lipidice
- transport prin convecţie prin porii apoşi ai membranelor celulare
- transport activ sau facilitat prin sisteme mediate de transportori
- transport prin perechi de ioni după formarea de complecşi neutri ai SM
Proprietăţile fizico-chimice ale SM care influenţează absorbţia sunt – gradientul
de ionizare (pKa) şi lipofilia moleculei (coeficientul de repartiţie).
Exemplu – absorbţia moleculelor nepolare – atenolol – favorizată de valori mai
mari de pH (9).
Realizarea absorbţiei – prin modificarea proprietăţilor fizico -chimice ale SM –
formarea de complecşi, reducerea funcţiei de barieră a mucoasei.
Folosirea promotorilor de absorbţie (acceleratori) – tensioactivi (laurilsulfat de
sodiu, polioxietilen -9 –lauril eterul, polioxietilen -20 – cetil eterul), săruri biliare
– deoxicolatul de sodiu, glicocolatul de sodiu, taurocolatul de sodiu, acizi graşi
– acid oleic, acid capric, agenţi chelatanţi – EDTA, salicilaţi, urei ciclice
nesaturate, ciclodextrine, etc.
Utilizarea precursorilor medicamentoşi – cu proprietăţi lipofile crescute
16
Măsurarea absorbţiei bucale
Etape de lucru:
1. Administrarea soluţiei medicamentoase, menţinere şi
golirea cavităţii
2. Recoltarea soluţiei
3. Cantitatea de SM neabsorbită se determină cantitativ
17
Substanţe medicamentoase
administrate bucal
Nitraţii organici – NTG, dinitratul de isosorbid
- Efect advers – instalarea efectului de toleranţă la administrarea
bucală sau transdermic.
- Comprimatul administrat bucal – dezagregare în timp foarte scurt
(3 – 5 min.)
Steroizii - deoxicorticosterona, testosterona, metil-testosterona.
- dezagregarea să fie lentă pt a se solubiliza SM greu solubilă în
apă. Prelungirea dezagregării la 30 – 45 min. – prin plasarea
comprimatului între gingie şi mucoasa bucală.
Antagoniştii de calciu – nifedipina, verapamil (alternativă la calea
orală)
- nu este grăbită abosrbţia pe cale bucală deoarece solubilitatea
nifedipinei şi absorbţia nifedipinei este mică.
18
Produse medicamentoase
administrate bucal
Comprimate sublinguale
- Formulate pentru dezagregare rapidă (NTG) sau lentă (metiltestosterona)
Produse bioadezive
- Conţin SM + excipienţi care după îmbibare manifestă o adeziune crescută faţă
de mucoasă(carbopol, guma tragacanta, HPMC)
- Locul administrării – gingie + buza de sus, gingie + mucoasa bucală
19