Căile de administrare

ale medicamentelor
Aspecte farmacocinetice

1
2. Calea orală
(enterală, gastrointestinală, per os)
 Medicamentul se administrează prin înghiţire
 Alte căi digestive:
- calea sublinguală Permit absorbţia SM de-a lungul circuitului
- calea rectală normal urmat de alimente

 Calea urmată de SM:

Intestin Intestin
Esofag Stomac
subţire gros

Vehicularea în Efect terapeutic

Sânge tot organismul scontat
2
Avantaje:
 Este o cale generală(sistemică) de
administrare a medicamentelor;
 Oferă o administrare uşoară;
 Realizarea unei doze crescute de SM după o
singură priză administrată
 Se pot administra numeroase ff: lichide,
solide

3
Dezavantaje:
 Riscul alterării SM de
către secreţiile tubului
digestiv(pH= 1,5 – 7,5 şi
enzime);
 Posibilitatea iritării
tractului digestiv;
 Necesitatea corijării
gustului şi mirosului SM;
 Probleme la absorbţia
SM;
 traversarea multor
membrane celulare ale
diferitelor părţi ale
intestinului subţire
4
(duoden, jejun, ileon).
Absorbţia SM în stomac
 Rol – păstrarea temporară a alimentelor care sunt eliberate
treptat prin duoden
 SM se absorb într-o mică măsură în stomac
 Motilitatea stomacului – rol în evacuarea către intestin unde are
loc absorbţia în circulaţia generală
 Alimentele influenţează viteza de evacuare a stomacului
 După administrare orală unele medicamente aderă pe esofag –
efect de iritare(leziuni, ulceraţii), întârzierea absorbţiei
 Tranzit esofagian rapid(secunde):
- medicamentele nu se administrează culcat
- înghiţirea medicamentelor cu apă

5
 Comportamentul
medicamentelor în stomac
 În funcţie de prezenţa alimentelor – motilitate şi viteza de evacuare
 Medicamentele lichide se elimină din stomac după cca. 1 oră (dacă se
administrează la 30 min după masă – rezidenţa creşte până la 2 ore)
 Administrarea pe stomacul gol a comprimatelor sau capsulelor care nu
se dezagregă în stomac – nedigerabile - rezidenţa gastrică: între 5 min
– 3 ore.
 Administrarea medicamentelor după prânz – în doze unitare – evacuare
gastrică după 2 – 3 ore.
 Medicamentele sub formă de microparticule (pelete, microsfere) – se
elimină ca şi bolusuri, lent în prezenţa alimentelor. Eliminarea depinde
de diametrul şi densitatea lor şi vâscozitatea conţinutului stomacal.
Peletele cu diametrul 1 – 5 mm se elimină cel mai uşor.
 Capsulele gelatinoase tari (conţin granule de SM, pulbere, lichid lipofil)
– conţinutul rămâne aglomerat şi se elimină ca un bolus, dacă se
administrează pe stomacul gol.

6
 Comportamentul
medicamentelor în stomac
 Forme farmaceutice cu eliberare rapidă
- Se obţin prin liofilizarea unor soluţii medicamentoase şi compactarea lui.
- Prezintă un grad de adeziune faţă de esofag şi partea superioară a
stomacului faţă de comprimate cu dezagregare rapidă in jumătatea
inferioară a stomacului.
- Creşterea timpului de retenţie în stomac pentru a prelungi absorbţia.
 Forme farmaceutice cu eliberare prelungită cu retenţie gastrică
- Asigură flotarea pe conţinutul gastric – conţin polimeri hidrodispersabili
cu densitate mică
- Capsulele flotabile rămân în stomac atâta timp cât alimentele sunt
prezente în stomac.
- Administrate pe stomacul gol(retenţia este de 2 ore) iar după prânz
(retenţia este până la 12 ore).

7
 Absorbţia SM în intestinul subţire
 Mucoasa i.s. are o Smare, care este crescută mult de cute, plici,
vili (marginea în perie a i.s.)
 Absorbţia SM are loc prin marginea în perie a i.s.
 Valoarea pH-ului luminal este 7, dar la marginea periei este 5,3
(explică aborbţia acizilor slabi)
 Prezenţa alimentelor influenţează absorbţia
 Întârzierea evacuării gastrice – nefavorabilă SM care se
degradează în pH acid sau duce la încetinirea absorbţiei pentru
cele care se abosrb în intestin.
 Eliberarea treptată a SM favorizează absorbţia dacă se
realizează prin transport activ.
 SM iritante gastrice se vor administra odată cu alimentele (AINS,
steroizi, etc).

8
Absorbţia SM în intestinul subţire
 Biodisponibilitatea SM depinde de proprietăţile sale fizico-chimice
şi ff
 Ff acoperite cu un film polimeric, insolubil dar permeabil sau
cu solubilitate dependentă de pH
 Ff gastrorezistente, enterolsolubile – absorbţia SM şi
dizolvarea filmului depind de pH
 Ff cu matriţă – eliberarea SM în funcţie de capacitatea matriţei
de a controla cedarea. Polimerii solubili formează un gel în
mediu apos. Difuzia SM prin gel depinde de vâscozitatea
acestuia, raportul SM:polimer.
 Ff pompe osmotice – prezintă o membrană insolubiă dar
permeabilă faţă de apă. După ce apa pătrunde în comprimat,
dizolvă SM şi ag.osmotic – presiun osmotică superioară celei din
exterior – eliberarea SM prin orificiul calibrat.

9
Absorbţia SM prin intestinul gros

 Tranzitul intestinal este variabil îm timp (0,5 –

5 zile)
 Fibrele alimentare au un rol important în
absorbţia SM prin colon (pacienţii vegetarieni).
 Fibrele stimulează dezvoltarea mucoasei (ff
cu eliberare prelungită nu pot să-şi manifeste
efectul întreg datorită unei eliminări rapide)

10
 Cedarea şi absorbţia SM prin
intestinul gros
 În colonul ascendent are loc aborbţia SM
 Absorbţia SM este mai mică faţă de intestinul subţire
 Poate avea loc şi un proces de metabolizare a SM
de către enzimele bacteriene
 Eficientizarea tratamentului colonului – prin folosirea
de sisteme multiparticulate cu răspândire largă în
colon, faţă de cele unitare, rapid propulsabile.
 Optimizarea transportului SM către colon –
formularea în microsfere care rămân intacte timp de
5 ore după administrare.
11
3. Calea transmucozală
 Mucoasele sunt ţesuturi care delimitează sau căptuşesc anumite
cavităţi ale organelor.
 Caracteristici:
- Sunt puternic vascularizate – permit o absorbţie rapidă a SM.
- vehicularea SM în sânge până la organul ţintă (receptor).
 Facilitează:
- administrarea directă a ff pe mucoasă în scop terapeutic,
- absorbţia SM la nivelul pereţilor mucoaselor – efect sistemic
(general),
- absorbţie mai îndepărtată de locul de acţiune (perlingual, rectal)
 Se administrează preparate de uz extern destinate efectului local
sau sistemic.
 Precauţii la utilizare – fiind puternic vascularizate - eventualele
leziuni locale permit absorbţia rapidă a SM.

12
Mucoasa bucofaringiană
 Administrarea bucală
1. Absorbţia sistemică a SM prin:
 Plasarea medicamentului între mucoasa

bucală şi gingie sau

 Administrarea sublinguală

2. Efect local – comprimatele pentru supt,

soluţii (colutorii, gargarisme, ape de gură).

13
Mucoasa bucofaringiană

Condiţii favorabile pentru absorbţia SM:

- Epiteliu pluricelular subţire;
- pH slab acid;
- vascularizaţie bogată - sângele eferent care
se reîntoarce în gură prin venele maxilare şi
sublinguale se varsă în vena jugulară externă,
evitând pasajul hepatic.
- Avantaj la administrarea unor Ho sau NTG.
Anatomia şi fiziologia cavităţii bucale:
Mucoasa bucală este umedă, mare concentrare de vase sanguine.
Saliva - volum de 1 l,
- hipotonă, pH = 6,2 – 7,4 (dinţi pH = 3 - 4)
- conţinutul în lizozim (enzimă bactericidă)

14
Absorbţia SM prin mucoasa bucală
 Vasele sanguine şi limfatice – favorizează absorbţia rapidă şi realizarea
unor conc.med. plasmatice mari.
 Absorbţie similară ca şi după administrarea i.v.
 Prezintă permeabilităţi diferite.
 Absorbţia sublinguală este mai eficientă decât prin mucoasa bucală
Motivaţia: - mucoasa sublinguală este mai subţire;
- saliva este mai abundentă
 Caracterisitici farmacocinetice
- permeabilitate mică pentru electroliţi.
- moleculele penetrează mai uşor decât ionii.
- moleculele mici traversează mai uşor decât cele mari
- o gingie inflamată este mai permeabilă pentru moleculele mai mari.
- mucoasa bucală este o BARIERĂ LIPOFILĂ penrtu SM – absorbţia pasivă,
SM cu coeficient de repartiţie lipide/apă mare, în funcţie de gradientul de
concentraţie
 Dezavantaje:
- SM polare nu pot traverasa mucoasa
- o secreţie salivară puternică poate “spăla” conţinutul medicamentos
- gustul neplăcut al SM
- absorbţia SM nepolare este rapidă – nu se pot realiza conc. plasmatice
mari în timp
- viteza de dizolvare a SM depinde de poziţia medicamentului în cavitatea
bucală – mai mare în zona glandelor salivare şi variabilă în funcţie de fluxul 15

salivar.
Mecanismul absorbţiei
 Pe cale transcelulară:
- difuzie pasivă prin membranele celulare lipidice
- transport prin convecţie prin porii apoşi ai membranelor celulare
- transport activ sau facilitat prin sisteme mediate de transportori
- transport prin perechi de ioni după formarea de complecşi neutri ai SM
 Proprietăţile fizico-chimice ale SM care influenţează absorbţia sunt – gradientul
de ionizare (pKa) şi lipofilia moleculei (coeficientul de repartiţie).
 Exemplu – absorbţia moleculelor nepolare – atenolol – favorizată de valori mai
mari de pH (9).
 Realizarea absorbţiei – prin modificarea proprietăţilor fizico -chimice ale SM –
formarea de complecşi, reducerea funcţiei de barieră a mucoasei.
 Folosirea promotorilor de absorbţie (acceleratori) – tensioactivi (laurilsulfat de
sodiu, polioxietilen -9 –lauril eterul, polioxietilen -20 – cetil eterul), săruri biliare
– deoxicolatul de sodiu, glicocolatul de sodiu, taurocolatul de sodiu, acizi graşi
– acid oleic, acid capric, agenţi chelatanţi – EDTA, salicilaţi, urei ciclice
nesaturate, ciclodextrine, etc.
 Utilizarea precursorilor medicamentoşi – cu proprietăţi lipofile crescute

16
Măsurarea absorbţiei bucale
 Etape de lucru:
1. Administrarea soluţiei medicamentoase, menţinere şi
golirea cavităţii
2. Recoltarea soluţiei
3. Cantitatea de SM neabsorbită se determină cantitativ

17
 Substanţe medicamentoase
administrate bucal
 Nitraţii organici – NTG, dinitratul de isosorbid
- Efect advers – instalarea efectului de toleranţă la administrarea
bucală sau transdermic.
- Comprimatul administrat bucal – dezagregare în timp foarte scurt
(3 – 5 min.)
 Steroizii - deoxicorticosterona, testosterona, metil-testosterona.
- dezagregarea să fie lentă pt a se solubiliza SM greu solubilă în
apă. Prelungirea dezagregării la 30 – 45 min. – prin plasarea
comprimatului între gingie şi mucoasa bucală.
 Antagoniştii de calciu – nifedipina, verapamil (alternativă la calea
orală)
- nu este grăbită abosrbţia pe cale bucală deoarece solubilitatea
nifedipinei şi absorbţia nifedipinei este mică.

18
 Produse medicamentoase
administrate bucal
 Comprimate sublinguale
- Formulate pentru dezagregare rapidă (NTG) sau lentă (metiltestosterona)

 Produse bioadezive
- Conţin SM + excipienţi care după îmbibare manifestă o adeziune crescută faţă
de mucoasă(carbopol, guma tragacanta, HPMC)
- Locul administrării – gingie + buza de sus, gingie + mucoasa bucală

 Formule masticabile – când pacienţii nu pot înghiţi comprimate

- Comprimate cu rezistenţă mecanică mică, excipienţi cu gust plăcut
- Se asociază cu substanţe cu IT mic – vit.C, ASA
- Sunt medicamente cu administrare perorală, cu efect sistemic

 Comprimate pentru supt – cu acţiune locală

- SM – antiseptice, anestezice locale, antibiotice cu efect local
- Formularea cu excipienţi cu gust plăcut, ce să confere rezistenţă mecanică
relativ mare şi un timp de dezagregare prelungit (formulări pe bază de zahăr).

19