Geographia Napocensis Anul VI, Nr.

1, 2012

MODELE DE VARIAŢIE A NIVELULUI FREATIC

ÎN CONDIŢII DE SECETĂ. STUDIU DE CAZ BAZINUL

2
SUPERIOR AL RÂULUI BÂRLAD

01
IONUŢ MINEA1 DORU BUTELCĂ1 LILIAN NIACŞU1

o 2
j.r 1/
lu r.
Abstract: – Patterns of variation of the groundwater in dry conditions. Case study Barlad upper basin.
Fără existenţa unui sistem de alimentare cu apă a populaţiei, locuitorii din bazinul superior al râului Bârlad

-c n
îşi asigură necesarul de apă direct din subteran prin intermediul fântânilor şi/sau puţurilor, localizate majo-

ad I ,
ritatea în cadrul intravilanului, la nivelul lunicilor şi versanţilor (afectaţi frecvent de procese geomorfologi-
ce actuale alunecări de teren). În aceste condiţii realizarea unor studii legate de variaţia nivelului hidrosta-

ac V
tic în subteran se impune, mai ales că în ultimii ani sub impulsul creşterii activităţilor economice consuma-
toare de apă (construcţii, agricultură etc.), creşterea cererii pentru apă este foarte mare.Analiza variaţiilor

is. N.
nivelului hidrostatic s-a realizat pe baza măsurătorilor efectuate în peste 100 de puncte (fântâni şi puţuri),
majoritatea situate în ariile locuite, în două campanii successive în decursul anului 2011 (aprilie-mai şi

ns A
ocotmbrie). Evaluarea regimului hidrogeologic a scos în evidenţă o variaţie importantă, mai ales în condiţii
de apariţie a secetei (septembrie-octombrie 2011) dar şi în funcţie de hidrostructurile geologice în care este
cantonată apa freatică. Cele mai mari variaţii s-au înregistrat la nivelul hidrostructurilor de descărcare de
ce S
la nivelul versanţilor (la baza depozitelor deluviale şi coluviale) şi de la nivelul depozitelor aluvionare de
po SI

terasă.
na N

Key-Words : patterns, variation of the groundwater, dry condition, Bârlad upper basin, spatial distribution
ia E
ph C

1 Introducere unui anumit areal (Panaitescu, 2008, Dragomir,

ra PO

În vederea cunoaşterii şi studierii apelor 2009, Minea, 2012) metodologii de evaluare şi

freatice pe teritoriul ţăriii noastre s-a organizat, analiză a resurselor de apă din subteran (Gheor-
og A

începând cu deceniul al VI-lea al secolului tre- ghe, 1973, Roşescu-Tăbăcaru, 1972, 1974) rela-
ge N

cut, o reţea de posturi hidrogeologice care oferă ţia apă de suprafaţă-apă subterană (Lăzărescu,
posibilitatea colectării unui vast material ştiinţi- Panait, 1958, Lăzărescu, Ţuca, 1979) sau doar
:// IA

fic, necesar întocmirii proiectelor şi schemelor aspecte teoretice (Băluţă, 1979, Brânduş, Co-
de folosire a resurselor de apă subterană. Măsu- drea nu, 1992).
tp PH

rătorile şi observaţiile din reţeaua de posturi În funcţie de datele analizate au fost evidenţi-
hidrogeologice pentru apele freatice constau ate regimuri hidrogeologice specifice fiecărei re-
RA

din: determinarea nivelului piezometric, efectu- giuni geografice, iar fiecărui tip de regim
area de pompări experimentale periodic, în ve- hidrogeogic i-au fost identificare caracteristicile şi
derea stabilirii parametrilor stratului acvifer mai ales condiţionările impuse de structurile hi-
G

(nivel dinamic, debit, coeficient de permeabili- drogeologice în care erau cantonate apele subtera-
ht
EO

tate, transmisivitate şi coeficient de înmagazina- ne. Astfel variaţia nivelurilor apelor freatice este
re) şi recoltarea de probe de apă pentru determi- condiţionată de totalitatea factorilor care acţionea-
narea proprietăţilor fizico-chimice ale apelor
G

ză asupra lor şi care se manifestă diferit în condiţii

subterane. Pe baza acestor măsurători au fost geologice şi hidrogeologice specifice. Factorii
realizate o serie întreagă de studii generale şi de care influenţează regimul nivelurilor se pot grupa
caz care vizează atât condiţiile hidrogelogice ale în două categorii (Roşescu-Tăbăcaru, 1974):
1
Al.I.Cuza University of Iaşi, Faculty of Geography and Geology, Department of Geography, Carol I Boulevard, No.
20 A, Iaşi, Romania, e-mail: ionutminea1979@yahoo.com

75
 Ionuţ Minea, Doru Butelcă, Lilian Niacşu

- factori relativ constanţi în timp, însă

variabili în spaţiu (structura geologică şi litolo-
gică care determină condiţiile în care se produc
variaţiile de nivel, ca urmare a influenţei factori-
lor variabili, limitând volumul şi durata dezvol-

2
tării acestora)

01
- factori variabili reprezentaţi prin fac-
torii climatici (precipitaţiile, evapotranspiraţia,

o 2
j.r 1/
variaţia temperaturii aerului), hidrologici (scur-
gerea superficială), activitatea antropică, vegeta-

lu r.
ţie, procesele chimice şi procesele biologice.

-c n
Un accent deosebit s-a pus pe analiza facto-
rilor relativ constanţi în timp în detrimentul ce-

ad I ,
lor variabili, cu toate că la nivel strict local aceş-

ac V
tia controlează regimul şi volumul de apă din
subteran. În acelaşi timp s-a căutat şi explicarea

is. N.
anumitor variaţii ale nivelului freatic prin impli- Fig.1. Poziţia geografică a arealului studiat
carea analizei statistice a condiţiilor hi- locuitorii îşi asigură necesarul de apă direct din

ns A
dro-climatice locale şi regionale, însă din lipsa subteran prin intermediul fântânilor şi/sau puţuri-
datelor de observaţie şi a măsurătorilor de teren, lor, localizate majoritatea în cadrul intravilanului,
demersul a rămas unul pur teoretic. În acest sens
ce S
la nivelul lunicilor şi versanţilor (afectaţi frecvent
demersul nostru ştiinţific încercă să suplinească
po SI

de procese geomorfologice actuale alunecări de

lipsa unor informaţii uzuale în ceea ce priveşte teren). În aceste condiţii realizarea unor studii
na N

variaţiile nivelului freatic pentru un anumit areal legate de variaţia nivelului hidrostatic în subteran
(în speţă bazinul superior al râului Bârlad) în
ia E

se impune mai ales, că în ultimii ani sub impulsul

condiţiile în care factorul climatic are un rol creşterii activităţilor economice consumatoare de
ph C

predominant în ceea ce priveşte valorificarea apă (construcţii, agricultură etc.), creşterea cererii
ra PO

resurselor de apă din subteran de către comuni- pentru apă este foarte mare.
tăţile locale, ţinând cont de faptul că zona aceas-
og A

ta este afectată frecvent de perioade severe de 2.1 Condiţii hidrogeologice

secetă şi uscăciune (Minea et.al., 2005). În bazinul superior al râului Bârlad funcţio-
ge N

nează o singură staţie hidrogeologică Oniceni.

2 Aria de studiu – bazinul superior al Realizată în anul1974 această staţie hidrogeolo-
:// IA

râului Bârlad gică cuprinde 1 foraj funcţional situat în lunca

râului Bârlad, la confluenţa cu pârâul Pustieta, la
tp PH

Pentru a suplini lipsa datelor din observaţii-

le directe de la forajele hidrogeologice şi pentru altitudinea de 167 m. Structura geologic a acestu-
a identifica modelele de variaţie a nivelului frea- ia [Fig.2], arată prezeţa unor depozite prăfoase şi
RA

nisipoase cu o grosime de 6,7 m, respectiv de 1,3

tic în anumite condiţii hidro-climatice am ales
m, spre suprafaţă, urmate de depozite argiloase
zona bazinului hidrografic superior al râului
vineţii şi gălbui, cu intercalaţii nisipoase, ce ating
G

Bârlad (amonte de Băceşti) [Fig.1].

grosimi de 5,5 m. Depozitele acvifere au o gro-
ht

Cu o suprafaţă de aproximativ 216 km 2 un

EO

sime redusă (0,7 m) şi se află la adâncimea de

perimetru de 76,5 km şi o altitudine medie de 13,5-14,2 m faţă de suprafaţa topografică. Para-
290 m, arealul este drenat de către o serie de metrii hidrofizici măsuraţi arată o grosime a stra-
G

afluenţi ai râului Bârlad (Purcica, Poiana Lungă,
Bozieni, Pustieta, Humăria), în lungul cărora
sunt aşezate mai multe localităţi rurale cu o po-
pulaţie însumată de peste 20000 de locuitori.
Fără un sistem de alimentare cu apă a populaţiei,
tului acvifer de doar 0,7 m, un debit mediu speci-
fic de 0,53 l/s/m2 şi debit mediu zilnic de 46,2
m3/zi, un coeficient de permeabilitate de 15,3 şi
de transmisivitate de 10,77 şi o rază de influenţă
de 319 m.

76
 MODELE DE VARIAŢIE A NIVELULUI FREATIC ÎN CONDIŢII DE SECETĂ. STUDIU DE CAZ BAZINUL SUPERIOR AL RÂULUI BÂRLAD

predomină fracţiunea nisipoasă (54%) în care

pârâul Pustieta s-a adâncit progresiv, având la
nivelul albiei minore o energie de peste 10-12
m, faţă de versanţi.
Regimul hidrogeologic se caracterizează

2
prin valori maxime ale nivelului hidrostatic

01
(NH) în luna octombrie (peste 170 cm) şi mini-
me în luna aprilie (sub 120 cm), fiind strict con-

o 2
j.r 1/
diţionate de variaţiile pluviometrice şi hidrice
locale [Fig.3 stânga]. Amplitudinile maxime se

lu r.
produc în luna aprilie şi cele minime în luna

-c n
noiembrie, corelându-se foarte bine cu variaţiile
anuale ale debitului râului Bârlad (după datele

ad I ,
de la staţia hidrometrică Băceşti). Variaţia anua-

ac V
lă a regimului hidrogeologic scoate în evidenţă
şi un uşor caracter artezian, în luna aprilie

is. N.
[Fig.3, dreapta], sub impactul creşterii aportului
hidric de suprafaţă.

ns A
prelucrare după datele oferite de Administraţia Bazinală pentru Apă Prut-Bârlad
Tendinţa multianuală este de scădere a NH,
cu o valoare medie de 0,7 cm/an [Fig.4], pe
ce S
Fig. 2. Structura geologică a forajul F2 Oniceni fondul scăderii cantităţilor de precipitaţii şi a
po SI

debitului râului Bârlad, ce duce la diminuarea

Aceste valori sunt determinate de existenţa
na N

aportului de apă de la suprafaţă.

unor depozite coluviale nisipoase, în care
ia E
ph C
ra PO
og A
ge N
:// IA
tp PH
RA

Fig. 3 Variaţia anuală a NH mediu (cm), aplitudinilor medii (cm, stânga) NH maxim şi minim (cm, dreapta)
G

la forajul F2 Oniceni
ht
EO

De altfel, relaţia apă subterană-apă de supra- cazul corelaţiilor de tipul PP/NH sau Q/NH [Ta-
faţă, provenită din precipitaţii şi din scurgerea bel 1]. Dacă însă corelăm precipitaţiile medii
G

râurilor este una indirectă. Coeficienţii de corela-
ţie calculaţi între NH mediu lunar şi precipitaţiile
medii lunare (PP) înregistrate la staţia meteoro-
logică Negreşti sau debitul lichid mediu lunar
(Q) al râului Bârlad, la staţia hidrometrică Bă-
ceşti au valori medii anuale destul de reduse în
lunare cu nivelul hidrostatic mediu lunar, însă
decalat cu o lună (NHi+1, de exemplu precipitaţii-
le medii lunare din luna ianuarie cu nivelul hi-
drostatic din luna februarie, precipitaţiile medii
lunare din luna februarie cu nivelul hidrostatic
din luna martie etc.), valorile coeficienţilor lunari

77
 Ionuţ Minea, Doru Butelcă, Lilian Niacşu

de corelaţie cresc semnificativ, fără însă a fi foar-
te mari (cu excepţia lunilor iunie şi iulie când
aportul de apă atmosferică este unul important).
Corelaţia Q/NH este mult mai bine pusă în
evidenţă de valorile lunare ale coefienţilor de
corelaţie,majoritatea situându-se peste 0,45.
Decalarea cu o lună a acestei corelaţii (Q/NHi+1)
sau chiar cu două luni (Q/NHi+2) reflectă cel mai

2
bine relaţia apă de suprafaţă-apă subterană este

01
una bine scoasă în evidenţă, valorile coeficienţi-
lor de corelaţie medii anuali depăşind 0,50. Le-

o 2
j.r 1/
gătura este însă una indirect ţinând cont de
structura geologică a văii Bârladului în această

lu r.
zonă, cu depozite prăfoase la suprafaţă, şi un

-c n
strat acvifer cantonat în adâncime, cu un uşor
caracter captiv.

ad I ,
ac V
Fig. 4 variaţia multianuală a NH la forajul F2 Oniceni

is. N.
ns A
Tabel 1 Corelaţii între nivelul hidrostatic, precipitaţii şi debitul lichid pentru forajul hidrogeologic F2 Oniceni

Corelaţia I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII MED.

ce S
PP/NH -0.02 -0.08 -0.07 -0.34 -0.09 -0.65 -0.30 0.04 0.09 0.02 0.13 0.26 -0.08
po SI

PP/NHi+1 -0.12 -0.29 -0.26 -0.58 -0.37 -0.69 -0.45 -0.13 0.03 -0.06 0.01 0.34 -0.21
PP/NH i+2 -0.20 -0.43 -0.42 -0.43 -0.43 -0.64 -0.53 -0.17 0.04 -0.10 0.20 0.24 -0.24
na N

Q/NH -0.49 -0.57 -0.57 -0.46 -0.33 -0.49 -0.41 -0.49 -0.43 -0.49 -0.54 -0.56 -0.48
ia E

Q/NH i+1 -0.57 -0.61 -0.71 -0.60 -0.50 -0.53 -0.53 -0.59 -0.50 -0.54 -0.57 -0.60 -0.57
ph C

Q/NH i+2 -0.49 -0.50 -0.67 -0.50 -0.55 -0.46 -0.62 -0.59 -0.49 -0.51 -0.60 -0.55 -0.54
NH/Q i+1 -0.45 -0.43 -0.24 -0.10 -0.31 -0.31 -0.29 -0.30 -0.42 -0.47 -0.48 -0.15 -0.33
ra PO

NH/Q i+2 -0.37 -0.12 -0.01 -0.30 -0.04 -0.19 -0.17 -0.36 -0.47 -0.43 -0.12 -0.33 -0.24
og A

2.2 Baza de date

ge N

Pe lângă informaţiile provenite de la forajul

hidrogeologic F2 Oniceni (oferite de Adminis-
:// IA

traţia bazinală pentru Apă Prut-Bârlad) pentru

identificarea modelelor de variaţie a nivelului
tp PH

freatic, în condiţii de secetă, în bazinul superior

al râului Bârlad au fost utilizate datele de pe
hărţile topografice la scara 1:25000 (Ediţia
RA

1984, dar şi ediţii mai vechi), măsurători în pes-

te 100 de puncte (fântâni şi puţuri de exploatare
G

a acviferului de suprafaţă) situate atât la nivelul

ht
EO

luncilor râurilor, cât şi la nivelul versanţilor sau

interfluviilor. Evident că în etapele de teren rea-
lizate pentru efectuarea măsurătorilor din pe-
G

rioada aprilie-mai 2011 şi octombrie 2011, au

fost culese şi informaţii cu caracter descriptiv de
la localnici pentru a surprinde cât mai bine evo-
luţia nivelului freatic, în diferite condiţii hi-
dro-climatice şi de exploatare antropică. Fig. 5 Punctele cu adâncimea NH preluate de pe
hăţile topografice şi din măsurători directe

78
 MODELE DE VARIAŢIE A NIVELULUI FREATIC ÎN CONDIŢII DE SECETĂ. STUDIU DE CAZ BAZINUL SUPERIOR AL RÂULUI BÂRLAD

3 Modele de variaţie a nivelului freatic
în condiţii de secetă
În funcţie de caracteristicile litologice ale
depozitelor geologice acumulate, în cadrul bazi-
în peste 80% din suprafaţa arealului studiat.
c) hidrostructuri de descărcare ale depozite-
lor aluvionare de terasă, cu alimentare
pluvio-nivală şi din apele de suprafaţă, identifi-
cate pe în lungul râului Bârlad şi a afluenţilor

2
nului superior al râului Bârlad se pot distinge
acestuia;

01
următoarele hidrostructuri (Dragomir, 2009):
hidrostructuri de adâncime şi de suprafaţă (frea- d) hidrostructuri de descărcare din depozi-
tele aluvionare ale albiilor majore ale principa-

o 2
tice).

j.r 1/
În cadrul hidrostructurilor de adâncime au lelor cursuri de apă din această zonă (Bârlad,
fost delimitate două categorii (Panaitescu, 2008): Bozieni) cu alimentare principală din apele de

lu r.
captive cu presiune şi captive fără presiune. suprafaţă dar şi pluvio-nivală.

-c n
Hidrostructurile de adâncime captive cu e) hidrostructuri de descărcare de tip gresie
presiune sunt, în general, situate sub nivelul oolitică, dezvoltate deasupra şi, mai rar, sub

ad I ,
talvegurilor râurilor fiind cantonate în depozite nivelul de bază al râurilor, cu alimentare

ac V
permeabile de vârstă sarmaţiană, badeniană, pluvio-nivală şi din ape de suprafaţă, reprezen-
cretacică, siluriană şi proterozoică (ale cristali- tate în cadrul zonei prin hidrostructura Băneasa

is. N.
nului fisurat). Acestea au fost interceptate de (în partea central-vestică).
forajele executate în albia majoră a Bârladului În cadrul fiecărei hidrostructuri menţionate

ns A
(la Oniceni de exemplu) şi a afluenţilor, cât şi la sunt incluse o serie de strate acvifere lipsite de
nivelul culmilor şi platourilor interfluviale. presiune, la care se remarcă o zonă liberă de
alimentare şi una de descărcare, drenate în mod
ce S
Condiţiile de zăcământ, cu depozite geologice
natural. În această categorie sunt cuprinse apele
po SI

înclinate spre sud-est, asigură acestor

hidrostructuri posibilităţi de alimentare numai suprafreatice, freatice şi de stratificaţie.
na N

prin capetele de strat. În general, aceste Evidenţierea tipurilor principale de regim

hidrogeologic, în cadrul fiecărei hidrostructuri
ia E

hidrostructuri conţin atât ape oligominerale po-

prezintă o importanţă practică şi teoretică deo-
ph C

tabile şi nepotabile, cât şi ape cu mineralizaţie

ridicată, recomandate în scopuri terapeutice. sebită. Din punct de vedere theoretic, prin tipi-
ra PO

Hidrostructuri captive fără presiune se gă- zarea regimului apelor freatice se obţine carac-
sesc în depozitele sarmaţiene care apar la zi în teristica cea mai generală, după care se produce
og A

culmea interfluvială Siret-Bârlad sau Ba- scurgerea subterană, fapt care ajută la cunoaşte-
rea repartiţiei caracteristicilor principale din
ge N

hlui-Bârlad. Aceste hidrostructuri au fost puse

în evidenţă prin foraje de mică adâncime din timpul anului de pe un anumit teritoriu. Din
punct de vedre practice, tipizarea regimului ape-
:// IA

zona şeii Ruginoasa-Strunga şi sunt cantonate în

intercalaţiile nisipoase din complexul argi- lor freatice serveşte la proiectările legate de hi-
tp PH

lo-marnos basarabian, la adâncimi de 40-60 m droameliorarea terenurilor agricole şi alimentă-

(Barbu et.al., 1987). rilor cu apă în diferite scopuri (Roşescu-
Tăbăcaru, 1974).
RA

La nivelul hidrostructurilor de suprafaţă

aflate, în general, deasupra văilor râurilor au Tipizarea regimului apelor freatice de pe un
fost identificate următoarele structuri hidrogeo- anumit teritoriu întins trebuie să se facă ţinând
G

logice (Dragomir, 2009): seama de condiţiile principale care determină

ht

curgerea subterană precum şi de modul cum

EO

a) hidrostructuri de descărcare de tip in-

terfluviu, ale căror acvifere se află la baza depo- această curgere este repartizată în timpul unui an.
zitelor loessoide şi în depozitele sarmaţianului Analiza particularităţilor condiţiilor de ali-
G

superior, cu alimentare pluvio-nivală şi din ape-
le de suprafaţă, identificate în zona interfluviilor
Siret-Bârlad sau Bahlui-Bârlad;
b) hidrostructuri de descărcare de la ni-
velul versanţilor, ale căror acvifere se află la
baza depozitelor deluviale şi coluviale, prezente
mentare şi consum ale apelor freatice, în bazinul
superior al râului Bârlad scoate în evidenţă ur-
mătoarele tipuri de regim hidrogeologic:
- tipul de interfluviu pentru care sursa
principală de alimentare o reprezintă infiltraţiile
provenite din precipitaţii;

79
 Ionuţ Minea, Doru Butelcă, Lilian Niacşu

- tipul mixt la care alimentarea se pro-

duce atât din precipitaţii cât şi din apele de su-
prafaţă, dar şi din infiltraţiile provenite de pe
versanţi. Evident că ţinând seama de modul în
care se realizează consumul rezervelor de ape

2
freatice în fiecare din tipurile de regim enumera-

01
te pot apărea o serie de subtipuri în funcţie de
dreanaj, bilanţ hidrogeologic sau capacitatea de

o 2
j.r 1/
evapotranspiraţie.
Spaţializarea adâncimii NH pe baza datelor

lu r.
provenite de pe hărţile topografice, a informaţii-

-c n
lor preluate din literature de specialitate (Geogra-
fia României, vol. I, 1982, vol. IV, 1992, Dra-

ad I ,
gomir, 2009, Panaitescu, 2009) sau din măsurăto-

ac V
rile realizate de către specialiştii Administraţiei
Bazinale pentru Apă Prut-Bârlad (atât în zona

is. N.
Oniceni, cât şi aria limitrofă, la Negreşti, Bălu-
şeşti şi Ţibăneşti) nu ne-au permis să evidenţiem

ns A
Fig. 6 Spaţializarea NH din bazinul superior al râu- toate aceste tipuri de regim [Fig.6], mai ales că
lui Bârlad pe baza datelro provenite de pe hărţile datele au fost destul de puţine. Se observă totuşi
prezenţa unei valori destul de ridicate a NH (pes-
ce S
topografice
te 9 m), pe interfluviul dintre valea Poienarilor şi
po SI

- tipul riveran care îşi completează re- valea Fundătura. Restul arealului se încadrează
na N

zervele din infiltraţiile provenite din reţeaua între adâncimi ale NH cuprinse între 1 şi 4 m sau
4 şi 7, fără mari diferenţieri spaţiale.
ia E

hidrografică şi care se formează în condiţiile

unui remu periodic,
ph C
ra PO
og A
ge N
:// IA
tp PH
RA
G
ht
EO
G

   
Fig. 7 Spaţializarea NH din bazinul superior al râului Bârlad pe baza datelor provenite din măsurătorile
realizate în aprilie 2011 (stânga) şi octombrie 2011(dreapta)

80
 MODELE DE VARIAŢIE A NIVELULUI FREATIC ÎN CONDIŢII DE SECETĂ. STUDIU DE CAZ BAZINUL SUPERIOR AL RÂULUI BÂRLAD

Având în vedere lipsa datelor şi a informaţii-
lor în primăvara anului 2011 (aprilie-mai) am
început o campanii de teren de măsurare a nive-
lului hidrostatic într-o serie de puncte prestabilite
pentru determinarea regimului anual a acestuia şi
zona studiată pentru a realiza încă o serie de mă-
surători cu privire la adâncimea NH. Punctele de
măsurare au fost aceleaşi. În urma măsurătorilor
au putu fi identificate mai multe modele de varia-
ţie a NH, în funcţie de hidrostructurile în care

2
01
a variaţiei spaţiale în funcţie de condiţiile hi- este cantonată apa freatică. Astfel, la nivelul
dro-geomrofologice locale. Au fost realizate pes- hidrostructuri de descărcare de tip interfluviu, ale

o 2
te 100 de măsurători, spaţializarea acestora evi- căror acvifere se află la baza depozitelor

j.r 1/
denţiind o diferenţiere clară a tipurilor de regim loessoide, nu am identificat variaţii mari ale NH,
hidrogeologic, în funcţie de condiţiile hi- adâncimea măsurată fiind aproximativ aceeaşi

lu r.
dro-geomorfologice, dar şi în funcţie de principa- [Fig.8].

-c n
lele hidrostructuri existente. Asfel, adâncimi mari
ale NH (peste 19 m) au fost identificate în areale-

ad I ,
le cuprinse între valea Poienarilor şi valea Fundă-

ac V
tura (la fel caşi cel evidenţiat prin spaţializarea
datelor de ep hărţile topografice) şi în Dealul

is. N.
Bozienilor sau în perimetrul localităţii Giurgeni
[Fig.7, stânga]. Aceste adâncimi ridicate ale NH

ns A
sunt determinate de prezenţa hidrostructurilor de
descărcare de tip interfluviu, ale căror acvifere se
ce S
află la baza unor depozite loessoide. În jurul
po SI
acestor acestor hidrostructuri se extind suprafeţe
destul de mari cu adâncimi ale NH cuprinse între
na N

16 şi 19 m şi 13 şi 16 m, până în partea extrem

ia E

nordică a bazinului (Dealul Zimbrului).

Adâncimi ale NH cuprinse între 7 şi 10 şi
ph C

10 şi 13 m sunt caracteristice hidrostructurilor

ra PO

de descărcare de la nivelul versanţilor, ale căror

acvifere se află la baza depozitelor deluviale şi
og A

coluviale, prezente în peste 80% din suprafaţa

ge N

arealului studiat.
În cadrul hidrostructurilor de descărcare ale
:// IA

depozitelor aluvionare de terasă şi a celor aluvi-

 
onare din lungul reţelei hidrografice, adâncimile  
tp PH

NH variază între 1 şi 7 m, în funcţie de condiţii- Fig. 8 Spaţializarea diferenţei NH dintre măsurăto-

le hidro-morfologice locale. Evident că în cadrul rile realizate în aprilie şi octombrie 2011
acestei distribuţii apar o serie de variaţii spaţiale
RA

impuse de prezenţa unor depozite de tipul gresi- Cele mai mari variaţii ale NH au fost
ei oolitice ce impune un anumit tip de descărca- întâlnile în cazul hidrostructurilor de descărcare
G

re şi adâncime a NH (cazul arealului Băneasa) de la nivelul versanţilor, ale căror acvifere se

ht
EO

sau a depozitelor coluviale nisipoase care impun află la baza depozitelor deluviale şi coluviale şi
adâncimi ridicate ale NH (cazul văii inferioare a de la nivelul depozitelor aluvionare de terasă.
pârâului Pustieta). Oscilaţiile NH au fost în medie între 2 şi 4, însă
G

Apariţia unei perioade de secetă severă ce
s-a manifestat între inceputul lunii septembrie şi
începutul lunii octombrie 2011, cu lipsa totală a
precipitaţiilor în peste 25 de zile consecutive
(conform datelor de la staţiile meteorologice
Roman şi Negreşti) ne-a obligat să revenit în
în anumite cazuri au depăşit 5 m (probabil şi sub
efectul supraexploatării antropice, cum este ca-
zul unui punct de măsurare din zona localităţii
Mărmurei)
În cazul hidrostructurilor de descărcare din
depozitele aluvionare ale albiilor majore ale

81
 Ionuţ Minea, Doru Butelcă, Lilian Niacşu

principalelor cursuri de apă din această zonă Bibliografie

variaţia NH a fost mai redusă, fiind cuprinsă  
între 1 şi 3 m. [1] BĂLUŢĂ, D., (1976), O metodă expeditivă
O situaţie mai specială a fost identificată în pentru stabilirea corelaţiei dintre precipitaţii şi
cazul hidrostructurilor de descărcare de tip gre- adâncimea nivelului apelor subterane, Studii şi

2
sie oolitică (zona Băneasa) şi de la baza depozi- cercetări de geol., geofiz., geogr., seria geogr.,

01
tom XXIII, Editura Acad.R.S.R., Bucureşti.
telor coluviale nisipoase (valea Pustieta) unde
[2] BRÂNDUŞ, C., CODREANU, M., (1992),
nu s-au înregistrat variaţii semnificative ale NH

o 2
Studiile hidrogeologice necesare proiectării lu-

j.r 1/
(sub 0,5 m), unde seceta influenţează mai mult crărilor de desecare drenaj, Lucr. Sem. Geogr.
viteza de scurgere faţă de nivelul freatic. „Dimitrie Cantemir”, nr.10, 1990, Iaşi, 1992.

lu r.
[3] DRAGOMIR, S., (2009), Geochimia apelor

-c n
4 Concluzii subterane de pe teritoriul Judeţului Iaşi, Editu-
Analiza variaţiilor nivelului hidrostatic în ra Univ. „Al.I.Cuza”, Iaşi.

ad I ,
[4] GHEORGHE, AL. (1973), Prelucrarea şi sin-
decursul unui an, pe baza măsurătorilor

ac V
teza datelor hidrogeologice, Editura Tehnică,
effectuate în peste 120 de puncte (fântâni şi pu- Bucureşti.
ţuri) scoate în evidenţă o variaţie importantă în

is. N.
[5] LĂZĂRESCU, D., PANAIT, I., (1958), Sursele
condiţii de secetă şi în funcţie de hidrostructurile de alimentare ale râurilor din R.P.R., Meteoro-
geologice în care este cantonată apa freatică. Ce-

ns A
logie, hidrologia şi gospodărirea apelor, nr. 2-3,
le mai mari variaţii s-au înregistrat la nivelul Bucureşti.
hidrostructurilor de descăracare de la nivelul ver- [6] LĂZĂRESCU, D., ŢUCA, IOANA, (1979),
ce S
sanţilor de la baza depozitelor deluviale şi colu- Unele aspecte privind alimentarea subterană a
po SI

viale şi de la nivelul depozitelor aluvionare de râurilor, I.M.H., Studii şi cercetări, Hidrologie,

terasă. Acestea variaţii sunt impulsionate şi de XLVII, Bucureşti.
na N

efectul supraexploatării antropice a stratelor [7] MINEA, I., (2012), Bazinul hidrografic Bahlui.
Studiu hidrologic, Editura Univ. „Al.I.Cuza”,
ia E

featice manifestată mai intens la nivelul pânzei

Iaşi.
ph C

freatice cantonată în zonele de terasă, acolo unde [8] MINEA, I., STÂNGĂ, I.C., VASILINIUC, I.,
sunt cantonate şi cele mai multe aşezări umane.
ra PO

(2005), Les phenomens de secheresse dans le

Plateau de la Moldavie, Anal. Şt. ale Univ.
Mulţumiri „Al.I.Cuza”, tom XLI, seria IIc, pag. 35-42.
og A

Această lucrare a fost finanţată din Fondul [9] PANAITESCU, E.V., (2008), Acviferul freatic
ge N

Social European prin Programul Operaţional şi de adâncime din bazinul hidrografic Bârlad,
sectorial Dezvoltarea resurselor Umane Pro- Editura Demiurg, Iaşi.
:// IA

gramul 2007-2013 [program [10] ROŞESCU-TĂBĂCARU, ELENA, (1972),

POSDRU/89/1.5/S/63663 „Reţea transnaţională Raionarea hidrogeologică a teritoriului Româ-
tp PH

niei sub aspectul interdependeţei între apele

de management integrat al cercetării postdocto-
freatice şi scurgerea de suprafaţă, Studii de hi-
rale în domeniul Comunicarea ştiinţei. Con- drologie, vol.VIII, Bucureşti.
RA

strucţie instituţională (şcoala postdoctorală) şi [11] ROŞESCU-TĂBĂCARU, ELENA, (1974),

program de burse (CommScie)” şi program Metodica de prelucrare şi interpretare a date-
POSDRU/89/1.5/S/49944 „Dezvoltarea capaci- lor provenite din reţeaua de observaţii şi măsu-
G

tăţii de inovare şi creşterea impactului cercetării rători a apelor freatice, I.M.H., Studii de hi-
ht
EO

prin programe post-doctorale” şi program drogeologie, vol. XIII, Bucureşti.

POSDRU/88/1.5/S/47646]. [12] ***(1974) Studiu hidrogeologic pe bază de
foraje definitivate. Staţia hidrogeologică de or-
G

dinul I Oniceni, Administraţia Bazinală pentru

Apă Prut-Bârlad

82