Globalizarea şi mediul

Prof.univ.dr. Florina Bran

Globalizarea şi mediul
 Scop
 Dezvoltarea competentelor de
interpretare, analiză şi evaluare a
relaţiilor dintre globalizare şi problemele
de mediu
 Obiective
 explicarea interconexiunilor dintre
procesele naturale care rezultă din
utilizarea bunurilor globale şi a altor
resurse şi dezastrele naturale
 interpretarea efectului combinat al
presiunii exercitate de creşterea
populaţiei şi a industrializării
 analizarea si evaluarea rolului actorilor
guvernamentali şi interguvernamentali,
actorilor neguvernamentali şi al actorilor
din mediul de afaceri
Materiale
 Obligatorii
 Bran, Florina, 2008, Globalizarea si
mediul, Editura Universitară, Bucureşti.
 Negreponti-Delivanis, Maria, 2002,
Mondializarea conspiratoare, Editura
Eficient, Bucuresti. Cap.I, Cap.III,
Cap.V.

 Recomandate
 Stiglitz, J.E., 2003, Globalizare –
speranţe şi deziluzii, Editura Economică,
Bucureşti.
 Hirst, P., Thompson, G., 2002,
Globalizarea sub semnul întrebării:
economia internaţională şi posibilităţi de
guvernare, Editura Trei, Bucureşti.
 Popescu, I.A., Bondrea, A.A., 2004,
Globalizarea: mit şi realitate, Editura
Economică, Bucureşti.
Tematica cursurilor (1)
 Globalizarea – definire, premise
istorice, conţinut
 Globalizarea – aspecte cantitative
 Populaţia, creşterea economică şi
presiunea asupra sistemelor
naturale
 Globalizarea şi efectele ecologice
 dezechilibre ecologice spaţio-temporale
 impactul de mediu al investiţiilor
străine directe şi al comerţului
internaţional
 companii multinaţionale
 teza decuplării
Tematica cursurilor (2)
 Risc şi incertitudine generate
de fenomene şi procese globale
 Hazarde naturale
 Schimbări climatice
 Decalaje economice
 Accidente industriale
 Conflicte politice şi etnice
 Globalizarea încotro?
 Managementul de mediu şi
instituţiile guvernamentale,
interguvernamentale şi
neguvernamentale
 Standarde de mediu
internaţionale
Globalizarea
 Definiţii
 Premise istorice
 Conţinut

 Surse bibliografice
 Negreponti-Delivanis, Maria,
Mondializarea conspiratoare, Editura
Eficient, Bucureşti, 2002, pp.7-13; 62-
84. (cota bibl ASE: 337 NEGm)
 Bran, Florina, Riscuri ecologice ale
mondializării economice, în volumul
Evaluarea şi gestionarea riscurilor
ecologice, Editura ASE, Bucureşti, 2006,
pp.38-44. (cota bibl. ASE: 363.7 ACA;
121428)
 Dimensiunea istorică a globalizării,
Editura Newa T.E.D., Bucureşti, 2001
(cota bibl. ASE: 338.91 DIM; 109752)
Globalizarea – definiţii (1)
 „O modalitate sau un sistem de
receptare şi abordare a marilor
probleme contemporane, determinate
de interacţiunea multiplelor procese şi
fenomene economice, tehnice, politice,
sociale, culturale, ecologice etc. şi
preconizarea soluţionării lor într-o largă
perspectivă de către comunitatea
internaţională.”
 Dicţionar de economie, Editură
Economică, Bucureşti, 1999
 „Globalizarea reprezintă activităţile
companiilor multinaţionale implicate în
investiţiile străine directe şi dezvoltarea
reţelelor de afaceri pentru a crea
valoare în afara graniţelor naţionale”
 Alan Rugman, „The end of
globalization”, Ed. Random House, 2000
Globalizarea – definiţii (2)
 „Conceptul de globalizare reflectă o
imensă dezvoltare a comunicaţiilor
globale, precum şi lărgirea orizonturilor
pieţei internaţionale, ambele fiind mult
mai tangibile acum decât în etapele
anterioare ale modernităţii”
 Frederic Jameson şi Masao Miyoshi, „The
cultures of globalization”, Duke University
Press, 1998
 „Globalizarea poate fi definită ca
intensificarea relaţiilor sociale globale,
care interconectează localităţile
îndepărtate într-o asemenea
măsurăcîncât activităţile locale sunt
date de evenimente care au loc la
distanţe foarte mari şi vice-versa”
 Anthony Giddens, „Runaway world: How
globalization is reshaping our lives”, London
Profile Books, 1999
Globalizare – definiţii (3)
 “Simultaneitate a relaţiilor complexe de
tip economic, politic, cultural,
tehnologic etc.”
 John Tomlison, „Globalization and
culture”, Cambridge Polity Press, 1999
 „Globalizarea poate fi privită ca un
proces (sau succesiune de procese)
care înglobează o transformare în
organizarea spaţială a tranzacţiilor şi
relaţiilor sociale, măsurată în funcţie de
aria ei de extindere, intensitatea, viteza
şi impactul pe care le are, generând
fluxuri interregionale şi
transcontinentale, precum şi reţele de
activitate, interacţiune şi exercitare a
puterii”
 David Held, Anthony McGrew, David
Goldblatt, Jonathan Perraton, „Global
Transformations”, Standford University
Press, 1999
Când a apărut globalizarea?
 Este un proces la fel de vechi
ca şi existenţa fiinţei umane?

Sau

 Este un proces caracteristic

ultimelor decenii?
Premise istorice
 Câştiguri potenţiale foarte mari
rezultate din distanţarea
tehnologică, proporţională cu
distanţa fizică, dar şi cu
riscurile
 Dovezi – expansiunea fenicienilor
 Penuria de resurse
 Dovezi - Colonizarea greacă
 Crearea unor sisteme
monetare internaţionale
 Dovezi - instaurarea unei dinastii
bancare internaţionale de către
familiile reprezentative din
Florenţa şi Sienna (Tolomei, Bari,
Peruzzi, Medici)
Premise contemporane
 Caracteristicile pieţei mondiale
(1)
 Schimbarea raportului dintre
cerere şi oferta
 Până în anii ’60, cererea era
superioară ofertei, dar în ultimele
decenii oferta este mai mare decât
cererea (Moisuc şi colab., 2006)
 Creşterea gradului de
instituţionalizare a schimburilor
economice internaţionale
 organizaţii şi reglementări
internaţionale (GATT, Organizaţia
Mondială a Comerţului, uniuni ale
producătorilor, exportatorilor,
importatorilor, standarde
internaţionale etc.)
Premise contemporane
 Caracteristicile pieţei mondiale
(2)
 Creştere importanţei societăţilor
(companiilor) trans (multi)
naţionale
 35-40% din exporturile şi importurile
statelor dezvoltate reprezintă comerţ
intra-societăţi
 Apariţia de noi segmente de piaţă
 Servicii, capitaluri, valute, tehnologii
de vârf
Componente
 Adâncirea interdependenţelor
dintre state (A)
 Transnaţionalizarea activităţii
economice (B)
Germenii globalizării
(componenta A)
 Trecerea ţărilor dezvoltate din
epoca geopolitică în epoca
geoeconomică
 raporturile de forţe şi evoluţia
acestora sunt determinate
primordial de gradul de stăpînire
a ştiinţei şi cunoaşterii în calitate
de resurse strategice primordiale
ce se pot transforma rapid în noi
produse şi tehnologii de fabricaţie
 Economia este bazată pe
prelucrarea şi transmiterea
datelor
Germenii globalizării
(componenta A)
 Tehnologii şi sectoare care
promovează transformarea
 tehnica informaţională (computerele,
electronica de consum, semiconductorii,
telecomunicaţiile, automatizarea
industrială)
 industria noilor materiale
 sistemul energetic bazat pe surse de
energie regenerabile şi nepoluante
 protecţia mediului şi economia ecologică
 tehnica spaţială
 tehnica genetică
 biotehnologia

 Creşterea importanţei componentei

ecologice a dezvoltării
 Promovarea modelului dezvoltării
durabile
Germenii globalizării
(componenta B)
 Delocalizarea activităţii
productive
 Creşte ritmul investiţiilor
străine de capital în ţările în
curs de dezvoltare
 Ţările dezvoltate exportă nu
numai mărfuri, ci ramuri
industriale
 Producţia industrială realizată în
afara graniţelor naţionale
depăşeşte producţia internă
pentru SUA, Japonia, Franţa,
Germania, Marea Britanie
Aspectele vieţii social-economice
care reflectă existenţa procesului de
globalizare (1)
 natura globală a ştiinţei şi a
tehnologiei
 chiar dacă sursele principale ale
progresului tehnic sunt
concentrate în lumea dezvoltată
 cercetarea ştiinţifică se bazează pe
resurse globale
 punerea în aplicare a tehnologiei
vizează scopuri globale
 marketingul global
 strategia de marketing a firmelor
răspunde cerinţelor globalizării şi
promovează acest proces prin
mărci universale
 „coca-colizarea” consumului, cultura
publicităţii etc.
Aspectele vieţii social-economice
care reflectă existenţa procesului de
globalizare (2)
 sistemul financiar mondial
 economia „simbolică” mondială se
bazează pe o reţea globală de
 instituţii bancare
 agenţi ai pieţei de capital
 organisme de reglementare naţionale
 organisme financiare internaţionale
 infrastructura de comunicaţii
 perfecţionarea sistemelor de
comunicaţii materiale
(transporturi),
 acoperire mass-media la scară
mondială
 dezvoltarea reţelei globale de
transmitere/recepţie a
informaţiilor (Internet)
Aspectele vieţii social-economice
care reflectă existenţa procesului de
globalizare (3)
 cadrul instituţional mondial
 organizaţii guvernamentale sau
neguvernamentale promovează
dezbaterile şi acţiunile globale
privind
 Poluarea
 Criminalitatea
 Subdezvoltarea
 Terorismul etc.