..

Alta cercetare

Alte materiale

Caracteristicile dezvoltarii psihice ale copilului de varsta prescolara 1. Particularitati ale dezvoltarii psihice in stadiul prescolarului. Prescolaritatea este perioada care aduce schimbari majore in planul dezvoltarii somatice, psihice si in planul vietii relationale ale copilului. Denumita si varsta gratiei, prescolaritatea este varsta descoperirii realitatii, a realitatii fizice, umane si, mai ales, a autodescoperirii, de formare a deprinderilor si de imbogatire a conduitelor de extindere a cadrului relational cu obiecte, cu altii, cu sinele, de imbogatire a planului cognitiv si de dezvoltare a personalitatii copilului, de adoptare a acestuia in i nvatamantul prescolar.( A. Dragu, S. Cristea, 2002, pag.39). Ca prima veriga a sistemului de invatamant romanesc, invatamantul prescolar asigura pregatirea copiilor de 3 6/7 ani, pentru integrarea optima in regimul activitatii scolare. Activitatile instructive si de formare a copilului in gradinita sunt dependente de stadiile de maturizare ale gandirii si limbajului prescolarului, in diferite etape de varsta, precum si de modul specific de interactiune a lor, in interiorul fiecarei etape. Conform teoriei genetice a lui J. Piaget, dezvoltarea intelectuala copilului de 3 6/7 ani se realizeazain mai multe stadii, fiecare avand o structura proprie, asimilarea cunostintelor matematice fiind prezenta in fiecare stadiu. J.Piaget denumeste etapa cuprinsa intre 3 7 ani stadiul gandirii preparatorii si evidentiaza aspecte psiho comportamentale. Astfel, la varsta de 3 4 ani cuvantul devine principalul instrument de vehiculare al transferului actiunii din planul extern in cel intern, principala achizitie psiho comportamentaa fiind legata de consolidarea limbajului. Procesele cognitive (perceptia, memoria, imaginatia, gandirea, limbajul) se desfasoara in situatii concrete si in contextul actiunilor practice, obiectuale. (M. Neagu, G. Boraru, 1995, pag.2). Gandirea se formeaza si se dezvolta in stransa legatura cu limbajul. Copilul rationeaza numai prin analogii imediate, isi formeaza imagini si reprezentari, dar nu dobandeste concepte referitoare la unele clase de obiecte, rationamentul sau fiind de tip intuitiv, fiind specifice preconceptele si prerelatiile. Rationamentul este corect numai atunci cand intre raporturile reprezentative din planul mental si cele din planul situational exista o corespondenta.

Evidentierea caracteristicilor gandirii prescolarului are drept scop determinarea implicatiilor dezvoltarii stadiale asupra formarii reprezentarilor matematice ale copilului prin actiune cu obiectele. Gandirea preconceptuala si intuitiva este o gandire egocentrica si magica, nereusind sa faca distinctie intre realitatea obiectiva si cea personala, genereaza egocentrismul, prescolarul crezandu-se centrul universului. Confuzia dintre Eu si lume duce la caracterul animist al gandirii, prin atribuirea de calitati umane obiectelor. (A. Dragu, S. Cristea, 2002, pag. 40). Procesele afective sunt puternice si atesta instabilitatea echilibrului emotional al copilului. Varsta de 4 7 ani marcheaza inceputul formarii conceptelor. In acest stadiu gandirea este tot prelogica, dar creste capacitatea de intuire a unor actiuni : Copilul este inca legat de perceptie si isi concretizeaza atentia pe etapa finala a unei transformari. (M. Neagu, G. Beraru, 1995). J. Piaget numeste aceasta perioada de varsta stadiul gandirii simbolice, etapa in care gandirea parcurge drumul de la actiune la operatie fara sa fi ajuns la structuri operatorii : Operatiile sunt prezente numai in masura in care sunt sustinute de perceptie. (J. Piaget, 1965, pag.56). Analiza si sinteza insusirilor obiectelor este realizata de prescolar prin perceptie vizuala si tactila. Pe rceptia se detaseaza de situatiile concrete, diferentiate prin intermediul activitatilor obiectuale (M. Neagu, G. Beraru, 1995, pag.2). Copilul este in stare sa identifice un obiect pe fondul altor obiecte, sa descompuna mental insusirile obiectului identificat si analizat si sa-l recompuna, potrivit cu raporturile partilor componente ale acestuia. El invta sa examineze obiectele, operand cu diverse criterii : al formei, al culorii, marimii, suprafetei, volumului, numarului, invata sa observe raporturile spatial pozitionale ale obiectelor asezate in ordine crescatoare sau descrescatoare a sirului numeric. Ca si perceptie, gandirea este sincretica, copilul operand de la particular la particular prin transductie. Posibilitatea inlocuirii actiunilor motorii concrete prin acte simbolice, introduse cu ajutorul jocului, constituie de asemenea mijloace de schematizare si integrare, formarea proceselor cognitive prin dezvoltarea limbajului constituind inca un progres. Astfel, copilul poate sa efectueze operatii in plan mental si sa verbalizeze actiunea si raporturile stabilite in plan concret, prin comunicare. (M. Neagu, G. Beraru, 1995, pag.2). De asemenea, sunt influentate si procesele afective si volitive, de functia reglatoare a sistemului verbal. Prescolarul isi dezvolta si capacitatea de a-si dirija in mod constient expresiile emotionale, acestea devenind mijloace de comunicare cu celelalte persoane. (A. Dragu, S. Cristea, 2002, pag.42). Varsta de 6 ani se situeaza la trecerea de la gandirea intuitiv, preoperatorie, la gandirea operatorie a prescolarului. Dezvoltarea intelectuala a copilului poate fi considerata, prin folosirea unor metode didactice adecvate in educarea si dirijarea unor caracteristici comportamentale. Interventia didactico pedagogica dirijata conduce la trecerea copilului de la caracteristicile gandirii preoperatorii la caracteristicile gandirii operatorii. Dupa E. Fischbein, caracteristicile comportamentale educative ale copilului de 6 ani sunt : 1. 2. Curiozitatea, in mare masura perceptiva ; Activitatea intelectuala, se constituie odata cu interiorizarea actiunilor exterioare. Conservarea, clasificarea, serierea si reversibilitatea se formeaza

prin actiunea nemijlocita cu obiecte. Actiunea practica va favoriza interiorizarea pana la nivelul exercitiului operational. 3. Capacitatea de reprezentare este buna la nivelul varstei de 6 ani, exersarea

ei sistematica are rol determinat in formarea rationamentelor copilului. Anticiparea prin reprezentarea desfasurarii unor situatii simple contribuie la dezvoltarea gandirii productive a copilului. 4. Inclinatia spre joc, este specifica copilului de 3 7 ani si constituie elementul de sustinere a oricarei activitati mentale. Intr-un cadru de joc, copilul invata prin actiune sa clasifice obiecte,isi dezvolta capacitati de a compara, seria si opera cu cunostinte artimetice. 5. Memorarea la varsta prescolara este neselectiva, insuficient controlata critic si logic, dar se realizeaza cu mare usurinta. Daca la varsta anteprescolara, memoria are un caracter spontan, in prescolaritate, datoria dezvoltarii gandirii si, mai ales a limbajului interior, alaturi de memoria mecanica se dezvolta memoria logica, alaturi de cea neintentionata apare cea intentionata. Datorita dezvoltarii progresive a limbajului, memoria incepe sa capete anumite caracteristici, devenind o memorie pe baza verbala. Memoria prescolarului progreseaza mult si se caracterizeaza prin cresterea trainiciei asociatiilor, indeosebi prin contiguitate. (A. Dragu, S. Cristea, 2002, pag.41). 6. Atentia este instabila, copilul oboseste repede. Acesta este motivul pentru care este necesara cultivarea interesului pentru cunoastere care sa mentina starea activ participativa si implicarea constienta in demersul invatarii. (nr.1) Totusi, in prescolaritate predomina atentia involuntara, de aceea copiii pot fi usor distrasi de la sarcinile de indeplinit. Se pun doua probleme : atragerea atentiei involuntare si mentinerea atentiei voluntare pentru o perioada cat mai mare. Educarea atentiei prescolarului este necesar sa urmareasca dezvoltarea unei mobilitati diferite de instabilitatea specifica atentiei copilului mic, precum si cresterea caracterului voluntar al atentiei. (A. Dragu, 2002, pag.42).(nr.2) Perioada prescolara este caracterizata printr-o invatare ce face apel la experienta copilului, accelerarea dezvoltarii psihice a prescolarului obtinandu-se prin introducerea de orientari intuitive sau verbale adecvate in actiune. (nr.3) La copiii de 6 7 ani se constata posibilitatea insusirii operatiei logice de determinare a apartenentei la o clasa de raportare a subclaselor la clase depasindu-se fenomenele caracteristice gandirii preoperationale. Copilul este capabil sa desprinda insusirile corespunzatoare claselor (conceptelor) operatiile logice fiind insusite odata cu formarea unui anumit sistem de notiuni. (P. Galperin, 1975, pag.23), (nr.4). Dupa J. Piaget, formarea conceptelor la varsta prescolara este corelata cu evolutia proceselor de gandire in plan cognitiv si actional, ca rezultat al actiunii copilului asupra obiectelor. (J. Piaget, 1965, pag.57), (nr.5). Evidentierea structurilor cognitive si a celor operatorii este importanta datorita implicatiilor lor asupra asimilarii elementelor de matematica in stadiul preoperational. Structura cognitiva influenteaza semnificativ invatarea si reflecta continutul si organizarea ansamblului de cunostinte relevante din domeniul matematic.

In procesul de invatare, formarea structurilor cognitive, a conceptelor este asociata cu formarea unor structuri operatorii concretizate in deprinderi, priceperi si abilitati dobandite ca efect al parcurgerii traseului de la actional spre cognitiv in formarea conceptelor. Structurile operatorii sunt produsul dezvoltarii si invatarii dirijate, avand la baza actiuni sistematice de exersare, aplicare si de asimilare. (J. Piaget, 1976, pag.59) nr.6 Ca produse ale invatarii, structurile operatorii constituie elemente de continut ale activitatii de instruire, deprinderile, priceperile si abilitatile fiind durabile si relativ stabile.(J. Piaget, pag.59) nr.7 In cadrul activitatilor matematice deprinderile reprezinta moduri de actiune si operatii consolidate prin exercitiu ce favor izeaza insusirea conceptelor.(J. Piaget, 1976, pag.60) nr.7 Deprinderile sunt componente automatizate ale unor actiuni.(M. Neagu, G. Beraru, pag.5) Priceperile sunt produse ale invatarii si exersarii specifice cu grade diferite de complexitate.(G. Beraru, M. Neagu, 1995, pag.6) nr.9 In ciclul prescolar, activitatile matematice conduc la formarea unor priceperi de grupare, ordonare, masurare, reprezentare grafica, etc. nr. 10 Rolul activitatilor matematice in gradinita este de a constitui o initiere in procesul de matematizare ceea ce va asigura intelegerea unor modele uzuale ale realitatii. Procesul de matematizare trebuie conceput ca o succesiune de activitati : observare, deducere, concretizare, abstractizare, fiecare conducand la un anumit rezultat. Dobandirea unor priceperi permite prescolarului exersarea si aplicarea lor in situatii noi de invatare. Cand sarcinile deinvatare solicita anumite categorii de deprinderi si priceperi acestea devin treptat abilitati specifice. Abilitatile specifice activitatilor matematice reprezinta ansamblul priceperilor, deprinderilor si capacitatilor formate prin actiunea directa cu obiectele ce valorifica potantialul senzorial si perceptiv al copilului. Abilitatile matematice sunt rezultatul dezvoltarii bazei senzoriale de cunoastere si al familiarizarii cu toate formele de gandire matematica si logica. Ele decurg din activitatea concreta a copilului in cadrul oferit de activitatile matematice din gradinita, iar actiunea declanseaza actul intelectual. Formarea si dezvoltarea intr-un cadru organizat a abilitatilor matematice conduce la intelegerea notiunii de numar prin perceptia multimilor de obiecte, a sirului numeric, la efectuarea de operatii cu si fara numere si rezolvarea problemelor cu continut concret.

1, 9, 10 M. Neagu, G. Beraru Activitati matematice in gradinita, Editura ASS, Iasi, 1995, pag.4, pag.6. - A. Dragu, S. Cristea Psihologie si Pedagogie Scolara, Ovidius University Press, Constanta, 2002, pag.42. 4 I.P. Galperin si colaboratorii Studii de psihologia invatarii. Teorie si metoda in elaborarea actiunilor mentale, (traducere) E.D.P. Bucuresti, 1975, pag.23. 5 J. Piaget Psihologia inteligentei (traducere), Editura Stiintifica Bucuresti, 1965, pag.57.

6, 7, 8 J. Piaget, B. Inhelder Psihologia copilului (traducere), E.D.P. Bucuresti, 1976, pag.59 60.
Elaborarea treptata a operatiilor mentale si introducerea simbolurilor in activitatile ludice de manipulare sunt efectele in plan cognitiv ale dobandirii abilitatilor matematice.(m. Neagu si G. Beraru, 1995, pag.6).1 Activitatilor matematice in gradinita le revine rolul de formare si dezvoltarea abilitatilor matematice pe care se va structura ulterior intreaga constructie matematica. Obiectivele specifice activitatilor matematice din gradinita evidentiaza prin continutul si succesiunea lor suita de abilitati : deprinderi, priceperi, capacitati ce favorizeaza structuri perceptiv motrice specifice conceptelor matematice. Abilitatile aritmetice dobandite in activitatile matematice din gradinita se pot ierarhiza in functie de nivelul de dezvoltare a bazei senzoriale de cunoastere astfel : Abilitatea de identificare a obiectelor si multimilor ; Abilitatea de triere, sortare si de formare a multimilor ; Abilitatea de elaborare a judecatilor de valoare si de exprimare a unitatilor logice ; Abilitatea de ordonare, clasare, seriere, invarianta de cantitate ; Abilitatea de apreciere globala a cantitatii ; Abilitatea de grupare, asociere a obiectelor in perechi ; Abilitatea de sesizare a schimbarilor ce survin intr-o cantitate. Toate aceste abilitati se formeaza prin parcurgerea graduala a obiectivelor specifice activitatilor matematice, cu urmari semnificative in plan cognitiv si operator. Dobandirea fiecarei abilitati se realizeaza in sistem, prin acte cumulative nepermitand o disociere stricta pe obiective specifice. Activitatile de dobandire a acestor deprinderi si concepte se structureaza in etape, iar fiecare etapa presupune realizarea unor obiective ce operationalizeaza unul sau mai multe obiective specifice.(G. Beraru, M. Neagu, 1995, pag.7). 2

1, 2 M. Neagu, G. Beraru Activitati matematice in gradinita, Editura ASS, Iasi, 1995, pag.6, 7.

Activitatile de dobandire a deprinderilor si conceptelor se structureaza in etape ce presupun realizarea unor obiective ce operationalizeaza unul sau mai multe obiective specifice (obiective de referinta).

Pentru parcurgerea etapelor formarii unei noi abilitati, fiecare capacitate va fi formata si exersata functional, in sensul aplicarii ei, copilul fiind orientat spre intelegerea sensului si a scopului asimilarii acelei capacitati operatorii. (M. Neagu, G. Beraru, pag.7).1 Formarea si dezvoltarea abilitatilor se desfasoara pe grade crescatoare de dificultate (de la simplu la complex), dezvoltarea treptata a capacitatilor avand un sens cumulativ si unul calitativ. Educatoarele trebuie sa acorde atentie primelor etape ale exersarii corecte a deprinderilor de lucru, urmarind realizarea unor experimente repetate si variate de exersare a unei capacitati, fiecare etapa fiind de o evaluare care sa permita controlul situatiei.

Diversitatea jocului la varsta prescolara

Jocul capata forme din cele mai variate si in anii prescolaritatii el atinge perfectiunea. Varietetea foarte mare a jocurilor, se lasa greu incorporata intr-o schema satisfacatoare. Exista modele de claificare a jocurilor mai simple si mai complexe, dupa un criteriu sau mai multe, avand la baza scheme de sondaj longitudinal sau traversal. Quarat vorbeste de trei categorii de jocuri: jocul cu caracter ereditar (lupta, urmarire, vanatoare), jocuri de imitatie privind activitatea umana inclusiv ale vietii de fiecare zi. In aceasta categorie de jocuri sunt incluse si jocuri incepand cu cele cu prastia, cu arcul si terminand cu jocurile de-a familia, de-a vizita si jocurile de imaginatie. Este foarte greu de facut o astfel de clasificare, deoarce unele jocuri, numite ereditare, sunt de fapt preluate prin imitatie de copiii mai mici de la copiii mai mari. Edouard Claparede, inspirandu-se din lucrarile lui K. Gross, a clasificat jocurle astfel: jocuri ale functiilor generale si jocuri ale functiilor speciale, considerand in esenta ca intereseaza directia formativa mai pregnanta, incluse in diferite tipuri de jocuri. In prima categorie Claparede a inclus in subgrupe jocurile senzoriale, jocurile motorii si jocurile psihice. Prin jocurile senzoriale, Claparede a grupat toate tipurile de jocuri care antreneaza capacitatile intelectuale. Asa ar fi jocurile cu trambite fluiere, cutii cu muzica, etc. Jocurile motorii antreneaza, mai ales indemanarea, coordonarea miscarilor, agilitatea. Asa ar fi jocul cu mingea, gimnastica, aruncatul cu prastia. Jocurile psihice le inparte in: jocuri intelectuale si afective. Primele solicita o activitate intelectuala complexa, antreneaza gandirea, jocurile de tipul crampeie ritmate si rimate, judecata si inversiunea ca in ghicitori si enigme, imaginatia ca in jocurile cu subiect, curiozitatea, etc. 7

Jocurile afective sunt si ele diferite, dupa Claparede. Mai diferite sunt acele tipuri de jocuri afective, in care sunt antrenate emotii subtile, ca in desen, modelaj, muzica, pictura. Autostapanirea in jocurile cu inhibitie este trecuta in categotria jocurilor psihice afective, deci autostapanirea contine numeroase elemente volitive. Jocurile de inhibitie constau intr-o oprire voluntara, o reprimare a miscarilor. In categoria jocurilor care exerseaza unele functii speciale, E. Clapared include 5 categorii mai importante de jocuri: jocuri de lupta, jocuri de vanatoare, jocuri sociale, jocuri familiale, si jocuri de imitatie. Aceasta categorie este discutabila mai ales prin faptul ca pe masura ce copilul creste, modul a se educa incorporeaza intr-un singur joc majoritatea categoriilor considerate ca fiind distincte. Pe de alta parte, este greu de plasat in aceasta clasificare un joc cu reguli, ca de pilda cel de abilitate, in care sunt antrenate momente de gandire, de tensiune, explozii de socializare. Acesta dificultate apare in jocul cu papusile, sau in jocul cu bile, jocurile de-a constructia etc. N. Stern, psiholog structuralist, a impartit jocurile in: jocuri individuale (determinate de factori interni) si jocuri sociale (dterminate de factori externi). Prima categorie se poate surprinde la toate varstele si are caracteristici din ce in ce mai complexe. A doua categorie se supune aceleiasi legitati, deosebirea dintre ele constand in solicitarea de reactii solidare sau de grup. Aceasta clasificare nu poate explica psihologic cum se conjuga influentele externe cu dezvoltarea interna a individului, dialectica permitandu-ne sa consideram evolutia jocului ca un rezultat al interactiunii factorilor cu cei externi. Jean Piaget, referindu-se la aceasta schema de clasificare, subliniaza ca e foarte dificil de a stabili granite intre jocurile simbolice si individuale si jocurile simbolice cu mai multi parteneri. De astfel, orice joc se realizeaza, dupa J. Piaget, ca un spectacol in fata unui socius imaginar. Tinand seama de influentele jocurilor in planul dezvoltarii senzoriale, motriceintelectuale si chiar afectiv-caracteriale, Charlotte Buhler a impartit jocurile in cinci grupe, care delimiteaza diferite calificative dar si unele diferente specifice. Acestea sunt jocurile functionale senzorio-motorii, jocurile de fictiune si iluzie, jocurile receptive ( de consum, contemplare, participare pasiva, cum sunt jocurile cu elemente din povesti, jocurile de constructie si jocurile colective. Aceasta clasificare a jocurilor este discutabila, grupa a treia de jocuri receptive fiind asimilata de alte categorii de jocuri, pe de alta parte, jocul de constructii este considerat de multi spacialisti ca un joc care face trecerea de la conduita ludica la conduita ocupationala. O clasificare interesanta a jocurilor este cea facuta de O. Decroly, care are in vedere jocurile ce se raporteaza la dezvoltarea perceptiilor senzoriale si aptitudinea motorie. Aici sunt

incluse jocurile vizuale, cum sunt: jocurile de culori, jocurile de forme si culori, distingerea formelor si directiilor. Alte categorii de jocuri, dupa Decroly, sunt jocurile de initiere sistemica, jocurile ce se raporteaza la notiunea de timp, jocuri de initiere in lectura, jocuri de gramatica si de intelegere a limbajului. Subliniind ca jocul este o activitate prin care se dezvolta copilul in conformitate cu etapele sale intelectuale marcate prin trei tipuri de structuri succesive ( scheme senzoriomotrice, scheme simbolice, socializate de gandire). J. Piaget clasifica jocurile in trei grupe. a) Jocuri exercitiu; b) Jocuri simbolice; c) Jocuri cu reguli; Fiecare din aceste grupe se impart in subgrupe. J. Piaget imparte jocurile exercitiu in doua categorii polare: Jocuri senzorio-motorii sau de manuire ( manipulare); Jocuri de exercitare a gandirii: comunicarile verbale, discutiile spirituale. Jocuri senzorio-motorii proprou-zise (sau manuire) se impart si ele in mai multe categorii. Prima categorie este cea a jocurilor-exercitii simple, care faciliteaza insusirea unei conduite ludice, in care se trage, se impinge, se divide si se reconstitue gramezi, se apasa sau se invart butoanele etc. O a doua categorie de exercitii poate fi reprezentata de jocurile de combinatii fara scop si se caracterizeaza prin faptul ca au in atentie dezmembrarea si reconstituirea de obiecte, reconstituire si combinare de noi miscari si exercitii functionale. O a treia categorie in cadrul jocurilor senzorio-motorii de manuire, o constitue jocurile de combinatii de obiecte si actiuni cu scopuri. Categoria jocurilor de exercitare a gandirii se poate clasifica dupa o schema asemanatoare. Urmarind permanent jocurile copiilor, mi-am dat seama de marea lor valoare formativa si, nu o data am fost uimita, de intensitatea cu care copiii se joaca in diferite activitati: este ca si cum ar fi niste mici cercetatori intr-un seviciu ce le face mare placere. Este important de stiut insa, ca un copil, ca sa se poata juca, trebuie sa dispuna de anumite cunostinte, priceperi si deprinderi elementare. Jocul este izvorul unor experiente cu rol formativ deosebit de mare. Jocul-activitatea in jurul caruia greveaza intregul proces instuctiv-educativ, dezvolta nu numai campul psihologic, ci si angajarea inteligentei in situatii diverse, contribuind astfel la dezvoltarea activitatii psice a copiilor.

In acest sens, ca forma de activitate, jocul constitue cadrul organizatoric inedit de desfasurare a activitatii didactice. In joc, copiii gasesc cel mai bun climat psihologic si social de manifestare si dezvoltare a propriei lor personalitati. Antrenat in joc, in lasitatea sa de coparticipant la propria formare, copilul este sprijinit sa dobandeasca metodele si caile de cunoastere accesibile lui, astfel putand cuceri noile cunostinte de care au nevoie. Datorita continutului, formei si functionalitatii sale specifice, jocul nu se poate confunda cu alta forma de activitate si nici nu se poate fi suplinit de o alta. In joc, copilul isi dezvolta capacitatea potentiala de a actiona logic, de a depasi stadiul simplei manipulari a obiectelor si de a prefera jocul propriu-zis, cu subiecte si roluri. Prin activitatile de joc se produc doua categorii de schimbari in continutul si structura proceselor cognitive. Pe de alta parte, prin joc, copilul dobandeste noi cunostinte despre mediul inconjurator, formandui-se o serie de actiuni mintale, ce duc la dezvolarea perceptiilor , memoriei, reproducerii voluntare, generalizarii si abstractizarii. Pe de alta parte jocul favorizeaza dezvoltarea imaginatiei a capacitatii de a crea sistemul de imagini, generalizare despre obiecte si fenomene, precum si de a efectua diverse combinari mintale cu imaginile respective. Venind in contact nemijlocit cu obiectele pe care le foloseste in joc, copilul invata sa perceapa si sa observe variatele lor insusiri ( forma, marime, greutate, culoare). Toate aceste insusiri actioneaza asupra analizatorilor( vizual, motric, tactil) si astfel copilul este pus in situatia de analiza, compara si sintetizeaza. Deci in cadrul jocurilor se dezvolta si gandirea copiilor. Legat de celelalte procese de cunoastere prin joc se perfectioneaza si se dezvolta limbajul copilului sub cele trei aspecte: fonetic, lexical, gramatical. Prin comunicare in timpul jocului, copilul, devine capabil sa fixeze subiectul, rolul si sa indeplineasca sarcina didactica. Alaturi de cele mentionate mai sus, se realizeaza si latura morala. Pe langa faptul ca in timpul jocurilor, copilul isi insuseste cunostintele din diferite domenii, el isi formeza totodata reprezentari si notiuni despre relatiile sociale dintre oameni, traieste emotii si sentimente morale, i se dezvolta calitaile si vointa de caracter. Fara indoiala, insa, acumularea de cunostinte si dezvoltarea unor insusiri morale ( solicitudinea, curajul, solidaritatea in grup, cinstea, sinceritatea, stapanirea de sine, perseverenta), se produc numai in conditiile unei influente bine orientate, a unei indrumari rationale a jocurilor din partea adultilor.

10

Pedagogul poate educa la copil calitatile morale, invatandu-l sa respecte si sa se comformeze regurilor jocului. Pe langa cele aratate mai sus, jocurile constitue elementul principal de realizare a sarcinilor educatiei fizice a prescolarilor. Miscarile pe care le fac in timpul jocurilor creeaza conditii favorabile pentru desfasurarea optima a proceselor metabolice, intesifica functiile aparatului respirator si circulator, ridicand astfel tonusul vital al organismului. De regula, copilul nu se joaca singur, el se combina cu alti copii. Aceasta combinare presupune raporturi de comunicare in cursul carora se intalnesc si se confrunta diverse opinii, se iau decizii cu privire la roluri si la interpretarea lor. Deci, o buna desfasurare a jocurilor reclama cooperare si coordonarea actiunilor individuale. In aceste procese copiii se interinfluenteaza psihic si isi modeleza comportamentele, unii dupa altii, jocul devenind astfel sursa de socializare si de integrare in grupa indiviului. Reunind aceste aspecte, putem spune ca jocul se inscrie intre doua coordonate: una care asigura conexiunea cu modelele sociale si deschide in fata copilului orizontul larg al cunoasterii si al invatarii si alta care asigura conexiunile individuale si deschide orizontul larg al comunicarii si al plamadirii raporturilor interpersonale. Rezulta de aici ca: cunoasterea, comunicarea si invatarea sunt inerente jocului. In anii prescolaritatii, jocurile sunt de trei categorii. Jocuri de creatie, de miscare, jocuri didactice.

Alt material cercetare

DEZVOLTAREA CREATIVITII PRIN JOC LA VRSTA PRECOLAR

( JOCURI I ACTIVITI LA ALEGEREA COPIILOR N ARIILE DE STIMULARE , STIMULAREA CREATIVITII PRIN ACTIVITILE DE PICTUR )

Premisele

n sistemul de nvmnt creativitatea se impune ateniei cadrelor didactice ca una dintre valorile formative eseniale care ocup un loc central n sistemul valorilor formative eseniale care ocup un loc central n sistemul valorilor definitorii pentru nsui idealul educaional. Creativitatea este o valoare socio-uman i educaional de prim rang.

11

Obiective

asigurarea in activitile instructiv - educative a ponderii unor tipuri de solicitri care apreciaz permanent sarcini de ordin constructiv ,de elaborare creativ ,situaiile de problem de tip divergent. Gsirea unor soluii ,idei , metode care chiar dac nu sunt noi pentru societate ele sunt obinute pe o cale independent. Activizarea , cultivarea si dezvoltarea potenialului de auto-expresie si mplinire creatoare .

Metode i instrumente de cercetare utilizate

- metoda observaiei - experimentul psihopedagogic - metoda anchetei ( convorbire i chestionarul ) - metoda analizei produselor activitii metoda testelor ( testul pentru flexibilitate i originalitate , testul pentru flexibilitate i mobilitate , testul asemnrilor , testul claselor , testul pentru completare unui chip de copil cu ajutorul cifrelor , testul titlurilor , testul pentru completarea unei poveti , testul figurativ ( prob experimental ), testul de flexibilitate a gndirii, un alt set de teste sunt cele cu model experimental de stimulare i antrenare a imaginaiei creatoare. )

Ipoteza

Cunoscnd copilul i preferinele acestuia , noul curriculum devine un instrument viabil n mna educatoarei , el contribuind la nlturarea stereotipiei , la creterea valoric real a activitilor ,la asigurarea climatului afectiv ,reconfortant pentru a da fru liber imaginaiei i nclinailor sale fireti.

Variabila cercetrii

12

Aplicarea unui program de dezvoltare a creativitii n care jocul este domeniul principal n care se manifest si se exerseaz imaginaia.

Locul , perioada i etapele cercetrii

Procedura se realizeaz in Grdinia cu program prelungit din Miercurea Sibiului , grupa mare . Perioada de cercetare i investigaie : Octombrie 2011 Aprilie 2012 Eantionul de coninut : metode i procedee aplicate pentru dezvoltarea creativitii prin joc la vrsta precolar. Eantion de participani : Grupa mare din Grdinia cu program prelungit Miercurea Sibiului n numr de 24 de copii.

13

Copilul precolar este prin natura sa un creativ datorit imensei sale curioziti, a freamtului permanent pentru a cunoate tot ceea ce se petrece n jurul su. n perioada precolar imaginaia se exprim viu prin tot ceea ce face copilul la grdini la toate activitile. Precolaritatea reprezint vrsta la care este imperios necesar stimularea potenialului creativ al copilului, nevideniat sau neexprimat prin cunoaterea i stimularea aptitudinilor , prin mobilizarea resurselor latente prin susinerea manifestailor printr-o motivaie intrinsec.

Creativitatea, spre deosebire de inteligen, este la copil un fenomen universal; nu exist precolar care s nu deseneze, s nu fabuleze. Din aceast perspectiv, profilul psihologic al vrstei precolare cuprinde multiple premise favorizante pentru cultivarea potenialului creativ. Avem n vedere dinamismul, impetuozitatea, expresivitatea proprie acestei vrste, acel freamt permanent sau acea vibraie i efervescen luntric ce confer copiilor note specifice de dinamism creativ, disponibilitatea de exteriorizare spontan i autoexpresie nsufleit, analoage oricrui elan creator.

14

Stimularea potenialului creativ al precolarilor impune utilizarea unor strategii neprescrise care pun accentul pe antrenarea autentic i plenar a precolarului. Formative, din acest punct de vedere sunt strategiile euristice care implic precolarul n activitatea de descoperire, de rezolvare de probleme, de investigare a realitii. La fel de importante sunt i strategiile creative care pun accentul pe spontaneitate, originalitate, gndire lateral, divergent, analogic. Ambele categorii de strategii au efecte deosebite n planul capacitii de reflecie, a capacitii anticipative, evaluative precum i n planul structurilor motivaionale complexe. Datorit specificului proceselor cognitive i voinei, care abia acum se constituie, precolarul are nevoie de ndrumare, control i ajutor. El nu poate s-i asume nc riscul nvrii prin ncercare i eroare. Acest lucru impune utilizarea unor strategii semieuristice i semialgoritmice. Stimularea potenialului creativ al precolarului impune utilizarea unor strategii care pun accentul pe antrenarea autentic i plenar a copilului, pe dezvoltarea autonomiei, a iniiativei, a gndirii sale critice. Dintre metodele bazate pe aciunea fictiv, jocul ocup un rol important n strategia de educare a creativitii.
15

Copilul transpune contient realul ntr-un plan imaginar, creeaz, chiar dac ntr-un mod elementar. Prin joc se realizeaz asimilarea realului la eu i acomodarea eu - lui la real ( mai ales prin imitaie). Stimulative pentru creativitate sunt jocurile didactice dar i jocurile de simulare ( jocul de rol). Prin implicarea afectiv i cognitiv a copilului, jocul de rol dezvolt empatia, capacitatea evaluativ i cea anticipativ, stimuleaz relaiile interpersonale de cooperare i competiie, capacitatea de adaptare la comportamentul celuilalt. La vrsta precolar jocul i desenul constituie un cadru pentru antrenarea virtuilor muncii i creaiei; ele amplific posibilitile de expresie comportamental, sporesc vitalitatea spiritual, dinamismul creativ al copilului, nevoia activ de explorare a noului n raport cu experiena personal i genereaz acel elan luntric pentru noi elaborri, expansivitatea specific pentru aceast vrst. Activitile ludice i artistico - plastice sunt purttoare ale unor multiple virtui formative n dezvoltarea psihic general a copilului i, implicit n dezvoltarea creativitii. ntruct jocul, prin excelen constituie cadrul specific al unui antrenament al spontaneitii i al libertii de expresie, el constituie un stimul important n cultivarea receptivitii i sensibilitii, a

16

mobilitii i flexibilitii specifice; el sporete vigoarea acional a copilului i amplific nevoia de activitate i explorare a noului, de imaginaie, de elaborare. Precolarii creativi se difereniaz de restul grupului prindiferite comportamente specifice, i dezvolt n mod libercreativitatea. Foarte curioi, vin cu soluii neobinuite, cu idei originale, au iniiativ i au un spirit de observaie foarte dezvoltat, pun ntrebri adecvate, fac conexiuni ntre elemente aparent fr nici o legtur, exploreaz noi posibiliti, manipuleaz, controleaz simultan mai multe idei, nva rapid i uor, au o memorie bun, imaginaie vie, vocabular vast. Copilul precolar este prin natura sa un creativ, datorit imensei sale curioziti, afreamtului permanent pentru a cunoate tot ceea ce se petrece n jurul su; peste tot ceea ce l mpinge pe copil spre aciune este activitatea creatoare i numai dup ce a ctigat o cunotin i i-a mpcat curiozitatea ncepe cealalt activitate plcut, a copilului care devine descoperitor. Dezvoltarea unui comportament creativ nu se poate realiza numai prin aciunea unui factor izolat, orict de laborios ar fi el organizat ci presupune racordarea la circuitul creativitii a ntregii ambiane n care triete fiina uman. Forele creative ale precolarului se formeaz i se dezvolt numai n climatul ludic.

17

ANEXE PROIECTE DIDACTICE

PROIECT DIDACTIC
Unitatea de nvmnt: GRDINIA CU PROG. NORMAL NR.1-DUMENI, COM. GEORGE ENESCU, JUD. BOTOANI Grupa:ALBINUELE, mare-pregtitoare Domeniul de activitate: domeniul estetic creativ (activitate artistico-plastic) Tema activitii: LIVADA NFLORIT Tipul de activitate: Consolidarea priceperilor i deprinderilor Mijlocul de realizare :- Desen, pictur - imbinare de tehnici de lucru: desen,dactilopictura cu pasta de dini, pictura cu acuarele Scopul activitii: cultivarea sensibilitii artistice,a spiritului de observaie,a percepiilor vizuale,a imaginaiei creatoare dezvoltarea capacitii de exprimare plastic liber, spontan;

Obiective oreraionale: s respecte etapele de ordine pentru realizarea cu succes a temei; s mbine alternativ tehnici diferite ; s foloseasc culorile corespunztoare temei de lucru; s perceap frumosul din realitatea nconjurtoare; s evalueze critic i autocritic lucrrile proprii i a celorlali copii ;

Strategii didactice : metode i procedee - conversaia, demonstraia, explicaia,exerciiul, nvarea prin descoperire; Material didactic: pasta de dini, hrtie verde, acuarele, pensoane, carioca, recipiente cu ap, crpe de ters, coli de desen; Moduri de organizare: frontal, individual Bibliografie: Programa activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii, M.E.N., Bucuresti, 2005 Metodica predarii desenului si modelajului, Bucuresti, 1971 1972

18

Durata : 30'

DESFURAREA ACTIVITII

SECVENE DIDACTICE

CONTINUTUL TIINIFIC

Se va aminti de plimbarea fcut cu o zi n urm i se va adresa ntrebarea: 1.Captarea atentiei

Ai vzut ce frumoi erau copacii? Unul dintre ei mi-a optit la ureche s i fac o poz cu fraii lui din livad. I-am promis c m voi sftui cu voi i mpreun i vom picta. Dar ca s aib i un miros proaspt le vom face florile cu pasta de dini.

Se adreseaz ntrebrile : 2. Intuirea materialului -Ce avei voi pe msue? -Pentru ce activitate ne pregatim ?

3. Anuntarea temei si enuntarea obiectivelor - Privii i n plana mea ce livad nflorit am realizat! - Ce observai desenat pe plan, ce culoare au florile? Dar frunzele? Dar copacii?

Se va prezenta modul de lucru.

Vei desena cu carioca maron sau neagr trunchiurile copacilor, dup care vei muia degetelul n pasta de dini i vei face florile albe ale copacilor. Vei

19

completa desenul cu alte elemente specifice primverii: soare, nori. La sfarit,

cu varful pensonului muiat n galben putei s colorai soarele ca s nu raman

alb. Norii ii puteti lasa albi sau dati cu acuarela albastra pentru a avea culoarea dorita. Daca vei mai avea timp, putei completa cu alte elemente specifice primverii: pasri, flori. Vei face la sfrit o expoziie iar eu voi arta copacelului ca dorina lui s-a mplinit i ct de frumos ai lucrat. 4. Dirijarea nvrii Exerciii de nclzire a muchilor mici ai minilor: -nchidem i deschidem pumnii; -cntm la pian; -plou linitit, tun, fulger.

Se atrage atenia s lucreze corect, s nu pun prea mult past de dinti, s nu tearg ca s nu se albeasc desenul.

5. Asigurarea feed-back-ului

Se distribuie materialul necesar pentru realizarea lucrrilor. M asigur ca toti copiii au nteles ce au de facut i le urez: spor la lucru! n timp ce ei executa tema, i urmresc ndeaproape, trecnd pe la masa fiecaruia i ajutndu-i cnd este nevoie, le voi da sugestii. Se va corecta poziia corpului n timpul lucrului. Se anun cu cateva minute nainte c trebuie s-i finalizeze lucrrile.

6. ncheierea activitii

Dup ce au terminat,numesc doi copii care vor aranja expoziia. Se evalueaz lucrrile mpreun cu copiii. Se vor motiva aprecierile fcute. Aprecierile vor fi globale i individuale, vizualiznd modul cum s-au comportat n timpul activitii.

20

21

PROIECT DIDACTIC
Data: Unitatea de nvmnt:GRDINIA CU PROG. NORMAL NR.1-DUMENI,COM. GEORGE ENESCU,JUD.
BOTOANI

Grupa:ALBINUELE, mare-pregtitoare Educatoare: Enache Maria (Moisa) Categoria de activitate: activitate artistico-plastic Tema activitii: IARNA Denumirea activitii:FOAIA PLIMBAT -joc Tipul de activitate: Consolidarea priceperilor i deprinderilor Mijlocul de realizare :-Desen, pictur - modelaj Scopul activitii: Stimularea expresivitii i creativitii copilului prin activiti artistico-plastice; Dezvoltarea imaginaiei creatoare; Obiective operaionale : O1-s sesizeze aspectele caracteristice anotimpului redate de poezie ; O2-s picteze o suprafa data folosind tehnicile nvate i culorile adecvate ; O3-s modeleze plastilina prin micare translatorie pe o suprafa plan ; O4-s organizeze spaiul plastic ntro lucrare echilibrat folosind tehnica BRAINWRITING (idei pe idei) O5-s participe la evaluarea/autoevaluarea lucrrilor. Strategii didactice : Metode i procedee : conversaia, explicaia, problematizarea, brainwriting-ul, analiza activitii ; Mijloace de nvmnt : foi de desen, acuarele, carioca, plastilin, planete ;

22

Moduri de organizare ; frontal, individual, pe echipe. Sarcina didactic :s reprezinte prin desen i modelaj unele elemente care s ilustreze tema continund i completnd lucrarea nceput de colegi ; s dea lucrarea colegului din dreapta dup ce a terminat ce avea de fcut. Bibliografie : - Programa activitilor instructiv educative n grdinia de copii, M.E.C. Bucureti,2005, - Orientri metodice privind aplicarea programei activitilor instructiv educative n grdinia de copii coala glean, 2006 Durata activitii : 30-35 minute

23

DEMERSUL DIDACTIC

STRATEGI EVENIMENTE DIDACTICE

CONINUT INSTRUCTIV-EDUCATIV Metode

DIDACTIC

Mijloa

- aerisirea slii de grup; 1. Moment organizatoric - gruparea meselor n patru grupe; - aezarea materialului pe mese; - intrarea organizat a copiilor n sala de grup - se va face prin prezentarea sub form de surpriz a unui plic de la revista Pipo n care se gsete poezia Omul de zpad de R. Mureanu

conversaia

Explicaia

Revista

PIPO Poezia Omul

OMUL DE ZPAD De R. Mureanu 2.Captarea ateniei ano st-n orgad Parc-i o minune, Omul de zpad Cu ochi de crbune.

conversaia

zpad

problematizarea

24

Dintr-un morcov nasul, Cuma-i o tigaie i n jur la tot pasul Mare hrmlaie.

Omul de zpad Parc se gndete Cnd o s m vad Soarele, plete.

Soarele molcomul i zmbi oleac. i pe dat omul Se fcu bltoac.

Astfel Pipo i roag pe copii s realizeze un tablou dup versurile poeziei. - Anunarea temei vine din rspunsul copiilor la ntrebarea: Cum putem realiza acest tablou ? (desennd, pictnd, modelnd) 3.Anunarea temei i a obiectivelor - Accept rspunsurile i le spun c vom desena, vom picta, vom modela cte un tablou aa cum tim noi, dar, i printr-un joc care se numete Foaia plimbat. - Ca s putem trimite lucrrile la revist trebuie s modelai, s pictai conversaia

25

pe (planet, foaia de hrtie) curat i cu multe elemente alese din textul poeziei. explicaia conversaia problematizarea

- Ca s realizm tablourile vom discuta textul poeziei vers cu vers; 4. Reactualizarea cunotinelor - Vom stabili c poezia are dou pri: a) n prima parte este vorba despre o iarn cu mult zpad, copii se joac n curte; b) n a doua parte este vorba despre sfritul iernii. Voi explica modul de lucru pentru fiecare subgrup: - Grupa I pictura, procedeul clasic - desen, procedeul BRAINWRITING = IDEI PE IDEI Copii care vor s lucreze prin acest procedeu (desen sau modelaj) i aleg cte o culoare (plastilin sau carioc) cu care vor lucra diferit de a celorlali din grup. Dup ce primesc planeta sau foaia de desen se gndesc la primele 2 sau 3 elemente (cte fixeaz educatoarea) din tema dat i ncep lucrul. Dup ce au desenat sau modelat numrul 5. Dirijarea nvrii de elemente cerut de educatoare vor da planeta sau foaia de desen colegului din dreapta. Fiecare copil cnd primete lucrarea colegului din stnga sa, o privete i identific elementele desenate sau modelate i ncearc s adauge altele, fr s se abat de la tem. Se repet aceast micare pn cnd lucrarea ajunge la copilul care a nceput-o. - Grupa II modelaj - procedeul clasic - procedeul BRAINWRITING - copiii vor fi lsai s-i aleag grupa preferat

explicaia

Foi de desen,

acuarel

carioci,

plastilin

plaete

26

Brainwriting - le urez SPOR LA LUCRU - n timpul activitii voi trece pe la fiecare subgrup pentru a da indicaiile necesare care constau n recitarea a cte un vers pentru a le veni uor s-i completeze tabloul; - urmresc dac respect regulile stabilite. Este fcut de copii dup criteriile stabilite: - copiii care au lucrat tabloul dup procedeul clasic spun ce reprezint tabloul lor: prima parte sau a doua parte a poeziei; 7. Evaluare - copiii care au lucrat dup procedeul BRAINWRITING vor spune pe rnd ce elemente au adugat n planele colegilor. analiza activitii exerciiul

6. Activitatea independent

- voi face aprecieri individuale generale asupra modului cum au lucrat 8. ncheierea activitii i s-au comportat n timpul activitii; - pozele care le-am fcut le voi trimite la revista PIPO - voi acorda recompense

conversaia

PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRAT

27

GRUPA: pregtitoare TEMA: Cnd, cum i de ce se ntmpl? PROIECTUL TEMATIC: Despre tine, primvar SUBTEMA: PARFUMUL PRIMVERII TIPUL ACTIVITII: ACTIVITATE INTEGRAT (ADE +ALA) - de sistematizare a cunotinelor ; FORMA DE ACTIVITATE: frontal, individual, pe grupuri CATEGORIA DE ACTIVITATE: 1. DOMENII EXPERIENIALE: DLC - Povestire cu nceput dat Parfumul primverii DEC Pictur Flori de primvar 2. ACTIVITI LIBER ALESE CENTRE DE INTERES: ART Flori de primvar ( confecionare, tiere, ansamblare) JOC DE CONSTRUCIE Grdina cu flori de primvar(machet) OBIECTIVELE DE REFERIN ALE SUBTEMEI: 1. Perceperea transformrilor suferite de natur n anotimpul primvara; 2. Exprimarea corect, coerent, expresiv, fluent i flexibil n propoziii i fraze; 3. Participarea activ a copiilor la realizarea sarcinilor activitii.

OBIECTIVELE OPERAIONALE ALE DOMENIILOR EXPERIENIALE: DLC : 1. S se exprime corect, coerent, cursiv n propoziii i fraze;

28

2. S foloseasc n povestirea creat cuvinte i expresii noi , nsuite anterior: 3. S creeze texte scurte, originale, continund povestirea nceput; 4. S participe activ la activitatea de grup, n calitate de vorbitor i de auditor. DEC: 1. S aplice tehnici specifice picturii pentru realizarea temei date; 2. S-i educe simul estetic, simul critic i autocritic; 3. S participe la finalizarea activitii, prin organizarea expoziiei. MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT N DOMENIILE EXPERIENIALE: Co cu flori naturale; Foi de bloc format A4, acuarele, pensoane, erveele, suport individual.

OBIECTIVELE OPERAIONALE ALE ACTIVITILOR LIBER ALESE: Centrul de interes ART: 1. S realizeze flori de primvar prin ansamblarea diferitelor materiale; 2. S interrelaioneze cu ceilali copii care fac parte din Centrul de interes n vederea finalizrii lucrrilor. Centrul de interes JOC DE CONSTRUCIE: 1. S construiasc gardul din jurul grdinii; 2. S ansambleze ronduri de flori i aleea dintre ele, folosind materialul adecvat; 3. S relaioneze cu partenerii de grup n finalizarea lucrrii. MATERIAL DIDACTIC FOLOSIT N CENTRELE DE INTERES: Flori decupate, scobitori, beioare, lipici, hrtie colorat; Pietricele, nisip, iarb artificial, copcei nflorii, gard din lamele de lemn;

STRATEGII DIDACTICE: Conversaia, explicaia, expunerea, exerciiul, problematizarea METODE ACTIVE: Metoda cubului

MATERIAL BIBLIOGRAFIC: Ghid pentru proiecte tematice, Editura Humanitas Educaional, Bucureti, 2005;

29

Curriculum pentru nvmntul Precolar, Editura Didactica Publishing House, Bucureti, 2009; Metode interactive de grup (Ghid metodic), Editura Arves, Bucureti, 2002; Activitatea integrat din grdini, Ghid metodic, Editura Didactica Publishing House, Bucureti, 2008;

ORDINEA DESFURRII ACTIVITILOR: 1. DLC Povestire cu nceput dat Miresmele primverii 2. Tranziie Joc muzical cu text i cnt Albinia 3. Centre de interes: ART i JOC DE CONSTRUCIE Activitatea din DEC Pictura Flori de primvar- se va realiza n Centrul de interes ART, cu o subgrup de copii. EVALUAREA ACTIVITII: Se va realiza att pe parcursul zilei, dup fiecare modul desfurat, ct i la finalizarea activitii, urmrind: calitatea textului creat de copii, modul de realizare i finalizare a lucrrilor (complexitate, acuratee, centrare pe tem), care vor face parte din expoziia final.

SCENARIUL ZILEI

30

La sosirea n grdini, n ntlnirea de diminea, copiii vor discuta despre Calendarul naturii, despre schimbrile care au avut loc la nceput de primvar, despre activitile anterioare n care s-au transmis cunotine despre florile de primvar.... La intrarea n clas, copiii o vor gsi pe zna Primvar, care ine n mn un co cu flori parfumate.Prin versuri, copiii vor intra n dialog cu zna, afnd de unde a venit i ce i-a propus s druiasc oamenilor.Dup rspunsul znei, copiii vor interpreta un cntec de primvar. Atrai de parfumul florilor i varietatea culorilor, mpreun cu educatoarea, vor stabili tema zilei, Parfumul primverii. Prima activitate se va desfura frontal, n DLC, copiii avnd de continuat o povestire cu nceput dat. Educatoarea ncepe povestea despre Primvar i cele trei fiice ale sale, care plecau dimineaa pentru a rspndi frumusee. ntr-o zi, una dintre ele nu a mai ajuns acas seara i....de aici copiii trebuie s creeze....continuarea povetii. Dup finalizarea activitii, tranziia ,prin jocul muzical Albinia, i va purta spre cele dou Centre din ALA, respectiv, ART i JOC DE CONSTRUCIE. La Centrul ART vor participa dou subgrupe, una va confeciona flori de primvar i n cealalt subgrup se va desfura activitatea din DEC, pictur Flori de primvar. n Centrul JOC DE CONSTRUCIE, copiii vor realiza o machet cu ronduri pentru flori. ACTIVITATEA COMUN DLC ct i cele din CENTRELE DE INTERES, trezesc n rndul copiilor dorina de a povesti, de a comunica, dar le ofer i posibilitatea de a-i responsabiliza prin sarcinile individuale i de grup. CENTRELE DIN ALA vor oferi copiilor mai mult libertate de aciune i posibilitatea de a-i alege centrul la care vor s lucreze, aplicnd METODA CUBULUI. Activitatea din DOMENIUL EXPERIENIAL DEC se va desfura n cadrul centrului ART. TRANZIIA, prin Jocul muzical Albinia, a fost aleas pentru a da posibilitatea copiilor de a mbina staticul cu dinamicul i de a face trecerea mai plcut de la o activitate la alta..

EVENIMENTUL

STRATEGII DIDACTICE

31

DIDACTIC

CONINUTUL TIINIFIC AL ACTIVITII

Metode

Mijloace

1.MOMENT ORGANIZATORIC

Pentru o buna desfurare a activitii se iau urmtoarele msuri: crearea spaiului ambiental necesar; pregtirea materialelor didactice necesare intrarea ordonat a copiilor n sala de grup cu cntecul Primvara.

2.CAPTAREA ATENIEI

Introducerea n activitate se va realiza sub form de surpriz: Copiii vor gsi n clas pe Zna Primverii, cu un co de flori parfumate. Dup ce copiii vor intra ntr-un dialog cu Primvara, le voi cere s specifice de unde vine acest parfum i le voi propune ca astzi, la activitate ,s avem ca tem Parfumul primverii. Co cu flori

Conversaia

naturale;

3.ANUNAREA TEMEI I

Copiii vor fi anunai c astzi vor putea deveni povestitori, A prin continuarea unei povestiri despre Parfumul Primverii, nceput de educatoare. Apoi, pentru a o bucura pe zna Primvar, vor avea posibilitatea, la rndul lor, de a-i arta ce Conversaia frumos tiu s picteze, s realizeze flori de primvar, s construiasc ronduri de flori.Macheta va fi druit znei. - explicaia

OBIECTIVELOR

4. DESFAURAREA

ACTIVITATEA DLC Educatoarea ncepe povestirea : A fost odat o zn

32

ACTIVITII

frumoas, care a sosit n ar cu dorina de a trezi natura la Expunerea via. Ea se numea: Primvara. i pentru c nu reuea singur, i-a chemat ajutoarele, pe cele trei fiice ale sale: Martie, Aprilie, Mai.(copiii vor putea s le denumeasc i altfel).... Primvara le zise: -Dragele mele, iat de ce v-am chemat: Fiecare din voi trebuie s m ajute s trezesc natura la via....Tu ,Martie ,vei umple pdurile cu ghiocei, viorele, toporai i vei trezi insectele, gzele la via; ...Tu, Aprilie, vei mpodobi pomii cu flori i vei atepta psrile cltoare, ajutndu-le s-i gseasc cuibul....Tu, Mai, vei mpodobi grdinile cu parfumatele flori..... Apoi le-a atenionat s se ntoarc seara acas. Dar ntr-una din seri, una dintre surori lipsea. Zna a ateptat-o toat noaptea dar nu a venit. Voi cere copiilor s continue povestea, motivnd ce a fcut fiica ct a lipsit. Problematiza rea

DIRIJAREA NVRII

Copiii vor continua povestirea.Se vor folosi mai multe Exerciiul variante pentru a antrena ct mai muli copii. La finalul povestirii,copiii vor aprecia cea mai frumoas povestire creat.

5. ASIGURAREA TRANZIIA FEEDBACK-ULUI Prin jocul Albiniase va face trecerea la CENTRELE DE Conversaia INTERES, lsnd libertatea copiilor de a-i alege centrul preferat. Denumirea Centrului se va face folosind o metod activ: METODA CUBULUI (GRUPA FLORILOR, GRUPA METODA

Foi de bloc format A4, acuarele, pensoane, erveele, suport

33

FLUTURILOR, GRUPA ALBINIELOR)

CUBULUI

individual. Flori decupate,

La Centrul ART copiii vor desfura ntr-o subgrup ACTIVITATEA DE PICTUR din DEC, iar cealalt subgrup va confeciona flori de primvar. Exerciiul

scobitori, beioare, lipici,

hrtie colorat; Pietricele, nisip, iarb artificial,

La Centrul JOC DE CONSTRUCIE, copiii vor construi gardul n jurul grdinii ,ronduri de flori i aleea casei.

copcei nflorii, gard din lamele de lemn;

Activitatea se

desfoar pe

fond muzical, folosind

Primvara de Vivaldi. La finalizarea lucrrilor, se amenajeaz expoziia cu lucrrile 5. NCHEIEREA ACTIVITII realizate, apreciindu-se munca i seriozitatea copiilor, modul n care s-au implicat n realizarea sarcinilor propuse. n ncheiere, vor drui znei Primverii lucrrile realizate i vor cnta un cntec de primvar. Toi copiii vor fi recompensai cu flori de primvar. Conversaia

34

DIN CREAIILE COPIILOR

35

36

..

37