CURS 2

Apa în sistemele biologice

 APA
Substanța cea mai răspândită (71 %)

Stări de agregare
• gazoasă (vapori)

• lichidă

• solidă (gheaţă)
2
 H2O
STRUCTURA ATOMICĂ

legături covalente moleculă polară

3
1 2 3 16 17 18
1H, 1H , 1H 6 x 3 = 18
8 O, 8 O, 8O
↓ ↓ TIPURI
D T
Izotopomeri ai apei
• apa uşoară (H2O) • apa semigrea (HDO sau 1H2HO)
• apa grea (D2O sau 2H2O)
• apa hipergrea (T2O sau 3H2O)
• apa dublu marcată (D218O)
Apa grea
o 1 : 41 milioane molecule
o folosită în reactoarele nucleare (moderator)
4
o ingerată în cantităţi mari are efecte toxice
 Proprietăţi D2O H2O
temperatura de îngheţare 3,82C 0,0C

temperatura de fierbere 101,7C 100,0C

densitatea 1,1056 g/cm3 1 g/cm3

temperatura la care 11,6C 3,98C

densitatea e maximă
vâscozitatea (la 20C) 1,25 cP 1,0 cP

5
STRUCTURA ELECTRONICĂ

H (Z = 1) 1s1 O (Z = 8) 1s2 2s2 2px2 2py1 2pz1

6
7
LEGĂTURI DE HIDROGEN

 10–12 s

http://www.youtube.com/watch?v=gmjLXrMaFTg&feature=related 8
9
 PROPRIETĂŢI FIZICE

❑ STĂRI DE AGREGARE
– SOLIDĂ (t < 0 0C)
– LICHIDĂ (0 – 1000C) (p = 1 atm)
– GAZOASĂ (t > 100 0C)

❑ CĂLDURĂ SPECIFICĂ Q = m  c  T
c = 4180 J / kg · K (foarte Q
mare) c=
m  T
➢ inerţie termică mare
➢ împiedică supraîncălzirea ţesuturilor
10
❑ DENSITATE
➢gheaţă (0 0C ): 0,92 g/cm3
apă (3,98 0C): 1 g/cm3
(importanţă ecologică)
➢densitatea apei creşte în intervalul (0 –3,98oC)
(anomalia densităţii apei)

11
 legătura de hidrogen: 4,3 kcal/mol

Qt = m  Lt

Lv = Q / m

❑ CĂLDURI LATENTE SPECIFICE:

→ Ltopire = 334.000 J / kg

→ (λvap) Lvaporizare = 2.250.000 J / kg= 581 cal/g

12
❑ PERMITIVITATE ELECTRICĂ RELATIVĂ:
εr = 81 (mare)(apa este un bun solvent al cristalelor ionice)

1 q1q2
Faer = 
4 o r2

13
❑ TENSIUNE SUPERFICIALĂ
σ = 72,8 mN/m (dyn/cm)
❑ PROPRIETĂŢI ELECTRICE
✓ rezistivitate electrică mare: ρ25 = 182∙10 3
Ω∙m
✓ conductivitate electrică mică: σ25 = 5,5∙10 –6
✓Ω –1∙m –1
✓ pot fi îmbunătăţite prin dizolvarea de
substanţe ionice

❑ PROPRIETĂŢI DE SOLVENT
➢ substanţe hidrofile: compuşi ionici şi polari
➢ substanţe hidrofobe: lipide 14
ROLURI BIOLOGICE ALE APEI

solventul universal al materiei vii

reglarea presiunii osmotice
mediu de desfăşurare a reacţiilor biochimice
termoreglare
mediu de transport
eliminarea cataboliţilor
protecţie mecanică

15
Termoreglarea

▪ termogeneza
- proces chimic (masă musculară,
ficat) 2C/oră

▪ termoliza
- proces fizic (plămâni, tegumente)
• conducţie
• convecţie
• radiaţie
• evaporare
Repartiţia apei în organism

❑ Amplasament
– apă intracelulară (66%)
- apă extracelulară (33%)
▫ interstiţială (2/3)
▫ circulantă (vasculară) (1/3)
❑ Interacţiunea cu moleculele
biologice
- : -apă liberă
- apă legată (structurată) 1%

Apa legată necongelabilă

nesolvantă
netransferabilă osmotic
Aportul şi eliminarea de apă

Qaport = Qeliminat

Dezechilibrul hidric

Qaport > Qeliminat Qaport  Qeliminat

dezechilibru hidric dezechilibru hidric

pozitiv (edeme) negativ (deshidratare)
 Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate ?
a) densitatea apei scade în cursul răcirii de la 4 ºC la 0 ºC;
b) apa prezintă inerţie termică mare deoarece se încălzeşte
respectiv se răceşte relativ uşor;
c) molecula de apă conţine doi atomi de hidrogen şi unul de
oxigen conectaţi între ei prin punţi de hidrogen;
d) densitatea gheţii este mai mare decât cea a apei;
e) molecula de apă conţine doi atomi de hidrogen şi unul de
oxigen conectaţi între ei prin legături covalente polare.
ECHILIBRE DE DIZOLVARE

20
 Soluţii

Soluţia este un amestec omogen de două sau mai multe

substanţe care nu interacţionează chimic între ele.

mediu dispersant (solvent),

componentul care predomină
Soluţia cantitativ

fază dispersată (solut, solvit)

Caracteristici

• locul de desfăşurare a majorităţii reacţiilor chimice

• puncte de topire/solidificare mai scăzute decât solventul pur
• proprietăţi fizice diferite de ale solventului
Soluţii
solvent solvit denumire
gaz amestec gazos
gaz lichid ceaţă
solid fum, praf
gaz spumă
lichid lichid emulsie
solid sol
gaz burete
solid lichid gel
solid aliaj
Exemple de soluții

Soluţie Stare de agregare Descriere

aer gazoasă amestec de gaze
sifon lichidă CO2 dizolvat în apă
saramură lichidă NaCl dizolvată în apă
amalgam solidă Hg (lichid) şi
Ag (solid)
Clasificarea soluţiilor

➢ soluţii diluate (conţin relativ

puţină substanţă dizolvată)
▪ Calitativ
➢ soluţii concentrate (conţin
relativ multă substanţă dizolvată)

HCl 37% H2SO4 98%

▪ Cantitativ  cu ajutorul concentraţiei =
cantitatea de substanţă
dizolvată într-o cantitate dată
de soluţie (sau solvent)
Concentraţia procentuală de masă

md
c% w/w =  100 (% sau w/w)
m

Concentraţia procentuală de volum

Vd
c% v/v =  100 (% sau v/v)
V
Concentraţia molară

d md ( g )
c= =
V  g  (mol/L) sau M
Md    V ( L)
 mol 

Concentraţia ponderală

md
cp = (g/L)
V
Exercitiu:
Să se calculeze concentraţia molară a unei soluţii de
volum Vs = 100 mL care conţine dizolvată md = 40 mg
NaOH (Md = 40 g/mol).
(Răspuns: 10-2 M)

*** Concentraţia molară a unei soluții de volum 100 mL care conţine 9,5 g
MgCl2 (masa molară M = 95 g/mol) este:
a) 10 M;
b) 1 M;
c) 2·10– 1 M;
d) 10– 1 M;
e) 2 M.

28
Electroliţi, neeelectroliţi

Teoria ionică a soluţiilor (Svante Arrhenius, 1887)

1903 – Premiul Nobel (Chimie)

ELECTROLIŢI
substanţe care la dizolvarea în apă disociază în ioni

Tipuri:
electroliţi tari
electroliţi slabi
 Electroliţi tari

la dizolvarea în apă disociază total în ioni

Exemple: ➢ Acizi tari: HClO , HI, HBr, HCl,
4

➢ Baze tari: KOH, LiOH, CsOH, NaOH

➢ Săruri: AgCl, NaCl, NaHCO3, CH3COOK

Electroliţi slabi

la dizolvarea în apă disociază parţial în ioni

Exemple: ➢ Acizi slabi: CH3COOH, H2CO3, H3PO4

➢ Baze slabe: NH3, H2O
NEELECTROLIȚI

la dizolvarea în apă nu disociază în ioni

▪ glucoza
▪ ureea
Soluţiile de electroliţi tari conduc curentul electric
Reacţii reversibile şi ireversibile

Reacţiile care se desfăşoară într-un singur sens se numesc

reacţii ireversibile
Exemplu:
NaOH + HCl → NaCl + H2O

Reacţiile care se pot desfăşura în ambele sensuri se numesc

reacţii reversibile

Exemplu:
CO + H2O  CO2 + H2
În cadrul unei reacţii ireversibile, iniţial avem doar
reactanţi, la final doar produşi de reacţie

NaOH + HCl → NaCl + H2O

reactanți produși de reacție

În cadrul unei reacţii reversibile, iniţial avem doar

reactanţi, la final avem şi reactanţi şi produşi de
reacţie

CO + H2O  CO2 + H2

echilibru chimic dinamic

 Observaţie:
Reacţiile de disociere în ioni ale electroliţilor
tari sunt ireversibile !!!

Observaţie:
Reacţiile de disociere în ioni ale electroliţilor
slabi sunt reversibile !!!
 Echilibrul chimic

O reacție reversibilă se află în echilibru dacă pentru o anumită

temperatură şi presiune dată, atât reactanții cât și produșii de
reacție au concentrațiile constante în timp.
kv11
 1 A1 +  2 A2 ⎯⎯→  A +  A
⎯⎯ 3 3 4 4 echilibru dinamic
kv22

Legea acţiunii maselor 3 4

c 3 c4
constanta de echilibru → Kc = 1  2
c1 c2

• precizarea sensului de desfăşurare a reacţiei

• calculul concentraţiilor de echilibru
Pentru reacții reversibile: aA + bB  cC + dD

G = G 0 ' + RT ln
C   D
c d

G 0 ' = − RT ln
C   D
c d

= − RT ln K
A  B
a b
A  B
a b

G = 0 G 0' = −2,303 RT lg K G 0' Entalpie liberă standard la p=1 atm si 25 C

Solubilitatea substanţelor
animație Phet – săruri solubile
A (pur)  A (soluţie)

K c = [ A]solutie = s A

Solubilitatea (sA) reprezintă cantitatea maximă

de substanță ce poate fi dizolvată într-o anumită
cantitate de solvent, la o temperatură dată.
! Solubilitatea substanțelor depinde de temperatură
Variaţia solubilităţii cu temperatura în cazul unor compuşi ionici
 T1 T1 < T2 T2

temperatură mare  agitaţie termică puternică 

probabilitate mare de dislocare a moleculelor
de substanţă dizolvată din starea cristalină

Dizolvarea
- exotermă (NaOH, CaCl2 , MgSO4)

- endotermă (NH4NO3)
 • nesaturate

Soluţii • saturate
• suprasaturate

Ex: Na2S2O3 s(20oC) = 500 g/L

s(100oC) = 2300 g/L
Produsul de solubilitate (pentru substanțele ionice)

AB (pur)  A+ + B- (soluţie)
[ A+ ]solutie  [ B − ]solutie = PAB

Ex: Formarea calculilor renali

Exemple de valori ale produselor de solubilitate

Substanţă chimică Produs de

solubilitate (M2)
CH3COOAg 2∙10 – 3
MgCO3 10 – 5
CaSO4 2,4∙10 – 5
BaSO4 1,1∙10 – 10
AgCl 1,8∙10 – 10
CuS 6∙10 – 36
HgS 1,6∙10 – 52
Solubilitatea gazelor

A (gaz)  A (soluţie)

sgaz = K H  pgaz Legea lui Henry

 Solubilitatea gazelor creşte cu

presiunea parţială a gazului
dependenţa de presiune a solubilităţii gazelor
Efecte ale modificării presiunii asupra solubilităţii gazelor:
- scafandrii de mare adâncime (boala de decompresie)
 Solubilitatea gazelor scade cu
creşterea temperaturii
Repartiţia unei substanţe între doi solvenţi nemiscibili

A (solvent )  A (solvent α)

[ A]
Kc = = Pα:β - coeficient de partiţie
[ A]
 [ A]lipide
Plipide:apă =
[ A]apă

Substanţe hidrofile şi hidrofobe

Hidrofile Plipide :apă  1 Aapă  Alipide

Hidrofobe Plipide :apă  1 Aapă  Alipide
 Medicamentele hidrofobe, având valori ridicate
ale coeficienților de partiție octanol/apă, se vor
distribui preferențial în compartimentele hidrofobe
cum ar fi dublu straturile lipidice din membranele
celulare.
Medicamentele hidrofile, având valori coborâte
ale coeficienților de partiție octanol/apă, se vor
distribui preferențial în compartimentele hidrofile, ca
de exemplu serul sanguin.

52
1. Despre electroliţii tari se poate afirma că:
a) în urma dizolvării în apă produc soluţii ce conţin
un amestec de molecule nedisociate şi ioni;
b) soluţiile lor au o valoare mare a conductanţei
electrice;
c) soluţiile lor au o valoare mică a conductanţei
electrice;
d) exemple sunt: NaCl, HCl şi NaOH;
e) la dizolvare nu dau naştere la ioni.

2. Solubilitatea:
a)reprezintă concentrația maximă pe care o substanță
o poate atinge prin dizolvarea sa într-un solvent;
b) reprezintă concentrația minimă pe care o substanță
o poate atinge prin dizolvarea sa într-un solvent;
c) în cazul gazelor, crește cu creșterea presiunii;
d) în cazul gazelor, scade cu creșterea presiunii;
e) în cazul majorității substanțelor, este dependentă de
temperatură.
 La finalul acestui curs voi putea să:

✓ descriu structura atomică și electronică a moleculei

de apă
✓ definesc dipolul electric şi momentul electric dipolar
✓ surprind rolul legăturilor de hidrogen dintre moleculele
de apă
✓ enumăr proprietățile fizice ale apei și să le corelez cu
prezența legăturilor de hidrogen
✓ numesc câteva dintre rolurile biologice ale apei
✓ definesc procesul de termoreglare
✓ caracterizez dezechilibrul hidric pozitiv / negativ
✓ definesc soluțiile şi să le clasific calitativ şi cantitativ
✓ scriu formulele de definiţie pentru concentraţia
procentuală de masă, de volum şi concentraţia molară
✓ definesc şi exemplific electroliţii tari şi slabi
✓ definesc solubilitatea şi produsul de solubilitate