Sunteți pe pagina 1din 4

Ampelografie - Laborator

L3
Caracterele ampelografice ale semintelor (pagina-35)

In bob se gasesc intre 0 si 4 semjnte. Cu cat sunt mai putine seminte cu atat e mai apreciata ca soi
de masa.

Alcatuirea semintei: Corp si parte mai alungita - rostru/hil/cioc. Partea plana (ventrala e orientata
catre interior) Partea bombata spre exterior. Varful semintei orientat in sus unde are o alunita numita
silon. Prin Chalza intra vasele de seva.

Forma, marimea si culoarea semintei:

Forma semintei se observa cu rostrul acoperit. Semintele sunt mature fiziologic daca sunt maronii
(sau verzue/gri in functie de soi).

- Soiuri partenocarpice (soiuri lipsite de samanta) soiuri apartinand sortimentului Corint;


- Soiuri cu seminte putine 1-2 soiuri de masa: Bicane;
- Soiurile cu seminte multe (3-4) soiuri de vin.

Semintele fac un schimb de hormoni cu bobul, in consecinta dimensiunea bobului este proportionala
cu dimensiunea semintei. Dar soiurile de masa cu bob mare si semintele mici (sau nedezvoltate) sunt
obtinute prin tratarea strugurilor cu hormoni (gibereline) si chiar si antibiotice pentru a creste
dimensiunea bobului.

Incadrarea in codul OIV:

Forma: ovala, ca la Feteasca neagra;

Cod OIV: lunga - 7 mm ca la Cinsaut;

Numar de seminte: putine, soi de masa (Bicabe);

Cod OIV 241 – Prezenta in bob a semintelor - Nivel de expresie: prezente ca la Reisling italian;

Cod OIV 244 - Crestaturi transversala pe margini (pe partea dorsala, in jurul Chalazei) - prezente Vitis
rotundifolia;

Cod OIV 229 absente (Vitis vinifera).

Caracterele ampelografice ale frunzei vitei-de-vie (pag. 9)

Este principalul organ de recunoastere a soiului. O frunza e considerata adulta (tipica) la infloritul
vitei-de-vie (prin mai), frunze langa inflorescenta pe lastar.
Vitis vinifera prezinta heterofilie (nu are doua frunzele la fel pe butuc).

Marimea frunzei: se face ca masuratoare la ~ 40 de frunze din soi.

Cod OIV 065 - Marinea frunzei: Mica (51-150cm patrati) ca la Tramier roz.

Am aplicat doar metoda caroiajului si metoda Kişkin.

Ampelografie L4
Forma frunzei (limbului) - pag. 13

Lobia frunzelor (pag. 16): intregi, trilobate, pentalobate, septalobate si mai mult de septalobate.

Dupa peri (pag 24): glabre, glabre cu peri pe nervuri, scamoase, pufoase, vatoase.

Lupetris du Lot, frunza masa 2.

Masa 1 francusa.

M3 Coarna alba.

L5 tot frunza
Sinusurile laterale sunt superioare si inferioare: d1/N2, d2/N3.

Sinusurile superioare: superficiale, slab schitate, pronuntate, adanci si foarte adanci.

Sinusurile inferioare: idem

Sinusurile pot fi inchise sau deschise

Exemplu: o frunza de marime mijlocie cu forma rotunda pentalobata cu sinusurile inferioare


inchise pronunte si sinusurile infrioare deschise si pronuntate.

Forme de sinusuri laterale: fara lunen, ingust eliptic, lung eliotic etc. Sinusurile laterale fara
lumen (se suprapun lobii complet).

Sinusul petiolar: sinusul de la petiol. Se clasifica in sinus petiolar inchis si sinus petiolar deschis.

Particularitati: cu dinte sau fara dinte (sinuusurile, nu cel petiolar) etc.

Cu mezofil (e tesut de la baza frunzei pana la M4 in sinusul petiolar), fara mezofil (lipsit de acest
tesut).

Forma si marimea dintilor. Se iau in considerare toti dintii in afara de cei din M1, 2, 3, 4 care se
numesc mucroni. Se masoara dintii ca si cum ar fi niste triunghiuri imaginare. In care lingimea dintelui e
inaltime (L) triunghiului. p = L/l

Banca:
1) 0,54 (pag 20) mijlocie

2) 0,67 - mijlocie

3) 0,62 - mijlocie

4) 0,93 - lungi ingusti

5) 7 - lungi si ingusti

Forma dintilor: forma laturilor triunghiurilor imaginare. - Drepti (Reisling italian, Tamaioasa
romaneasca) daca marginile sunt drepte. - Convecsi (Chasselas doré) sau rotunjite, - conavi (soiuri
tinctoriale - Gammay beaujolais, Alicante bouchet), concav-convecsi (pentru un potaltoi complex,
Solonix x Riparia 1616 C).

Petiolul, lungimea petiolului.

Mai mic decat N1, egal cu N1 si mai mare ca N1.

Lungimea petiolului poate fi si un caracter distinct de soi. ASCULTARE 9-

frunzele se recolteaza de langa inflorescenta in perioada de inflorire.

Forma involuta: se ridica mezofilul ca si cum ai pitea sa torni cu el, ca o palnie.

L6
Muscat d'Ada (Cel mai shmecher soy)

Caracterele ampelografice ale coardei

Avem doua tipuri de coarde: Coarde de la portaltoi si coarde de la Vitis vinifea.

Descriptorii se vad cel mai bine la 2 saptamani dupa caderea frunzelor (pana sa inghete).

Clasificare coarda soi Muscat d'Ada:

OIV 101 Forma sectiunii transversale: 2 eliptica (Ref Chasselas blanc)

OIV 102 suprafata coardei: 3. costata

OIV 103 culoarea dominanta: aramiu

OIV 104 prezenta lenticelelor: 1. absente

OIV 105 peri erecti pe noduri: 1. absenti

OIV 105 peri erecti pe internoduri: 1. absenti


OIV 353 lungimea internodurilor: 112mm (media a 10 noduri. Noduri de diferente mari, trebuiau
masurate 10 coarde): 5. mijlocii

OIV 354 diametrul internodurilor. diametru mare10 mm, diametrul mic 8mm. Raportuk 9 mm: 2.
mic

OIV 016 distributia carceilor: 1. discontinua

OIV 006 pozitia lastarilor (coardelor) pe butuc.

L7 Caracterele ampelografice ale florilor si polenului


(pag3)

Vita de vie infloreste din 20-25 mai (sud) pana pe 15 iunie (transilvania). Ca perioada primii
infloresc potaltoii, HPD si Vitis vinifera.Cultura generala: temperatura minima de inflorire e 17-20 grade,
optimul e 25 grade, infloritul dureaza 6-12 zile. Strugurii infloresc de la mijloc, apoi partea de sus si
ultimele cele de la baza.

Pe o inflorescenta se gasesc intre 200 si 2000 de flori. Butucul isi regeleaza numarul de flori (o
cadere fiziologica a florilor).

Florile se deschid de jos in sus, cate una. Este pe tipul 5.

DPDV morfologic si functional florile sunt de 5 feluri:

1. hermafrodite functional normale (la majoritatea soiurilor);

2. hermafrodite functional mascule (gineceul atrofiat, fertil androceu);

3. hermagrodite functional femele (gineceul dezvoltat, staminele curbate in jos si sunt atrofiate)

4. unisexuate la portaltoi .

Fenomenul de meiere si margeluire apare cand nu se desprind toate petalele (gen doar 3) si cand
graunciorii de polen au germinare proasta. Se observa daca se ingalbenesc boabele imediat dupa inflorire
(cand au 2 mm).

Soiurile cu aceleasi perioade de inflorire se amesteca pentru a ajuta la fertilizare (cateva randuri
pentru a ajuta la polenizare).

Staminele trebuie sa fie mai lungi ca gineceul. Si gradul de inclinare ale acestora trebuie sa fie la
45 de grade, daca depaseste 45 devin sterile (la majoritatea soiurilor).

Glandele nectarifere se gasesc substante odorizante, se folosesc in industria farmaceutica.

Fertilitatea graunciorilor de polen: odata cu gradul de poliploidie cresc dimensiunea graunciorului


de polen.