Sunteți pe pagina 1din 17

1 Universitatea Tehnic Gh.

Asachi Iasi Facultatea de Electronic i Telecommunicaii Catedra de Electronic i Sisteme Inteligente

Cursul 6 CABLARE STRUCTURATA Index: I. Consideratii generale asupra structurilor de cablare 1) Definirea notiunii de cablare structurata 2) Standarde de calitate internationale si nationale dupa care se lucreaza 3) Obiectivele design-ului unei retele 4) Echipa de proiect 5) Documentele proiectului 6) Graficul de evolutie in timp al proiectului 7) Etapele de dezvoltare ale proiectului i. Etapa de documentare a) Documentarea tehnica b) Documentarea asupra clientului ii. Etapa de analiza iii. Etapa de design iv. Etapa de constructie v. Etapa de testare vi. Etapa de implementare vii. Etapa de training a utilizatorilor viii. Etapa post-implementare 8) Conceptia proiectului(descriere,anexe,simboluri etc.) II. Modele se tabele si flowcharts 1) Schema Topologica Fizica 2) Schema Topologica MAC 3) Nomenclatorul Media 4) Nomenclatorul de Echipamente I. Consideratii Generale asupra Cablarii Structurate 1. Definitii si termeni de folositi Prin proiect structurat de cablare se intelege designul, constructia fizica si logica, instruirea personalului si mentenenta unei retele de calculatoare de dimensiune variabila (LAN,MAN sau WAN).

2 In cazul intreprinderii X este vorba despre o retea locala (Local Area Network,LAN), dispusa in amplasamente diferite pe o arie de dimensiune medie (tip campus), cuprinzind servere si statii de lucru si conectata la Internet. Proiectul de cablare se numeste structurat deoarece este impartit in mai multe etape. Ca o retea sa fie eficienta si sa serveasca nevoilor utilizatorilor, implementarea ei se face in mod sistematic, urmarind o serie de etape planificate. Din punct de vedere al gradului de complexitate, obiectivul este calificat retea locala de dificultate medie. Proiectul Structurat de Cablare este impartit in doua grupuri de documente: I. Descrierea Proiectului II. Anexele Proiectului Descrierea Proiectului cuprinde informatie prezentata explicit, pe intelesul cititorului. Anexele cuprind proceduri detaliate si informatii tehnice. 2. Standarde de calitate dupa care este realizat proiectul Cea mai importanta caracteristica a procesului de network design este de a fi realizat in conformitate cu standardele de calitate si siguranta internationale. Organizatiile care definesc standarde de calitate unanim recunoscute si folosite drept sistem de referinta sunt urmatoarele: 1) Telecommunications Industry Association(TIA) 2) Electrical Industry Association(EIA) Aceste doua organizatii si-au reunit seturile de standarde intr-un aquis la care se face frecvent referinta sub forma TIA/EIA. 3) American National Standards Institute(ANSI) 4) Institute of Electrical and Electronic Engineers(IEEE) 5) Underwriters Laboratories(UL) 6) International Standard Organization(ISO) 7) European Computer Manufacturers Association(ECMA)- de importanta secundara; 8) CCNA (Cisco Certified Networking Academy) reprezinta principalul ghid de realizare al unui proiect de cablare structurata de tipul celui prezentat in acest curs. Au fost studiate cu deosebire urmatoarele seturi de standarde: Standardul TIA/EIA-569-A se refera la normele de calitate in cai si spatii de telecomunicatii si cuprinde: - cablarea orizontala; - cablarea backbone; - cablarea in spatiul de lucru; - camerele de telecomunicatii (Telecommunications Closet); - camerele de echipamente.

3 Standardul TIA/EIA-606 se refera la normele de etichetarea si identificare componentelor de retea. Se considera ca fiecare component hardware prezinta un identificator unic. Acest identificator se marcheaza pe fiecare terminatie a unitatii hardware sau pe eticheta acestuia. Cind identificatorii sunt utilizati in aria de lucru, se plaseaza o eticheta pe latura anterioara a computerului (pe carcasa),precum si pe conectoare. Toate etichetele, indiferent ca sunt adezive sau insertabile, trebuie sa indeplineasca criteriile de lizibilitate in text si afisare conform UL969. 3. Obiectivele design-ului de retea a. Obiectivele designului unei retele: Functionabilitatea Reteaua trebuie sa fie functionala si sa permita utilizatorilor sa isi indeplineasca sarcinile de serviciu. Reteaua trebuie sa furnizeze conectivitate utilizator-la-utilizator si conectivitate utilizator-la- aplicatie la o viteza si reliabilitate rezonabile. Scalabilitatea O retea trebuie sa fie capabila sa creasca (scalabilitate). In acest scop, de la o configuratie actuala trebuie sa se poata ajunge la o configuratie viitoare substantial mai mare fara modificari majore,iar designul trebuie sa tina cont de acest lucru. Standardele CCNA impun urmatoarele restrictii legate de evolutia viitoare a unei retele locale: - sa fie functionala pe o perioada de 7-10 ani de la data punerii in functiune; - sa permita un trafic intern de 100 de ori mai mare decit la punerea in functiune; - sa permita un trafic in WAN de 2 ori mai mare decit la punerea in functiune; - sa permita un trafic de internet de 10 ori mai mare decit la punerea in functiune; - rata de transfer minima pentru un host este 1Mbps; - rata de transfer minima pentru un server este de 100 Mbps; Adaptabilitatea O retea se proiecteaza cu un ochi indreptat catre tehnologiile zilei de miine si nu trebuie sa includa nici un element perimat, uzat moral, care sa impiedice implementarea unor echipamente si tehnologii in viitor cu randamente superioare. Managementabilitatea O retea trebuie sa fie usor de administrat (LAN management), sa permita monitorizarea proceselor si aplicatiilor pentru a asigura stabilitatea si eficienta acestora.

4 b. Elementele cheie in proiectarea de retele sint urmatoarele: Functiile si amplasarea serverelor Serverele pot fi entreprise (intreprindere) sau workgroup (grup de lucru). Serverele entreprise indeplinesc functii de tipul urmatoar: e-mail, web, firewall si DNS. Serverele entreprise se plaseaza in MDF (Main Distribution Facility, Centrul Principal de Distributie). Serverele workgroup indeplinesc urmatoarele functii: application server, database server, file server si print server. Serverele workgroup se plaseaza (in mod ideal) in IDF (Intermediary Distribution Facility, Centre Intermediare de Distributie). Sisteme de operare pentru servere: NetWare; Linux; Windows NT; Unix Pentru serverele de la Intreprinderea X, utilizata ca exemplu in prezenta expunere, am ales ca sistem de operare distributia Linux RedHat,versiunea 7.3,www.redhat.com Se recomanda insistent cite un server pentru fiecare functie majora a unei retele. Din considerente financiare, am grupat serverele Intreprinderii X pe urmatoarele masini astfel: Masina 1: Server de Mail folosind aplicatia Sendmail Versiunea 8.11.16.2; Server DNS (Domain Name Server, asociaza domenii de adrese IP folosind aplicatia BIND Versiunea 9.2.0; De completat de catre studenti cu alte functii si modul posibil de grupare pe alte masini si functiile atasate. Detectarea coliziunilor Aceasta retea este proiectata pentru tehnologia Ethernet 802.3 si Fast Ethernet. Detectarea coliziunilor se face prin metoda CSMA/CD (Carrier Sense Multiple Access/Collision Detection). Aceasta retea nu cuprinde echipamente de retea cu functie industriala (strunguri, prese etc.) digitale. Scalabilitatea retelei ia in calcul completarea cu o retea Token-Ring sau FDDI (Fiber Distributed Data Interface) - obligatorii pentru retelistica industriala - pentru relatia cu astfel de echipamente. Segmentarea Reteaua locala de la Intreprinderea X este realizata folosind 3 servere si 7 switches. Switches, pe linga posibilitatea de a oferi porturi pentru mai multe statii de lucru, reduc domeniile de coliziune si elibereaza mai multa latime de banda pentru aplicatii.

5 Intr-un domeniu de coliziune statiile de lucru sunt in competitie pentru aceeasi latime de banda. Prin segmentare am stabilit urmatoarele domenii de coliziune: a. Collision Domain 1 MDF/IDF1; b. Collision Domain 2 IDF1/hosts; c. Collision Domain 3 MDF/IDF2; d. Collision Domain 4 IDF2/hosts; e. Collision Domain 5 MDF/IDF3; f. Collision Domain 6 IDF3/IDF4; g. Collision Domain 7 IDF4/hosts; h. Collision Domain 8 IDF4/IDF5; i. Collision Domain 9 IDF5/hosts; j. Collision Domain 10 IDF5/IDF6; k. Collision Domain 11 IDF6/hosts. Raportul Latime de Banda/Rata de Transfer. In majoritatea cazurilor,rata de transfer reprezinta 35-40% din latimea de banda de 10 Mbps. Acest procent poate fi scazut prin segmentarea cu switches, bridges sau routere.

c.Intranet Prin intranet se intelege realizarea unor servere web care nu sint vizibile din exteriorul LAN-ului si necesita o autentificare speciala (parole cunoscute numai de angajatii intreprinderii). In cazul exemplului Intreprinderii X, intranet se preconizeaza a se implementa in o etapa ulterioara realizarii proiectului de cablare structurata si va contine urmatoarele tipuri de date: normative de calitate; de completat de catre studenti cu alte exemple. Echipa de proiect Proiectul se realizeaza de catre o echipa de proiect multidisciplinara si se intinde pe o perioada de timp. O echipa standard de proiect de cablare cuprinde urmatoarele functii si responsabilitati: 1. managerul de proiect, care se ocupa de: a. implementarea procedurilor de siguranta si protectia muncii; b. realizarea documentatiei proiectului legata de conceptie, materiale si activitati; c. mentine atentia pe obiectivele si sarcinile proiectului a celorlalti membri ai echipei de proiect;

6 2. responsabilul cu materialele si uneltele, care se ocupa de trusele de scule, testere etc; tot aceasta este si persoana calificata sa foloseasca aceste scule si aparate in conditii de respectare a normelor de protectia muncii interne si internationale; 3. cablistul (cable runner), care este responsabile de planificarea si realizarea circuitelor de cablu in mod responsabil si in concordanta cu specificatiile tehnice, cu testarea cablarii, a prizelor de retea si a panoului de prize. Documentele proiectului Desi multe persoane care studiaza sau chiar lucreaza in networking realizeaza documentatii superficiale sau chiar nu documenteaza retelele deloc, reamintim ca aceasta activitate este extrem de importanta si este parte integranta din orice proiect profesional de cablare. Este responsabilitatea managerului de proiect sa realizeze documentatia scrisa, chestionare de determinare a necesitatilor clientului, rapoarte asupra evolutiei lucrarilor, rapoarte finale si rezultatele testelor. Evolutia proiectului in timp se face urmarind o serie de evenimente de referinta (milestones) si se tine pe documente si in format electronic. In cazul de fata se folosesc urmatoarele documente : SECTIUNEA 1: JURNALUL RETELEI (LAN JOURNAL) Jurnalul Retelei incepe cu grafice priving progresul activitatilor (flowcharts), evaluari, rapoarte preliminare si finale, testele de calitate intermediare si finale. Orice interventie (depanare, testare, extindere/reducere etc) asupra retelei va fi mentionata de-a lungul timpului in JR, impreuna cu data si semnatura specialistului care a realizat actiunea respectiva. Jurnalul Retelei este un document de mare importanta inginereasca si juridica. Jurnalul Retelei se incepe dupa terminarea perioadei de analiza si a celei de design,deci in etapa de constructie propriu-zisa a retelei. Principalele rapoarte asupra progresului muncii in PSC (proiectul structurat de cablare) sunt urmatoarele: - Tasks Flowchart(Raport despre Sarcini si Obiective ) - Materials Flowchart(Raport despre Materiale): SECTIUNEA 2: SCHEMA TOPOLOGICA FIZICA (Phisical Topology) SECTIUNEA 3: SCHEMA TOPOLOGICA LOGICA (inclusiv Schema MAC) SECTIUNEA 4: NOMENCLATORUL PUNCTELOR DE ACCES (Labeled Outlests)

7 SECTIUNEA 5: NOMENCLATOR DE CABLURI SI SCHEMA DE CABLARE (Labeled Cable Runs) SECTIUNEA 6: NOMENCLATORUL MEDIA (Summary of outlests and cable runs) SECTIUNEA 7: NOMENCLATOR DE ECHIPAMENTE,ADRESE MAC SI ADRESE IP (Summary of devices, MAC addresses and IP addresses) Nomenclatorul de Echipamente (LAN Electronics) cuprinde toate echipamentele electronice (statii de lucru, servere, echipamente de retea, racks si patch panels etc.). Tabloul general cu echipamente cuprinde si codul utilizat pentru fiecare dintre aceste echipamente aflate in retea. Acest cod este unic pentru un echipament si se aloca de catre Administratorul de Retea conform unei proceduri de etichetare . Nomenclatorul de Echipamente cuprinde un Tabel General (in care sint mentionate pe scurt toate echipamentele) precum si o Fisa Individuala pentru fiecare echipament in parte. Graficul de evolutie in timp al proiectului Evolutia in timp a proiectului se face conform unui grafic prestabilit. De completat de catre studenti cu grafic si milestones adecvate. Etapele de dezvoltare ale proiectului Etapele de desfasurare ale acestui proiect sint urmatoarele: i.Etapa de documentare cuprinde : - documentarea tehnica se refera la: o studiul cartilor, manualelor si revistelor de specialitate; o studiul resurselor electronice si internet ; o studiul standardelor internationale de calitate si protectia muncii, precum si a celor nationale, regionale si locale acolo unde este cazul; o studiul instrumentelor software de proiectare de retea (Cisco ConfigMaker, Microsoft Visio etc.); - documentarea despre client. In aceasta faza,se aduna informatie despre organizatia unde se va utiliza reteaua respectiva. Aceasta trebuie sa cuprinda: o istoricul organizatiei si starea curenta; o etapele de dezvoltare viitoare ale organizatiei,asa cum sint planificate de aceasta;Trebuie tinut cont ca standardele internationale impun ca reteaua sa fie functionala pe o perioada o procedurile operative si cele de management ale acesteia;

8 o punctele de vedere cele mai importante ale persoanelor care vor utiliza reteaua. ii.Etapa de analiza In orice proiect de tehnologia informatiilor,inainte de orice, trebuie inteles clientul si necesitatile sale. a. Identificarea datelor si aplicatiior Ce date sunt declarate critice? Ce aplicatii sunt declarate critice? b. Identificarea resurselor hardware,software si umane In aceasta etapa se identifica resursele si constringerile organizatiei. Resursele implicate in realizarea unui proiect de cablare structurala sunt de urmatoarele feluri: hardware si software; umane. Se incepe prin documentarea hardware-ului si software-ului existent. Se identifica nevoile de compartimente functionale. hardware si software viitoare, structurat pe

Se identifica gradul de calificare al celor care vor utiliza reteaua si se stabileste necesarul de training. Raspunsurile la intrebarile de mai jos sunt obligatorii: 1) Ce resurse financiare a alocat organizatie pentru acest proiect? 2) Cum sint repartizate aceste resurse? 3) Citi oameni vor utiliza reteua ? 4) Ce grad de cunostiinte in utilizarea calculatoarelor prezinta acesti oameni? 5) Care este atitudinea lor in ceea ce prieste computerele si programele pentru calculatoare? Furnizind raspunsuri clare si obiective se vor estima costurile si se va dezvolta un buget aferent proiectului de cablare structurala. c. Conceptul de disponibilitate(availability) al retelei Disponibilitatea masoara utilitatea unei retele. Factori care influenteaza disponibilitatea sint: - rata de transfer; - timpul de raspuns; - accesul la resurse. Fiecare client are o interpretare diferita a disponibilitatii retelei,in functie de specificul activitatii sale.

9 iii.Etapa de Design Etapa de design urmeaza dupa ce am ales tehnologia de retea cea mai potrivita pentru subiectul nostru. Ea se realizeaza in urmatoarele etape: 1) Design-ul topologiei fizice, aferente Layer 1 Phisical din Modelul OSI; Rezultatele se concretizeaza in Anexele Proiectului, Sectiunea 2a:Schema Topologica Fizica (STF). 2) Designul topologiei aferente Layer 2 Data Link din Modelul OSI; Rezultatele se concretizeaza in Anexele Proiectului, Sectiunea 2b:Schema Topologica MAC. 3) Design-ul topologiei logice aferente Layer 3 Network din Modelul OSI. Rezultatele se concretizeaza in Anexele Proiectului, Sectiunea 3:Schema Topologica Logica(STL). Concomitent cu design-ul se realizeaza nomenclatorul statiilor de lucru si al serverelor. Daca clientul nu are un departament de tip MIS (Management Information System, un compartiment functional care tine evidenta tuturor sistemelor de nomenclatoare utilizate de firma), aceasta sarcina revine echipei de proiect. iv.Etapa de Constructie Dupa finalizarea etapei de design (proiectare) incepe executia propriu-zisa a retelei. Evolutia executiei retelei se consemneaza in Jurnalul Retelei, in Graficul de Lucrari si Graficul de Materiale. II. MODELE DE TABELE SI FLOWCHARTS MODELUL 1 :SCHEMA TOPOLOGICA FIZICA (STF) a. Alegerea tehnologiei de retea cea ma potrivita, prin raportul pret calitate si in functie de activitatea clientului: - Ethernet cu media 10BASE-T pentru compartimentele TESA; - Token-Ring pentru halele de productie; b. Alegerea tipului de media Avem de ales, in principal, intre tipurile de cablu UTP 10BASE-T sau 10BASETX (Fast Ethernet), acesta din urma fiind mai scump. Se recomanda ca, macar pentru conectarea MDF (Main Distribution Facility) de IDFs (Intermediate Distribution Facility) sa se foloseasca tehnologie Fast Ethernet si de cablu 10BASE-TX. Alegerea traseelor s-a facut tinind cont de principiul:Cu cit este mai dificil de instalat cablajul unei retele, cu atit acesta va fi mai scump, in scopul minimalizarii cheltuielilor clientului. In vederea pregatirii pentru dezvoltari semnificative viitoare ale retelei, echipa de proiect a realizat un audit complet al traseelor de cablu si a identificat ariile care necesita upgrade si re-cablare.

10 Desi standardele de TIA/EIA-568-A impun cablarea backbone (cablare intre etaje continind IDF-uri care deservesc un mare numar de utilizatori) sa fie realizata cu fibra optica, am considerat ca nu este neaparat necesar, dat fiind numarul mic de utilizatori si retrictiile financiare impuse de client. In absolut toate cablajele orizontale s-a tinut cont de distanta limita de 100 m impusa pentru Cat 5 UTP Ethernet, dupa cum sunt specificate in standardul TIA/EIA-568-A . c. Pozitionarea statiilor de lucru si calcularea numarului de puncte de acces Este urmatorul pas in realizarea topologiei fizice. Se studiaza planurile arhitectonice ale spatiilor de lucru unde se monteaza statiile de lucru. Se pozitioneaza pe acestea cu exactitate si la scara statiile de lucru si se calculeaza numarul de puncte de acces (drops) necesare pentru fiecare camera si set de camere. d. Alegerea MDF In realizarea schemei topologice fizice cel mai important element care trebuie luat in considerare este distributia MDF (Main Distribution Facility). Standardul TIA/EIA-568 A defineste MDF ca fiind punctul central al unei retele de tip Ethernet, cu topologie stea/stea extinsa, in care se gasesc principalele echipamente de distributie (hub, switches asezate in dulapuri speciale numite racks), catre care converge cablarea orizontala. MDF se gaseste intr-o incapere speciala, numita WC (wiring closet), care trebuie sa indeplineasca criterii de : - spatialitate; In cablarea orizontala avem urmatoarele limite de distanta: - cablul statie de lucru-priza de comunicatii (workstation-telecommunication outlet/wall plate) = 3 m; - cablul priza de comunicatii-distribuitorul orizontal (telecommunication outlet-horizontal cross-connect,care este o componenta a HCC situata in WC) = 90 m; - cablul distribuitor orizontal-switch (horizontal cross-connect-hub/switch din HCC) = 6 m. MDF se gaseste intr-o incapere speciala, numita WC (wiring closet). Aceasta trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: - Spatialitate: un WC pentru fiecare 1000 mp de spatiu de lucru;pentru situatiile in care aceasta arie este depasita sau pentru situatiile in care cablarea orizontala excede limita de fidelitate a semnalului se impun WC auxiliare; - Conditionarea HVAC (heat/ventilation/air conditioned); temperatura nu trebuie sa depaseasca 21 grade Celsius cu toate echipamentele in functiune, din acest motiv se recomanda insistent folosirea aerului conditionat; nu se accepta conducte de apa sau abur in tranzit prin WC, cu exceptia celor cerute de sistemele automate de stingere a incendiilor;

11 umiditatea nu trebuie sa depaseasca 30-50%; nerespectarea acestor proceduri duce la corodarea prematura a Cu din UTP si la defectiuni de Layer 1 Phisical; Accesul neautorizat; WC trebuie sa se poata incuia, iar accesul este permis numai Administratorului de Retea sau in prezenta acestuia. Materiale pentru podea,pereti si tavan; podeaua trebuie sa suporte o incarcatura de minim 4,8kPA (100lb)/ft2; se folosesc materiale si vopsele anti-foc; peretii se izoleaza cu pluta; nu se accepta tavane false; Locatia si tipul iluminarii; se va evita iluminarea cu tuburi de neon,datorita interferentelor puternice pe care le genereaza cu echipamentele electronice; inaltimea minima a sistemului de iluminat:2,6 m de la podea; fluxul luminos minim:500lx/mp; Prizele de AC si impamintare respecta normele specifice lucrului cu curentul electric, despre care am invatat anterior. Accesul in incapere: latimea minima a usii 0,9m; usa se va deschide obligatoriu spre exerior; Manson: toate cablurile verticale si orizontale care pleaca din WC trebuie sa fie in manson de protectie (conducte de plastic specifice), iar punctele de trecere trebuiesc sigilate cu materiale rezistente la incendiu si fum.

Determinam pozitionarea MDF dupa urmatoarele criterii: primul pas in determinarea WC pentru MDF si IDFs consta in a face rost (sau de a desena sau schita la scara, in masura posibilului) de planurile arhitectonice ale ariei de lucru care va fi deservita de reteaua pe care o proiectam; dupa ce am rezolvat problema cu planurile arhitectonice si schitele la scara, identificam POP (Point-Of-Presence, punctul de prezenta al sistemului telefonic ce asigura legatura cu exteriorul); concomitent pozitionam statiile de lucru in fiecare incapere, conform destinatiei fiecareia dintre acestea; cautam incaperea cea mai apropiata de POP care poate indeplini criteriile WC;determinam si celelalte incaperi care indeplinesc aceste criterii, chiar daca sint situate la distanta mai mare de POP, pentru locatia viitoarelor IDFs; determinam numarul de WCs pentru IDFs folosind: metoda cercurilor suprapuse:se stabileste raza compasului la 50m; virful compasului se alege in fiecare locatie potentiala de WC;cercurile care se suprapun se anuleaza;daca cercul avind in centru MDF acopera intreaga arie de lucru,nu avem nevoie de IDFs;

In cazul exemplului Intreprinderii X, POP se afla in camera Biroului Administratorului de Retea din Cladirea 1, camera 101. Aceasta camera indeplineste criteriul de spatialitate, acces, siguranta, prize de curent si impamintare. Nu indeplineste criteriul de manson pentru cablajul vertical si orizontal care pleaca din MDF. Nu indeplineste criteriul de iluminare (aceasta

12 este realizata cu tuburi de neon). Nu indeplineste criteriul HVAC (nu exista instalatie de aer conditionat, dar incaperea este racoaroasa vara si suficient de incalzita iarna). MDF este reprezentat de 1 switch SMC model EZ6508TX cu 8 porturi. Nomenclatorul pentru MDF este urmatorul: Nr.port 1 2 3 4 5 6 7 8 Camera Einstein Gate Sagan IDF1 IDF2 IDF3 111 102 Eticheta cablului E-1 DV-2 S-3 IDF1-4 IDF2-5 IDF3-6 111-7 102-8 CC/P ort Tipul de Cablu Cat 5 UTP 10BASE-TX Cat 5 UTP 10BASE-TX Cat 5 UTP 10BASE-TX Cat 5 UTP 10BASE-TX Cat 5 UTP 10BASE-TX Cat 5 UTP 10BASE-TX Cat 5 UTP 10BASE-TX Cat 5 UTP 10BASE-TX Status In folosinta In folosinta In folosinta In folosinta In folosinta In folosinta In folosinta In folosinta

e. Alegerea IDF-urilor IDF (Intermediate Distribution Facility) se foloseste atunci cind excedem cablaje de 90m si avem un mare numar de statii de lucru. De asemenea, IDF este obligatoriu in LAN dispus in mai multe cladiri gen campus. Este localizat in WC care indeplineste aceleasi criterii ca si in cazul MDF. Cablarea MDF-IDF poarta numele de cablare verticala sau backbone. Se realizeaza folosind FDDI sau FastEthernet (100BASE-TX Cat 5 UTP). In IDFs se gasesc switches/hubs care seservesc arii de lucru cuprinse intr-un cerc cu raza de 50m. Alegerea IDFs se face folosind metoda cercurilor suprapuse . Legarea IDF de MDF se poate face in urmatoarele moduri: - fiecare IDF se leaga direct de MDF;in aceasta situatie IDF se mai numeste si HCC (Horizontal Cross Connect) iar MDF se mai numeste si MCC (Main Cross Connect); - primul IDF se leaga la MDF,iar al doilea IDF se leaga la primul IDF care in acest caz se numeste ICC(Intermediate Cross Connect);se foloseste in topologia stea extinsa si permite numai un ICC.

13 In cazul Intreprinderii X numarul total de statii de lucru (44) nu ridica probleme deosebite in alegerea IDF, ci doar distanta mare dintre cladirea 1 si cladirea 2 . S-au stabilit statiile de lucru si pozitia lor. S-a calculat numarul de puncte de acces (drops, telecoomunication outlets) necesar. S-a determinat necesarul de switches. Folosind metoda cercurilor suprapuse s-a stabilit localizarea MDF si a IDFs. Lista IDF din Intreprinderea X este urmatoarea: Nr.crt 1 2 3 4 5 6 Indicativ IDF IDF1 IDF2 IDF3 IDF4 IDF5 IDF6 Tip AT FS708LE AT FS716 AT FS-708 AT FS708LE AT FS716 AT FS708LE WC 112 122 Hala Tinichigerie 213 204 208

MODELUL 2: SCHEMA TOPOLOGICA MAC Pentru controlul coliziunilor se realizeaza microsegmentarea cu switches. Recomandam folosirea switching-ului asimetric,care permite conexiuni intre porturi cu latime de banda diferite. Prin cascadare se intelege legarea mai multor switches unul de celalat.Cascadarea se face respectind regula CCNA 5/4/3/2/1. Switches prezinta un numar de porturi:8,16 sau 24(in alte surse 12 si 24). Alegerea tipului de switch se face tinind cont de numarul de drops(puncte de acces la retea) disponibile pentru fiecare incapere in care se vor plasa statii de lucru. Capacitatea cablarii verticale trebuie sa fie mai mare(FDDI sau Fast Ethernet) decit a cablarii orizontale. Modul in care se aleg switchurile este descris in urmatorul exemplu: Din analiza necesitatilor utilizatorilor a reiesit ca trebuie sa avem 4 drops(puncte de acces la retea) in 18 camere,toate deservite de acelasi IDF.Deci vom avea 4 cabluri orizontale catre fiecare incapere si un numar de 4 drops 18 rooms = 72 LAN switch ports.In WC in care se afla IDF-ul care deserveste aceasta structura se vor gasi 3 switches de cite 24 de porturi fiecare.

14 MODELUL 3:NOMENCLATORUL MEDIA Nomenclatorului LAN Media: Nr.crt. Traseul de cablu Tipul cablare de Tipul de Lungime media Terminatie

O varianta este numerotarea cablului network device DF. O alta varianta este numerotarea cablului camera+A,B etc DF. Personal cred ca prima metoda este mai sugestiva. MODELUL 4:NOMENCLATORUL DE ECHIPAMENTE Locatie Echipam ent 101 101 102 102 102 102 102 102 111 112 112 112 112 113 PC Impriman ta Server Server Server PC Switch Router PC Switch PC PC PC PC Model Pentium Mendocino 400 MHz HP laser 6L K6-2, 500 MHz Duron 1000 MHz Supermicro dual p III Duron 1000 MHz Smc EZ6508 ZyXel 600 P I 200 MHz AT FS708LE Duron 1000 MHz Duron 1000 MHz Duron 1000 MHz Duron 1000 MHz Cant. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 In custodie de la Provider Observatii Cod in Fisa networking nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

15 Locatie Echipam ent 113 PC Impriman 113 ta Impriman 113 ta 114 PC Impriman 114 ta 121 PC Impriman 121 ta 122 PC 122 PC 122 PC 122 122 122 123 123 123 123 123 124 124 125 125 125 125 126 126 Switch Impriman ta Impriman ta PC PC PC Impriman ta Impriman ta PC Impriman ta PC Impriman ta PC PC PC PC Model K6-2, 500 MHz HP 656c A4 Cant. 1 1 Observatii Cod in Fisa networking nr. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 4 PORTURI DEFECTE 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. Neconectat retea Neconectat retea Neconectat in in in 37. 38. 39. 40.

Epson LX-300 1 A4 P III 850MHz 1 HP 945 A4 P III 950MHz HP 820 A4 P III 850MHz K6-2, 500 MHz K6-2, 500 MHz AT FS716 CANON BJC6000 A4 Epson FX 1170 A3 Pentium Mendocino 333 MHz K6-2, 500 MHz K6-2, 500 MHz Epson FX 1170 A3 Epson FX 1170 A3 P1 100 MHz HP 610c 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Pentium Mendocino 1 333 MHz Epson FX 1170 1 A3 486DX2 66 MHz 1 486DX4 100 1 MHz P II 500 MHz 1 286 1

16 Locatie Echipam ent 126 126 127 HT 212 213 213 213 214 215 2110 2110 201 204 204 204 204 205 207 207 207 207 208 Impriman ta Impriman ta & scanner PC Switch PC PC Impriman ta Switch PC PC PC Impriman ta PC PC PC PC Impriman ta PC PC PC PC Model Cant. Observatii retea Seicosha HP PSC - 500 P1 100 MHz AT FS708 P I 100 MHz, laptop K6-2, 500 MHz HP 610c AT FS708LE Duron 1000 MHz Duron 1000 MHz P I 90 MHz Epson LQ-300 P III 500 MHz Duron 1000 MHz Duron 1000 MHz Duron 1000 MHz Canon S6300 A3 Duron 1000 MHz Duron 1000 MHz 486DX4 100 MHz 486 SLC2 66 MHz 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Neconectat retea in Monitorizare centrala telefonica 41. 42. 43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. Cod in Fisa networking nr.

Impriman ta & HP PSC 500 1 scanner Duron 1000 PC 1 MHz

17 Locatie Echipam ent 208 208 208 208 209 209 209 209 209 PC PC Impriman ta Switch PC PC PC PC Impriman ta Model Duron 1000 MHz Duron 1000 MHz Canon S6300 A3 AT FS716 Duron 1000 MHz Duron 1000 MHz Duron 1000 MHz Duron 1000 MHz Canon S6300 A3 Cant. 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Observatii Cod in Fisa networking nr. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72.

S-ar putea să vă placă și